Aliodor Manolea

Coperla, desene interioare, planse anatomice: Aliodor Mdrlolt:il

MANUAL DE

RADIESTEZ IE

Prefald de prof. univ. dr. ing. ALE)(ANDRU MARUTA,

laureat al premiilor Academiei Romane, decan al Facultatii de
gtiinle cognitive gi parapsihotogie - Eucuregti

COLECTIA EXTRASENZORIAL EDITURA ALDOMAR

1996
 PREFATA

Sfarlitul acestui secol coincide cu un moment de rdscruce in

evolu$a om-enirii, determinat de epuizarea treptatd a resurselor
"socieiagi industriale" conlemporane 9i de afirmarea erei "societa$i
informatizate". ln acest context, interesul pentru fenomenele aSa
zise parapsihologice capdtd o atenlie din ce in ce mai mare, cu nu-
anle benefice pentru omenire, nu numai din punct de vedere al pre-
venirii colapsului, a rupturii dintre gandirea incorsetate de efec'tele
superautomatizerii ( 9i supenobotizdrii) 9i spiritualitate, ci 9i sub as-
pect practic, ca factor integrat in activitSlile economicc'sociale.
Una din componentele informaticii viitorului esle aceea a
folosirii biofenomenelor in genelal, dar in special a psihicului uman
pentru oblinerea de informalii ru performanle de rapiditate 9i de
economicitate remarcabile in raport cu orice alt sistem, dar mai ales
pentru oblinerea lor acolo unde nici un alt sistem de investigare nu
poate da rezultate.
Preocuperile in Romania in domeniul detecliei prin mijloace
biologice sunt cunoscute, in special din perioada interbelice, din ac-
tivitSlile inginerului Simu, insd o amploare mai mare au luat-o abia
in anii '70. Cu mdsurile de rigoare pentru a nu atrage pfea mult
atenlia intr-o perioadd in care asemenea preocupiri se inscriau
prinlie cele neagreate de factorii politici ai vremii, cercet5torii
romini au reugit se lucreze, sd prelnte comuniciri la sesiuni $iinli-
fice, sA scrie articole in prese. Trecerea de la o restric$e maximi la
o liberalizare maxime a informaliei, favorizald de evenimentele din
decembrie 1989 nu au dus insi, in domeniul de care ne ocup6m, la
aparilia unor publicalii la nivelul cunogtinlelor pe care desigur spe-
cialigtii nogri in biodeteclie le posedi. ln pofida numercaselor arti-
cole in presd, a unor expuneri pe ceile audio-vizuale 9i a dou5 - trei
publicalii la nivel de cirli sau broguri , cititorul care vrea si invele,

L - -!,-f
 inchegat
sd se documenteze, se aibe la dispozilie intr-un sistemgreu in li- Eventualele diferente pe care ciiitorul avizal fie din studiul
maioritatea tnformatiilor necesare sludiului se descurcd
anterior al altor lucrari, fie din propria experienla, le_ar putea con_
teratura autolrtond in domeniu. stata in raport cu concepliile proprii sau aje autdrilor alloi publicalii,
l;id insd cd aparilia lucrdrii "Manual de radieqtezig" care
pe.
inscfle nu atal in ceea ce privegte termenii folosili gi noliunile aferente cat in
arn olS.prea si o preiatez. invinge aceste carente 9i se-
ceea ce privegte ipoteze sau sisteme de lucru, sunt explicabile. Este
;i
cea mai completd lucrare in domeniu redactata de un
au-
nun"' * situalia lipic5 a domeniilor de activitate in plin proces de slructurare
ioi ron,"n. dar la nivelul unora dinirc cele mai bune apdrute in litera- gtiinlifice, asupra cirora un for gtiinlific cu auiorilate intemalionali
*'- *
tura universale de specialitate. nu a introdus inci, pe baza unor analize aprofundate, o conceplie
;6;; succint istoric ai un prim capitol de generaliteli' in unitar5 privind terminologia, crileriile de ciasificare, metodele de
unndtoarJe lreisprezece capitoie, intitulate in succesiune: lndica- lucru. etc.
toui" inoi""t"ti"u (2); surse de semnal (3); Metode de antrenament Prin modul in care este alcituitd, lucrarea se impune nu
rii circulte oscilante (5); Determinarea sexului (6); Polaritatea numai ca mijloc de documentare, respecliv de deprindere a pracli_
i,*rna t4; Radialii de formi (8); Desene teleinfluente (9);caracle- Delec-
cilor biodelectiei ci gi ca anslrumenl direct de lucru. Numeroase liste.
iarfa ralfstezice a orgsnelor bolnave (10); Determinerea
labele. grafice, scheme exislente in capitolele cu rol aplicativ, o r'e_
ii"ti"foi Si orientdrii pro-fesionale (11); Terapii (.12); Agricultura (13);
pre- comandd ca necesari pe masa de lucru a oricirui radiestezist. .
Fionostiduri sportive (14), sunt trecute in revistd principalele Manqalul de radiestezie, prin continutul lui, umple un gol
oirp;ii biodetecliei realizate cu ajutorul indicatorilor fizici'^intr-o ._.
semnificativ in literatura noastrd de speciaiitate gi va avea firi in-
oiiJn"t" "r"
coerentd. irimele cinci capitole introduc pe cititor in do- doiaiS un rol important in promovarea biodetec!;i ca sistem de tn_
asupra
meniu, prezentandu-i detaliat mijloacele de lucru, obiectivele vesligare remarcabil Si practic la indemdna tuturor, cu largi viitoare
cdrora se aplicA metoda, procedeele de antrenament iar ur-
efecte pozitive in toate procesele economico_sociale.
rnatoarele noud capitole prezinld aplicalii in diferite domenii de ac-
tivitate. - Este.
rnandam
degi nu singurul, principalul motiv pentru care il reco_
cu convingere tuluror celor pe care intr_un fel sau altul ii
Sub aspectul economiei lucr;rii: circa 30% din con]inut il preocupd acest domeniu fascinant al activit5tilor umane
constitue padea introductivS, care familiarizeaze pe citiior cu me-
[oda, dominanta 0umdtate din spaliul aferent) fiind aceeS-a ex-
punerii proceOeetoi d" lr"t, 9i de antrenament Restul de 7oolo din Octombrie 1995
corrtinui esie rezervat diferitelor aplicatii practice ln aceast5 a doua BuCLrrell t
parl'e a lucrdrii domin; capitolul aferent diagnosticirii afectiunilor
,rrnu impreund cu cel referitor la lerapii, cuprinde circa trei prof. univ. dr. ing. Atexandru MaruF
""ru,
sfeilLrri din totalul domeniilor aplicative.
Se remarcd eleganla 9i claritatea cu care este prezentat
corrtinutLrl lucrerii, intr-o perfecte ordonare a problematicii lntr-o ex-
celent; expunere didacticS, autorul prezint; in mod gradat, cu me-
ticulozitate. procedeele de abilitare a cititorului cu practica de de-
tectie 9i nrodul de efectuare a determinerilor in diferite direclij apli
oative.- Lucrarea imbind astfel inlr-un tot inchegat experienia
proprie
a autorului cu informalii rezultate dintl-o bogati cercetare documen-
tard din literatura de referinld in domeniu.

2
 SCURT ISTORIC

gtiinla a demonstral cu mijloace specifice, ce toate fenome-

nele din natur5 nu sunt decat asocierea variate gi migcarea vibrato-
rie a unuia 9i aceluiagi element inilial.

Cercetand istoria evoluliei omenirii, descoperim ci, in tim-

puri de aproape uilatd vechime, unele filozofii - folosind calea
tneditaliei abstracte - au enuntat axiome fundamenlale asupra con-
stituliel maleriei gi energiilor vibratorii ale fenomenelor din naturd,
care au o frapade afinitate cu rezultatele oblinute pe calea experi-
rnenlelor giinlifice. Un mare filozof gi reformator a aretat acum cjrca
2500 de ani: "Universul es/.e unul in spaliu ca gi in timp. Toate fiinlele
sunt iclentice in esenla /or Sii se supun acetuiagi gincipiu. Hd se
tnanifedd in a6t cle variate forme din cauza stadiiw de evolulie in
care se gdsesc. Tot ceea ce vedem gi ceea ce nu vedem, Wvine
din acelagi element iniliai asocid in diverse condilii. tJniversul se
0dseste in noi, dupe cum fiecarc din noi ne gdsim in oice pafte a
Universuluf. Acestea ne demonstreaza ci oamenii din vechime au
reugit sd intrevadS - cu o aproximalie relative - mecanismul materiei
ti s5-pi formeze o idee despre legdtura dintre materie gi energie.
Pe de altd parte, se gie ci la baza tuturor culturilor
strevechi se c-ntureaze principiul armoniei universale, care, printre
oltele, susline ideea cd vibraliile caracteristice stadiului de evolutie
involulie a materiilor se pr6pagd pe calea celor palru planuri, in
loate direcliile din Univers, mai repede decAt viteza gandului.

Apare logica presupunerea c5 inveFgi 9i filozofii din trecut

$i-au dat seama gi de faptul cA aceste vibralii interaclionand cu of-
ganismul setlzitiv al omului, ar putea da na9tere unei senza-lii spe-
(radiestezia) va rdmdne totdeauna o gtiinld secretd pentru ce
iiotu. M"i mult decet atat, trebuie sd fi ajuns 9i la concluzia cd omul, aceastd aftd e*e datd numai pufnilor alegi".
ca {irntd senzitiv5 ar putea, in anumile condilii sd conStientizeze 9i
si fach distinctie intie vibra[iile caracteristice stadiilor de evolutie Tot din epoca anticd dateazS gi intamplarea at6t de cu-
sau involutie a materiei.
noscutd a profetului MOISE, cand - cu ocala retragerii poporului
rsmelit din Egipt spre muntele Sinai - acesta a despicat cu toiagul
in China, radiestezia cu bagheta magicd pare a fi fosl cu-
sdu st6nca, din care a izvorat apoi api din belgug pentru poporul
noscutd cu aproximativ 4OOO de ani in urme. Astfel, imperatul Yu
ales al lui lehova.
este infSligat pe un basorelief linand in mdnd un instrumenl - dis-
pozitiv in iormd de vergea, asemdnitoare baghetei unghiulare lm-
pdratul Yu este intemeiatorul dinastiei Hia 9i a domnit intre anii.2205 Se gtie cd profetul Moise a crescut la curtea faraonilor unde,
'- l)ucurandu-se de proteclia cu4ii, a pdtruns cu multd iscusin!5 in
2197 l.H. Pe bazorelief era inscriplionat textul: "Yu dh dinastia Hia
lainele sacerdotilor egipteni, taine ce au cuprins gi secretul radiestez-
a fost renunit prin cunostin(ele sale asupra zdcdmintelor de metale iei cu bagheta.
gi a izvoarelor subterane: el a cunoscut obiecte ascunse, a observat
anotimpurile,..."
TrecAnd la latini, FRONTTUS aminteite cd AGRlppA a
aprovizionat Roma cu apd potabitd adusd din "AGRO LUCILLIANO'
Tot in china, cu ocazia construirii locuintelor, a clddililor in
general, trebuie respectate o serie de norme. La baza acestor norme
zvoare gesite cu bagheta de o fecioard.
itd asa numita 'FEi,IG-SUE' care desemneazd inv5tdtura observirii
Consulul AEMILIUS PAULUS, in scopul de a satisface
fenomenelor nalurale a ceror respectare este o indatorire a fiecdrui
nevoile de apd potabilS ale armatei sale ordond unui baghetist
chinez, inainte de inceperea zidirii unei clSdiri. De asemenea' tot
(radiestezist care folosegte ca indicator bagheta) si descopere lo-
inainte de a construi, chinezLll nu va uita niciodatd se consulte ala- (;urile cu apd in regiunea muntelui OLIMP.
numitul GEOMANT (prezicdtor din pemant) care, cu ajutorul unui
dispozitiv asemdnetor baghetei unghiulare, studiazd locul 9i impre-
jurimea unde se zideste, dend sfaturi celui interesat. POIVIPEIUS ordond gdsirea apei intr-o regiune pe care
IVIITHRIDATES a fost silit sd o pdrdseasci tocmai din cauza lipsei
itcesteia.
invdldtura FENG-gUE este magistral descrisd de starelul
rninSstirii FA-JU-TSE: "cLlnoagterea ei esfe o gtiinld ce se spriiind
pe ?nsugirea anumitor reguli, pe expeiente ,i in special pe ull siml Chiar 9i HERCULE ar fi avut insugirea de a simfi cu ajutorul
baghetei, cursurile de ap; subterane.
dezvolt;t: e gtiinla care ne spune cd natura trdiegte ca $i ,roi $i cd ea
are utl suflel inzestrat cu toate elementele de coordonare misteri'
HERODOT amintegte cd mdiestria cu bagheta, adice radi-
oasd intre spatiul ceresc, aer, pdmAnt, apd $i sfe/e. Geomantul
ostezia, era una din calitdlile scililor.
(racliestezistLtl) cuprinde intuitiv aceastd legdturd 9i e congtient cd
nLmdrut infinit at energiitor naturii sunt intre ele in strensd legdturd.
Etimologia baghetei magice ne duce prin mitologie pine in
Constructia desdvergitd a naturii nu se poate inse u$or ()ele mai vechi timpuri. Cuvantul strdvechi german
"WUNCSILIRIGERT" ne-a fost transmis ca un tribut al zeului german
descoperi. Pentru aceasta nu sunt indeaiuns numai studii 9i o incli'
nare speciald ci de-a dre$ul puteri vizionare De aceea geomantia
WoUTAN; iar
IACOB GRTMM it
identificd cu
notiunea
'CADUCEUS', acel baston al zeului greco-roman MERCUR: Atet
 Franla este lara unde radiesteia s-a bucurat de o dezvol-
"CAD^U-C^EUS" la ture deosebitS; in pr6zent aceasti activitate este organizate la nivel
"WUNCSILIRIGERT' cat 9i toiagul lui .Mercur
de noroc' ^au
iscodirea rlHlional, cu pudi;fii permanenle gi se bucur€ de o-large audienlS'
bazS acelagi sens de: rn"n'ilo'' aducStor
bogatiei. etc.
t)ti asemenea, in larl ca ltalia, Germania, Anglia, Olanda, Spania,
I'lusia, Ungaria; Alstria, Cehia 9i Slovacia 9i nu in ultimul rand
cu-numele l;t"t"l" Unite ale Americii, radiestirla nu numai ce este cunoscutd 9i
in NIEBELUNGENLIED, baghela esteinamintili.
rle 'RUETELIN'. Notiulrea apare djaltfel 9i mitologia .celorlalte rocunoscuti oficial, dar este ti folosite pe scard largd in diferite dG'
ia'a i''to'i"ld' in poezia secolelor lx - xlll a rrrenii.
lloiiJs!#""'""1!i,
tuturor Popoarelor din aPus'
Preocupiri in acest domeniu sjau manifestat pe teritoriul
lui WOUTAN lirii noastre din vechime. Amintim doar de bog6lia minelor de aur
Nu incape indoialS cd WUNCSILIRIGERTA
simbolurile.de exteriori- ,'lirr vechea Dacie care au atras ate{a cuceritori, mine care au fost
cat si cn6uCEtis-ul lui MERCUR, formau mii
nlitic prof esional,al radiestezic de vechii aurari.
#J;T# ;;ocuperi oe oroin mistice gtii 9i
ale cultelor ^preoli
religroase' 'locelate
formeie
ffi"riiiJiiri"i in"aruiti depreolime multd vreme in. scopul de a-gi Mai recent, in perioada interbelicd s-a ficut remarcat prin
sliinla a fost folosite de
lmparallor' rr,zultatele deosebite oblinute, inginerul geolog SIMU SIMEoN' care
iieniine stapanirea chiar 9i asupra regilor 9i Acesta a scris 9i
tx)ate fi considerat pariniele radiestezi ei romanegti.
crestinismului a unghiulad" apenxd in 1939' in
Zguduirile sociale produse de conceplia ir carle despre radiestezie, "Bagheta
in primele patru-cinci l6ngi aparatul practic' rezultatele prac-
fdcui ca gtiinla propnu-zs€l sI fie neglilati r:ure prezintd, pe teoretic Al
te ob$nut6 a
secole de catre preolimea "t"gtina'- 6u
c6uleq- tloe ;b$nute iri prosp=eclia terenurilor petroliere. Precizia
T^1^:'''
,"ili"ri"*t" t,rtlelete impotrlva i tot ceea ce era in conexiune cu tOst de'90% comparativ iu cea a geologilor profesionigti de 60%.

exerciiarea cultelor Pigine'

ln oerioada comunismului activitatea de cercetare in acest
condamnarea de la incepul de c6lre cregtinism
a ceremoni- rlorneniu i continual camuflatd sub diferite denumiri 9i activitdli'
iro, si roii.lriJoi oe natura misricS 9i ptinS_de accente^ wSjitoregti. l)rntre cei care au depus eforturi in acest sens amintim, in ordine
tra;sforme ceva mai tarziu in acte irllabetice pe : D. Bedile, C. Bor9, E. Celan, C. Cojocaru, V. cior-
lll'.,tt"tlliii *rt"ro. pagan", se
pe lrrr1liu, V. tiavid, C. Dumitriu, M. Godeanu, N. Grigore, C. lulian, Al'
;iffi;;;p*;eculie sirioase Astfel c5' radiestezia divrnizatd
scopul.de a se MAruld, N. Pavel, C. Strund, St. Stangaciu' Al' Vilan, 9.a.
il;;#;il;aiieitor, increcinpte oamenilor
pe pdm6nt, apare in icesle vremuri
cu
ca o tradilie ca
;;;;";;;, ca un instrument al
Qi
super- Dupa anul 1989, radiestezia a cunoscut un avdnt deosebit,
i;
;'l;J;'".; ;eiiio'i" "'pa'gani"tului' decadent' ,, lincercai o institulionalizare a acesteia in cadrul unor organizalii'
.tiii"iJoprr"tu din evul mediu
"jrop"ne n:rocialii 9i societe$ de profil sau care s6 aibi preocup5ri in do'
persistat indeosebi la mineri' rrr,rniu.' Dintre acest'ea amintim: Asocialia NalionalS pentru Cerceteri
Totugi, prsclica radieslezicA a inttt-
ta itirsitul evului mediu' bagheia. se ":n?!9-1:11111, At)llcative Parapsiologice (ANCAP) fondator Tudor coman, Aso-
"s" "a, i" cliferitelor minerale hrc€pand cu epoca rl;rlia Romana ile Cercet2lri Psihotronice (ARCePs) condusS.de dr'
"i""il"r*irli "tploarareaouiuiat de o prestigioasd
Renasterii, radiestela
dezvoltare $a I ugen celan, Facultatea de Stiinle Cognitive 9i Parapsihologice din
"-a t'"oiti"i-9i milticsmului popular a de-
9i ,:rrrll.ul Universititii Ecologice unde decan esle prof. dr' ing. Alexan'
;".1'i:;;tffi;.Ls.ur cercetAri rationale'
venit obiectul unor serioase

I
 S R'L' condusS de
dru Mdruld, Societatea Romani de Racliestele
Claudian Dumitriu.
de
Cercetirile in acest domeniu au fost incununate 9!!ln9--
o'lM
- Ju tac obiectul unor dos're
,"" unor-iiJJ"i" oe invengi
;:'#;;c*"j;;,'i. c6un, N' Grisore' D' Bedira' CAPITOLUL I

GENERALITATI

Radiesiezia este arta de a utiliza 9i interpreta unele

lr)nomene psihice nescute in noi prin intermediul unor influenle ex-
lrx ioaTe.

Fenomenul radiestelc propriu-zis constd in migcarea ansei,

l)aghetei sau a pendulului, migcare realizatd prin contraclii reflexe
'r
rr[r musculaturii operatorului radiestezist, atunci cand organismul
,,iiu este supus unor influenle. Caracteristica principali a acestor
musculare este aceea cA sunt involuntare 9i inconstiente'
':(nrlractii
lit originea tuturor fenomenelor de acest tip se gdsegte eforlul or-
llrrrrismului uman de a se acomoda la discontinuitale sau, altfel
'rprrs, lupta organismului nostru impotriva schimbdrii. Acest efort
,,:,tu evidenliat de micile contraclii musculare pe care diferitele in-
,,lrumente ,"diest"tice, prin migiarea lor, ne relevd cd se produc
l llotdeauna.
.radiestezie',
Dacd ne referim Ia etimologia cuvantului
(r)t)servem cd acesta este alcatuit din rdddcina latinA RADIUS care
rir,r,,amni radialie gi din riddcina greacd AISTESIS care ?nseamnS
,,r:rrsibilitate), radiestezistul ar fi o fiin!5 sensibile la radialii' degi
rrruxrstd explicalie nu pare a fi complete deoarece unele rezultate
obtinute, ne permit si afirmdm cd nu in toate cazurile o-
'rnrcrele
lrcratorul percepe unde sau radialii, ceea ce denote cd fenomenul
r'.,tr: mull mai complex dec6t pare la prima vedere.

11

l0

| )
 De altfel, inmodelul continuumului material' . in .cadrul
radi-
r"*mu,itr-of ioi"nt"rit"t" ( existenla obiec{ive ca. atare)'
estezia(dowsing,rutenganger'wunschelrute'sorcellerie)faceparte
-
;il"6*H;;;l;";""1"u'.""cii de tip ESP (extrasenzorial il' 3rara
r:":1l"1li:i"r--
;il1";i;;;;*) din srupa-Y (psij'"it'Au'i"fic
ei anume' I
faptul cA informalia
mational. Acestui tenomen u
ffi!|;ffiffi-sG l"iJ"'"f,"t' ""t"
ptin migcarea unui instrument auxiliar
(pendul, baghete, ans5, etc')'

in prezent sunt mai multe teorii care incearci si explice

fenomenul radiestelc.

;, :;e presupune cA operatorul este in acela9i timp emildtor 9i re-

rt)lor (principiu similar radarului). El ar produce in direclia corpului
|rrr;pectat "emanalii" sau "unde" care reflectate de corp ar reveni
rr|ro pi la emitdtor punand in migcare pendulul, bagheta, ansa, etc.

't oDeratorul (comparat ca un aparat radio) ar fi un receplor

de
ar fi
unde
,"d-"'"ti. G i-ir"a o" semnal ide prospectat)' Aceste
instrumentu-
lilpfifi*t" a" c6tre operator 9i decelate prin mi$carea
lui radiestezic.
I hr acest caz, se evidentiazd faptul cd radiestezia este o perceplie
' ':trirsenzoriald, un mijloc de cunoa;tere,f;cend se intervina intuilia.
,ll sislem cere s-ar inrudi, mai mult sau mai pu,tin clarviziunii.

13
l2

4. Operalorul radiestezist, inaintea
etectudrii Prospectiei alege
o conventie mentald. in desen'
oDeratorul care cautS 0 anumit5
sursi de semnal, codifica mental
ca petldulul sd se roteasc5 inlr-un
anumit sens atunci cand se
descoperd suTsa ciulate'
Aceaste convel)lie mentald este
valabilS in toate sistemele de
prosPectare.
datS tuturor
Ultima ipotezi presupune c5, radiestezia ar fi o facultate
in ei o stare congliellte capabili de
oamenilor de a face sa se nasca
;;;i;;i cinci simturi existente cu alte cuvinte' un fel de al
";i"
ir.*i"i .i.1 permite oblinerea de informalii privind trecuttrl'
prezentul 9i uneori, clliar viitorul.
ln fapt, trecand h51i9ul nulneroaselor teorii' adesea conlra-
cea a
dictorii,se conf;unta doud miri tendinle: a radiesteziei fizice 9i
radiesleziei mentale.
I- l.RADIESTEZIA FIZICA
Radieslezia fizicd presupune existenta unei surse de s' rtrnal
radiestezic care emite semnalul care va fi receplionat de catre ope-
ratorul radiestezist.
Adeplii acestei teorii par a lgnora irr cercelerile lor' activi-
de ra-
tatea merltaii. Pentru ace9tia, totul se redtrce la o proLlema
l4
rll!tl |r) care trebuie sd le capteze cu instrumente corespunzdtoare,
rrnll|1, {tiindirea nu participe la actul radiestezic.
Aceastd gcoald se bazeazd pe teoria radiativd asupra radi-
r'.lrrlrq (:are aratd cd existi in structurile fizice, aceastd capacitate
rl,' ,r r.rrrilc radialii ce pot fi delectate de operatorul radiestezist.
L' kAI)TESTEZ|A MENTALA
ln acest tip de investigalii, rezultatul oblinut de operalor este
ilrrl,,r,rl subcongtientului care este in acelagi timp gi emiletor Si re-
I o|llln
Adeplii acestei teorii asimileazA comportamentul radiestezis-
I[lrrr r:;r 9i cum ar fi rezultatul unei acliuni mentale care s-ar pulea
rf r,'rr:rrrl|Frune in doue'faze principale:
L' I orientarea mentalS c€lre conste in orientarea subcongtientului
r rrlr r, olricclul cercetSrii, excluzend toate celelalte influen,te.
Exemplu:
''Eu caLt NUMAI o sursd de apd".
L' :' (lonventia mentald este un acord pe care operatorul il incheie
,rr r.l rnsugi gi care trebuie s5-i permitd interpretarea migcdrilor in-
\lllIrcr]tului radiestezic, in raport cu dorinla menlalS care l-a emis
!{r r ( ir r ir)trebdrile pe care le-a formulat.
Exemplu:
''Eu caut NUMAI o sursd de apd".
lrl|trr (x) am orientat gandirea NUMAI cdtre o sursS de apd, stabilesc
rl lrjrl(,irrea convenlie mentald:
''Pendulul se va roti spre dreapta $tenga) cend md voi gdsi
1rt rhtr:r;lia unei surse de apd". - atunci cend, pentru investigare
lr rlo',rrrr pendulul.
l5
 Racliestezia merilale (psihice' spirituali, intuitve) i9l
bazeaze aparatul teoretic pe aga numita TEORIE INFORMATION-
AU, conf6rm cereia, in Univers, exi$e o "bancd cle dat€" la care
subconstientul operatorului radiestezist apeleazA, prime9te rqspun'
rri-si,' **"* codului stabilit (convenliei meniale stabiiite)
congtientul traduce.
Uutlonrt cLt aradul de deschidere. de elevare spirituald care se
' ttun tuttni oin credintd in DUMNEZEU.
IiADIESTEZIA este arta de a utiliza indicatoarele radi-
rltFrlr ;r, fticAnd sA intervin5 voluntar activilatea inconstienlS pentru
fl Allllr lir descoperirea a tot ce este ascuns facultdlilor normale ale
l||rltvtrlrhri, dar a c5rui existen!5 este reald.

Pe scurt, mecanismul de desfigurare a unei determinln ori

radiestezice mentale, ar fi urmitorul: ut tl !fildirea. poate practica cu succes radiestezia duDe un an-
sUBCONSTIENTUL
hrlttttttt,n simqlu si rational.
COIISTIENTUL

- codificl infomelia - emite un semnal

- fece apel la banca de date
universa16
- receplioneazi infomelie
- transmiteinfomalia.
- decodificd informalia

Aceasti'bancd de date universale' (memoria akashicl) ca

o coleclie de inteoi$rari vibratorii, poate fl comparati cu un supor'
calcdatbr elec{ronic care are in program buna funclionare a intregu'
lui univers pentru etemitate, dar la un nivel sup.€rior, l5s6nd fiintel
umane propria sa responsabililate 9i liberul sdu arbitru' lntreaga
existenlS face parte integrantS din acest supercalculator cosmic, ca
si cele care ne-au precedat, ca 9i cele care ne vor succede Deci'
iroi avem posibilitatea de a cunoagte tot, despre tot, in toate timpu-
rile. Aceala este foane posibil dar, cum pentru un calculator per'
sonal este necesar sd ltim cum sd{ rniliz5m - 9i pentru aceasta nu
este indeajuns sd citim doar prcspectul de prezentare - a9a.li
pentru
accesul la banca de date universale, nu este indeajuns se cifim o
;numite carte, ci, in ambele cazuri, este nevoie de mune munce, do
mult exerciliu praclic. Acest acces. ln toate cazuile. es/e direct Nu

t6 l1
 FACTORUL UMAN - FUNDAMENTUL FENOMENULUI

RADIESTEZIC

ln toate, dar absolut toate experienlele efectuate, NlMEN|,

nll rr reugit sd facd instrumentele radiestezice sd se migte, sa
l rlr:lroneze fdrd ajutorul unui operator. Faceli urmdtoarea expe-
tlell r pendulul dumneavoastrd se rotegte deasupra unei surse de
tF[[ral, care in acest caz esle apa, de exemplu. Nu pardsili locul in
t'{[J pendulul s-a pus in migcare gi fixali-l pe un suport. Rezultat:
IFrrlulul va rdmane nemiscat. Totugi, dupd ipoteza radiesteziei
flrlr;o, sursa de apd continu5 sd emild radialii, unde, vibra,tii, care,
hrgl'r, ar lrebui sd provoace oscilaliile instrumentului dumneavoas-
lti lie cA lineli sau nu in m6nd. Nu aceasla este dovada principal5
r,i rr rrliestezistul joacd in deteclie un rol de primd importanld? Rds-
;rr trrirrl este DA!

lnegalitatea "darurilof' radiestezigtilor vine, de asemenea in

rlrrlllnul acestei leze. Dupd cum existd fiinle sensibile, aga existd gi
rdrll(lstezisti mai buni sau mai pulin buni. Acest fapt este determinat
hr |lrrrnul rdnd de faptul cd intrd in.joc personalitatea fiecdrui individ
lI
lr le, de "talentul" lui, de cunogtinlele acumulate, etc. O dovadd
lll lrhrs sunt gi erorile pe care le comit operatorii radiestezigti in ac-
llvllirloa lor. Aceste erori sunt intr-un procentaj mai mare cend expe-
tlonl{rle sunt realizate in public decet cele care sunt realizate fdrd
r|ir)latori, ferd eneNare gi fdrd obligalia de a reugi cu orice pret.
l.ir:t, (:are arfi omul care ar putea sd adoarmd in propriul pat sau
rr'1 !r cxercite funcliile sexuale, dac6 ar fi agezati in jurul lui mai
lllrllr observatori care ar agtepta ca experimentul se aibe loc? Ori,

18
 fenornenul exotic bioinformalional care este fenomenul radieslezic
este cu mult mai delicat gi este strict necesar un climat psihic fa'
vorabil pentru producerea acestuia la randamentul 9i performanlele
urmdrite. De aici rezultd cd psihicul uman este obignuil sA se
serveasci de instrumenlul s;u in anumile condilii insa el este per-
turbat intr-o mdsurd mai mare sau mai micd, atunci cand aceste
condilii sunl modificate.
Tinand cont de motivaliile enumerate, secretul fenomenelor
radiestezice rezidd mai mull din "interioruf fiinlei umane decat din
influenlele exercitate de agenlii fizici extemi. Altfel spus, care este
instntmentul indispensabil radiestezistului? Este radiestezistul insuii
cu facultetile sale conltiente 9i incon9tiente, cu sistemul sdu nervos'
este corpul siu intreg cu p5(ile 9i componentele sale luate ca un
intreg, chiar dacS le cunoagtem sau nu pe cele subtile.
20
L.
CAPITOLUL II
INDICATOARE RADIESTEZICE
lndicatoare radiestezice folosite in trecut
Bagheta gi apoi pendulul au constituit panoplia rabdomanu-
lui, sursierului 9i fn fihal, al radiestelstului. ln decursul secolelor nu
au suferit perfecliondri deosebite; totu9i,.s-a remarcat. o .oarecare
evolutie c,orespunzatoare progresului fiecdrei epoci Astfel, in Evul
N,teaiti, oagneiete erau din lemn, rar din metal; mai titziu au
fost
ficute din iase de balen5 iaa in prezent ele se fac din diferite mate-
riale plastice.
Radiestezigtii au fost I 9i sunt - operatori caremodificd, dupd
convenienle persohale, baghetele gi p€ndulele, addugAnduJe ac-
cesorii diferite. Aceste instrumente modificate' nu reprez a un
pro
gres decat in prezenla posesorilor lor. lnstrumentele radiestelce, de
6ri""iip ti icestei, nu sunt 9i nu trebui-e sd fie considerale decA
", ale semnaleloq primite de c6tre operatorul radiestelst
amptitii:atoare
Si ;, ?"uf ceva" de la care de
primegte r{spunsul la intreberile sau
cercet5ril e ef ectuate.
Este o absurditate, un non-sens se folosim expresia 'lntreb
pendulul (bagheta, ansa) 9i aceasta imi rispunde" lndicatorul nu
este decit'uriinstrument auxiliar' o prelungire 9i un amplificator' un
material oarecare, aga dupd cum am adtat in capitolul anterior'
2l
 loll)lirrea "martorilo/' nu este cu totul noud. Se crede ce fantanarii
'u'r;oltrlui al XVll-lea le
utilizau in cel mai mare secret.
Baronul de Bausolace, in 1630, folosea gapte baghete
Ulterior, radiestezigtii au creat baghete sau pendqle care au
metalice ale cdror nume corespund la ceea ce se caut6: specificat ci mar-
|( ):,tl)ilitatea de a incorpora probe. Totugi, trebuie
iorrrl (proba) nu posedd nici o proprietate specialS dacd prin con-
1. - pentru aur - VERGA LUCENTE rol precls.
v.rrli;r rnenlali adoptate nu i-ali oferit un
2. - pentru argint - VERGA CAUDENTE
3. - pentru Plumb - VERGA TREPIDENTE
4. - pentru sianiu - VERGA BATTANTE
5. - pentru fier - VERGA TMNSLANTE
6. - pentru cupru - VERGA SALIENTE
7. - pentru mercur - VERGA ABVIA
IiEiE
Fiecare baghetd avea in varf un simbol astrologic
iVEOB
repreze and planetele 9i raporturile lor cu metalele'

1. - pentru VERGA LUCENTE - Soarele

$r0i0
AA 8\/IV
2. - pentru
3. - pentru
4. - pentru
5. - pentru
.6. - pentru
VERGA CAUDENTE - Luna
VERGA TREPIDENTE - Satum
VERGA BATTANTE - Jupiter
VERGA TRANSLANTE - Marte
VERGA SALIENTE - Venus
?o
Pendule
7. - pentru VERGA ABVIA - Mercur
ln practice, puteli sau nu sd folosili martori reali sau con-
Utilizarea baghetelor din lemn a fost totuii cea mai
l,.clionati, artificiali,
frecventS. Cetre anii i820, contele de Toristan a rupt tradilia
folo-
tut"ri" primd oase de balenS' bagheta sa numind-o
"lnd ""
"furceld".
Nladorii reali sunt egantioane, probe din mineralul' (apa,
'.ul)stanta etc.) De care ceutdm sdl descoperim lntr-o anumite canti-
r.rl'. (de obicei mai mare) 9i intr-o anumiti zond determinatd, sau
rrrlr un amestec cu alte subltan1e, minerale, etc. dar intr-o anumilS
I rroporlie prestabilitS.

ln afari de pendul 9i baghetS, sursierii au inventat anumite
accesorii destinate a-i ajuta in incercdrile lor' Printre ei, cel mai im-
oortant si cel mai util este martorul sau proba. Acesta este un obiect,
rut"riui de aceeagi nature cu cel care se cautd, esle un simbol
servind la mai buna iixare a necesiteli ivite in subcongtient'
"t".,
Martorii artificiali sunt practic inlocuitori ai martorilor reali 9i
rrrrrslau intr-un suport oarecare Oartie, carton, melal, plastic, etc)
obieclului
t)r) care a fost impregnat grafic ai mental reprezentarea
iral al cercetdrii. De exemplu, o baiistS, o fotografie sau all obieci
Irlim care a apaqinut unei persoane disperute; o hadie pe care am

22
scris aur este un martor grafic pentru aur ca 9i hartia pe care am
icris o serie de calite|i mo-rale pentru a stabili portretul moral al unei
oersoane. etc. Acest martor grafic pe care este inscrisi o indicalie
Lraticd (cuvant. desen) are rolul de a ajuta radiestezistul in cer-
E"t"ruu p" care o efeciueazd 9i care inlocuieste ctl succes martorii
rJ, .i oiti"ir de procurat. Dir, in afard de inscrip,lionarea graficS,
Dentru confectionarea unui martor de acest tip, mai este necesar si
Lunoagtem pr6prietdlile, pd4ile constitutive' etc' a martorului real 9i
ia ue'"oncitntiali pJtemic direclionat gendirea pentru a conferi
ii
suportului ales, calite{le 9i propriet6$le dorite.
24
INDICATOARE RADIESTEZICE FOLOSITE
lndicatoarele radiestezice servesc la amplificarea gi redarea
perceptibile a reacliilor reflexe care se produc, in momentul fiecdrei
cercetiri, prin migcSrile involuntare ale musculaturii mainilor. Ele nu
au deci nici o proprietate speciald: radiestezistul este acela care le
pune in acliune. Alegerea unui instrument sau a altuia - la fel ca
aceea a unui stilou - este o simpld problemd de convenienla per-
sonalS.
l.CLASIFICAREA INDICATOARELOR RADIESTEZICE
1.1 Pendulul sideral
Este cel mai cunoscut indicator radiestezic Ai, ?n funclie de
lungimea firului de care este suspendate greutatea, pol fi:
a) cu bra! luno la care lungimea firului este mai
mare de 15 cm putAnd ajunge la 80decm.
b) cu brat scurt la care lungimea firului este mai
mice de 15 cm.
Dupi forma greute$i suspendate, pendulele pot fi: sferice,
cilinalrice, conice, sub formd de picdtud, tor, cruce, inel, selenoid,
combinafii als aceslor forme, etc.
Dup5 materialul folosit la confeclionarea groutefii deosebim
pendule din lemn, diferite metale, materiale plaslice, cristal, etc.
Pendulele pot fi confeclionate cu goluri interioare unde,
printr-o rezolvare tehnici oarecare, se pot introduce martori (probe).
 Penlru un reglaj mai ugor a lungimii firului se pot face noduri
(| loc ?n loc, la anumite distante stabilite, sau , acest fir poate fi
lrligural pe un mosorel pe care, rotindu-l intr-un sens sau aitul rea-
lru rirn reglajul optim necesar.

ln funclie de formd, pendulele au o vitez5 de reaclie

( ,'rnsibilitate) mai mare sau mai micd, astfel:

Pendul cilindric Pendul sferoid cu probe

cu probe 1.- pendulul inchis
1.- lanligor 2.- pendulul deschis pentru
2.- filet a se introduce martorii
3.- proba

tT-
xlt
1. - pendul
2. - pendul
3. - pendul
cu forma ideala
bun
foarte bun

,f-\ d-\
4. - pendul foarte rau

VV \2
Miscarea oendulului

Tinand firul pendulului intre index gi police (degetul mare gl

rrrdtdtor), pe o anumitd concentrare mentald 1de exemplu, punand o
I)lrebare), acesta, in funciie de semnalul primit, capetd o migcare
Modul de reglare a lungimii firului r;are poate fi:
1,- cu noduri
2.- prin infisurare
a) rotalie spre dreapta (sens orar, levogir);

26
27
 b) roiatie sore stenqa (sens invers acelor de cea-
somic, dextrogir); semnificatie inteles miscarea
sau complementar pendulului
c) oscilatii (milcare oscilatorie urmand intotdeauna o afirmatie
linie dreapt5, paralelS, perpendiculard sau in di- DA
agonald fala de planul corpului dvs ); PLUS Rotalie la dreapta
DA POZITIV Rotalie la slanga
d) elipsa (migcare eliptici situatd intre rotalie 9i os- MU LT Oscila!ie
cilalie); PLIN
VIU
e) imobilitate (pendulul se opre$te 9i nu mai exe- NU
cut; nici o migcare dacd nu se schimbl con- PUTIN Rotalie la dreapa
venlia mentald). NU NEGATIV Rotatie la stanga
NIMIC Oscilalie
GOL
Elipsa indicd trecerea de la o migcare de rotalie la o migcare de MORT
oscilalie sau invers. Este o stare intermediare fdrd semnificalii pre- Rotalie la dreapta
cise. POATE SI DA SI NU Rotalie la stanga
INCERT Oscilatie

lmobilitatea poate fi cauzate de o concentrare slabd asupra subieciu-

tui oe inveitigat sau de o crispare psihicd incongtientS. Poate fi evi-
M-s-q_delgq ru-g.u-pel.!!!.!.u]
tatd dand pendulului un impuls ini.'tial €rd mare amplitudine.
ln raport cu pozilia iniliale a pendulului avem doue moduri
o logicd in cadrul unei lr) lucru:
Aceste migc5d ale pendulului au
i

anumite convenlii mentale. Asttel, rotalia spre dreapta poate avea

semnilicalia NU, rotalia spre stanga DA, iar oscilalia POATE.,.Pentru
fiecare aceste convenlii pot fi alte semnificalii iar pentru a afla care
crnvenlie esle cea mai bund pentru dumneavoastrd utilizati tabelul
urmdtoi. Agezali pendulul deasupra cuventului DA, golili creierul de
orice alle janCuri 9i concentrali-v5 foarte putemic pe DA, POZITIV'
MULT, PLIN, VIU 9i notali migcarea pendulului. Faceli acela9i lucru
deasupra lui NU 9i gandili-vd intens la NU, NEGATIV' RAU, NlMlc'
GoL, MoRT, Si de asemeni, notali miscarea. La fel procedali
pentru POATE.
a) cu pendulul stationar gi astfel ne apropiem de lo-
cul care ne intereseazd;
b) cu pendulul lansat intr-o migcare oscilatorie folosit
astfel pentru a obtine un rezultat mai rapid;
Pendulul, fiind o masd grea oareczlre suspendat; de un fir,
,.r poate confecliona ugor cu mijloace avgte la indemane. Este
n(lcajuns se legali de un fir de a15 rezistentS sau de un ldnligor
9i
l!lxibil o sfer6 din lemn, o bucatd de metal sau din orice material dar
r:rrre sd aibd o formd simetric5.

28
 Mod de lucru cu baqheta divinatorie { unohiulara)

Bagheta se apucd cu o mand de o ramurS $i cu cealalld, de

1. 2. Baqhete
La origine, bagheta era o simpld -nuielug5 de alun care'
tinutd iniozitie orizontitS, vibra in mainile fentanarului sau aurarului
cai" s" ga.e" deasupra sursei de semnal -cautate
il;;;iri;
nceasti nuielug5 de alun (atunul, fatd de ceilalli arbori' igi ?Tll""t"
;;;;i tr"t;rplelea 9i elasticitaiea) poate avea o extremitate bi-
furcate sub forme de V.
rr rloua ramurd gi se line in pozilie orizontald, cu varful spre inainte,
lir inallimea centurii, fixand ugor coalele de corp.
Sunt doue moduri de a apuca ramurile baghetei unghiulare:
a) linand palmele mainilor in sus 9i incorddnd ugor
degetele, cu exceplia degetului mare - sistemul
pronaliei;
b) cele doud rafiuri se apuci cu palmele mainilor
linute in jos - sistemul supinafiei.

Agezarea trebuie astfel fdcutd incat ramura sd se sprijine pe

Baqheta divinatorie (unohiulSfa) este formatd 91 Xtl"
{lrr{tetul mic, rimdndnd ca Briza sd se face numai du cele trei degele
ramuri s:ru--6E[iintr-G material flexibil cu o
lungime
creangi
:]p-1111'l:
de copac in rrilocii, iar degetul mare sd nu atinge de loc ramurile baghetei.
i[ so-+o cm.'Poate fi confeclionatedin plastic sau alte
dintr-o
materiale
i"ir"i u" tur"a looua lame de o!el, printr-un mijloc oarecare - le- Sistemul b) al supinaliei, ne.ofer€ pe de o parte avantajul ci
iL*ioir" prin"" ta un cairdt
""t" "unt
gate, lipite, sudate, etc.) rnr esle obositor gi pe de alte parte, bagheta aclioneazd mai uqor.
l rut; in pozilia orizontald, la indllmea centurii, cu varful inainte 9i
tllrversand terenul de cercetal, bagheta se va deplasa din pozilia sa
orrzonlalS, in sus sau in jos, dupd natura gi caracterul radialiilor
nrrrrse de sursele de semnal eistente in sol sau conventia mentali
nlcasi

1. - nuielusa de alun
2. - nielusa de alun bifurcata
3. - bagheta divinatorie (unghiulara)

La noi in lare' bagheta divinatorie a fost folositi cu mult

.r""u, iJ i"g, srilu slMEoN care pdate fi considerat' prin rezul-
tatele obtinut;, pdrintele radiesteziei romenegti

l0 3l
 Un alt tip de baghete folosite in prezent este formati dintr-o
lamd elasticd ce are la un capdt un maner de prindere iar la celdlalt
capdt un inel din acelagi material ca gi lama elaslica sau din alt ma-
terial, in funclie de rezultatele urmarite, de dorinla sau de sensibili-
tatea operalorului. Un alt model, are in locul ttei metalice elaslice un
arc iar in capdt poate avea o bild de metal, inel, etc.
I a0-404 |
a acestui tip de baghete e$e cu inelul in
Pozilia de lucru
plan orizontal. Rdspunsurile la codificSrile mental€ fdcute este
cuantificat prin migcarea inelului (rotalie stanga-dreapta, oscilalie,
imobilitate).
Avantajul la aceastd baghet5 este c6 se foloseste o singurd
mane, poate fi pozilionate in plan orizontal (A), verlical (B) 9l chiar in
plan oblic (C).(Pendulul, de exemplu, nu poate funcliona dec.at in
pozilie vertical;).
Mod de lucru cu
bagheta elastica
32
1.3. lndicatoare sub forma de ,.L"
lndicatoarele sub formd de "L" sunl formate din baghete
metalice, inflexibile, indoite la un capSt intr-un unghi de 900 , cu unul
din brale astfel formate mai lung decet celdlalt. Seamdni cu litera
"L" , de unde gl denumirea. De obicei se folosesc pereche, c6te una
in fiecare mAn5.
lndicator sub forma de "L"
1.- maner;
2.- rulment;
3.- capac infiletat;
4.- martor (proba);
5.- tiji intdrschimbabilA
(cu tije de diferite
lungimi, grosimi sau ma-
teriale)
Mod de lucru cu indicatoarele sub forma de ,,L"
lndicatoarele se prind de mAnere (ca gl cum ali avea doud
pistoale cu leava spre inainte) iar tijele indicatoarelor sunt direclio -
nate sprein fate, coborate de vdrf sub orizontald cu aproximativ 1 -
2" ln pozilia "gata de lucru" se obseNd o micd dar sesizabilS apfop-
iere a vArfurilor tijelor, una c;tre cealalte gi apare o slare lensionald,
Lrgoar5, in tot corpul.
R5spunsurile cu DA gl NU se obtin prin migcarea la unison a
celor doud indicatoare spre stSnga sau spre dreapta, iar pollia
POATE este sau la incrucigarea sau la depdrtarea tijelor una de
cealaltd.
DacA dorili mdsurilod cantitative, valoriqe, s€ cuantifice
rnSrimea unghiulard fald de pozilia iniliat; f;ntre 400- 900).
Aceste indicatoare avand o greutate mai mare gi deci o i-
nertie mai mare, sunl recomandale pentru lucrul in teren, pe su-
prafele mari, unde au randamentul cel mai ridicat.
33
 de bisec- aprox. 70mm. Binein,teles, aceste dimensiuni sunt orientative, fie-
ln teren, direclia spre tirsa de *mnal esle date oare operator alegandu-gi grosimea gi lungimea potriviti.
iar pro-
to"r"" unghiriui'tor."i d"'ti1"l" orizontale ale indicatoarelor
a conturului
;;;;;iil'il;"pi"r".tileleo.seproieclia la suprarala solului
incrucigeazi pind c6nd unghiul format
lrrsei oe semnai,
cu ajungerea pe contur'
ft trl Jr"i"*"" zero, moment care coincide
tr
I
+ Ansa - forma si dimensiuni

Mod de lucru cu ansa

Ansa se ageazd in mAnd cu picioru$ele asculite prinse intre

prima falange a degetului mare Si prima falangd a deg-etului mij-
Modul de lucru cu indicatorul sub forma de "L" lociu, pe buricele degetelor, m6na fdcSnd o rotalie de 90u pentru a
in interiorul ajunge in pozilia de lucru. Nu se exercitd o presiune prea mare asu-
ndTitie oe care o vor avea tot timpul cat ne deplasem
tr;ele au pra ansei - fapt care, de altfel, este incomod datoritd faptului ce pi-
;;tl.i"i sursei. Dupi ce am iesit din interiorul conturului'
oepartara pani ajungem la- pozilia.iniliale' ciorugele sunt foarte bine asculile - pentru a se micgora fo4a de fre-
L-mil;;;;;e, ie care gi .pentru a nu influen,ta volilional migcarea instrumentului.
LnjX;;Ji'ft;* in"&"uoe cjo'ervdh & depdrtarea de sursd
.#;;-i#;;"iLte oe mdsurd oarecare (metri' zeci sau sute de
f<ifometri. etc.) la care migcarea de depArtare
a tijelor
-.rri de sursa'
i*eteaza este egalS cu mdrimea distanlei de apropiere

1 . 4. Ansa

Acest indicator care se foloseste din ce in

c€ mai mult' in Pozitia de luoru
lT1.T *"
din bagheta unghiulate cu ansa
special in lara noastre, derivd
din sarme de otel' cu-
iir"n.irni mult mai mici, este confeclionat intre o'5 sl 1 '5 mm $l o - vedere laterala
;",;;i: inot cu un diametru cuirins
"t".,bo + too mm., cu o deschidere intre picioare de
i,i"siil dt;5 i"ire
35
34
 Ansa trebuie linuti in a9a fel incat perpendiculara cobor6td
din piciorugele ansei sd inlepe solul sub un unghi de 90" iar bisec-
toarea unghiului format de cele doud brale lrebuie se fie pardele cu
solul (orizontale).
lntotdeauna varful ansei va indica direclia cdutatd (spre
obiectul cerceterii), iar perpendiculara coboritd din picioruge va in-
dica locul cdutat sau punctul de pe contur.
ln figura urmdtoare este prezentat gradul de libertate in
migcarea de rotalie descris5 de ansd. Pozilia 'A" este denumitd 9l
pozilia drept inainte, cand planul ansei este cuprins in planul per-
pendicular pe planul care trece prin umeri gi prin bazin 9l este situat
pe axa de simetrie $enga - dreapta a corpului uman. ln acesl plan
este cuprinsS, bineinteles, gi directia dreot inainte sau directia zero.
Anticipand cele ce urmeazd, putem spune cd pozilia A este pozilia
pentru valoarea 100, iar pozitia B este pozjlia (zero) sau sfad pentru
cuantificarea valoricd pe scala gradatd de la 0 (zero) la 100.
b) DA - ansa se rotegte in B, pentru NU - ansa rdmane in punctul
A, pentru POATE - ansa se rotegte p6nd in punctul D.
2. INSTRUMENTE AJUTATOARE
Aceste instrumente ajutetoare folosite de radiestezisti nu
.irnrl altceva decat reprezentAri convenlionale destinate unei fixdn
rrr;u bune a gandurilor in cursul cerceterii radieslezice. Ele servesc,
rrr cea mai mare parte, pentru efectuarea de mdsuretori calitative
''rru cantilative.
Dintre aceste instrumente ajutetoare, cele mai des utilizate
,,rinl rigla universalS sau rigla TURENNE, rigla circulari 9i rigla
.,crnicircularS.
2. 1. Riola universala

D
_/ --=--_L'
Servegte la determinarea adancimii, inel!mii, distanlei,
vokrrnului, gravitelii unei boli, varsta unei persoane, etc. Se prezinti

/v-,-,.._
,-1{),a,.---. :=7U
lnrb forma unei rigle sau a unui cadran cu repere numerotate de la 0
Lr 1o0 9l de la 2OO la 10O0, av6nd la fiecare extremitate cete un cerc
(laler) notat, unul cu lilera A, celdlalt cu litera B.

Posibilitati de
miscare a ansei

(vedere de. Sus)

b

Locul unde perpendiculara coborAti prin piciorugele ansei

inleapd solul sau scala gradatd poate fi denumiti si pozitia orioine.
Cu ansa se poate lucra in sistem binar DA - NU cu o con-
venlie mentale de genul: Rigla universala
a) DA - ansa se rotegte pand in punctul B, pentru NU - ansa se
rotegte pani in punctul D, pentru POATE - ansa rdmane in Pe talerul A vom ageza de obicei proba mator' iar pe talerul
pozilia A. lt se va ageza proba recoliate din teren sau proba de analizat. Cu

36
1',?

ajutorul acestei rigle veli afla procentual (%) cat la sutd din proba A
se regdsegte in proba B.
Procedim in felul urmdtor:
2.1.1. Cu penddtul lansat
Mod de lucru cu rigla universala si pendulul
Se plaseazd pendulul deasupra probei recoltate (de analizal)
gi dupe ce ali reglat lungimea firului lesandu-l sd alunece intre de-
gete pAnd veli obline rotalia cea mai lejerd gi mai ampl6. Acpastd
rotalie va fi migcarea de referinF.
Pe rigla plasat5 in fala dumneavoastre se trece ugor, cu o
stalionare de circa cinci secunde pentru fiecare, pe deasupra
gradaliilor de la 0la 100 cu un adtetor pe carel linem in m6na
$ang5. Pendulul va reacliona 0n mod prestabilit) atunci cend indica-
torul va fi in dreptul gradaliei corespunzdtoare concentraliei probei
recoltate.
3t
2-12-_qq!e!dq!Lu_Epaqs
Se procedeazd identic ca mai inainte, cu deosebirea cd,
deasupra probei de analizat, pendulul il plasali in stare de repaus,
nemiscat, iar rezultatul il oblineli atunci cand acesta are o migcare
de rotalie spre stanga sau spre dreapta, eventual oscilalii, co;form
conventiei mentale dinainle stabilild de dumneavoastra.
2. 1.3. Cu baoheta elastica
I
Modul de lucru cu rigla universala si baghela elastica
Deasupra probei de analizat agezati inelul metalic al
llaghetei elastice pe concentrarea ca aceasta sd execute o migcare
oscilatorie sau de rotalie , dupd cum dori,ti, atunci c6nd indicatorul
riirr mAna stangd va fi in dreptul cifrei care indice procentajul cedat.
39
 2.i.4. cu indicatorul sub forma de 'L" :,. 1.5. Cu ansa

lntrebuinFnd acesl indicator, nu mai esle necesar sd folosili

rrrr ardtdtor,deoarece acest rol il joacd vArful ansei care vd va indica
rlrrecl pe rigld, valoarea numeric5 pe c€lre o c5utali. Procedali in
krlul urmetor, pe codificarea:

"La trecerea ansei pe deasupra rilgei universale, de la

g adalia 0 la grada\a 10o, vertd ansei va remene stabilizat pe
fladalia care reprezintd valoarea concentrctiei cedab".

Treceli cu ansa deasupra riglei in dreptul po4iunii gradate de

lo stanga spre dreapta gi observali la un moment dat cum vArful
rursei rdmane deasupra unei gradalii, chiar dacd am trecut cu m6na
nr care linem ansa de acea gradalie. ln acest caz, ansa executd o
r()ta!ie spre stanga dace mAna i9i continud migcarea inceputd, sau
.rpre dreapta, dacS se executd o migcare in partea opusd trecand de
t,radalia respective. Astfel, ansa prezintd o tendinl5 de a-gi men,tine
vilriul stabilizat pe o anumitd gradalie, indiferent de migcarea m6inii
cirre este in acelagi timp suportul ansei, locul unde aceasta pi-
voleazS.
t
Modul de lucru cu rigla universala si bagheta sub forma de "L"
I
De aceastd data, vd concentftlli ca tiia indicatorului sub
-"1'
tormd oe sd se roteascd spre stanga sau spre dreapta atunci
cand se indicd gradalia. De exemplu:

':Tija indicatorutui se va roti sW dreafta fd.cend un unghi de

ed cu direitia ini aH, NUMAI atunci cend indicatorul din mena
Jangi ,a n p; gradapa care imi va indica, procentuaL cet-b sutd din
iin'iiniilii ai ,in6ralul de pe taletut A se regdse$ife in mineralul
de pe talerul 8".

Pentru o exactitate mai mare se execr"rtd aceleali opera$uni

pe scala de la 200 la 10oo.

41
40

t
 2. 2. Riqla circulara (cercul qradat)

AceastA rigld este adaptate pentru lucru direct cu pendulul

ljideral. Desigur, se pot folosi gi celelalte indicatoare radiestezice,
adaptand modul de lucru la fiecare dintre ele.

:cxt
/-'i-t
t?l;
t-=J
x

Gl'
ii tiJ'

xxJ

Rigla circulara

Rigla circulard este practic un cerc in interiorul cdruia sunt

h;rsale mai multe cercuri concentrice, impdrlite gl numerolate ca in
trt,urd gl se aseamind cu un ceas (are numerolalille exterioare de la
stabilizarea varfului ansei pe o gradatie I la 12) dar Sl cu o busolS (are trecute punctele cardinale).

42
 Cu aceastd rigl; puteli face urmdloarele tipuri de investF aooi NNE, etc.; p6nd pendulul capAld migcarea corespuntdtoare
galii: convenliei dumneavoastrS pentru DA Se poate folosi 9i metoda di-
redd cdre constd in a a9eza pendulul deasupra centrului riglei 9i' pe
a) investigalii privind orientarea in teren sau pe concentrarea:
. hart5;
b) investigalii numerice; "Pendutut va avea o migcare oscilatorie pe direclia pe care
c) investigalii astrologice \ se gdsegte sursa de semnal".

Veli observa ci pendulul va cdpdta o migcare oscilatorie

spre douS sectoare, de exemplu NNV 9l SSE. ln continuar-e, se
lnainte de a vd explica practic modul de lucru cu
aceasti ageazd pendulul deasupra literelor NNV 9i confo..r-m intrebirii: "Sursa
.int; trchuie si aritdm cd literele din exteriorul cercurilor concen- de semnal se gesegte pe direclia NNV?" $i indiferent de respunsul
iri""'r"pi*i"ta N = NoRD; E = EST; s = suD; v =-YLSf'.lfE = primit, am Lf cat-" este directia (sunt doud varianle de respuns
r.roibAioCo-rsr; ENE = ESr/NoRD-ESr; ESE = EST/ suD€sr; dintre care una se exclude in urma primirii rdspunsului).
6dv-='-su-o7suo-vesr; vsv = vEST/suD-VESr; VNV =
VEST/NoRD-VEST; iar semnele zodiacale sunt:
2.2.1.2 Orientarea in sector
1) Berbec
2) Taur Aceaste orieniare se folose$te pentru a determina in care
3) Gemeni sector se gisegte sursa de semnal ciutatd' folosind o hartd sau o
4) Rac schitd, eventual un Plan.
5) Leu Operaliuni ce se execuld:
6) Fecioara
7) Balanla a) se ageazd rigla circulad in a9a fel incat direcliile N-s sd
'
8) Scorpion corespundd direcliei N-S a h54ii, schilei sau planului
9) Segedtor folosit;
10) Capricom b) se amplaseaze centrul cercului gradat, astfel:
11) V5rsitor
12) Pelti 1) in punctul de stalie unde vd gdsili, dacS vd gdsiti
, in interiorul suprafelei reprezentatd de hartd,
2.2.1. 1. Orientarea maqnetica schitS, Plan;
2) pe iocuinla persoanei disp5rute 9i pe care o
DacA veli cduta in ce direclie s€ st9*-? 9 "'T1.d-1.:9tn"l cdutim:
r.Oi"tteri", pendulul deasupra literei "N" (nord) ti pune$ in- 3) pe locul unde persoana dispdrutS a fost vazdd ul-
trebarea: "Se.bI tima oar5:
.sursa de sernna/ se gdse$te in direclia nord7
' 4) punctul aproximativ unde se gdse9te sursa de
semnal.

44

t
 Dacd rdspunsul nu este afirmativ, se continu5 pentru sec-
ln continuare, se procedeazd ca la orientarea magneticd, torul urmetor, etc. pand ce se obline DA De exemplu,, r5spunsul
insi cdutdnd, nu neapdral o orientare exactd ci un sector mai vast, piimit r"teia la sectorul nr.3. Aiii avem numerele 15, 27' 39' 51'
de exempu cel cuprins intre N - NNE, sau NNE - ENE,9.a.m.d. "e
63, 75, 87, 99.
Atunci cdnd pendulul se rotegte conform mnvenliei dumneavoastrd
pentru DA, nu mai rimane decat s5 se precizeze distanta la care se ln continuare se procedeaz6 la fel ca pentru aflarea sec-
gdsegte sursa fa!5 de centrul riglei 9i anume, in care seclor
lorlrlui:
(suprafald delimitata gi care cuprinde un singur numir), investigand
din aproape in aproape sau direct. Pentru detfltrinarea distantei Ptanta medicinatd cea mai favorabild pentru A M se
p6nd la sursa de semnal, se folosegle investiga,tia numericS. (.rdsegfe /a numdrul 15'? , e1c.

z22-lnvesilsalii numeriae 2.2.3. lnvestiqatii dif erite

Rigla circulard fiind formate din arcuri concentrice im- 2.3.1. lnvestigalii canlitative: numerele de la 1 la 10-0 poi
pe4ite in sectoare, fiecare intersectie este numerotatS. -gf;n",
inOi"a kilogreme, tone, litri sau uniteli de
Pentru determin€rea unui numdr mai mic sau egal cu 12 misurd-dverse, numirul de piese, boabe'de cafea'
(numdrul unei anumite !ni, ora exactd sau semn zodiacal) se flofi, documentq etc.
folosegte cercul exterior care este numerolat de la 1 la 12. Pentru 2.3.2. lnvcctigatii p€rdru distanle: numerele d6 la I la 100
numere mai mari, se folosegte intreaga rigl5. pot inOici: mililnetri, ceniimelri, decimetri' metn'
iilometri, zeci de kilometri, mile marine sau te-
lnvestiqatii de la I la 12. restre,etc.
Agezali pendulul deasupra numdrului 1 9i puneli intrebarea executi ca la
?.s.3. investigalii de adAncime 9i indllime: se
corespunzitoare scopului propus distan,te;
2.3.4. lnvestigalii asupra timpului: numerele de la 1.la 100
"Primul semn din zodiac esto al lui A.M.?" pot inOica minutele, orele, zilele, lunile sau anii La o
asemenea investigalie se incepe cu aflarea
apoi pentru num5rul 2,9i aga mai departe, pAnd obline{i rdspunsul numdntlui de ani, apoi a lunilor, zilelor' orelor'
DA. Se poate folosi gi metoda direct5. minutelor, secundelor'
2.3.5. lnvestiga,tii pentru cifre: dacd veli reprezenta -nr' 10
lnvestiqa,tii de la 1 la 100 ca fiind = O (zero) se poate afla orice cltra sau
Dacd doiiti sd aflali ce plantd medicinal5 este favortbilS numir oric6t de mare ar fi acesta
unel anumite persoane (vedeti lista numerolate cu plante medici-
nale) prccedali in felul urmdtor: agezali pendulul deasupra numSrului
1, pe cercul exterior gi folosili convenlia mental5:

"Planta medicinald cea mai favorabitd pentru A.M. se

gesegle in sectorul nr.1?".

47
46
2. 3. Riqla semicirculara (raportor)
'semicirculard
a) cat la sutd dintr-un etalon reprezintd mostra recoltald
Rigla sau raportorul (care este un termen (ceea ce este de analizat);
adaptat dar folosit in mod curent) se folosegte in special cu ansa b) valoarea directa a cantitdlilor, distanleloi, adancimilor,
pentru mdsurdtori procentuale, numerice sau valorice. in5llimilor, vitezelor, a timpului in ore, minute, secunde,
etc.

Fiind de dimensiuni mici, atat instrumenlul radiestezic cat 9i

ansa, se pot purta intr-un etui de forma gi m;rimea unui portmoneu,
in buzunar.
Aceasd rigle e$e un semicerc gradat din 2 in 2 9i numerotat
din 10 in 10, de lJ o la 2oO. Diviziunea 100 este amplasatd la 900
fa!5 de diviziunea 0.
Pe circumferin,ti, in casete sunt inscrise literele alfabetului,
semne de punctua,tie si "+", "-", iar la baz;, pe toatd lungimea dia-
metrului, de asemenea in cdsule, cifre de la 1 la 31.
Modul de folosire a riglei semicirculare (raportorului)

2.3.1. Modul de folosire
lineli raportorul cu mana $angd de marginea din stanga a
acesluia, iar mana dreaptd cu ansa; o agezali deasupra acestuia in
aga fel.incSt perpendiculara coboratd din piciorugele ansei se inlepe
raportorul in centrul bazei semicercului, ca in figurd. lntotdeauna,
pentru incepelea misurdtorilor de orice tip, pozilia de plecare a an-
sei este la 9oo fale de direclia drept inainte, spre s6nga (la dreapta
ei) din dreptul grada,liei o (zero). Migcarea pe care o va descrie ansa,
va fi una de rotalie spre dreapta, oprindu-se in dreptul unei divizuni
care poate reprezenta:
Folosind rigla gi ansa se oblin rezultatele direct ca mdrime,
lard alie operaliuni intermediare. Pentru mdsurdtori de mare finele
puteli folosi mai mulie convenlii mentale, cate una pentru tiecare
0rad de precizie dorit.
Exemolu: Dorili sd aflali la ce distanld fa{5 de locul dum-
rreavoastrd de stalie de locul unde v5 aflali se afld o sursi de sem-
nal. Folositi codificarea:
"Propolonal cu dislan,ta din punctul meu de stalie la sursa
de semnal, ansa se va roti spre dreapta 9l se va opi in dredul
Ur adatie i coresp u nz dt oare ".

48
49
 Blneinleles cd inainte de aceasta, stabilili cd fiecare gradalie
3. CARACTERISTICI ALE INDICATOARELOR RADI-
ESTEZICE
de pe raportor c,orespunde unui metru. Presupunem cd ansa s-a
oprit in dreptul grada-tiei 20 plus dou5 diviziuni, ceea ce corespunde
la 24 de metri. Daci dorili un rezultat gi mai precis, stabilili ur- Din cele prezeniate mai inainte, referitoare la indicatoarele
mitoarea convenlie referitoare la reprezentarea mdrimilor pe radiestezice care s-au folosit gi ae folosesc in prezent, putem lrage
r rnele concluzii, gi anume:
raportor astfel:

"Fiecare gradafie, de ta 0 ta 1oO reprezintd cite un centi- 3.1. - indicatoarele radiestezice, cu cet sunt mai instabile, cu
metru, iar merimea determinatd anteior devine origine pentru ur- atal sunl mai bune;
m dtoarea mdsurdtoare".
3.2. - fo1a de frecare exercitatd intre diferitele pd4i compo-
concret, aceasta inseamnd c5, se va afla ca! centrimetri nente ale indicatorului, sau intre indicator gi mana o-
peste 24 de metri sunt pAnd la sursa de semnal. Presupunem cd peratorului trebuie sd fie cat mai micd;
ansa indici valoarea 50, deci dlstanta este de 24 de metri gl 50 de
centimetri. Dac5, in continuare, dorili sd micAorali ordinul de 3.3. - efortul fizic pe care trebuie sdj depune operatorul ra-
merime, stabilili menlal ce fiecare gradalie de pe raportor reprezintS diestezist in m6nuirea, manipularea insirumentului, a
un milimetru iar valoarea determinate devine origine pentru ur- indicalorului radiestezic, se fie minim;
mdtoarea mdsurlloare. Deci 24,5 metri devine 0 9i mlsurdtoarea se
face de la 0 la 10, fiecare gradalie numerotatd (care este din 10 in 3.4. - construclia, modalitatea de folosire, de intrebuinlare a
10) se considerd ca fiind unitate, deci, in mintea dumneavoastrS, indicatorului trebuie sd fie foarte simpld;
gradalia 1O devine 1, gradalia 20 devine 2, 9i aga mai departe pAnS
la 100 care devine 10. Dace ansa s-a slabilizat pe valoarea 70, 3.5. -nici un indioator radiestezic nu lucreazd firi ca mana
conform convenliel anterioare ea reprezint5 valoric 7, deci 7 milF omului sd nu fie prezenti.
metri. Astfel, distanla totald pAnd la sursd este de 24 de metri, 50 do I
centimetri gi 7 milimetri. ln continuare se pot afla zecimi, sutimi,
miimi de milimelru.
Acest tip de mdsuretoare, combinat cu o sensibilitate ridi-
catd a operatorului radiestezist, operator care are cunogtinle te-
meinice intr-un anumit domeniu, dau rezultate de precile pe care,
uneori, aparatelg de mdsurd 9i control create de om nu sunt capabile
si le determine.

5l
50
 1.2. Din punct de vedere al locului oeneratorului de semnal

1.2.1. subterane;
1.2.2. subacvatice;
1.2.3. la suprafafa pemanlului;
1.2.4. la suprafala apei;
CAPITOLUL III
1.2.5. aeriene: a) din atmosfera terestld
b) din afara atmosferei terestre

SURSE DE SEMNAL 1.3. Duoa natura surselor de semnal

1.3.1. solide;
Generic, putem arela ce, sursd de semnal poale fi orice dis- 1.3.2. lichidel
conlinuitate intr-un mediu omogen. Semnalul generat de aceste 1.3.3. gazoase;
1.3.4. plasmS;
dismntinuit5li este reperat cu ajutorul organismului viu 9i senzitiv al
1.3.5. de altd nature.
omului gi cuadificat prin migcarea unui instrument auxiliar (pendul,
bagheii, anse, etc.)
1.4. DuDa modul in care se qasesc in natura

1.4.1. z5c6minte diferite (solide, lichide, gazoase);

'i. Clasificarea surselor de semnal 1.4.2. accidente carstice (avene, pesteri, falii, fracluri, etc.);
1.4.3. obiecte diverse;
1.4.4. sisteme vii;
1.4.5. construclii 9i lucriri fdcute de mana omului, etc.
1.1.1. Surse de semnal telurice (radiatii de natur; terestri)
1.5. Dupa tiDul aparitiei surselor de semnal
dintre care aminlim:
1.5. 1. naturale;
1.1.1.1. - radialii de naiure rnagnetice cauzate de
1.5.2. artificiale.
rnigcirile subterane de aP5;
' 1.1.L 2. -
radialii cauzate de procese termice a
1.6. Dupa modul de efectuare a unei biodetectii sau Gledetectii
presiunii din interiorul pimantului
1.6.1. ln raport de distanla dintre sursa de'semnal 9i opera-
1.1 .2. Surse de semnal care provin de Ia sisteme vii
lor:
(umane, animale 9l vegetale);
1.1.3. Sulse de semnale exterioare planelei noastre 1.6.1.1. - in limita pgtenlelor organelor de siml:
(astrale). 1.6.1.2. - in afara limitelor organelor de siml - atunci
c6nd dis{anla dintre sursa de semnal $i

52
 operatorul radiestezist este mai mare decat
distanla maximd accesibilS organelor de
sim! are loc fenomenul de telebiodetectie.
'1.6.2. In raport de mijlocul gi viteza de deplasare a opera-
torului radiestezist in teren
rnd cu primarul, medicul legist gi geful poliliei au marcat pe un alt
l)lirn casele in care au locuit persoane ce au decedat in urma unei
lxti grave, in spetd, cancer. Suprapunendu-se cele doud planuri,
/onele marcate au fost identice, ceea ce denotd coreclitudinea
rrrisurdlorilor gi a celor prezentale mai sus.

Biodetecliile gi telebiodetecliile pot fi executate cu 3. Reteua geobiologica

mijloace auto, hipo, aeriene, navale, subacvatice,
spaliale. Viteza de deplasare a operatorului radi-
estezist, de regule, trebuie sd fie mai mice sau egala
cu 2 km/h iar pentru obiectul mdsurStorii nu con-
leazA vileza de deplasare.
C6nd cercelSnle se fac din avion sau elicop-
ter trebuie avut in vedere fapul ci, detecliile se fac
asupra surselor de semnal depertate sau foarte
indepdrtale gi nu se executd deteclii pentru surse de
semnal apropiate sau foarte apropiate.
Un tip particular de radialii sunt cele cauzate de fenomenele
lormice Si de presiune din interiorul pdmantului care, ajungand la
:;uprafa!d, sub influenla magnetismului tereslru, se aliniazd sub
lorma unor pereli verticali, a unor benzi de radialii. Acestea sunt
rliniate pe direclia NORD - SUD 9l EST - VEST formand un caroiaj,
o retea.

2. Nocivitatea surselof de scmnal

Sursele de semnal teluric, prin radialiile pe care le eman5,
au caracter nociv pentru existentele vii, deoarece aceste radiatii
frdneazi, uneori blocheaz5 procesele fundamentale biologice de la
nivel celular pand la sisteme de celule, organe, zone intregj, totali-
tatea sisiemului viu.
De altfel, din cele mai vechi timpuri, oamenii au observat
cJ, dormind mai mul,ti ani ?n acela$i loc, uneori se imbolndvesc de Caroiaj de radiatii (sectiune orizontala si verticala)
boli foarte grave. Pentru prevenirea ecestor imbolndviri, de exemplu
la chinezii anlici, se fdceau. mesurttori specifice djn padea aLF
loritatilor Si apoi se primea aprobarea pentru construirea de locuin,le. Dacd A este suprafala solului, benzile de radialii arati ca
Un alt exemplu, este cel al cavalerului de Pohl, un german
t)ereti care sunt infipli in sol gi se ridic5 vertical, orientali N - S gl E -
carc ?rr perioada interbelice a fecd urmetoarea expenenlS: a de- V formand o relea geobiologicS.
tenninat radiestezic zone nocive dintr-o localitate elveliani gi le-a
trasat pe un plan al oragului. Autoritdlile oficiului stA'rii civile impre-

55

configuratia medie a benzilor retelei geobiologice in zona
Europei centrale
La interseclia benzilor de radialii se gdsesc a9a numitele
noduri geopatogene care au o nocivitate de cateva ori mai mare
clec6t cea a benzilor.
Aceste radialii, dupi cum am ardtat, au o acfiune nocivd
asupra omului. O Sedere timp de mai mulli ani, in mod sistematic,
tirnp de mai multe ore pe zi sub influenla aceslor radialii, in funclie
cle modul in care organismul este amplasat in raport cu ele, de
nonslitulia sa fizicS, de pdrJile mai slabe ale organismului influ-
L'ntate, pot duce la diferite steri de incomfort, afecliuni, maladii
DacA aceste radialii se suprapun cu radialiile emise de alte surse de
semnal (enumerate in acest capitol) efectul nociv al acestora se cu-
rnuleazi.
Din aceste cauze, la pozilionarea patului, a biroului nos-
tru,etc. nu numai al nostru, lrebuie avute in vedere 9i aceste influ-
gi
en1e, aCliune foarte importantd pentru prevenirea imbolndvirilor 9i
rnenlinerea sen5telii.
56
CAPITOLUL IV
1. METODE DE ANTRENAMENT
Dacd sunteli incepdtor, este absolut necesar sd ve antrenali
in mod asiduu gi regulat, in fiecare zj, pentru a obline rezultate satig
ficdloare. Cum nu este posibil sd invdlati o limb6 str6ine citind o
carte, chiar dacd aceasta este foarte bund, nici un bun radiestezist
nu pune{ deveni fdrd a vd antrena foarte mult pentru a evita ercrile.
Pentru cei avansall-, le readucem aminte pe aceast5 cale c5,
pentru a fi in form5, antrenamentele nu trebuiesc intrerupte. Exer-
ciliile de anlrenament prezentate in continuare nu sunt exhaustive,
limitative ci, din contu€, este indicat ca dumneavoastl€ se le adapta$
conform personaltelii proprii gi, de ce nu, sd gdsili gi altele.
lnainte de a Tncepe prezentarea celui dintai exerciliu, trebuie
s, ne reamintim ce lucrul se executd intr-o atmosfer€ linigite, fdd
factori extemi perturbatori, c,u personalul care ne ajutd (membrii
Familiei, prieteni) coopeftmli, care sd fie corecli in abordarea diferite-
lor subiecte. Pe ru lucru tr4buie sA ne inarmdm cu multd incredere
in ceea ce facem, se fim odihnili, cu o stare de s5ndtate bune. Este
interzisi abordarea oricdrui subiect de radiestezie de cdlre bolnavii
psihici sau de cei cu un psihic labil, de cei care nu au o sdndtate
bund.
Nu efecuati nici o experienle dac6 atmosfera in care vd
desfegurali activitatea nu vd inspird o incredere dedine. Evit4i, mai
ales la inceput, sI faceli demonstralii prin care si aratali unor te4e
persoane - care nu au nici o legdturd cu subiectul abordal - ce
57
 c) fixali cu privirea un cerc cu diametrul de 1 cm trasat cu
calitSli gi ce potenle aveli in domeniul radiestezic' Glumele, nein-
creoeiei sau ostiliiatea persoanelor cerora le faceli acest gen de albastru pe un carton alb. Privili punctul albastru timp de
demonstralii, vd pot induce in eroare. 15 secunde cu pauze de cite 1 minut, apoi privili timp de
pehtru a evita influenlele provocate de o autosugestie in- 30 de secunde, cu o pauzd de un minut. Se continud an-
pe subiec- trenamentul p6nd veli reugi sd vA fixali privirea, feri s5.
constienta trebuie sd vd impun6ti o concentrare deosebitd
clipiii, cel pulin 3 - 5 minute.
tr.rl ie investigat $i sd evitali o
sd aveli idee preconceputd asupra
LJLirrri in"vestigaliei. ln baz contiar, reusili se decelali un res-
puns care si vd saiisiacd dorinla 9i nu primili rdspunsul real' Luali un obiect oarecare, ii privili timp de 30 de secunde,
lntotdeauna, dar repet, iniotdeauna in cazul unui egec' total lpoi incercati s5-l descrieli cat mai precis cu putin!5. Verificali de-
:;crierea fdcutS.
sau oartial. faceti analiza de caz pentru a descoperi cauza Repetali
Privili o ilustratd dintr-o revistd timp de 30 de secunde apoi,
ruuhgblit" pand canO veti reugi. Analizali in. amdnunt. corectiludi-
n"", ti-.pfiutu" 9i clarilate; convenliei mentale adoptate in functie t)e o foaie de hartie incercali se creionali cu cat mai multe am5nunte
in cilea ce ati privit.
J"lroiu&. lnceriali ca pe timpul luchrlYi se ignorali once altceva
du ce vd iniereseaz5 in,aid moment' Toate potenlele
"f"rd """" si sutleteqti se fic indreptate spre lelul urmSrit cu in-
iizice. osinice
tensitaie maximd posibiii. Si sinrlili in interiorul fiinlei dumneavoas-
iE Lnttgiit" potenliale Pe care le delineli se indreapta citre
"i-to"t.
un unic tel: miscarea instrumerlului radiestezic coilform convenliei
'9i
meniate decllarea rispundui corecl la problema ce trebuie re-
zolvati
lncepeli intotdeauna orice invesligalig cu o. rugaclune catre
cs
Dumnezeu. nsitet ve protejali spiritul pentru indeplinirea a ceea
u-"ti p.pr. prln ridicarea' niveiului vostru vibratoriu, numai astfel
puilli'uti" spiritual pentru a avea acces la aga numita "banc5 do
date universale".
ln tol ceea ce faceli, in loate activitdlile pc care le des-
f5surati, evitati atitudinile teitrale, impresionabile, nu cdutali origi-
nu'iit"iii orice risc. Faceli totul cat mai natural cu..putin!5, cu
moJesti".", Orice reugitd nu trebuie sd ne facd sd uitdm sE mul,tumim
pentru aceasta Pulerilor Ceregti, lui Dumnezeu'
Penlru dezvoltarea concentrdrii mentale, a preciziei 9i in-
tensit5lii convenliilor mentale faceli urmdtoarele exerci!ii:

a) Pentru inceput, citili fdrS si clipifi, ceteva cuvinte..dintr-o

carte, apoi un rAnd iar dupd cateva zile mai multe ran-
duri;
b) priviti fix in fal5, in semiobscuritate, cal mai mult timp
posibill
59
58
 "Pendulul meu se va roti spre dreapta Ftenga)
atunci cdnd mena mea stengd se va gdsi pe
direc(ia breIocuIui".

"Ansa mea va indica cu veid direclia unde se

2. PRACTICA RADIESTEZIEI gdsegte brelocul".

"Bagheta mea unghiulard se va roti spre in jos

atunci cand sunt indreptat cu fa,ta pe direclia
lnainte de a incepe sd lucrali efectiv, este necesar sd brelocului".
inlelegeli bine mecanismul "percepljei radiestezice" pentru a evita
autosugestia sau "blocajul" celui de-al gaselea siml al dumneavoas- "Bagheta mea suh forme de "L" se va rdi gi se
tr5. va stabiliza pe direclia unde se gdseste brelo-
Trebuie si ave,ti foarte clar in minte, filmul fenomenologic,
cuf'.
etapele unei acliuni radiestezice, algoritmul activililii.
"Bagheta mea elasticd va avea o migcare os-
Exemolu: Cduta,ti un breloc pierdut.
cilatorie sus-jos atunci cend mena mea $enge
se ya gdsi pe dircc,tia brelocului".
Elaoa nr. 1: Alimentarea memoriei dumneavoastr5 sub-
congliente cu informalii referitoare la obiectul cercetdrii: prc'
b) Pentru apropiere:
prietarul brelocului, sex, nume, profesie, etc; descrierea
brelocului ca mdrime, form5, culoare, inscrip,tionare, mate-
"Pendulul meu (bagheta unghiulard, bagheta
rialul din care este confec.tional, etc.
eladice) igi accentueazd mi7carea pe mdsura
apropierii de breloc".
EtaDa nr.2: VA concentrali intreaga atenlie, toate gAndurile
ve sunt canalizate cu intensitate NUMAI la brelocul cdutat 9i
"Ansa mea (bagheta sub formd de'L") se va
ignorali in totalitate orice alt subiect.
roti spre stenga propo4ional cu apropierca de
breloc".
EtaDa nr. 3: Vd stabilifi conven,tiile mentale succesive pentru
interpretarea cu precile a migcirilor indicatorului radiestelc
c) Pentru decelarea locului:
folosit, fie el bagheta, pendulul sau ansa.
"Pendulul meu (bagheta unghiulard, bagheta
Convenlii mentale: (folosili una dintre ele corespunzdtoare ela$ice) va avea migcarea maximd in locul
indicatorului folosit):
unde se aflS brelocul".
a) Pentru aflarea direcliei: "Ansa mea (bagheta sub formd de "L") in locul
uncle se afld brelocul. va face un unghi de g00
fald de dieclia de inaintare"

60 6l

Etapa nr. 4: Verificarea rezultatului activite!i depuse.
Esie o etapd implicite. Descoperili sau nu brelocul cAutal.
Atunci cand migcerile indicatorului radiestezic nu coincid cu
obiectul c5ut6rii 9i prospeclia e$ueazd, desfegurali acti-
vitelile etapei urmetoare.
Etaoa nr. 5: cercelarea cauzelor egecului.
Aceste cauze ar putea fi: ideile preconcepute asupra locului
unde s-ar fi putut g5si brelocul; convenliile mentale nu au
fost destul de clare, de precise; nu v-ati concentrat suficient,
NUMAI pe subiectul ceutdrii dumneavoastrS; ali suferit influ-
enla exterioar5 a unei te4e persoane, etc. Dupd ce v-ali
edificat, reluali cercelarea eliminand de aceasti datd, fac-
torul perturbator. Pentru a obline rezultate pozitive in activi-
tatea de prospectare radiestezicS trebuie se inmagazinati un
anumit numdr de cunoitinle in legdturi cu cercetdrile pe
care le dorili. Cu cat cunoagteli mai in profunlme un su-
biecl, cu atat aveli mai multe date despre acel subieci' cu
atat procentajul de reugild este mai mare. Nu pute,ti face
determindri, mdsuri, cu un coeficient acceptabil de reugiti
sau de precizie asupra a ceea ce nu cunoa9te,ti in intimitate.
Aveli cunostin,te vagi, rispunsul va fi pe mesura cunoa$terii.
2.1. EXERCITII PENTRU CONVENTIILE MENTALE
2,1.1. Pentru lucrul cu pendulul
A. Pe o foaie de hartie desenali doud cercuri cirora le dafl
un sens cu ajutorul unei sdgeli. Agezali pendulul deasupra primulul
cerc. Formulali urmdtoarea conven,tie mentalS:
62
"Pendulul meu se va rdi la &ea$a (genga) conform sensu-
lui de rotalie alpimului cerc":
ln urma folosirii acestei convenlii mentale, pendulul TRE-
BUIE se se roteasci in sensul doril. Continuali in acelagi mod gi cu
aceeagi convenlie mentde deasupra celui de-al doilea cerc. Pendu-
lul dumneavoaslri TREBUIE sd se roleascd in sensul indicat de
segeat5. Faceli acest exerciliu pdnd reugi$ se schimbali sensul de
rotalie al pendulului foarte ugor.
B. Pe aceea$ foaie de hanie desenali doud drepte care sd
se intersecteze Si cdrora, la capete le desenali nigte sdgeli pentru a
indica sensul. Acest tip de exercilii sunt pentru a vd obignui cu
rni$carea de oscilalie a pendulului. Procedali astfel: suspendali pen-
dulul la incrucigarea liniilor gi folosli convenlia mentalS:
"Pendulul meu va oscila inainteinapoi conlorm sensului
pri me i lin ii dese n ate".
Pendulul va executa migcarea de oscilalie pe care ali im-
pus-o, de-a lungul liniei. Schimbali convenlia mentalS pentru os-
cilalii pe direclia stanga-dreapta a celei de-a doua linii desenate. De
osemenea, schimbali mena in care lineli pendulul pentru a ve
obignui sd lucrali cu ambele maini.
63
r

Exercitii cu bagheta unghiulara:

A - in sistemul PRONATIEI
Exercitii cu pendulul pentru conventii mentale de impunere a B - in sistemul SUPINATIEI
unor miscari
A - de rotatie; B - oscilatie

2.'l.2. Pentru lucrul cu baqheta unqhiulara

Folosili coala de hertie pe care a,ti desenal liniile intersectate

gi convenlia mentale:

"Bagheta mea unghiulard se va roti de patru ori, pentru

dire cti a i n ai nt e -i n a poi ".

Dup; oblinerea rezultatului dorit folosili convenlia mentalS:

AB
Exercitii cu bagheta unghiulara rigida:
"Bagheta mea unghiulard se va roti de doud ori penttu
A - in sistemul PRoNATIEI
B - in sistemul SUPINATIEI
dire c ti a d a n ga4re a pt a".

Pentru a ve obisnui cu cele doue modalitdli de ,tinere in

maini a baghetei unghiulare (pronalie 9i supinalie) folosili-le pe rand
2@
la acelagi tip de exercilii. De asemeni, se folosesc convenlii mentale
gi exerci!ii identice pentru bagheta unghiulard rigidd.
Veli folosi aceleagi desene gi convenlii ca la pendul, cu
';pecificalia c6, rotalia executale de inelul sau sfera din capetul tijei
rllaslice sau al arcului este in plan vertical fald de pendul la care
rolalia este in plan orizontal. De asemenea, pentru oscilalia inainte-
64
 mai multe exercilii de concentrare 9i, de asemenea, este necesar de
inapoi a pendulului ii corespunde o migcare sus-jos a.baghetei elas-
inleles corect mecanismul convenliilor mentale.
tice. Oscilalia stanga-dreapta se pestreaz5 la ambele indicatoare

2.1.4. Pentru lucrul cu baoheta sub forma de "L" si cu ansa

Se folosesc acelea9i convenlii mentale chiar dacA milcSrile
acestor indicatoare (in special a ansei; sunt limitate la rotalii stanga-
dreapta in plan orizontal.
Procedim astfel: se deseneazi pe o foaie de hartie o linie
curud qerpuird iar cu ansa sau bagheta sub formi de "L" se incearcd
cu precizie cAt mai mare desenul trasat gtiind ca in-
; ;; ;il";; care va fr
i;d*;; vArful ansei (tiia baghetei) ve va indica direclia
care ar putea fi
i"ng"nia la curbd in frebare punct al liniei' linie
O" perpendiculara coborA{d din piciorugele ansei (din centrul
ir""ltg
manerului baghetei).
conventia mentald Poate fi:
"Ansa (bagheta sub formd de "L") va urma linia curbd'.v^rtul
e precddentele. Pentru aceasta vom folosi ca martori, pe dnd, o
ansei 7ti1a iainaei ini va indica dieclia iar perpendiculara-c.obor
Jii ii:iir*g"i" aniei (centrut menerului baghetei) va urmdri traseul
linief .
2.2 EXERCIflI CU AJUTORUL MARTORILOR (PROBELOR)
Martorii (prob8le) sunt adjuvante in activitatea unui radi-
estezisi, in special al unuia irrcepdtor. Dupd ce veli obline rezultate
foarte bune 9i - mai ales - c€nstante folosind martori, prezenla mar-
teribr nu va mai fi nocesl€ pentru decelarea unei anumile surse.
Excaplii se fac in cazul cdtrtirii persoanelor sau animalelor
di*lnie, a telediagnosticdui medical radiestezic, al desenelor
teleinfluente $i analizei probelor recoltate.
Doar dupd ce v-a!i insugit suficient de bine poziliile de lucru
cu diferite indicatoare radiestezice precum 9i modurile de lucru cu
acestea folosind convenlii mentale adecvate, treceli la tipuri de e-
xercilii care sunt cu un grad de complexitate mai ridicat- decet
gumd de $ters, o sticlutd de medicamente plind cu apd, o pietricic5,
cheia de la locuinla dumneavoa$re, etc.

La aceste exercilii executa,ti 9i verjficarea schimbSrii con- interiorul locuintei cu martori (olqbelsi-qbgE
2.2.1. Exercitii in
ventiei mentale. De pilde. la exerciliul cu pendulul deasupra cercului
penlru tul cautarii "la vedere"
cu sensul de rotatie spre stanga, schimbati convenlia mentalS
sensut de rotatie spre dreapta, dar nu a$ezali pendulul deasupra
2.2.1.1. Exercitii cu Dendulul
celuide-al doilea cerc (cu sensul de rota,tie spre dreapta)' il
menlineli!r in truzrtro ovu(q.
rr r Pozilia avutd.
Luali in mana cu care lineli pendulul guma de gters martor
benriu o'Convenlie mentali ferma 9i o concentrare puternice
apoi a$ezali'pe masa, la vedere, o altd gumd de gters, de acelagi tip
oe aclivit;te; desfiguraid, in acest caz pendulul nu trebuie si se cu aceea din m6n5. VA concentrati intens asupra obiectului cer-
miste De ce? Pentru cA ati stabilit cd pendulul dumneavoaslra va
cetdrii: guma de 9ters. Martorul din m6nd v5 va ajuta la intensifi-
o mis"ar" giratorie cbNFoRM SENSULUI DE RorATlE AL carea gi exprimarea cu precizie a convenliei mentale:
FCttrltut-ut'cend a$ezand pendulul deasupra primului cerc ln ipo-
"uia
teza prezentat5, nu au fosl indeplinite condiliile- impuse 9i anume: "Pendulut meu se va rdi NIJMAI atunci cend aceda va fi
ooritionrt", pendulului 9i sensul de rotatie Dacd totuii pendulul se
-conventii
mentale, este necesar si efectua,ti deasuit'ra gumei de Eters'.
iot"qf" in sensul ultimei

67
66
 Se repetd exerciliul cu sticlule cu ap5, pietricele, cheile de
la locuinld, etc.
AB
Exercitii cu martori:
A - cu obiectul de investigat de acelasi tip cu marterul;
B - cu obiectul de investigat diferit de martor.
Pentru verificare veli folosi aceeagi conventie mentalS gi, in
mand cu guma de gters, plasali pendulul deasupra sticlulei cu ap5.
Bineinleles cd pendulul va trebui sd NU reaclioneze in nici un fel,
rdmAn6nd imobil. Dacd totugi pendulul gireazd sau oscileazS, reluali
acest tip de exercilii cu martori pdnd vd reu$egte experienta $i
rezultatele oblinute la mai multe repetdri dm6n constant exact6.
Dace v-a!i confeclionat deja un pendul in care pot fi intro-
duse probe, teiali guma de gters in aga fel incat o bucati sd intre in
pendul gi repeta,ti experien,tele de mai sus.
2.2.1.2. Exercitii cu baoheta unohiulara si baoheta unohiulara
rioida.
Tineli in mana dreapte sau strAngd - la alegere - martorul cu
care facem exercifiile - de exemplu guma de gters.
68
A - metoda pronatiei B - metoda supinatiei
Pozilionand bagheta deasupra gumei de gters de pe mas5,
bagheta va executa rotalii spre inainte sau spre inapoi conform con-
venliei mentale:
Bagheta mea se va roti spre inainte NUMAI atunci cend
aceasta va fi deasupra gumei de $ters":
Stabili! cate rotalii se execute bagheta, mai m.ulte sau mai
puline, dupe cirm dorili, dar intotdeauna, trebuie sd ve concentrali
ca bagheta se se roteascd de numerul de ori ales.
2.2.1.3. Exercitii cu baoheta elastica. baqheta sJb forma de
"L" si ansa.
Menlineli intr-o m6nd marlorul cu care deja v-ali obignuit - $
am amintit de guma de gters - pe concentrarea:
"Bagheta elasticd (sub fomd de'L", ansa) se va rdi s!/'e
$enga (dreafta, in sens orar sau aftiorat in cazul baghetei eladice)
NUMAI atunci cend aceasfa se va afla deasupra gumei de Fters".

Exercitii cu ansa folosind martorii (probel
Cu acest gen de exercilii ve antrenali pentru descoperirea
unei anumite surse de semnal dintre alle surse de acelagi tip dar cu
caracleristici diferite fald de proba martor. Exercitiile propuse in
continuare sunt cu diferile probe, cate una pentru fiecare indicator
radiestezic dar ele pot fi fdcute gi cu celelalte indicatoare gi este in-
dical ca dumneavoastrd sd puteli lucra cu toate indicatoaiele la fel
de ugor.
2.2.2.1. Exercitii cu pendulul
Pentru aceste exercilii folosili ca probd martor apd de la
robinet intr-o sticlu,td, Obiectul cdutdrii dumneavoastrd va ii apa de
la robinet, potabile, pe care trebuie sd o deosebili de apa indulcitd
care a fost tumatd in mai multe pahare. Experienla se desfdsoad
astfel: preparali o anumitd cantitate de apd indulcitd cu zahdr. 6anti-
tate pe care o impd4ili in doud pahare. lntr-un al treilea pahar puneli
apd simpld de ta canatizare. Agezali paharele pe o masd avanil intre
ele o distanld de 15-20 cm.
70
Pdrdsili inc6perea gi in acesl timp, o altd persoani va
schimba paharele intre ele. Cand aceastd operaliune este gala, ru-
ga,ti persoana care vd ajutd la experienle se ve lase singur pentru a
vd putea concentra mai bine. Cu proba de apd in mena in care lineli
pendulul, ve apropiali de primul pahar, plasali pendulul deasupra
acestuia gi ve concentrali intens pe convenlia mentde:
'Pendulul meu se va roti spre dreapta N.JMAI dacd in aces-
pahar este apd de acelagi fel ca apa maftot''.
Men,tineli pendulul in pozilie circa 15 - 20 de secunde 9l ur-
rndrili rezultatul. DacA pendulul nu reaclioneazd, trecem deasupra
celui de-al doilea pahar. Daci nici deasupra celui de-al doilea pahar
pendulul nu reaclioneazd treceli la al lreilea pahar unde, in acest
caz, pendulul se va roti. Rezultatul se vertificd prin gustarea apei.
IMPoRTANT: chiar dacd prin eliminare, ultima probd de
analizat ar trebui sd fie proba cdutatd, o veli verifica 9i pe aceasta
deoarece existd posibilitatea ca tipul de probd cdutat sd nu exisle
printre probele expuse iar in acest caz, rezultatul prospectdrii este
gregit Aceastd remarcd este bine de linut minte astfel ca in cer-
cetdrile dumneavoastrd pe care le veli putea desfSgura de acum
inainte sd nu existe surse de semnal necuantificatd gi asupra careia
se ne pronunlam doar ralional, doar ca un rezultat al gandirii dum-
neavoastrd.
ffi
7t
Exercitii cu pendulul si cu martor (pioba) de apa pentru aflarea
paharului in care se gaseste apa fara zahar
Acestui tip de exercilii ise poate meri complexitatea prin
mirirea numerului de pahare, iar in acest stadiu nu mai mull de
zece. De asemenea, apa se poate amesteca cu sare, sau proba de
apd din sticluld si fie dulce sau sdratd iar in acest caz obiectul
cdutirii va fi paharul cu apd dulce sau serate, dupd caz.
lntotdeauna velj avea grijd ca zah5rul sau sarea s5 fie bine
dizolvale pentru a nu se deosebi lichidul din vase.
2.2.2.2 Exercitii cu baoheta unqhiulara si baoheta unohiulara
rioida.
Un alt fel de exercilii propuse sunt acelea in care obiectul
ciutdrii dumneavoastr5 este acoperit cu un alt obiect confectionat
din alt matorial. Concret, veli folosi ca martor guma de itene iar ca
ouec{ de cdtltd o ate gumi de gters (de acelagi tip ca martorul)
ascrnse sub o ceatca de cafea intoarsi cu gura in jos, dintre alle
cegi de cafca, de asemenea intoarse cu gura in jos.
OO 6 ele
72
@3el
Exercitii de interior cu bagheta unghiulara folosind mar-
tori si cu obiectul cautarii ascuns
Folosi!i convenlia mentalS urmdtoare:
rdi cu vertd spre in ios
Bagheta mea unghiulard rigide se va
NUMAI deasuwa cetlii de cafea sub cal'e se gdse$fe guma de
Sters':
Pe rand, se trece deasupra fiecdrei cegti gi urmdrim rezul-
tatul. Puteli mdri gradul de dificultate al exerciliului (numai dupi ce
v-a!i antrenat suficient, adicd pAnd cand procentajul de reugitd
dintr-un numer mare de incercdri este de pe3te 987o) punind sub
ceqcule Si alte feluri de gume de gters, schimband din cend in cand
9i guma de gters martor.
2.2.2.3. Exercitii cu baoheta elastica
ln acest caz, proba martor va fi o piatri semiprelioasi dintr-
un colier, din care veli lua gi piatra folositd pentru c5deri. Nu uitali
ca la terminarea exerciliilor si refaceli colierul la loc.
Piatra de cadat o veli amesteca cu alte pietricele inlr-o
cegculd din cele trei pe care le-ati umplut in prealabil cu pietricele
luate din grddind sau din altd parte. Cegcutele se vor ageza - ca gi la
celelalte exercilii - la o distanld de 15 - 20 cm. una de alta 9i dupd
fiecare incercare, reu$ite sau nu, o altd persoani va schimba
cegcutele intre ele, dar nu va rdmdne in cameri in timpul expe-
i nenlelor. Pentru,a nu fi influenlali, puteli acoperi cegculele cu cate o
foaie de hanie. Folosili convenlia:

"Baghda mea elag/.ice se va rdi (oscita) ln sens orar

(antiora| NUMAI cleasupra cegtii care contine piatia sern,brefTbasit
carc esf,e la fel ca cea din mena mea".

C),:')
-._-ltl__;./'
(1b",' C>
)f /l

Exercitli de interior cu bagheta sub forma de "L" folosind mer-

Exercitii de interior cu bagheta elastica folosind martori si
cu obiectul cautarii ascuns.
tori si cu obiectul cautarii ascuns.
2.2.2.5. Exercitii cu ansa
lntr-o sticlu,td de medicamenle tumali ulei de consum ali-
mentar gi din aceeagi sticld puneli 9i intr-o ceagci de cafea. Ali
oblinut astfel proba martor gi obiectul cdutdrii. ln alte doue (sau mai
multe) cegti tumali un alt lichid, de exemplu ape. Acoperili cu c6te o
foaie albe fiecare ceagcd pentru a nu observa lichidul din interior.
Folositi convenlia mentalS:

Ansa mea se va roti spre $enga (dreafia) NUMAI atunci

data aceasta veli folosi cartonage colorate in rogu, gal_
ben, albastru introduse in c6te un plic de aieeagi formd gi mirime.
Convenlia mentale va fi:
. Bagheta mea sub formd cle 'L', se va roti la *eada (*enga)
NUMAI de-asupra plicului care conline cartonut covat in rogu,
(gtalben, albastru) ca cel pe care il
fin'in mend ca mattot''.
ln continuare se procedeaze ca la celelalte exercilii.
cend va fi deasupra cegtii cu ulei".
Treceli cu mina i4 care avefi ansa deasupra cegtilor astfel
incat perpendiculara cobordtd din piciorugele ansei sd fie in interioul
diametrului cegtilor 9i stalionati deasupra fiecereia circa 15 - 20 de
secunde pentru a decela semnalul primit. Ulterior, dupd ce ali
oblinut rezultate bune folosind aceastd metodS, folosili o metode
pentru avansali: se trece foarte incet cu ansa deasupra cegtilor pe
concentrarea ca "ansa sd se rofeasce NUlvlAI deasupra ce.y.iii cu ubi
iar deasupra celo afte cestrl sd nu reaclioneze in nici un fel (sd
rdmend imobild)".
 2.3. EXERCITII DE INTERIOR PENTRTJ ETALONARE
i

Exercitiile DroDuse in continuare urmeresc ca dumneavoas'

tra se ouJefi tice maiurStorl exacle de distan,te, inellimi' ad6ncimi'
p".turi, presiuni,'timp, etc cu aiulorul indicatoarelor 9i
"ir.i-r"'i
/ sau instrumentelor radiestezice.

Este absolut necesar ca un radiestezist sA poat5 md$re

vom
orecis diferite merimi in diferite uniteli de misurd ln continuare
i;#;.;":;;;,i.;i""
'p";;;il;"tp din nou oitutn"rot .d,iti gi modul lor de mdsurare'
sd misurdm Dir, oe oata aceasta' in dt
i;ft;"at o facem in mod curent. Desigur, peniru inceput.ve$ folosi
volume' presiune' lem-
.i'initr tunr" de mesural pentru lungimi,
face cu un,scop bine-definit' s
;LraruJ;i;.-, oarac""st" o veli de mdsurat direcl' Obline$
lnrme: oecelarea, cuantificarea mdrirnii
de.execulat decat
Exercitii de interior cu ansa folosind martori il;;";;;;; "&e
ce mdsurat 9i nu mai
ca
aveli
prin exercilii perseverenle'
iespective. Este necesar
cu obiectul cautarii ascuns. "rui""
conventii mentale corecte, se ve "racordali" la unitalea de masuE
""f"tii
proporllonale cu
respectivd gi sd o puteli exprima in mdrimi direcl
mSrimile de misurat.
puteli folotBi
Pentru executarea mSsurgtorilor de acest tip
rigla.circulare sau
unut Oin inJrumeniele ajut5toare (rigla
-ve1i
universald'
ririi"iii.irlb l"u-nu. ntrnci cani fqlosi una d'l.l9lg: lYl6d
rre unt5fi de mdsuri se citeite direct in dreptul
gradaliei la care s-a
inlrebuinta! metoda
illll;i inoi"aio-t. Gdnd hu folosi,ti riglele,midme'
de mdrime in ordin de prin migsolzlfi
or" oua. din ordin
fi;i-';;tile
"u a mdrimilor. sd ludm un exemplu p*'tic:
tre-
m;surati distanta de la dumneavoastrl p6ni la ferea$re' Si. aici
;;;f5hit ; 'observalie importantd ce inseamni de la dum-

76
 neavoaslr5 pend Ia un obiect oarecare? De unde faceli
mdsurdtoarea? De la nas pand la obiecl sau de Ia vArful picioarj
lor? Sau poate este mai bine sd incepeli mdsuratoarea de la cen-
ture? Pentru a elimina situatiile echivoce, atunci cand executati o
mdsurdtoare de la dumneavoastre pend la un punct dinainte ales, fix
sau in migcare, punctul origine al mdsurdtorii va fi proiectia centrului
dumneavoastrd de greutate pe sol. Acest puncl se afl6 intre tdlpi la
jumdtatea distanlei dintre acestea Si de la cdlcAj la varfurjle degete-
lor. ln cazul in care stabilim punctul de origine al mdsurSlorilor pen-
tru distan,te, consideraliile de mai sus nu-gj au rostul.
Revenim la m5surdtoarea de efectual. Necesilatea care s-a
ivit este determinarea distantei pAnd la fereaslrd. Si am specificat cd
acestea se realizeazl pas cu pas, prin convenlii mentale succesive,
in funclie de rdspunsul primit, astfel:
1. "Pendulul meu se va roti spre dreapta Gtenga) NUMAT
dacd distan,ta pind la fereastrd este intre 2 gl 3 metri,,.
Sd presupunem cd pendulul nu a reaclionat nici dupd 15 -
20 de secunde. lnseamnd cd distanta nu este cuprinsd in intervalul
stabilit gi poate fi mai micd sau mai mare. pentru aceasta folosim
conventia mentald:
"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMA! dacd distanta
pene h fereastrd este mai micd de 2 metri".
' Presupunem ci rispunsul este negatjv. ln acest caz este
sigur cd distanla este mai mare de 3 metri Si vom investiga un nou
interval.
"Pendulul meu se va roti spre dreapta NIJMA| dacd distanla
pend b fereastrd este cuprinsd intre 3 gl 4 metri,'.
La rdspuns pozitiv, veli micAora intervalul.
"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMA\ dacd distanla
pend b fereastrd este cuprinsd intre 3 gl 3,5 metri".
7A
La rispuns poltiv veli incepe divizarea in cate 10 centi-
metri.
.Pendulul meu se va roti spre dreaila
NUMAI dacd distanla
pend h fercadrd este cuprinsd intre 3 meti gl 3 metri tl
10 centi-
metri".
Presupun cd rdspunSul esle negativ.
"Pendulul meu se va rdi spre dreaqa NUMAI dacd didanta
pdnd la fereastrd este cuprinsd intre 3 metri gi 10 centimeti gi 3
meti Si 20 centimetri".
La un rdspuns afirmativ, micaodm intervalul de mdsurat in
centimetri.
"Pendulul meu se va tdi spte dreapta NUMAI dacd distanla
pend b fereastrd este de 3 metri gi 21 centimetri".
Dace nu primili r€spuns pozitiv continuali:
"Pendulul meu se va roti spre dreaila NUMAI dacd diganla
pend la fereastrd este de 3 metfi Si 22 eentimetri".
La rdspuns afirmativ, ali reugit sd mesurali radiestezic dis-
tanla pane la fereastrS. Urmitorul pas este sd luali o ruletd gi si
mdsurali distanla pentru a ve verifica.
Dupe ce v-ali obignuit cu acesttip de mdsurdtori (care poate
fi executat nu numai pentru distanle dar 9i pentru volume, tempera-
turi, presiuni, etc.) gi nu numai cu pendulul, ci gi cu oricare alt indica-
lor radiestezic, cu aceste conven,tii mentale simple, folosili . tot pen-
tru metoda pas cu pas - convenliile mentale de tipul:
"Pendulul meu se va toti spre dreapta NUMAI dace distanta
pend h fereastrd este cuprinsd iftre 2 gi 3 metri; pendulul meu se va
rdi srye denga NUMAI dacd dislanq pend Ia fereastrd este mai
79
 micd de 2 metri; pendulul meu va oscila $enga - dreapta NLlMAt
dacd distan{a pend h fereastrd este mai mare cle 3 metri".
Aceaste convenlie mentald este mai ampl5 gi cuprinde trei
convenlii mentale slmple. La aceasta veli primi un singr!r rdspuns:
pendulul se va roti spre dreapla ori spre stenga sau v.r oscila
stanga-dreatpa. Fieci{rei migcriri a pendulului corespunzdndu,i un
interval, se reugegte micgorarea timpului de investigat.
lntotdeauna existe tendinla de a crea conventii mentale
complicate pentru a ajunge mai repede la rezultat neglijandu-se ur-
mdtorul aspect : NUMAI prin exersarea conventiilor mentale simple
9i OBTINEREA DE REZIJLTATE IN MOD CONSECVENT Vd PET.
mite trecerea la o noue etapd. Un copil invatd sd meargi int6i "de-a
bugilea", apoi in picioare "copdcel - copdcel" gi apoi se alerge. Nicio-
datd nu va lrece la alergare inainte de a merge pas cu pas. Faceli gi
dumneavoaslri la fel: NU SARIT| PESTE ETAPELE INTERMEDI-
ARE. Aceasta este cheia succeselor dumneavoa$re viitoare.
2.3.1. Etalonarea oentru dislante
Pentru ce metoda pas cu pas a fost descrisd mai inainte, nu
vom mai face referiri la modul de folosire, dar la fiecare etalonare in
parte, aceastd metode va fi fotositd mai int6i.
Cea de-a doua metodd folositd necesitd prezenla unei ngla
gradate. ln capitolele anterioare am descris modul de lucru cu fie-
care tip de rigld gradatd 9i indicator radiestezic.
lnainte de a trece mai departe este bine daci ati revedea
capitolele referitoare la instrumentele radiestezice. O datd fdcut
acest lucru, cum procedati in continuare: dupd ce ali dat la o parte
covorul, trasali cu o creti pe linoleum sau parchet o linie lungd de 5
metri pe care o imp54i1i in metri Si centimetri gi pe care o nume:rotali
80
din zece in zece centimetri. O distanli de 10 centimetri o lrasa$ cu
exactilate in milimetri. Puteli de asemenea folosi o panglicd din h6r-
tie, melru de croilorie, ruleta, dar numenotarea sd fie f5cut5, viziHld
in aga fel incat atunci cand privili linia respectiva sd vedeg cifrele din
dreptul diviziunilor.
Modul de formare a unui etalon constd in folosirea unei
mdrimi cunoscute, penlru a primi un rdspuns corespunzetor aoslel
mdrimi gi egald cu aceasta, r{spuns cuantificat, vizualizat cu un ir}
dicator pe un instrument radiestezic (rigld). Aceasta prgsupune
cunoagerea prestabilitd a€t a mdrimii de cuantificat cet gi a raspur-
sului de primit, urmdrindu-se vizualizarca rdspunsului. Astfel se
reugegte oblinerea unui etalon la care veli face referie od de ceto
ori veli fi nevoili sd apelali la mdsurarea mdrimii respective, refetit€
care - dupd etalonare - se va face in mod automat fini congtienti-
zare prealabild. Este la fel cum faceli o mdsurare cu o dele: nu vi
gdndili dacd ruleta este etalonate, dacd metrii reprezentali pe pan
glica metalicd precum gi diviziunile respective sunt la fel cu metrd
etalon care se pestreazd in condilii deosebite la Paris. Dumneavoas.
tri faceli doar mdsurdtoarea gi citili direct rezultatul misuritorii ln
dreptul diviziunilor. respective. Acelagi lucru se realizeazd gi dupl
elalonare: mdrimea etalon se pe$reaz6 Tn memoria subcongtiede $
la ea se face referire ori de cate ori se ivegte necesitatea con$iente
de a cuantifica o mdrime, de a afla direct rezultatul unei mdsuritorl.
Revenind la etalonarea pentru distanle, penlru efectuanea
exerciliilor veli folosi gi un carton de aproximativ 5 x 5 cm. pe care
veti desena cu tug un varf de sdgeatS, carton pe careJ veli folosl
drept ac indicalor.
2.3.1.1. Etalonarea pentru dislante cu aiutorul penduhrlui
Pentru a efectua direct mdsuretori cu pendulul folosird o
rigl6 oarecare (universalS sau circular5) avem nevoie gi de un
postament pentru rigli (de exemplu o mase).
u
 Procedali in felul urmdtor: agezati cartonul cu acul indicator
in dreptul gradaliei de 1 metru pe linia trasate pe dugumea 9i nu-
merotate deja. Puneli rigla universald pe masd Sl convenili ca o
gradatie numerotate sd reprezinte un metru. A$ezati in dreptul
primei gradatii numerotate, verful unui creion pe carel folosili ca
indicator Si pe carei lineli ?n mena stangd. Cu pendulul in mana
dreaptd in pozilie de repaos, concentrandu-vd intens pe mSrimea
real; a unui metru vizualizal de la originea liniei lrasate pAnd la acul
indicator, concentrendu-v5 pe mdrimea convenlionald a unui metru
reprezentatd de originea gi prima gradalie numerotate de pe rigla
universald, folosili urmdtoarea convenlie mentalS:
"Pendulul meu se va roti la dreapta iar aceastd mi7care este
RASPU/VSUL CORECT AL REPREZENTARII DISTANTEI REALE
de un metru pe scala gradatd a riglei universale".
Menlineli concentrarea pand pendulul va executa migcarea
comandatd. Repetali de mai multe ori. Mutali cartonul cu acul indi-
cator in dreptul gradaliei de 2 metri de pe linia trasatd gi pune! var-
ful creionului pe a doua diviziune numerotald de pe rigle, diviziune
ce va reprezenta doi metri. Folosili convenlia mentale:
"Pendutul meu se va roti ta dreapta, iar aceagd mircarc
ESIE RASPUNS UL CORECT AL REPREZENTARII DISTANTEI
REALE de 10 centimdi la scata gradatd a riglei universale":
Repeta$ pentru 20, 30, 40,.....,90 centimetri.
'1'me{ru
Pentru 9i 10 centimetri trebuie sA realizali cd pe
rigla universala acea$e distanl5 este reprezentatd de prima gradalie
nJnrmcrotatd dupd prima gradalie numerotate 9i a9a mai departe
pine la 1 metru ii sb de centimetri. La fel se procedeaze pentru 2
melri $i 10 centimetri, 20, 30, 40, 50 ....., 90 centimetri etc.
Pentru reprezentarea centimetrilor si milimetrilor schi mbali
conventia de repiezentare pe rigle, liniile numerotate reprezentand
centimetri iar ceie nenumerotate reprezentend milimetri. Bineinleles,
veti misca in mod coresDunzitor carlonul cu acul indicator in dreptul
primuirii centimetru, al cbitea, al treilea, etc, pendulul de fiecare data
irebuind sd execute migcarea impuse. Aceeagi activilate o ve|i e-
xecuta penlru milimetri.

"Pendulul meu se va roti la dreapta iar aceastd migcare este

RASPU/VSUL CORECT AL REPREZENTARII DISTANTEI REALE
de doi metri pe scala gradatd a riglei universale":

. Se mentine concentrarea pand la migcarea de rotalie a pen-

dulului.
Se mutd cartonul indicator in dreptul gradaliei de 3 metri gi
se schirnbd pozilia creionului in dreptul diviziunii a 3-a numerolale.
Folosi!i aceeagi conven,tie mentale dar pentru mdrimea de 3 metri,
apoi de 4 9i 5 metri. Repetali de mai multe ori.

Aduceti cartonul cu acul indicator in dreptul primei gradalii
numerotate de pe linia trasat5 $i anume aceea de 10 centimetri. Pe
rigla universale, o gradalie Glre nu este, numerotat; va reprezenta
10 centimetri Si agezali varful creionului in dreptul primei gradalii.
Convenlia mentale va fi:
Etalonarea pentru distante Gu ajutorul pendulului
Dupd ce ali executat etalonarea in parte pe metri, centi-
rnetri, milimetri, veli face etalonarea combinat. De exemplu: 8 cen-
limelri gi 7 milimetri, sau 1 melru Si 20 centimetri sau 4 metri, 70 de

82

centimetri gi I milimetri. Corespunzetor, acului indicator pus in
dreptul diviziunilor liniei trasate pe podea veli pune varful creionului
pe a gaptea gradalie nenumerotatd dupd cea de-a opta numerotatd
pentru I centimetri gi 7 milimetri, etc. Repetali de foarte multe ori
pand aveli sentimentul de certitudine a corectitudinii ?nsugirii eta-
lonului.
Verificarea etalonului se face pun6nd cartonul cu acul indi-
cator pe o valoare 9i pe rigla universald migcdm incet vArful
creionului p6nd cAnd pendulul igi stabilizeazd rotalia la amplitudinea
maximd. Mdrimile ardtate de cele doue indicaloare trebuie si coin-
cidd. Eventualele erori pot fi date de diferenla de apreciere a
migcirii pendulului. Dupe exercitil perseverente, rezultatele vor fi
cele a$teptate gi satisfacliile deosebit de mari.
2.3-2. Etalonarea oentru inaltimi - adancimi
Se executd ca la etalonarea pentru distan,te, cu specificalia
cd linia se va trasa pe verticald, pe ug5 de exemplu, cu un creion
care se va putea gterge ugor iar cartonul cu sdgeata se poate fixa
foarte ugor cu scotch.
Etalonarea pentru adancime si inaltime cu ajulorul ansei
84
Pentru inellimi, elalonarea se face de jos spre in sus iar
pentru adancimi de sus in jos. ln primul caz originea numeroterii va
fi la nivelul podelei iar in al doilea caz aceasta coincide cu merimea
maximd lrasatd iar numerotarea se va face - bineinteles - de sus in
jos.
2.3.3. Etalonarea penlru volume
Pentru aceasta vetj folosi recipiente pentru lichide care se
gesesc foarte ugor: sticle de 0,250 litri, o sticld de 0,5 litri, o stide de
1 litru, un recipient de plaslic de 1,5 litri, unul de 2 litri, apoi recipi-
enli de 3 - 5 - 10 Si 20 de litri. Pentru valori mai mici veli folosi o
cane gradati care, dace nu o aveli incd in bucitdria proprie, este
bine sd fie cumpdratS. oricum, pentru etalonarea mdsurdtorilor
pentru volume este absolut necesare.
ln continuare procedali in felul urmdtor: vd alegeli instru-
mentul cu care veli incepe lucrul (trebuie sd vi obignuili cu toate
indicatoarele) pentru cd in funclie de acesta folosili gi rigla necesard.
Stili deja cd pentru pendul 9i baghete se pot folosi rigle circulare gi
universale iar pentru ansi - rigla semicircularS gi rigla universald.
Dupe ce ali ales indicatorul gi rigla corespunzdtoare vd concentrali
intens pentru ca semnalul primit gi cuantiflcat se fie egal cu volumul
de api conlinut de recipient. Apoi tumali apd succesiv in recipien-
tele pe care le aveli agezate in fa15, executafl mdsurdtori, urmerind
ca semnalul receplionat se corespunde capacitdtii volumice a re-
cipientului.
Exemplu: etalonarea pentru 0,5 litri cu ajutorul ansei.
85

Operatiuni pentru execut r.e attlonrfii pontru volume cu
ajutorul an.el:
1. umplerea cu lichid a unul raclpient care are un volirm
cunoacut;
2. stabiliroa scalel si a conwntici mGntele;
3. exeCutsca etalonarii propriu-ziee;
4. repetarce operatiunilor pent l. obtinerea unei maaur.tori
corecte si rapide.
Pentru a mdsura, stabilili ci gradaliile de la O la 1OO p6
scala gradatA au semnificalia centilitrilor gi convenili cd gradalia 100
reprezinti - mdsurat - un litru. Atunci gradalia so.reprezintd sO de
centilitri sau, altfel spus 0,5 litri. Aceastd merime reprezintd tocmai
volumul de mdsurat. ln continuare, executali mdsuritoarea pe o
convenlie mentale:
"Ansa mea se va roti spre drcaqa $i se ya s:tabiliza pe
gradalia care este RASPU/VSUL CORECT AL REPREZENTAR
VOLUMULUI REAL de 0,5 litri pe scala gradatd a riglei semicircu-
lare"
2.3.4. Etalonare pentru debit de apd
Folosili recipientele de la etalonarea anterioare gi in plus
mai aveli nevoie de un ceas cu secundar sau un.cronometru.
86
Pentru a mdsura debitul unei surse de ape - in cazul nostru
robinetul de api caldd sau rece - cronometrali timpul in care se
umple un recipient de 1 litru pentru c5, dupd cum 9ti1i, debitul unei
surse este dat de volumul de lichid in unitatea de timp. Dacd pentru
etalonarea pentru volume, v6 concentrali pe o singurd merime (o
unitate de volum) acum trebuie sd realizali cd respunsul primit este
o rezultante a doud mdsurdlori. Una dintre aceste mdsuretori esle
realizat5 cu ajutorul unur aparat de mesurd mecanic, electric sau
eleclronic - in cazul de fale un ceas, un cronomelru, etc. - iar
cealalte mdsurStoare o faceli prin tumarea unui lichid intr-un vas al
cdrui volum il cunoagleli. Amandoud mesurdtorile sunt mdrimi
cuantificate ralional, iar rezultanta acestora este o mdrime pe care
nu o mdsurem direct ci este o rezultantd a celor dou6. La acest tip
de etalonare nu este necesar sd mai ludm in considerare secliunea
conductei prin care curge lichidul gi nici presiunea acestuia dar le
presupuneli constante. PanA in acest punct operaliunile se rea-
lizeaze conglient.
Folosind o cale inverse, pomili de la cunostinlele ralionale 9i
ajungeti la realizarea etalondrii mdrimii pe subconstient. Altfel spus'
oferim subcongtientului o mdrime in care sd exprime misurdtorile pe
care oTicum le face instantaneu, dar le transmlte numai la cerere
rationalS.
Secretul unor mdsurdtori exacte este exprimarea cu claritate
a obiectului mdsurdtorii. a unitdlii de mdsurd in care se face aceasti
lrrtqlalgrii_tqlpectlye
Operaliuni care se executi in vederea etalonirii pentru
debite de lichide:
1. umplerea cu lichid a unui recipient de 1 litru 9l cro-
nometrarea timpului necesar operaliunii;
2. stabilirea scalei gi a convenfiei mentale luand in con-
siderare mAsurAtorile deia efectuate;
3. executarea etalonArii;
4. repetarea operaliunilor pani la oblinerea rezultatului
dorit.
87

ffi
Operatiuni pentru executarea etalonarii debitului
cu ajutorul ansei.
.
lrebuie-
P-entru a putea stabili scala la care sd raportali mesuratorile,
sd mai faceli celeva ralionamente simple. 'Cronomelrand
timpul in care se umple o sticlS d6 1 litru cu apd de la robinet _ dupd
ce eli avut grijd sd rotim la maxim rozeta - presupuneti cd ati obtinut
yaloargq de 10 secunde. Deci, intr-o secundd, prin robinet ua
0,1 lilri de apd, atunci cand acesta este deschisia maxim. ",lrge
. Stabilili pe scala gradatd cd valoarea 100 reprezintd .l litru.
lllitri..*j-$ gr, gradatiite 10, 20, ...90 vor reprezenta 0,1; O,2i ...0,9
Pd$rand in memoria congtientd faptul cd la o scurgere a iimpu_
Iui de 1 secundi ii corespunde o curgere a lichidul;i de 1 liiru,
folosili convenlia mentatS:
-Ansa
'Ansa mea se va roti srye
spre dreafta gi se ya stabiliza pe
gradalia care esre RASPU/VSUL CORECT AL REpAEZeUreFJt
DEBITULUI DE APA REAL de O,l litri/ secundd pe scata gradatd a
iglei semicirculare".
Dupd ce obline{ rezultate corecle, executali aceste
misurdtori concent€ndu-vi numai asupra robinetului deschis gi tre-
buie sd oblineli acelagi rezultat.
Repetali intreaga etalonare pentru robinetul deschis la
jumitate apoi pe un sfert. Observali cd valorile timpului cresc pentru
aceeagi cantitate de apd adunatd in sticla de 1 litru, deci debitul apei
scade-
2.3.5. Etalonare oentru temperaturd
Aceaste etalonare o veli realiza folosindu-ve de un ter-
momelru obignuit cu mercur sau cu alcool. Acesta are o scalS gra-
datS din grad in grad gi numerotatd din 10 in 10 grade Celsius cu
valori cuprinse intre 35 gi 42 grade Celsius.
Luali termometrul in m6ni linandul de partea inferioard
unde este rezeNorul de mercur gi uitali-v5 cum firul de mercur se
deplaseazd in interiorul tubului capilar. lntroduceli termometrul inlr-
un pahar cu apd rece gi urmdri! migcarea inversd fdcutd de firul de
tnercur.
Avdnd fdcutd aceastd vizualizare, vd pregdtili doud pahare:
in unul tumali api caldd iar in celdlalt, apd rece. Pune_ti termometrul
in primul pahar gi urmdrili gradalia corespunzdtoare temperaturii. Sa
presupunem c5 indicd temperatura de 39"C.
Exemplul pentru convenlia mentda folositS va fl dat pentru
bagheta elastica (ca gi in celelalte exemple esle valabild, cu mici
modificiri inerenie, pentru ioate indicatoarele radiestezice).
"Bagheta mea elasticd se va roti cu amplitudine maximd
atunci cend indicatorul va fi in dreptul gradatiei care este RASPUN-
suL coREcT AL REPREZENTAR TEMPERATURTT DE 3go C pe
scala gradate a riglei universale".
89
 Faceli mdsurdtori gi ve etalonali pentru fiecare valoare a
Golili jumdtate din paharut cu apd caldd 9i completali cu ap6 presiunii trecute pe scala aparatului.
rece. lntroduceli termometrul in pahar 9i uitali-vd la temieratur€.
Faceli mdsurdtoarea pe convenlia ment;16 de mai inainte. 'prcedafi Dacd presiunea indicatd de manometru este, de exemplu,
in acelagi pentru a.obline temperaturi diferite concentrali-vi 1.5 atmosfere, conveRlia mentale pentru folosirea baghetei sub
Tod
pe momentul amplitudinii maxime 9i
a migcirii baqhetei Dentru tormi de "L" va fi :

mesudtoare exacte.
"Baghela mea sub formd de L se va roti spre denga gi va
face un unghi de goo faE de direc(ia drept inainte atunci cend indi'
catorul din mdna mea $angd va fi in dreptul grada(iei care este
RASPUIVSUL CORECT AL REPREZENTARII PRESIUNII dE 1,5
atmosfere pe scala gradaq a riglei universale" .

I
t Etalonarea pentru temperaturi cu
i' ajutorul baghetei elactice.
!

.. Repetali_ procedura cu celelalte indicatoare gi instrumente

radiestelce pand oblineli rezultate corecte la fiecare mdsurdloare.
2.3.6. Etalonare oentru presiune. Etalonarea Pentru Presiune cu
I ajutorul baghetei sub forme de "L".
,l
Pentru aceastd metodd veli folosi o pompd de umflat cau-
ciucurile la magind 9i care are un manometru de presiune, impreund Dupd ce rezullalele pentru fiecare incercare sunt exacte, vd
l;
cu o camerS-de cauciuc prevdzutd cu ventil. lnainte de a incepe sd verificali umfland camera de cauciuc fdri se vi uitali la manomelru.
pompali aer in camera de cauciuc ai sd creali presiune in interiorul Faceti mdsurdtoarea gi conrparali rezultatele. In caz de nereugite
I ei, manometrul are acul indicator pe grada$a iero. Cu c6t pompati gi
introduceli mai mult aer in camerd, cu atat presiunea cregte 9l acul
repetalj etalonarea gi faceli o noud verificare.
2.3.7. Etalonarea pentru timp.
indicator se deplaseazd pe scala gradatd marcand 0,1; 0,2; ..0,5;..
0,9; 1 atmosferd; 1,1; .. 1,5; 1,9; 2 atmosfere; etc. Un cronomelru sau un ceas eleclronic cu cronomelru este
suficient pentru a efectua aceasle elalonare.

9t
 l.:Iy:l
La comanda START pomili. cronometrul gi fl
funclioneze timp de s secunde c6nd it oprili

'q".lunea
de pomire Ei
lesali sll
ta coin"nof-Jfop.
i-r"i"#.ii,iirji,i o""r
W
Dacd luali un pahar cu apd de la robinetul. din bucdtaria
tn clncI secunde "p,t*'"minute concenirlnou_vi
pe parcursul a mii multor
rlumneavoastrd il be! ferd si vd puneli problema dacd apa este po-
s5 simlili rrecerea acestui inrerv_at de timp.
epoi'min:rii,iilrilr r" labil; sau nu, pentru cd Stiti cu certitudine cd aceastd apd se poate
10 secunde, ta 20 de secunde, so oe secunoe.loo
i",!Jli.i"' l)ea, nu are corpi str5ini in suspensie, germeni care pot provoca boli
sau alte noxe care sd vd dduneze. Si, in adevdr, apa din releua de
Penlru etalonare, puneti cronomelrul in
fala dumneavoastrd lrprovizionare cu apd este tratatd ii purificatd prin metode specifice
si il pomili ta comanda menratd srART si ii.prifi s wrrrqrrul
il *rn"il;;"* (le cdtre organizalii specializate, verificale de organe competente. ln
I
lal5 SToP pentRr un inrervat prestaoiiii oJ ri.-J""
r;oncluzie, apa de la robinet o puteli folosi ca etalon pentru potabili-
late. Pentru aceasta luali doud pahare cu apa, dintre care unul il
. Convenlia mentali pentru un inteNal de timp, bd zicem s
secunde toloslnd ca indicator radiestezic penoului l)istrali ca martor iar in celdlalt tumali o cantitate de detergent pen-
[L_ai.*"", lru rufe. ln acest moment gtili cu certitudine ci intr-un pahar este
"" apd potabild iar in celSlalt este ap5 nepotabile.
"pendulul meu se va roti spre stenga (dreapta)
..
dine maximd atunci cend indicatorul ain cu amDlitu_
m1na' ie{'jaisaT u in Folosind sistemul binar DA -NU, cu oricare dintre indica-
*e d.u t_sra d a li e i care esf e RAspu/vs
it
TARil TtMpuLU! de s secunde pe scan graaati
Co ii i' i
6i- ell' EF Ez e rc loarele radiestezice, vd etalonali pentru a determina care este apa
a'riji;i'iiiriiir"". potabilS 9i care este apa nepotabild.

Convenlia mentald in cazul folosirii baghetei unghiulare, va

li urmdloarea:
i
" Bagheta mea unghiulard se va roti de doud oi
(DA), acesta
riitld RASPUNSUL CORECT AL REPREZENTARII POTABILITATII
APEI'',

I
I
2.3.9. Etalonare oentru directia de curoere a unui lichid.

Etalonarea pentru timp cu

I ajutorul pendulului, Luali dou5 furtune dintre care unul il puneli cu un cap6t la
rcbinetul de la chiuveti iar cu celelalt capet in cada. Al doilea furtun
il plasali sd faci legdtura de la robinelul de la cadd 9i sd se scurgd
in chiuvetd. Ali realizat astfel doud sensuri de curgere a apei: unul
rie la chiuvetd spre cadd 9i celSlalt de la cadd spre chiuvetd, sensuri
pe care le notem conven$onal Agi respectiv B. Deschizand primul
robinet apa va cur$e in sensul A iar aclionend al doilea robinet, apa
 va curge in sensul B. Existe posibilitatea ca cele doui sensuri si fie
actionate simultan. Cu acestea, pregdtirile pentru etalonare sur
gata.
Folosind un indicator radiestezic oareere, in acest exemplu
- ansa, acesta va indica sensul de curgere al apei cu ajutorul con_
venliei mentale:
, rdi sW stilnga sau spre &ea&a NUMAT
"Ansa mea se va
in sensu/ REAL &
curgere al apei, acesta nind RAS?Ud/SUL
CORECT AL REPREZENTARII SENSUTU/ NB DE CURGERE AL
APEI.
Et lonarea pentru direclia do curgero a unul llchld.
2.3.10. Etalonarea pentru aod stAiAtoare.
Pentru etalonarea dumneavoastrl pentru apd stAtdtoare
folosjlia apa din cade, acesta avand, bineinleles, dopul pus pentIu a
se elimina scurgerile de ape.
. Ve stabilitj modut de rSspuns pentru DA gi Nu (rotalie $enga
sau dreapta, oscilalie, etc.) gi folosili convenlia mgntale:
"Ansa mea se va rdi sW denga (DA) acesla fiind RA&
PUNSUL CORECT AL REPREZENTARII APEI STATATOARE",
94
2.4. EXERCITII IN EXTERIOR
Dupd ce v-a$ obignuit cu exer€ifile de interior Si ali
ob$nut rezultatele care v-au mdrit ?ncrederea in potenlele astfel
descoperite, trece$ la exerciliile in aer liber.
2.4.t. Exercitii tn exteriorul locuintei cu martori (orobe) 3i
ci.rtirii "la v.dererl
"biectrl
Excepl6nd persoana care vd ajuti in experimentiiri, este
indicat ca la aceste exerci$i sd nu participe gi alte persoane, mai
ales din cele care nu au preocupiri comune cu dumneavoastd.
Pentru inceput va familiarizali cu miscarea indicatoarelor in
aer liber prin exercilii simple de comandi medale. lncepeli cu perF
dulul - de exemplu - cu rotalii stanga apoi dreapta, apoi cu oscilalii
$anga - dreapta gi inainte - inapoi. Continuali cu celelalte indic+
toafe: ansa, bagheta sub formd de "L', bagheta elasticd, bagheta
unghiulad clasicd gi cu cea rigid6. Nu uitati sd luali cu dumneavoas-
tr5 9i instrumentele radiestezice: rigla circulard, rigla universalS gi
rigla semicircdare pentru a putea efec{ua miisurdtori valodce dF
recle.
Exemplele urmdtoare le vom prezenta pe ru cete un indica-
tor insd va fi necesar sd le repetali cu fiecare indicator pe care il
aveli la dispoZ$e.
95
 2.4.1.1. Exercitii cu pendulul

Dintr-o celdare cu ap6, umpleli sticlula pe care o veli tine in

mdna cu pendulul pentru a avea un mirtor de apd

Ajutorul dumneavoasttd va duce cdldarea la o distanfi

oarecare gi o va lSsa intr-un loc vilbil dupe care pdrdse5te tocut ei-
perimentului.

.Facelj o inloarcere spre dreapta in aga fel ?ncat cdldarea sd

nu v5 fie in raza uizuald. Cu mAna stAngd inOreptatd spre inainte gi
pendulul in sfare de repaos vd rotili spre stanga'rotosino ur-
cu._
mdtoarea convenfie mentalS:
"Pendulul meu se va rdi spre dreapta (y.6nga) cu amplitw
dine maximd NUMAI atunci cend mena mea stinge va fi exact pe
direclia sursei de apd al cdrei maftor il am in mend".
Sau:
Exercitii in exteriorul locuintei cu martori (probe)
si obiectul ciutat "la vedere" folosind pendulul
Dupd ce ali aflat astfel direclia, cu ajutorul riglei universale
sau circulare, determinati distanla exade pdnd la cdldare, canlilalea
de apd din cdldare 9i temperatura acesteia. Verificali exactitatea
mSsurdtorilor folosind o rulet5, un termometru 9i un vas gradat.

"Pendulul meu va avea o migcare de oscilalie inainte - ina- Repetali exerciliul gi cu pendulul 'lansal' 9i urmdrilj in acest
poi Ftenga - drca$a) cu amplitudine maximd NUilAl atunci cend caz amplitudinea miSc6di.
mana mea stangd va fi exact pe direclia sursei de apd din carc am o
probd in mend.

Pe mdsuri ce vd veli roti spre $enga (?ncet), pendulut igi va
amplifica migcarea ajungand la o anumitd amplitudine pe direclia
sursei de apa, care se va micgora dacd se va continua migcarea
spre-stanga gi mdna stdngd va fi in e[d direclie dec& cei spro
sursd. ln acest caz, incepeli mitcarea in sens opus, spre dreaita,
pana oblineli migcarea cu amplitudine maximS_ Daci migcarea se
continud, pendulul igi va incetini migcarea p6n5 c6nd se va opri. $i
in acest caz, efectuali rotalia in cetdlalt sens p6ni cand oblineg A
certitudine migcarea indicatorului care vd va indica direclia eiacid.
2.4.1.2. Exercitii cu ansa
Cat timp ali executal acest tip de exercilii, ajulorul a pregetit
o alti celdare, de acelagi fel cu prima cdldare folositd,
dar in care a
tumat o manS de sare gi a amestecat-o bine pdnd s-a dizolvat com-
plet. Apoi, fdrd ca sd vede$, ageaz5 celddrile inlr-un alt loc, la
vedere, dar lase i re ele o distan,6 anumite. ln prima c5ldare
schimb.d volumul aruncand sau adSug5nd ap5.

96 97
 Din pozilia avutd inilial, cu ansa gi proba cu apd in m6ni, v6
rotli spre stanga sau spre dreapta - cum vd este mai convenabil, 2.4.2. Exercitii in exteriorul locuinbi cu martori (probel 3i
dirgclig rota,tie nefiind o regutd - cddend cdtdarea cu ap6 obiectul ciutiirii "ascuns"
_d9-
obignuit5, fdrd sare.

2.4.2.1. Exerci';a cu bagheb sub formi de 'L"

-q-- De data aceasla ajutorul ascunde cdldarea din care 4i luat o

probd. Pentru a gdsi aceasfd sursd de apd ve desfdgurali activitatea
in cele trei etape:
1. - determinarea direcliei sursei de semnal;
2. - apropierea de sursa de semnal;
3. - localizarea sursei de semnal.

Exercitii in exteriorul locuintei cu martori (probe) si

obiectul cAutat ,,la vedere', folosind ansa

ln acest caz nu mai folosili mana $angd ca indicator al dl_

recliei deoarece, aga cum ali constatat, verful ansei va va indica
direclia.

Folosili urmdtoarea convenlie mentala: Exercitii in exteraorul locuinGl cu

martori (probe) si obiectul cSutirii
ascuns folosind baghetele sub
"Ansa mea se va rdi astfel inc verfut acesteia sd indice forme de "L".
NUMAI direclia spre sursa de apd din care am o probd h mend". 1. - de@rminarea directiei spre
sursa de semnal '
2. - apropierea de sursl
ln continuare determinali cu ajutorul riglei semicirculare 3. - localizarea sutsea de semnal
distanla, volumul de apd 9i temperatura. Dupd ce ati verificat val-
orile decelale, luali .o prob5 din cdldarea ce conline ipd cu sare
9i
repetali experienla pentru gdsirea gdsirea cilddrii cu apd cu sare.
Pentru a determina direclia sursei cifutate, cu baghetele in
pozilia de lucru, vd rotili incet spre $anga (dreapta) pand c6rd
baghetele se incrucigeazd. Dacd ve$ continua migcarea 9i baghetele
98
99
 execute o migcare de revenire in pozilia de lucru, inseamnd ci am
determinat incrucigarea maximd iar direclia o fixali pe un reper din tical din ce in ce mai tare 9i va avea amplitudinea maximd NUMAI pe
teren urmdrind bisectoarea unghiurilor formate de lijele indicatoare-
directia ceutatd".
lor.
'in jurul
Dupd ce v-aJi fixat conventia menlalS, pivotali axului
Convenlia mentale folosit5: propriu spre $enga sau spre dreapta iar c6nd bagheta elastice va
avea amplitudinea mipdrii maxime, alunci planul vertical format de
"Propo4ional cu iungerca pe directia sursei de semnal al
migcarea baghetei contine 9i direclia spre sursa cdutata.
cdrei maftor (probd) il (o) am in mend, tijele inclicatorului sub formd
de "L" se incrucigeazd in aga fel incdt bisectoarea unghiuilor fot- La fel ca mai inainte, ve fixali un reper in teren. Determinali
mate indicd NUMAI directia ceda6, pas cu pas sau direcl cu ajutorul unei rigle, distan,ta pane la surse,
volumul,lemperalura.
Dupd ce ali stabilit reperul din teren al direcliei, vA deplasali
spre acel reper. Baghetele sub formd de "L" sunl in pozilie. "Propolional cu apropierea de sursa de semnal din care am
o probd in mend, bagheta elasicd va oscila in plan orizontal din ce in
Convenlia mentald este: ce mai tare 9i va avea amplitudinea maxime NUMAI deasupra sursei
cdutate".
"Propo4ional cu apropierea de sursa de semnal al cdrei
mattor (probd) il (o) am in mend, tijele indicatorului sub formd de 'L"
se incrucigeazd din ce in ce mai tare iar deasupra sursei unghiul
format de tije va fi zero".

lnainle de a incepe deplasarea, puteti determina distanla

p6nd la sursd, volumul apei, temperatura. Dupd aflarea sursei, veri-
! ficali rezultatele oblnute.

2.4.2.2. Exercitii cu bagheta elastica

Persoana care vi ajutd, va ascunde in teren doud cilddri, Exercitii in exteriorul locuintei
una cu apd obignuitd 9i cealaltd cu ap5 sdratS. cu martori (probe) si obiectul
Luali inainte de aceasla, o probd din apa cu sare gi ve pro-
puneli sd gdsili numai cdldarea cu apd sdratd.
ciutirii "ascuns" folosind
I baghetele elastice
i
I 1. - determinarea directiei spre
Pentru gdsirea direcliei sursei, convenlia folositd poate fi: sursa de semnal
I 2. - apropierea de sursi
"Propo4ional cu apropierea de direclia spre sursa de semnal 3, - localizarea sursei de sem
din care am o probd in mand, bagheta elaslicd va oscila in plan ver- nal
100
2.4.3. Exercitll in extedorul locuintei firi martori (probe) "Propo4ional cu aiungterea pe direclia sursei de semna4
bagheta unghiuhre se /ofegfe cu vdr-ful spre in sus (ios) iat cend
aceaga es1]e vefticaa, dircclia drefi inainte eg.e direclia spre surse".
2.4.3.1. Ciutarea unei aurse de api ,,la vedere" cu aiutorul
baghotei unghiulare Dupd ce ali gdsit direclia, incepeli deplasarea spre sursa de
semnal nu inainte de a aduce bagheta unghiulara in pol$a de lucru'
_ polabild.
Se p.resupune cd s-a ivit necesitatea gesirii unei $rrse de Folosi$ urm5toarea convenlie me ale:
apd pentru acest tip de exercilii v;li folosi fdnt6na din
curtea dumneavoaslr€ sau a unor cunogtinfe. "Propo4ional cu micAorarea disl:anfei fald de sursa de senr
nat, bagheta unghiutard se tde{e in sus 0bs,) iat cend aceada ede
. - -Procedali
in felul urmdtor: la o anumitd distanla (oarecare)
defdnt6nS,-vd intoarceli cu spatele la aceasta
vetticad, sursa de semna, se g5se$fe ,a vefticala locufuf.
9i cu bagheia ungniu_
lard !nul5 in sistemul pronaliei sau supinagei vd inioarceqi ispro ln continuare determinati adancimea minimi (uciul de api)
srang-a sau spre dreapta) gi pfivind fantana propo4ional dui6 cum gi adancimea maximd a sursei de apd, volumul de ap5, tempera-
t
lltq qza vizuatS, urmdrifi ca momentut suirapunerii privirit pe
ranrana sa coincide cu migcarea (saltul) baghetei in sus (sau in jos).
tura, locul unde este dispus izvorul.
Pentru determinarea adancimii minime (maxime) puteli
folosi urmetoarea convenlie mentalS:

^Bagheta mea unghiutard se va tdi & at&ea oi cef mdi

sunt de ta suprafala pdmeftutui pend h luciul apei Gdencimea
maxim4 din feftend".

Verificarea adancimii minime o faceli foarte ugor mdsul€nd

lungimea lanlului de care este agaFte cdldarea fentanii din care
scede$ lungimea de la pdmAnt p6nd la axul de infdgurare a lanplui
(in cazul in care fan€na este cu roatA.

Exercitii in exteriorul lo-
culntei fari martori (probe)
Ceutarea unei surse de api,,la
vedere" cu 4utorul baghetei
unghiulare:
l. - determinarea directlei spre
suraa de semnal;
2, - apropierea de sursl;
3. - localizarea sursei de semnal.
Adancimea maximd se verificd scdzand din lungimea totald
a lanlului cu tot cu cildarea care a ajuns la fundul fantanii, adanci-
mea ininimd (nu uitali diferenla de la pemant la axul de infdgurare a
lanlului!).
Avand (prin diferenti) indl$mea coloanei de apd 9i diametrul
acesteia aflali dacA volumul astfel calorlat corespunde cu volumul
apei decelat radiestezic.
La o eroare de mdsurare de 2 - 3 %, rdspunsul se considerd

103
 2,4.3,2,. Ceu'€itea cu ajutorul baghetei unghiulare rigide
a unel
surse de api ,,ascunse',. Dupd ce stabili,ti direclia vA fixali reperul necesar gi execu-
lali apropierea de obiectiv folosind convenlia menlald:
Pre-supune executarea aceloragi operaliuni, cu deosebiraa
esenliald c5, de aceastd datd, nu Stili unOe ie ada tantana. ---- "Propo4ional cu apropierea de sursa de semnal, bagheta
simptu fapa cd nu grili unde se aRd ientana pe mea unghiubre rigidd se rotegte cu bucla spre in sus (jos) iar cend
^^"^ o
care [.r=n,_*st
^ c€ .Jtali, poate genera un sentiment de nelinigte, chiar aceasfa este vefticald, sursa de semna, se gdse$fe ,a vefticala locu-
de
neincredere in reugjtd. ln acest caz, este bine sd vd rel'axati. lui".
sd res.
pirali profund de cateva ori, se spuneli o rugdciune
in
glas tare. Dupd ce v-a!i linigtit puteli iniepe p-rospectareJsa;U
.",
"u
respeqend Sursa de semnal, in spe,ti fantena, o date descoperitd,
etapele binecunoscute deja. puteli sA determinali parametrii caracteristici gi apoi sd vd verificali
rezultalele oblinute.
Convenlia mentald folositd:

"Propo4ional cu ajungerea pe directia sursei de semnal,

. ulshiutgrd rigidd se gtegre cu bucta spre in
?:-sl?!"-!"? 6"s7
tar "^
cand aceasla este verticald, direclia drept inainte este diicliit
spre sursS'l

Exercitii in exterior f{ri

martori (probe) si cu oOi"ctul
ciutirii ascuns folosind bagheta
unghiulari rigidi;
1. - determinarea directiei sprc
sursa
2. - apropierea de sursi.
3. - localizarea sursei de semnal

2.5. EXERCITII DE INTERIOR PENTRU
LUCRU TELEPATIC SI FERMITATE A
CONCENTRARII MENTALE
2.5.1. Determinarea unei anumite amprente energetice
Exerciliul se bazeazd pe faptul cd orice persoand im-
pregneazA cu fluidul energetic propriu obiectele cu care vine in
contact. Acea$e impregnare, urma, amprenla, este cu atat mai in-
tensS cu c6t obiectul in cauzd este linul un timp mai indelungat in
contact intim. Pe acest fenomen se bazeazd psihometria care esle
un fenomen bioinformalional la care, achizi,tionarea de informalii
este imulatd 9i orientat5 de un obiect inductor care a aparynut unei
persoane.
Se procedeazd in felul urmdtor: luati cinci coli de hanie
dintr-un top de hartie nedesfdcut. Le notali p" b fale cu titerete A, B,
C, D, E in aga fel inc.at sd nu se cunoascd pe v.erso litera scrisd.
Puneli colile pe un birou gi pdrisili incdperea.
Pentru experienld vd folosili de cinci persoane din anturajul
dumneavoastrd intim pe care le rugali sd igi pune o mane pe cite o
coald de hadie gi sd memoreze litera scrisd. Este suficient ca fiecare
sd pund palma deschisS pe cate o coalS timp de 2 - 3 minute, dupa
care ace$tia pdrdsesc incdperea.
lmpregnarea energeticd a foilor nu trebuie sd aibd loc in
prezenla dumneavoastut pentru a nu vd influenla in nici un fel. Dc
106
asemenea, determinarea persoanei cafeia n apa4ine amprenta e-
nergeticd trebuie f5cute fdrd martori - pentru inceput - penlru a
elimina posibilitatea exerciterii de infl uenle exterioare.
Dupd ce v-a!i agezat in fala colilor de hanie in mane cu indi-
catorul radiestezic deasupra unei coli, folosili urm5toarea conven$e
mentald:
'Pendutut (ansa, bagheta) meu (mea) se va tdi srye dreada
NUMAT dacd aceastd coal6 de heftie poafte amprenta energdice a
lui A. Dace respunsul esle N,J, pendulul (ansa, bagheta) se va tdi
swe *enga".
Dace se prime$e tdspunsul pozitiv, ali descrperit o per-
soane careia ii aparline amprenta energeticd l5sata pe acea coald
de hartie. Dacd rdspunsul este negativ, se menline indicatorul
deasupra colii respective 9i se repete convenlia mentale pentru ur-
mdtoarea lited, B, 9i se procedeazi identic ca mai sus.
Dupd ce ali decelat fiecare amprente cdrei persoane ii
apa4ine, de fald cu persoanele in cauzd, verificali exactitatea de-
terminArilor fdcute.
ft
ln urma repetirii exerciliului cdpdtali experienld si coredF
tudinea determinerilor va cre$e. Cand aceasta vA mullume$e, I
puteli face experienla de fale cu martori cdrora le veJi cere o."lini$e"
meniald pentru a nu fi influenlate telepatic. Dupi ce veli obline
constant rezultate bune, treceli la urmatorul exerciliu.
cereli persoanelor sd pund in fala dumneavoastre cAe un
pix, creion sau stilou. Aga veli avea in fa,tA cinci instrumente de scris
care aparlin persoanelor care le-au aiezat acolo d€ci sunt impreg-
nate cu fluidul lor energetic, care, dupe cum am vdzut mai sus, de-
termine o amprenti energetice decelabile radiestezic. De data
aceasta insd, veli trece ugor cu mana pe deasupra acestora.pe ccn-
centrarea mentaie putemica in aga fel incet se se anihileze in totali-
tate amprenta energeticd de pe fiecare instrument de sqis in parte
9i sd se impregneze cu fluidul dumneavoastr5 energetic. ln acel
tol
 momenl, sunt gterse alte amprente gi dmane doar amprenta dum- X. Dace acesta nu este ohiectul la care se gande{e X, pendulul
neavoa.qtrd. Rugali persoanele ca dupd ce ali iegit din camerd sd ia (ansa, bagheta) sd se roteasci spre st6nga'1
in mdnd un instrument de scris - al lui sau ai altuia - 9i numai unul,
sd il lind 2 - 3 minute gi apoi sd il pune pe masd. ln c€lz afirmativ am determinat obiectul, in caz negativ con-
tinudm investigarea pentru urmetorul obiect.
Dupd ce au executat aceste operatiuni sunteli chemat gi
procedali ca 9i in cazut amprentelor ldsatb pe cotil; de hani;.
Folositi convenlia mentali:

"Pendulul (ansa, bagheta) meu se va tdi @

NUMAI dacd acesl stitou a fost linut in mdnd de c
spre dreatrd
re A. Dacd nu, o#-
/1
I
pendulul (ansa, bagheta) se va roti spre stenga".

Ca Si in cazurile precedente,daci rispunsul este pozitiv, a

1i
\\-/ /A F
i$41
itl l -
i
descoperit care persoand a linut stiloul in mdnd, iar dacd raspunsJl
este negativ, repetdm convenlia mentale pentru a doua persoand 9l
aga mai departe p6n5 descoperim care persoand gi ce stilou au
ryll
linut
?n mAnd.

t Determinarea obiectului la care se gandeste o alta

persoana

2.5.2. Determinarea unui obiect la care se gindeste o altl

I persoana

Pentru acest tip de antrenamenl aveli nevoie de
ajutorul
unei persoane care va indeplini iniocmai indicatiile dumneavoa$rel
9i care a inleles foarte bine in ce con$e acest ajJlor.
- ._A$_ezali pe o masi mai multe obiecte 9i rugali persoana care
vd ajutd sd se concentreze mental cal mai putemic,'NUMAI pe unul
din obiecte, crncentrare pe care trebuie sd o menlina pe tot timpul
investi gatiei dUmneavoastrS.
ln acest timp folosili convenlia mentald:
"Pendulul meu (ansa, bagheta) se va roti spre drea$a NtJ-
MAI dacd acesfa esfe obiectul la care se gendegte in acest m,menl
2.5.3. lnfluentarea telepatici a miscArii indicatorului radiestezic
de cefe o altii persoanS.
Exerciliile urmdtoare le veli efectua in doue etape cu aju-
torul unei pers6ane, de preferinld aieeagi care v-a ajutat pan6 acum
deoarece este familiarizatd cu modul de lucru.
ln prima etape, nu trebuie s6 vd opuneli influenlei telepatice
exerciiale de persoana care vd ajute Aceasta se va concentra in-
tens se migte pendulul din mAna dumneavoastra intr-un anume
sens. Acesl sens nu este cunoscut de dumneavoastre care incerc€4i
sd fili un simplu spectalor a ceea ce se intample.

109
108
 pe
cilaliile pSnd cAnd aveli sentimentul ce ve simlili pe deplin stdpan
..- Veli oh-serva c5, reugind inceperea migcerii, aceasta se va
amplifica pe mdsura meririi increderii in sine a 6elui care aclioneazA
migcdrile indicatorului.
telepatic.

Migcarea pendulului din_ mana dumneavoastrd sub influenla

unei alte persoane demonstraz5 foarte clar fenomenul de telepatie.
Dupd ce migcarea pendulului a atins amplitudinea maxim,i,-alltorut
dumneavoastrd va trebui sd se concenlreze pentru a ieatiza
migcarea in celaalt sens, apoi va face acelagi lucru pentru mi$c5rile
oscilatorii Dupd repetarea experienlei scliimbali inoicatorui raoi_
estelc folosind ansa $i apoi baghetete.

Exercitii de comanda Anihilarea infl uentei telepatice

a miscirilor pendulului exterioate
propni'
Duoe ce aveti acest sentiment de siguranld in fo4ele
ruoati oers;ana care vd ajutl la experien!5 sd incerce se influenleze
i"i"ol'[" il
tis""rua pendulului pe care line]i in man6 Pentru
m".Iprr iprne sensul in &re incearcd sd-l roteascd' apoi di-
Miscarea pendulului sub influenta telepaticA a rectia de"a "'"
oscilatie. Este necesar s5 vd anunle cum incearcd sd.migte
unei alte persoane ;;;t"] ;;;tJ; ue toate potenlele in sensul anihil5rii
6tun.ii "on""ntounei migceri opuse acesteia'
ielepatice gi realizdrii
Dypd ce v-ali familiarizat cu acest tip de exerciliu, veli
_---
rncerca se anihilali orice influenle exterioard care ln momentul in care reugi,ti in totalitate sd contracarali voin-te
are tendinta de
modifica intr-un fel oarecare migcarea indicatorului radi<jstezic,
i celuilalt. continuati exerciliul comanddnd pendulului anumite mi9car
trecand astfel la elapa a doua. pe crre ua strdOuig sd le iealiza,ti in p6fida eforturilor celuilalt'
pendu
. - Pentru aceasta, incepeti cu c6teva exercitii de comandd a Exercitiul se considere incheiat atunci cand reugili ca
mt9c'ani pendulului (ansei sau baghetei). Ve concentratj lrl si execute brice comandd prompt 9i cu exactitate'
intens pen_
tru ca pendulul din mani sd aibd o rotalie intr_un sens. in continuare
vd g6nd.i!i sd se-amplifice migcarea, apoi sd incetineasca, Oin nou sa
s-e amp^lifice,.s5. incetineascd p6nd la oprire
9i din nou sd inceapd
rotalia in acela!- sens. Continuali cu rotalia in sens opus
$i cu os_
ll0 11,
 2.5.4. Moduri de antrenament pentru lucru telepatic si felmitab
a concenlrarli mentale Al doilea mod de antrenament este cu morisca inductoare
pe care o construili foarte ugor. Materialele necesare vi sunt la
indemene: un ac d6 gdm6lie, o cutie de chibrituri goal5, ceard rogie
- .ln conlinuare vom prezenta doud modalitdti de antrenamen pentru sigilii gi pulin staniol sublire. Topili ceara 9i tumali-o in cutia
rn acesl sens. de chibrituri gi inainte ca aceasta sd se intdreasci inlepali ceara cu
acul cu gdmdlie migc6ndu-l ugor pentru a avea pulin joc in aga fel
Primul necesita folosirea unei spirale pe care o confeclionali inc6t acesta sd se poatd roti cet mai lejer. ln partea superioard a
singuri dintr-o hanie foarte find sau staniot suOlire pe *r" acului fixali cu un adeziv o elice confeclionatS din staniol.
dupS forma de.maijos. "'iaiif
Acoperili totul cu un bol de stide pentru a fi feriti de influ-
enle exterioare (curenli de aer, etc.) gi "aoaratul" este gala.

Pl$.f"rry astfet oblinutd o suspendali din centru cu un fir I

ane)densibil ali realizat o spirald pe care o agdiali intr-un Morisca inductoare
loc conve.
naDtt ta inatgmea ochilor gi astfel incAt aceasta si nu fie
sub influ_
enla curentilor de aer care si o migte. Migcarea spiralei trebuie
sd o Modul de antrenament este acelagi ca la exemplul prece- i
realiza$ prin concenlrare mentald. dent, ceea ce trebuie sd se roteascd in acest caz este elicea din
staniol.
Vd agezali comod intr-un fotoliu, cu spatele dred. mainile Dupi ce ali reugit acest experiment, intr-adev5r aveli o
pe bralele fototiului. Lumina nu trebuie sil vd'vinil din tltb. voinle putemice gi nimeni nu vd va putea influenla misurdtorile ra-
se ne
linigte, p_e-scud se fie indeplinite toate condiliile ca sd vd
cenlra fdre a fi deranjali.
fiai"on_
dieslezice.

Migcarea spiralei o realizali vizualizand ci spirala se

rotelte in sensul dorit. singurul gind in acel .o."ni ,"_
alizarea migcirii spiralei . Gandul este la miscare, privirea
""Geste
fixati pe spirala, vointa realizeaze miscarea.

1t2
113

CAPITOLUL V
CIRCUITE OSCILANTE
Dupi unii cercetdtori, flecare celule vie conline toate
elemenlele unui circuit deschis care oscileazi cu o frecventd foarte
inaltS. Acegtia sus$n cd echilibrul oscilator corespunde stdrii de
sindtate in timp ce dezechilibrul provoace boala. Aplicalii ate
acestei ipoteze sunt unele circuite oscilante prin care se capteaze
anumite fortp'cosmice gi/sau telurice capabile sd aclioneze asupra
fiinlelor umane, asupra animalelor gl vegetalelor.
Pentru construirea unui asemenea circuit, luali o sArmd
metalicS, din cupru, aur, argint sau alamd. Aceaste serme va fi
acoperiti complel cu un izolant din bumbac, plastic, stide, etc.
Tdiali sdrma la o lungime pe care o determinali radiestezic ai
apropa! cele doud capete astfel incdt ele sd fie suprapuse
aproimativ 1 cm.
Circuit oscilant pentru om
1t4
I
Radiestezic, determinali:
a) materialul sarmei (cupru, aur, argint, etc);
b) lungimea sarmei gi culoarea izolantului;
c) locul de pe corp unde trebuie purtat circuitul (incheietura
mainii, talie, glemd, etc.);
d) momentele din zi cele mai propice . purtdrii (toatd ziua,
toat5 noaptea, gi ziua gi noaptea, cate zile, la ce ore,
q cate spire sd aibi circuitul oscilant.
Pentru plante, circuitul oscilant se ageazd intoldeauna la
baza tulpinei. Cel mai eficace material. s-a dovedit a fi cuprul
dezizolat. Un capdt al sermei se ingroapa in pdmint. Sarma, sub
form5 de selenoid, se infdgoard in jurul tulpinei iar celdlalt capdt este
indreptat spre exterior. Se determind radiestezic:
a) numirul de spire al selenoidului, distanla dintre ele;
b) orientarea s6rmei in pdment gi in e><terior. Dacd dupi un
anumit timp se deceleazd radiestezic aceeagi orientare,
acliunea selenoidului este terminatd.
Este important ca acest circuit sA fie agezat in timpul
perioadei de urcare a sevei.
Folosind aceste circuite (bobine) se pot transmite la distanld
unui pacient efectele unui medicament, proprietdlile unei mostre de
vin de calilate superioar6 unbi cantitSli de vin de calitate inferioare,
etc., tl se oblin rezultatele scontate (medicamentul aclioneazd
asupra fiinlei vii iar rezultatele sunt vizibile, vinul de calitate
inferioad igi imbunetelegte calit5lile, etc.).
 CAPITOLUL VI

DETERMINAREA SEXULUI

lnainte de a se na$e, sexul viitorului fdt se poate determina

de
atat la oameni cAt 9i la animale, in afare, binein!.eles, de cazudle
hermafrodism. Cel mai des se intrebuinleaze radiesteza ih determF
narea sexului f5tului unei femei insdrcinate'

Circuit oscilant pentru plante Pentru a determina sexul unui copil inainte de a se-nagte'
trebuie se luati in considerare mai mulli factori' ln primul rand nu
sus, vd puteli construi il;; ;t lbsali influenlati de faptul ca purt5torullStului este de
."-?"tinin"tii dacb nu vd concenlrali indeajuns aflali sexul mamei'
precnn-
Aooi. ca in toate determindrile, eliminali in totalitate ideile
in
;il;; c"tinf"r", mai ales oaci sunteli implicali
rend,
sentimental
regulile legate
i"iJi"tri determin5ri. 9i nu in ultimul

ffins
""".t"i'
de polaritatea umand nu lrebuiesc uitate'

o prime metoda folosita este cea a rezonanlei cu un martor

Ur-
,man. peitru aceasta veli folosi un bdiat 9i o fat6 ca.martori-
esle
miriti dacd miscarea indicatorului in apropierea viitoarei mame
i" * primul martor. Daca da, copilul este de.sexul.marloru-
rri."i.."i"
J"oa nr. apelSm la cel de-al doilea martor' Cu degeiul aritdtor
la
A - martorul lintd (fotografie, etc.): o"' r" .an"'"rhng5 (atunci cend folosim pendulul sau baShetal
B - selenoid format din 7 spire. aoroximativ 10 centimetri de abdomenul mamei, obseNam drca
C - martor medicament ale c6rui pncprietdli se transmil la t.-#""'inai*torului este in rezonanld cu martorul' Dacd este'
distanld. iiti,l t.ri" gansele sd fie de sexul martorului ln locul martorilor
Selenoidul se orienteaze pe direclia NORD - SUD cu "*
martorul linti la NORD 9i celdlalt martor la SUD.
rl7
I l6
 umani, dupe ce veli cdpdta mai mutt5 experienle, puteli folosi foto-
grafii, separat pentru bdrbat gi separat pentru fedleie.

O altd metodd pe care o puteli folosi: vd concentrali intens

penlru aflarea sexului fdtului gtiind cd la conceperea acejtuia au
contribuit o femeie gi un barbat gi realizati cd trebuie sA aflali sexul
fiin,tei rezultate din unirea celor doi. Cu orientarea mentald i{UMAI
asupE copilului gi cu indexut mainii stengi (la dreptaci) ta 10 centi-
melri de abdomenul mamei folosim cdnvenlia mentald:

pentru bdiat pendulut (bagheta

. .,"Carlt NUMAI sexul copilului.
ela$ice) va oscila iar pentru fetifd, pendulu! (bagheta etasticd) ie va
rotf .

_ - Atunci c6nd fotosili bagheta unghiulad, codificarea pentru

-
fatd-bdiat va fi rotalie in sus sau rotalie in jos.
Determinarea sexului viitorilor pui de gaina cu pendulul
Pentru bagheta sub formd de 'L" gi ansd, folosili sistemul A - gaina (rotatie); B - cocosi (oscilatie).
9]|lgr-DA-NU Alegeli un sens de rota,tie pentru DA gi un s;ns pentru Pentru a recapitula, reamintim faptul cd la determinarea
NU. De exemplu, pentru DA indicatorul se va roti spre $anga iar
pentru NU, indicatorul se va roti spre dreapta. sexului cu pendulul, la bdrbali acesta va oscila iar la femei se va
roti, pentru masculi bagheta unghiulal{ se va roti de cinci ori iar
Convenlia mentald folosite va fi urmdtoarea: pentru femele, aceastj va face doud rota$i 0n cazul radiestelei
filce).
"Cad NUMAI sexd fetutui. Dacd es/.e mascutuin, bagheta
fansaj se va rdi spre *enga; dacd nu, se va rdi srye teapta".

ln delerminarea sexului viitorului copil trebuie $ fili foarte

atenli gi circumspecli pentru a nu provo&l traume psihice ;iitoarei
mame (nu trebuie uitat nici tatdl).
Determinarea
Puteli determina de asemeneasexul viitorilor pui ce vor iegi sexului viitorilor
din o!5- fecundale gi puse la clocit sau numdrul 9i sexul viitorilor pur
pui cu ajutorul
de c6ine, pisicd, etc.
ansei

I l8
 Desigur, sunt 9i cazuri de polaritate anormalS at6t la
birba$
'"''''-ol
r;rit si la femei.
oJaritatea avde de cei doi parteneri ai unui cuplu de-
,"",1" b; i;i;;;nie fizicd si psihics Altfel spus'..gi de aceasta
CAPITOLUL VII ii"i"#tJ"'Jl.i ;;i;; ooi ".,"'o"' unit prin lesatura srants a
pentru a forma o unitate, o familie'
'risdtoriei fi
Ojcd cei doi sunt normal polarizali' viala lor in comun.va
foarte ndural'
te,icite ;ci; ; in cazul fenomenului cle osmozS'
POLARITATEA UMANA il;i";;";;mite'sa scnimue vibraliile care lips:sc qe- q-tlYl
r"" Aitfet echilibrut, buna inlelegere' pacea'-bucuna-- rencl-
i"" "aar"rt. idr-un cuvant - vor fi fundamentele familie' rneme-
-"irg"ra
iate.
un fapl binecunoscut cd existd diferenle biologice intre polarizat intr-
- giEste
birbai femeie sau intre mascul gi femeld in regnul animai. Aceste
Din contra, dacd unul din cuplul conjugal este
grav
,n tel anormat, inversat, viala in comun le este {ectati 91
diferenle se manifestd in plan fizic, in plan psihic subtil.
Ai ;;"ift;;ilft;irl. ol'"-.ini" se-va accentua din ce in ce.9i n9-
ln plan fizic s-a constatal ca la oameni suprafa,ta corpului
este divizatd in plaje de vibratii antagoniste dar caie nu se neulra_
i#:ilJ
9i caute
fiiffi;il""
rvrrvrrvq wYrvr
aiurea
r- ---
fericirea "'Pe """sti" "e-'9^9i:l"nl"1::lg,*
care n-au
1l':l*
intalnit-o in familia lor' Apoi vin
tzeaza ca in cazul electricitdtii ci, din conta, ele coexista aldturi una separarea' divo4ul'
ii"orr"fincompatibilitatea'
de cealaltd, sau unele deasupra celorlalte, pdstriindu-9i intacte "'*"*'?Jil;'.il;;;i;
", o polaritate inveisati se poate cisitori
propriile proprietd{i. inconvenient' unirea
cu o mnliitu polaritate inversale fdrS nici un
Mainile, dreaptd gi stengd, sunt divizate in suprafe'te cu o la cuplu cu polaritate nor-
J.i"l
ii"Lnilibrate, fericite ca 9i un
alurd vibratorie paramagneticd pentru dosul mainii gi diamagnetici
pentru palma de ia mana stAngd 9i invers penlru dosul r"ia. p""tJ din acest punct de ued"re - al
""rJr. polaritdlii
.-.
ve.puteli
lesbienele'
meinii drepte.
Qi palma ;;il; G;;i;"si"a ce seintamptd cu homosexualii 9i
Aceste vibr?lii nu sunt fixe, stabile pe aceste suprafete ci
Determinarea polarit.iitii umane cu
pendulul si bagheta elaslica
sunt ^
in mi$care, ele circulj: ies gi intrd ?n corp permanent, atat in
stare de veghe cAt gi in somn, cu un potential gi cu un debit variabil.
Aceste manifesteri vibratorii constitue polbritatea unui bdrbat nor_
La
-- --'-- - Polaritate normald
birbat
Ooirf mainii drepte 9l palma mainii $angi = oscila$i
mal.
- dosd mainii $angi 9l palma mainii drepte =
rolalr
ln cazul unei femei normale, aceste manifestiri vibratoni
sunt inversate, in sensul cd pe suprafetele care la un bdrbat normal
femeie - Polaritate normale
--'-.''lioJur
La
sunt incircate gi parcurse de fo4e de tip pararnagnetic, sunt ocupale mainii drepte 9l palma mainii stangi = rotali...
Sr parcurse de torte de tip diamagnetic gi invers. Se poate spune ci - dosd mainii stangi 9l palma mainii drepte = osolall
polarltatea unei femei normale este inversati faqd de poiaritatea
unui b;rllat normal oscila$i
Pe o fotografie sau pe o scrisoare se inregistre?75
p"ntru poLri"t"G-ti".""rina si rota$i pentru polaritate feminind'
 Determinarea polaritatii la barbat cu ajutorul pendulului

. _
Convenlia mentali pe care o folosili pentru delerminrea
polaritelii este:

"Cad NUMAT potaritatea frinlei ctin tala mea

iar pendutut
(b?s!1eta e/a.siicd) se va roti sau xciia n runiiii J" i"Jida- por"ri_
tate".
fotosili
forograrii ate unei singure persoane gi
,^.^-_,:^:,"ln].:T.""lgjlii
oerermtnart potaritafile oentru bdrbati sau penlru
temei. bupd ce aqi
cdp5tat destutd experijnf5, totosili 'ilusiJie Ju'.",i?,i"lJ."
barba!- sau femei cdrora le deterhinali pofariiarea '6upa'le o, Rlsouns:
i,. acesr fet, pureli derermina i"t";i;t;; *ali 'eldeetp atds tpt en es u!u!we!
:11:l"t
soane.
r;;iid; p"r- n4ued Ju eauels el lW e^ es (esue) ,,1, ep pwJoJ qns ele45eq urync
-sew nJlued 'fuln DueA @t6Jeua lnquJe nxas IVW1N peC
. . . De asemenea se poate folosi.si modelul chinezesc, bazat pe
principiul vn-yang, care. de attfel, ilustreaze p"rr".r priri"lp]il p* ',,rpJ eA as uturual tul
taritdtii umane. pe desenut artricunoscut ai acerit,lii p""li":iiiljY",j -ued Et e;oso ea (pcpsele eptl6eq) plnpuad ulryoseu n4ue4 fuq)
una deasupra puncrurui irn
,"* 6ue1 HbJaua llnqlJle Fxes MN1N peC" :spsopJ alaJeolpcrpu!
::,y:^d,"j:':::1
$ una oeasupra punclului neoru din partea albd. "iriir" iJ,ilji,L"s.a ep edcunJ ur 'unzeo elequre u! p1solo1 ple1uaur e{uenuo3
Scoput? Urmirili-si
aflati cerui sex ii esre atribuftE energia Vang cdreiJyn.liniuri
9t ua
veti formula convenliile mentale. Suices!

123
122
 NoRD - SUD. lntroducand in interior (a 1/3 de v6rf) o bucata de
uoa observa cA aceasta - in destul de scurt timp - va fi
""in",
mumiiicatS. De asemenea, apa potabild lratatd in-gilq[ljg5 are
efect
uin"ta"atot Si vitalizant asupra organismului uman € 9i -asupra
pi""t"f. Si animalelor; in interiorul piramidei se pot asculi lame
CAPITOLUL VIII tolosile, etc.
pi-
ln continuare este prezentat modul de construire a unei

RADtATil DE FORMA (FORMOLOGTA)

Formologia se ocup; cu studiul influentelor formelor spaliale

sau plane asupra viului gi mediului ambiant. Prin studii radiestezice
b{
q:__:3" //\7/
s-a evidenliat cd anumite forme,materii gi culori, folosite in scopuri
Lline determinate pot exercita o influen,te reald,emi!6nd ceea ce se
poate denumi ''undele formei".
De asemenea s-a evidenliat faptul ci fiecare corp material
,trw v/
--^.------

vilr sau neviu are un camp energetic de formd gi un c6mp infor-

mational. Fiecare camp energetic de form5 reprezinta in spaliu
forma obiectului ii depdgegte dimensiunile acestuia iar intensitatea
actiunii acestui cimp este direct propo4ional cu distanta maximi de
la obiect la marginea exterioare c6mpului formei. Orice modificare
de la forma iniliald datoratd unei intervenlii exterioare sau a unei Modul de conslruir€ a modelului piramidei
ac{iuni din inlerior, genereazi o modificare de formd, informalie gi lui Keops, Ia scata 1: 1000
inlensitate a acliunii cempului de formd. :
Radialiile de formd sunt radialii perturbatoare ale cimpurilor
de radialii ambientale. De regule, ele sunt generate de suprafele a) - pe o coale de carton groasd de c€l pulin doi milimetn se
'p"tru
plane inclinate in raport cu verticala, de suprafele cilindrice cu ge- r*r""z6 triungllriuri egale cu baza de 23,56 cm 9i celelalte la-
neratoarele perpendiculare pe un plan vertical, de suprafele riglate. tui de 22,41cm; inillimea va fi de 15 cm:
U)- - tipiti cele'patru triunghiuri folosind laturile ha9urate
dupe
Ele au capacitaiea de a realinia campurile de provenienld terestre,
creend altele noi. De aceea, problema formelor de acest lip lrebuie ce le-ali indoil dupd linia pundate ;

analizatd intr-un sistem ambiental, fie interior, fie in afara cledirilor.

Deci, mare atenlie cum gi unde facem studii asupra formelor. Astfel, v-ali construit o piramidi in care veli pulea introduce
Efectul de piramidd este unul din larga gamd de fenomene ,rtterior, in interior,'diferite obiecte 9i se uimdrili rezultatele Nu uitali
pe care le studiazd formologia, Pentru ilustrarea acestui fenomen ';;i orientati Diramida pe direclia N - S 9i, mai alet, se o scoateli din
reproduceli la scara 1: 1000 piramida lui Keops 9i dati-i orientarea ,irtiri i'"6ir["i orpi efecuar6a experi;nlelor sau sd o agezali dupd
I .,r;hema urmitoare:
 (-,'
$r;**;;
BIROU
Modul de asezare in camera a modelului piramidei
penfu a evita actiunea energiilor de formi asupra
corpului urnan.
Pentru a demonstra influenlele formei obiectelor, faceli ex-
perienla urri*oare (cine are posibilitatea pfacticd):
ln palru cutii Petri (vase de sticld folosite in taborator) se
pune un gel nutritiv (acelagi in fiecare culie) gi se insdmdnleazil
aceeagi cantitate de baclerii. Deasupra fiecdrui vas se ageazd o
anumitd formd geometric6 construiti dintr-un material oarecare
(triunghi, pitrat, cerc, etc). Se observd c5 inftuenla benefice cea mai
pregnanlS, materializatd Tn prolificitatea maximd a bacteriilor se rea-
lizeazd in outia Petn care are agezald deasupra un triunghi.
Experienla se poate repeta folosind culori precum gi formg
geometrice colorate dif erit.
Este binecunoscut rolul de amplificator al piramidei. ln celo
ce urmeazd veli putea sd vi construifi singuri un amplificator radi-
estezic, amplificator pe carel veli putea utiliza ulterior cu rezultate
deosebite, De remarcat este faptul cd acesta nu are planuri inclinate
ci suprafete curbe.
Modul de construire al amplificatorului radiestezic
a) procurali-vi cinci, gade sau nou6 sfere din lemn;
b) tdiali fiecare bild pe jumitate:
c) ingiraii aceste semisfere pe o tijd oarecare;
,rrt
Amplificatorul
' radiestefic: A' semisfere orientate N - Si
B - obiectul supus experientei'
nsltel confectionat, amplificatorul poate fi utilizat'
Modut de utilizare al amplificatorului radiesteziG
Arnplificatorul radiestezic emite o raze energeticd care variaze direct
cu numdrul 9i diametrul acestor emisfere cuplate Mag-
t"r".t* joaci un rol important deoarece, pentru a fi efi-la
',rooo.tionrl
,,,.Lirrnlt
,'.ce, pifa lrebuie sd fie orientate NORD - SUD Dacd aiezali
,;apdiui sudic al acestui amplificator o bucatd de came, mumificarea
ircesteia intervine in cateva zile.
Unii radiestelgti francezi afirme cd radialiile energetice
rmise de acest ampliflcator pot ugura t5mSduirea unor boli.fiind
.".,ti"ieni sd se ageze la extremitaiea sudicd a acestuia un martor al
rnui bolnav (fotografia, etc).
Pentru a ilustra cu un exemplu influenla formei asupra fi-
rrrlelor vii. amintim de experientele fdcute de un binecunoscut
;ibt ;"^ i"ti"rli" desfre ertergaica divind, prin erudilia
"iirrser
sa &t gi prin faptul ce e$e ""i" pasionat apicultor' Acesta-a modificat
,i"oputijrf'rnui numir de stupi dendu-le o anumite form6, astfel:
t27
 a) - piramidde;
b) - semisfericS
gi a pdstrat, binein,teles, un lot martor. Rezultatul? Albinele care au
locuit in stupul cu acoperig piramidal au devenit foarte active, foarte
agresive insd au dat o produclie mai mare decat in mod obignuit.
Albinele a c6ror habitaclu a fost acoperit cu o semisferd au devenit CAPITOLUL IX
mai lente in migcdri, 'foarte docile", au produs o cantitate de miere
mai micd decat de obicei, dar de o calitate net superioar5 celei nor-
male sau fa!5 de suratele lor agresive.
DESENE TELEINFLUENTE
1

Desenele teleinfluente sunt acele desene realizate cu aju-

,,\--'-.- torul tehnicii radiestelce prin intermediul cdrora pot fi influenlate
/-)Zt g4 benefic persoane aflate la distanld fa!5 de operatorul radiestezist.

UU B c
Aceste desene se oblin folosind fotografia persoanei in cauzd
(fotografie de preferinle color, in picioare, fdrd alte persoane in
cadru).

1. Desene teleinfluente realizate folosind pendulul, bagheta sub

forma de "L" sau bagheta elastica

Modul de efectuare a ixperten&l6r Cu acoperisdri dd diGrite Metoda de lucru:

forme ale stupurilor de albine r )t!-.
A - st0p martoi - t' ln fala dumneavoastrd, pe masa de lucru, agezali in
B - stup cu acoperi$ tiun fofdg & pi.rdmioa. dreapta fotografia persoanei c5reia ii este destinat de-
'-':;'- -- ggmisfera
C - stup cu acoperis sub foffiA'&e senul gi in $enga, o foaie de hArtie de formal A 4 (coal5
; l ,i ,ap. '. ' tt..:,ti\a de scris). ln m6na dreapte veli avea pendulul sau
-, Ir'-,.t .?' baghela iar in mAna stdngi un creion cu min; moale cu
care veli trasa desenul pe hania pe care in prealabil, o
veli fixa pe masd printr-un mijloc oarecare (cu lipici, de
exemplu).

1.2. Avend in vedere cele prezentate in capitolele ante-

rioare, formulSm convenlia mentald urmdtoare:
"Presupun cd pe foaia de heftie albd, exMd un desen

128
 care incl nu esle trasaf $i care este benefic pentru per-
soana din fotogrcfie. De fiecate da6 cend creionul'
ptimbat incet p; deasupra foii de heftie,,va intersecta
'desenul
trasat, pendulul si se rofeascS (spre $enga

&
sau spre dreapta' bagheta sd se roteascd deng.a.sau
dreapta sau sd osci/eie suslbs sau denga4reaila)"'

1 3. Tineti Dendulul sau bagheta foarte aproape de fotografie

\.j i.
iar c,r.r' mAna stengd ae migcd incet creionul cu varful
acestuia indreptat spre foaia de hartie 9i- deas,up^ra
acestuia la 1-2 fim- Atenlia dumneavoastra va tl ln-
dreptate asupra pendulului sau baghetei 9i nu asupra
creionului gi hartiei. ln momentul in care pendulul sau
bagheta i9i incepe migcarea giratorie sau-de oscilalie
(conform convenliei dinainte stabilite) lasa! ln Jos
creionul astfel incat acesta sd marcheze un punct pe
foaia de hertie. Continuali sd migcali creionul in toate
sensurile, incet 9i marcali punctele la momentele indi-
cate de inslrumentu| radiestezic folosit' Etape de realizare a desene-
lor teleinfluente folosind
Lucrand in acest mod, punctele determinate vor fi din ce
in pendulul sau bagheta.
m* J"se gi desenul apare ciar. ln conlinuare, se unesc punclele
printr-o linie iontinud trasatd cu tu9 9i desenului oblinut i se circum-
"e
scriu trei cercuri.

ATENTIE: Deplasarea c4eionutui se va face lent, in toate

sensurile (sus, jos, $anga, dreapta 9i in diagonale) 9i punc-
tali atunci cAnd pendulul sau bagheta igi incep miscarea
alifel riscali sd marcali punctul cu caliva milimetri mai de-
parte iar desenul rezultal este decalat.

110 131
2. Desene teleinfluente realizate folosind ansa
q 1"!i! . !
' 6f"r"
i-qr" 'r ': '.i .is.
.. I , Tt^1 ,
... r- t 1., .

Etape de realizare a desenelor

teleinfl uente folosind ansa
5

Metoda de lugu: . .1.r':

2.1.

2.2. VA concentrali pe conventia t"ntara, fr-or"ru

"iii:sui
foaia cb heftie albd existe un desen aare incd..nu este
trasat gi care este benefic pentru persoana din foto-
grafie. Migcend incet ansa deasupra toii de heftie
incepand cle la centrul bazei foii, propoftional cu aprov
ierea de conturul desenului, cel mai aproape de margi-
4 nea dinspre mine a foii de heftie, ansa se va roti spre
stdnga, iar cenc! aceasta este ta 9d fald de direclia

133
 drept inainte, perpendiculara imaginard coboreft din pi-
ciorusele ansei inleapd foaia de heftie exact pe un
punct din conturul desenului (se marcheaze cu
creionul). Migcend ansa in direclia ardtatd de veiul an-
sei, direc,tie intotdeauna tangefte h contur gi pundend
locurile unde perpendiculara cobordttd din picioruge
inleapd foaia, ob(in desenul teleinfluenf.
Pare mai pulin complicat dar observali cd este aceeagi con-
venlie menlale ca la apropierea de o sursi de semnal (in cazul nos-
. tru desenul teleinfluent care ince nu este trasat) gi trasarea conturu-
lui acelei surse de semnal. De asemenea, este aceeagi convenlie
pentru determinarea pe o har15, schi!6, plan, a surselor de ape,
zdciminte, etc., a persoanelor sau animalelor pierdute, a radialiilor
geonocive dintr-o locuinl5. g.a.
3. Verifi carea corectitudinii desenului teleinfluent realizat
Aceastd verificare o veti face cu ajutorul pendulului,
baghetei sau ansei, in modul urmdior: puneli in fala dumneavoa$re,
in dreapta, desenul teleinfluent realizat, iar in stenga, fotografia per-
soanei cireia ii este destinat desenul. lndreptali indexul de la mana
stangS spre fotografie, ca o antene, gi agezati pendulul, bagheta sau
ansa deasupra desenului. Formulali convenlia urmiioare:
Pendulul (bagheta, ansa) se va rdi EWe genga, dacd gi
"
NUMAI dacd clesenut cs'e capabil sd aclioneze lavorabil asurya Wr-
soanei din f@tryafre".
Vcrificarca o plcti face dand procentual cet de corect eslo
realizet desenul precum gi eficacitalea acesluia gi, nu in ultimul
dnd, ca de benefic5 este utilizarea desenului pentru persoana vi-
zatd.
Pentru aceasta, ne formulSm mental etaloanele de com-
paralie penlru corectitudinea realizirii, eficacite$i gi acliunii benefice
134
a desenului. Pentru acgasta, stabilim ca limitA maximd optimS a
acestor parametri, valoarea Ce 100. Aceasta inseamnd ci acest de-
sen teleinfluent, este corect realizat, are eficacitate maxime Si este
benefic, ferd influente negalive asupra persoanei cereia ii estB dosr
tirFt.
Mdsurarea procentuald a parametrilor de corectitu-
dine,eficienld gi beneficitate se poate face cu pendulul gi bagheta
folosind rigla universalS 9i rigla circulare, iar pentru anse, folosind
rigla universale gi rigla semicircular6 (raportorul).
Pentru modul de lucru , revedeli capitolul 1V.2.
4. Modul de utilizare a desenului teleinfluent
Tdiali foaia de hartie ce conline desenul teleinfluent inscris
in cele trei cercuri concentrice, la un format convenabil manuirii
ugoare. Migcdm acest desen deasupra fotografiei la aproximativ l-2
centimetri, pand cind rotalia pendulului, baghetei sau ansei vd indici
locul unde trebuie amplasat, Apoi, pivotali desenul in jurul centrului
s5u pdnS cand se obline orientarea corecti gi se fixeaze de foto-
glafie cu lipici sau scoch. "' '
,'3 I r'
, :
Cu ajutorul indicatorului radiestezic folosit se, stqbtleste tim-
l)ul necesar de aplicare a desenului pe fotografie. La epuizarea'tim-
pLrlui, slabilili dacS mai este sau nu necesard confeclionarea unui alt
(icsen teleinfluent a cdrui acliune sd fie complementar6 primului
( lesen.
Nu uitali cd venficarea eficacitelii unui dosen toldnnuant se
trce prirl "etectul la !inte", Si anume, persoana vizatd simlo sau nu
',rn e influents beneficd a acestuia.
135
 CAPITOLUL X

DETECTAREA RADIESTEZIGA A
ORGANELOR BOLNAVE

Detectarea organelor bolnave prin radiestezie se lnzeazd pe

faptul ci orice celuld vie se comportd ca un micro-oscilator 9i micro
Modul de amplasare si orien- receptor. Astfel, fiinlele vii sunt colectoare 9i emildtoare de radialii,
tare a desenului teleinfluent rrganismul fiind un conglomerat de celule, ca intreg constituind un
pe fotografie oscilator - rezonator. Vezutd prin aceasti prismS, boala este deter-
rninatd de un dezechilibru oscilator celular. Acest dezechilibru ener-
getic este captat gi decodificat cu ajutorul indicatoarelor radF
estezice.
ln cazul in c€lre nu se modifice parametrii vizali la persoana
in wt, trofrieil tflbli o analizd de cez amdnunlitd, verilic&td lnainte de a incerca sd determinali organele bolnave ale
printre altele corectitudiirea executirii desenului, a pozifiondrii unei persoane, este imperios necesar si vd insugili un minim nece-
acesluia pe fotografie, a inteNalului de timp preconizat, etc :;ar de elemente de anatomie, fiziologie 9i patologie. ln paginile care
rrrmeazi. acestea zunt prezentate lapidar 9i doar cu caracter
(iescriptiv, insd prezintd o bad de plecare pentru cunoa9terea medi-
r;ali alopalS necesard.

Omul firnd o fiintd energetica prin excelenld, starea de

.,,t,r.".. ';dndtate gi de vitalitate optimd presupune o depline armonie intre
I
loate componentele energetice precum $i o integritate struclurald 9i
lunclionalS perfectd a tuturor pS4ilor componenle.

Despre pe4ile constitutive ale fiin,tei umane, 9i ne referim in

i rpecial la cele nevdzute, subtile, energetice, vibratorii, exisld la dis-

136
 pozi,tia cititorului interesat o idreagd literatur5' a$a cd nu vom insista in cazul unei steri de senetate 9i vitalitate
perfegie' integrilate.cereia
pe acest subiect. ii'"l"toat, i" pti^cipiu, 100 de pmcente' unei integrite! furrclionale
de 100% ii corespunde o integritate structurala de 1uu'/o'
'."8 foarte mare
Existe o tent{ie de a face investigalii in
nrerurre! Puteli face orice fel de d€ter- ale organelor'
'oaranor-niaijia'r, ATENTIE:etalonarea pentru st5ri 9i infegriteli
daid aceste determiniri.pot fi direct propo(lonal cu
ffi#;ii;""J domeniu dar numai
luat6 in considerare 9?
,i"tutuloilu, u omului ca intieg se realizeazi
ii i^ ar mod. Nu poate ficdtre ""til'-Tlg
un alt radiestezisl penlru ca
cunoagterea in domeniu.
""rii*i"
;;;;;;; aceloragi parametri de
r"JJ"
." ne-ctirn importanid: vERIFIoAREA REzULTATELoR ln orice in
caz, determinarea organelor' sistemelor de
""a''*?isiin& Lruioroelunn cu AJUT-o-RUL.ALToR ME-
oezechitinru
-energetic
se determini intotdeauna cu.- exactitate
i6o'jIi 6166rpliNE' iN AFARA cELoR RADIESrEzrcE' oneratoriiradiestezigti""r""uooarecareexperienlSgirealizeazd
exerciliite propuse la nivelul de cel putin BINE'
Cand faceli determineri referitoare. la-1ln
organ
-bolnav'
pot fi verificate este indicat sa.proce- acesta
ourlneti Iiumite ddte care $i Pentru cd radiestezigtii nu pun diagnostice medicale--
;l;';iitlt': ;;; investigalii de laborator'etc'ridiologice' consultatii la as.te .loar ananaiul medicrloi - ins5 trebuie s5-9i faca o
la
parere' sa
energetica
Jitlrite servicii medicale de specialilate' i# il"lirri" i"tie semnalele decelate referitoare

Pentru a afla organul sau organele bolnave'

cele..care sunt ffi ;#ru; ,rtrrii "itptot"tolosia prezentd la- persoana iE
prezentate pe scurt manifestdrile unor
vibralor' in- continuare ;unt
in
in oeficii Jn"iJi", t"i
pt-"cis in deiechilibm oscilator' "u".e,
afectiuni gi denumirea lor.
vcetiga$ mrpul persoanel 'n """a
it t"t c0irn face'ti cu o suprafalS
lucru' in cazul de fale organul grupate pe
.le teren. Ciutali NUMAI un Pentru usurintd in lucru aceste afecliuni au fosl
;J';i"-;;';;",lnF "nutit sructtirate .sau- runclionala' iabelara
srsteme anatomice 9i organe in parte sub forma
ffi;oa"i;"j; *p ip.." pici"ai" Ce'soana investisate poate sla in
"ntr.g"iid,
picioare, Pe scaun sau culcata'
dreplaci' mana
Atunci cand folosili pendulul' dacS sunteli Mod de lucru cu Partea tabelare
stansa cr l;tai"r.,r ua ua'roroti "a
indicator' Farcurgeli sinusoidal
o-1?l
tot coroul: gractic faceli o o"'ui"'" a unei suprafele q" ""t"organ rn Fiecare tabel este numerotat 9i are un titlu
explicativ cu
unui
il i;";;iis'il*n"i "bno
indicatorul este Tn dreptul
convenliel. mentale folosite'
priuire ia l-e se reierd. Tabetul cupnnde compuneTi^ti:1:i*i
, fa4ilo' "o'nponul"alfabetului'
i
sr rferintS. oendulul va reaclona conform
l,j"ii"*"iii""".t'gatia peniru a afla toate organele bolnave
l".pl"t'", o ,"iuar"
:;Jtil;;;ffi;rut. ii nbtut. cu iiterele
,?f1?1lil".L: tglll:
ra-te de com-
,,,,nlri ii pe fiecare organ in parte care sunt
enumerate
Reveniti la primul organ in dreptul c5ruia
aliprimit un sem-
'*' i"""ti investigalii pentru a inte.gritatea i'rrerotat""ta"tirnile
consecutiv de la 1 la 100 (9i mai mult)'
9i il;";;'ti' ..afla. re executali
"d
i,i"ti.nuie si integritatea structuiat"S
hciste investigalii
Pentru aflarea cu ajutorul tabelelor care aparat
sau aparate
il;ffif - de exemplu - in momentul
;i anuhe, attali ""i" *tt"ftinc$onal5 ,,re sistemuiui uman sunt ih suferintS, ce anume.din acest aparal
:-;iil ii5surdtoni integritatea a org€nului' com- (;;r;;;i ;;i; afectat 9i care anume este afecliunea (dacd este
ai acelui organ
ilri'i"ii, ti;*,i""i"i p"'t""ta la parametri maxirni

139
r38
 procedali in
enume;te) , alcgerea terapeuticii celei mai adecvate' 3. Determinarea afectiunii sau afectiunilor
modul urmdtor:
Dupi ce ali primit dspunsul, urmdrili in "9:l"tl !11"1,.:ifl:
respeciive pentru a afla afecliunea sau afecliunile organulu
ln

uman care este suferinF.

1. Determinarea aparatului (aparatelor) corpului
(sunt) in dezechilibru energetic "Cad NUMAT numdrul din tabel corespunzetor afecliunii -
alecliunitor - organului botnav decelat mai inainte"'
Avend in fa!5 tabelul cu aparatele corpului uman' folositi
convenlia mentalS urmSloare: procedeazi
Daci sunt mai multe organe, pentru fiecare se
in acelagi fel.
"Caut NIJMAT numdrul din tabel corcspunzdtor aparatului
bonaV'.

modalit5li
.-/. . lndiferent de indicatorul folosit se deosebesc doue .1, Alegereaterapeuticii adecvate
diferite de lucru:
circu- ln functie de aparalele' organele 9i afecliunile acestora
al cu aiutorul unui instrument aiutdtor (rigl5 universalS' o"teri nib6l,il'lion- p"i*"n.i inu"itig"t" sE urmeie o terapeuticd
iar5, semidirculari) pe care se afld direct cifra corespun- 5i" I -toiiiif'" oe mai mutte terapii care se aibe efectul maxim'
zitiaie aparatutui aiectat; se repetd pane la oblinerea ci- respectiv insdndtogirea acesteia.
frei 0 (zero);
Cl
i Atragem atenlia ca MDIESTEZIA NU ESTE O TERAPIE
b) direct cu indicatorul radiestelc, luand tabelul ca o zonS'
-'supWaF oonn 6' rtl"erooa be truveslenrlE Pentru a afla care este
de prospectat iar rispunsul cdut5t este o cifrd ;;;i; ;; ;"i buna folositi tabelul corespunzdtor 9i convenlia
I
.ii mutie. in acest al doilea caz' indicatorul va mentald:
I
""i.l
reacliona in ordinea crescitoare a cifrelor'
'Caut NUMAT numdrut din tabet corespunzebr Ercpiei-celei
a lui A M"
mai aaeciii peitru insen ogirea in cet mai scwt timp

, Dintre terapii, aveli prezentate 9i tabelale' cromoierapia'

2. Detetminarea componentelol din sistem care sunt
afectate
fitote.,rapia, cristaloterapia 9i dietoterapia
ta-
ctrespunzdtor numSrului oblinut, se caut5 in continuare
belul cu acelagi numer.
Folositi convenlia:

,"Caut NUMAT numdrul sau litera din tabel corespunzdtor'

coiespunz oare organului bolnaV''

r40
 - 19 - OSTEOMALACIE - ramolisment al scheletului
- 20. - OSTEOM - tunloarea lesutului osos 9i a maduvei
21. - OSTEOMIELITA - inflamarea osului 9i a mdduvei
- 22. - oSTEoSARcoM - tumoare osoas;
- 23. - oSTEOPERIoSTITA - inflamarea osului 9i a mdduvei
- 24. - OSTEOPOROZA - disiparea tesutului osos
- ZS. - OSfeOpSATIROZA - fragilitatea excesiva a oaselor
(copii)
- 26. - PERIOSTITA - tnflamarea periostului
- 27. - MORBUL POTT (boala lui) - tuberculozd vertebrala
- 28. - PSEUDOARTRoZA - os fracturat,reconsolidat dar care con-
COMPUNERE tinue sd fie mobil
- 29. - RAHITISM - tulburdri de crestere a structurii osoase
- 1. oAsE - 30. - SECHESTRU OSOS - fragment de os care se gangreneaza
.2. COLOANA VERTEBRALA - 31. - TARSALGIE - Pribu$re (lSsare) a plantei
picioarelor
.3, MEMBRE - 32. - TUMOARE - rtas6 Patologice
- 4. ARTICULATII

AFECTIU NI 2. COLOANA VERTEBRALA

- 33. - CANCER - tumoare maligni
- 34 - CIFOZA - deviere a coloanei vertebrale in
plan latetal
1. OASE aS. - LOMgOnRfRlTA - artroze (inflamare cronici) a coloanei
vertebrale
putetnrca
- 5. - ABCES - acumulare de Puroi - s6. - LOnOoZn - devia\ia coloanei vertebrale, curbarea
- 6. - ACRoMEGALIE - hipertrofia extremitSlilor a coloanei in plan antero-Postelior
prin
- 7. - CALUS - formatie osoase la nivelul unei fracturi - 37. - LUMBAGO - dureri lombare prin entorsa vertebrelor sau
- 8. - CARIE - distrugere progresiva a tesutului osos traumatism
- 9. - COCOASA - deformare a cu9tii loracice - 38. - RACHIALGIE - durere de-a lungul coloanei vertebrale
- 10, - CHISTURI - mase patologice inchise - 39. - SCOLIOZA - boalS datoratd treDonemei (contagioasS, inocu-
- 11. - CREPITATIE - frecarea a doui fragmenle osoase labilS)
-tt - DEMINERALIZAREA - eliminarea de substan,le minerald - ao. I StffUS - boald datorate treponemei (contagioas6, inoculabild)
- t5_ - EXOSTOZA - tumoare osoase la nivelul osului - 41. - TASARE - lisarea vertebrelor
-14.- FRAGMENT DE OS -bucatd de os inlr-o fraclurd - 42. - TUBERCULOZA - boale datorati bacilului Koch
FRACTURA - os rupl in mai multe fragmente
- 16. - cIGANTISM - indl-time anormale
- 17. - NECROZA - distrugerea lalenl, a osului 9i a carlilajului
-'18. - OSTEITA - inflamarea osului
143
142
 3. MEMARE

- 43. - FISUM - ugoard crdpSturd in os

I
- 44. - FRAGTURA - os ruPt AFECTIUNI
- is. - prcf on scoBlT - deformare a piciorului la nivelul
larsului
- 46. - PICIOR PLAT (platfuss) - vel TARSALGIE l. MUSCHI
- 47. - TALALGIE - durere cu sediul in fala interioare a cilc6iului
proiectat ln
- 4s- - TARSALGIE ' lSsarea plantei picioarelor (picior - 4. - AM|OTROF|E atrofie muscularS
afara) - 5. - CONTRACTURA - contraclia muschiuluipulin profunda ca ur-
- 6. - CONTUZIE - leziune mai mull sau mai
mare a unei lovituri
4. ARTICULATII . - 7. - CONVULSIA - contrac$i brusce ale mugchilor
r
- 8. - CRAMPA - contraclia involuntard a unui mugchi
- 49. - ANCHILoZA - diminuare totale sau partialf a miscarilor - s. - HelrtpueelE - paalizia unei jumitSli a seu
corpului
- 50. - ARTRITA - inflamalie - fo. - ffEnNfe - ielirea unui organ de la locul normal ca urmare
- ARTRITISM - incetinirea nutriliei traduc6ndu-se
prin.guta
- 51. a slSbirii lesuturilor
mai mult sau mai pulin protunda ca ur- muscular
- 52. - CoNTUZIE - lezune - ii. - lnrbrvr - tumoare la nivelul tesutului
mare a unei lovituri - iz. - oFrsroroNus - contraclia violentd (in tetanos)
- si. - coxnlole - durere in articulalia coxofemuralS - 13. - PARALIZIE - imposibilitatea de a se migca
- S+. - Ef.tfOnSn - distensia articulatiei cu smulgerea ligamentelor - 14. - PARAPLEGIE - paralila membrelor inferioare
- 55. - HEMARTROZA - scurgere de sange in articulalii - 15. - SPASM - crntraclia involuntare a mu9chiului
- 56. - HIDMRTROZA - scurgere de lichid seros in articulalii - 16. - SFACELA - gangrena
- 57. - LUXATIE - deplasarea suprafelelor articulare - 17. - SlFlLlS - boala datorat5 treponemei
- Sg. - OSfgOCONDRttn - inttamareb osului in stare de carlilagiu
l?
- 1E. - TORTICOLIS -torsiunea gatului, cap inclinal
copii - 19. - TRICHINOZA -prezenla unui parazit.care se localtzeaza tn
- i-e. - neuMffisM AcuT - edem insolit de durere asculitd la nive- muschi
lul articula$ei - 20. - TUMoARE - masi Patologici

2. MEMBRE

a
- 21. - CATALEPSIE - absenla momedane a conlracliei voluntare
musculaturii
COMPUNERE - unei .iumdtSti a corpului
zi. - neutpleelE - paralizia
- 23. - MONOPLEGIE - paralizia unui singur membru
- 1. - MUSCHII STRIATI - 24. - PARAPLEGIE - paralila membrelor inferioare
- 2. . MUSCHII NETEZI
- 3. . MUSCHIUL STRIAT DE TIP CARDIAC

t44
 3. APARATUL (SISTEMUL) RESPIRATOR
3. TENDOAI{E
COMPUNERE
- 25. - PIAGA - rand
- 26. - RUPTURA - scilune ca urmare a unui efort sau lovituri - 1. - NASUL
- 2. . AMIGDALE
- 27. - TENOZIA - inflamare
- 3. . LARINGE
- 4. . TRAHEE
. 5. - BRONHII, ERONHIOLE
4. TUMORI - 6. - PLEURA
.7. - PLAMANI
- 28. - CANCER - tumoare maligne
- 29. - GHONDRoM - tumoarea unui cartilaj
- 30. - coR - tumoare durd pe articulalii AFECTIUNI
- 31. - DURILOM - ingroiare a epidermei
- 32. - EPITELIOM - lumoarea epiteliului
- 33. - EPULES - tumoare la nivelul gingiilor 1. NAS
- 34. - FISTULA - canal accidental de secre$e
- 35. - FLEGMON - inflamarea lesutului conjunctiv
- 36. - GOMA - tumoare produsd in lesuturi de sifilis (std' lll) 8. - ANoSMIE - pierderea totald sau partiale d mirosului
- 37.- HERNIE - deplasarea unui organ cu penetrarea peretelui de - 9. - CoRP STMIN (substan!5 strdind)
sustinere - 10.- oORIZE - catar periodic al mucoaselor
1 1.- EPISTAXIS - sengerare din nas
- 38.- LIPOM - tumoare adipoasd
- 39. - LIMFANGIOM - angiom la nivelul vaselor limfatice 12.- HIDROREE - scurgere aPoasd
- 40.- MIOM - tumoare unui lesut muscular
a 13.- OZENA - mucus purulent cu miros fetid
- 41.- FLEGMON - inflamarea lesutului conjunctiv 14.- POLIP - lumoare benignd a mucoasei
- 42.- PoLIP - tumoare fibroasa benigni pedunculati - 15.- RINITA - inflamalie a mucoasei
- 43.- SARCOM - tumoare a lesutului coniuncliv - 16.- RACEALA - catar pulmonar cu tuse
- 44.- SQUIR - tumoare cancercasd a epiteliului cu evolulie len€ - 17.- RINOFARINGITA - inflamalia rinofaringelui
. 18.- SINUZITA - inflamarea sinusurilor
- 45.- TERAToM - tumoare complexe '19.- SlFlLlS - maladie contagioasd datoritd treponemei
20.- TRAUIVIATISM - leziune ca urmare a unui 9oc violent
. 21.- TUBERCULOZA - maladie datoritd bacilului Kooft
22.- TUMOARE - masd patogeni

147
t46

t-
 - 44. - BRONSIECTAZIE { DILATARE) - mirirea diametrului bronhi-
2. AMIGDALE ilor ( regulati sau neregulata)
- 45. - DISPNEE - dificultate la respirat
- 23. - ABCES - acumulare de Puroi
- 24. - ADENOIDITA - inflamatia vegetatiilor adonoide
- 25. - ANGINA - inflamare a pa4ii posterioare din interiod gaului 6. PLEURA
- 26. - FLEGMON - inflamarea lesutului conjunciiv
- 27. - VEGETATIE - excrescenle ale pliurilor mucoasei - 46. - ABCES - acumulare de Puroi
- 47. - cANcER - tumoare maligni
- 48. - HEMOToRAX - revdrsare de sange in cavitatea pleurale
3, LARINGE - 49. - HIDROPIZIE - revirsare in cavilSli
- 50. - PERFORATIE - ruPere
- 28. - ABCES - acumulare de Puroi - 51. - PLEUREZIE HEMoRAGICA - invadarea pleurei cu reversat
- 29. - cANcER - tumoare maligne sanguin
- 52. - PLEUREZIE PURULENTA - inflamarea pleurei cu revdral de
- 30- - CRUP - laringitd membranoasd de o{igine dinerice
- 31. - DISFONIE - dificultatea de a emile un sunet Duroi
- 32. - LARINGITA (acdd, cronicS, difterice, crup fals, tuberculozd) - - 53, - PLEUREZIE USCATA - inflamarea pleurei f5l5 revSrsare de
inflamarea laringelui lichid
- 33. - EDEM - infiltra$e seroasa - 54.- PLEUREZIE SERO - FIBRINOASA - inflamarea pleurei cu
- 34. - PARALIZIE - imobilitatea corzilor vocale revirsare sero-f ibrinoase
- 35. - SUBTIERE - diminuarea diametrului - 55. - PNEUMOToRAX - introducerea de aer in cavitatea pleuralS,
- 36. - SPASM - contraclie treciitoare naturald sau provocate
- 37.- SlFlLlS - maladie datoritd treponemei (contagioasd 9i inocu-
labile)
- 38.- TUBERCULOZA - boald datorate bacilului Koch
7. PLAMANII
- 39.- TUMOARE - formaliune patologice
- 56. - ABCES - acumulare de Puroi
4, TRAHEE - 57. - ASTM - dispnee respiratorie cu spasm congestic ai secrelia
bronhiilor
- 40. - TRAHEITA - inflamarea traheii - 58. - ASFIXIE - oprirea respiraliei
- 59. - ATELECTMIE - obstruclia bronhiilor producand o privare de
aer gi congestie
5. BROI{HII - 60- - CANCER - tumoare malignd
- 61. - CAVERNA - cavitate in fesutul plimdnului
- 62. - CoNGESTIE - aflux de sange
- 41. - ASFIXIE - oprirea respiratiei
- 42. - BRONSITA - inflamarea bronhiilor - 63. - CRUP - laringit5 membranoase de origine difterica
I

- 43. - BRoNHO - PNEUMONIE - inflamarea plSm6nilor 9i a bronhi- - 64. - DIFTERIE - maladie microbiand contagioasi cu membrane
I

ilor 149

148
 - 65.- DISPNEE - dificultate la respirat
4. APARATU L {SISTEMUL) CIRCULATOR
- 66.- EMBOLIE - inchiderea brusci a unui vas printr-un cheag
- 67.- EMFIZEM - velcule 9i canicule pulmonare dilatate anormal
COMPUNERE
- 68.- EXPECTORATIE - reiec{a de substanle provenind din ceile
respiratori i
- 1. - |NIMA
- 69.- GANGRENA - mortificare si putrefac$e progresivd .2. - VASE SANGVINE
- 70. - HEMOPTIZIE - virsitur6 cu s5nge provenind dintr-o hemo 3. - artere
ragie respiratorie
. 7..- HEMOTORAX. VEI PLEUM 4. - arteriole
5. - metaarteriole
- 72.- AEPAIVA]:E - nature a lesuturilor rnodificata in pneumonie
6. - capilare
- 73.- INFLAMATIE - tumefiere, inrogire' cu lemperatut€ 9i durere
7. - venule
- 74.- CHIST HIDATIC - chist datorat teniei echinococus in stare lar-
8. - vene
vare .9. . VASE LIMFATICE
- 75.- oEDEM (edem) - infiltrare seroasd
- zg.- pLEUntZle gangrenoasd, hemoragicS, partiali, uscatS' puru-
lentd sero-fibroasd - veZ PLEURA
AFECTIU NI
- 77. - POLIPNEE - cregterea numSrului de cicluri respiratorii /min
- 78.- CHINTA - acces de tuse
- 79.- HORCAIT - zgomot (anormal)
1. INIMA
- 80.- RACEALA - catar pulmonar cu tuse (guturai)
- 81.- SCLEROZA - durificarea lesuturilor
- 10. - ANGINE DE PIEPT - dureri violente in regiunea inimii cu sen'
I - 82.- STERTOR - respiralie zgomotoasd cu fomdieli
zatia de sfargit iminent al vielii
- 83.- SlFlLlS'- maladie ditoratd treponemei '(contagioasS, inocula-
- 1 1. - ARITMIE - neregularitate a contracliilor inimii
br5)
- 12. - ASISTOLIE - opritea inimii
- 84.- TUSE - exfliratie datorate iritirii
- 85.- TRAHEITA - inflamarea traheei
- 13. - MALADIA ALBASTRA - malformalie congenitald a inimii
- 14. - BRADICARDIE - incetinirea betdilor inimii
- 86.- TUBERCULOZA - boalS datorata bacilului t(tch
- 15. - LESIN - sincopd
F - 87.- TUSE CONVULSIVA - acces de tuse in chintd cu respiratie
- 16. - EMBRIOCARDIE - accelerarea b5teilor inimii
luno6 si fluieratoare
-'S*S. -- VOMICA - rupturl bruscl a unei cavitAti cu sange '
puroi qi - 17 - ENDOCARDITA - inflamatia endocardului
- 18. - HIPERTROFIE - mirirea tnrmii
. seroziuti gi eliminarea in exterior
- 19.- INSUFICIENTA - funclie deficitard
t - 20.- MIOCARDITA - inflamarea miocardului
- 21.- MIoCARDoZA - leziune inflamatorie a miocardului
-'22.- PALPITATII - bdtdi rapide 9l neregulate ale inimii fdrA moliv
- 23.- FERICARDITA - inflamarea pericardului
- 24.- slNcoPA - pierderea cunogtinlei cu oprirea totale sau pa4ialS
I
a inimii

l5l
r50

L
- 25.- TAHIGARDIE r accelerarea bitiiilor inimii
SERUM

Colestbrol lotel 1,50 la 2 g. ( ta lCnO 0.)

2. ARTERE
- 26. - ANEVRISM - dilatarea peretelui tnui vas
- 27. - ANGINA - vezi INIMA
- 28. - AORTITA - inflamarea pere$lor aortei
- 29. - ARTERIOSCLEROZA - ingrogarea perelilor vesdor $
dinla la o obliterare
- 30. - ARTERITA - leluni cu inflamarea arterei
- 3'1. - ARTERISM - dilatalie a unei po(iuni dint-o arterl
- 32. - ENDARTERIA - inflamarea peretelui i.*em al diet€la
- 33. - PERIARTERITA - inflamarea peretelui extem d'anenalor
3. VENE SI VASE
- 34. - ANGIOM - tumora vascularl
- 35. - FLEBITA - inflamarea venei
- 36. - HEMoRAGIE - scurgere de sange
- 37. - TELANGIECTAZIE - dilatarea vaselor de s6nge departe de
inimS
- 38. - ULCER - plagd care se cicatrizeaza dificil
- 39. - VARICE - dilatarea permanentd a unei vene
- 40. - VARIGoCEL - vezi Aparatul de reprodtrcere la bdrba$
4. SANGE
GLOBULE ROSII: 4.500.ffiG5.$0.@/ mmr
GLoBULE ALBE (LEUcoclT$: 6 la 8 mii / mm3
Cloruri (serum) 5,80 la 6 g.
Glucoza 0,90 la 1,10 g.
Uree 0,20 la 0,45 g.
t€I} - -
11 4!1t_E-ryo_REE -.oprirea sau absenla menstrualiei
- tipsa din sange a anumilor subsrarile care pro_
13:; tNFMtq
.voaca
o slare de sl5biciune
- 43. - ANEMIE PERN|C|OASA - vezi Leucemie
- 44.- CHIAG - ma$i de fibrinA asemdndtoere unui
burete
- 45.- CONGESTTE - exces de senge
- 46.- CIANOZA - tulburari de circutalje dand o coloralie
albastruie a
Iesuturilor
- 47.- DICROTISM - alterarea pulsului
- 48.- DISMENOREE - ciclu dificit gi dureros
- 49.- ECH]MOZA.- patd produsd de s6nge
infiltrat in lesuturi dupd o
loviturd (vendtaie)
- 50.- EMBOLIE - obliterarea bruscd a unui vas
- 51.- ENTEROMGTE - hemoragie intestinald
- 52.- EPISTAXIS - hemoragie nazati
- 53.- FLEBITA - inflamarea unei vene
:1 gffglE!\tA - purrefeclia lesururitor 9i tipsa de irigare
-
- 55.- GASTRORAGIE - hemoragie stomacati'
- 56.- HEMARTROZA - scurgere de sange intr-o articulatie
- 57. - HEMATOCEL - hemoreqi-e inchistatd (vezi Aparaiul genital)
- 58.- HEMATOM - vezi echimoL
59.- HEMATURTE - prezenta de sdnge Tn urind
- 60. - HEMOGLOBTNURTE - hemogtobinl fn urini
- 61.- HEMOF|L|E - tendinla de hemoragii
- 62 - HEMOPTIZIE - vomiiarea de s6ng-e provenind
din ciile respi_
ratonr
- 63.- HEMOROIZI - varicele venelor anusului

- 91.- l-1FU9j-o.fAX -_scursere de sange in caviralea pteuratd

65.- HIDREM|E - apd in sdnge

152
- 66.- HIPERTENSIUNE - cresterea presiunii arteriale . 5. . INTESTIN SUBTIRE
globule albe
- oi. - r-iucopeNlE - diminuarea numlrului de 6. - INTESTIN GROS
- 68. - LEUCOCITOZA -'mdrirea numdrului de globule albe 7. - GLANDE ANEXE
- 69.- INFARCT - oprirea irigaliei sangvine 8. - glande salivare
- 70.- LEUCEMIE - mdrirea considerabilS a numarului de globule , 9. - ficatul
albe '10. - vezica biliata
- 71.- LEUCoCIToZA - mdrirea temporali a numSrului de glob{" 11. - pancreasul
albe
- 72.- MELENA - evacuarea de sAnge negru in fecale
- 73.- PoLIGLoBULIE - mirirea numirului globulelor rogii AFECTIUNI
- 74. - PALUDISM '
malarie
- 75. - PARATIFOID - Paratific
- 76.- PURPUM - globule rcgii in afara vaselor sangvine 1. CAVITATEA BUCALA
- 77.- SCLEROZA - clurificarea patologicd a vaselor
- 78.- SFACELA - gangrend Buza
- 79.- STOMAToRAGIE - hemoragie bucala
- 80.- SlNcoPA - pierdera cunogtinlei cu oprirea totale sau pa4ial5 - 12 - ABCFS - acumulare de ouroi
a inimii - i5. - nr.rrnnx - infectre produsi de un bacil cirbunos
- s 1.- TROMBOZA - prezenla unui cheag intr-un vas sangvin - 14. - BUZA DE IEPURE - fisura buzei superioare. Malformalie
- 82.- TRoMBUS - mase provocand lromboza congenitalS.
- 83.- TOXEMIE - oldvirea datoratS lipsei de eliminare a toxinelor - 15. - CONTUZIE - leziune ca urmare a unui 9oc
- 84.- TRAUMATISM - lelune prin lovitut"S - 16. - FURUNCUL - infeclie stafilococicd cu un singur focar
- 85.- ULCER - plagd care se cicatrizeaza dificil - 17. - TUMoARE - masd Patologice
- 86.- VARICE - dilatare permanentd a unei vene - 18. - ULCERATIE - ugoard eroziune

VAlrtl oalatin

- 19. - ABCES - acumulare de Puroi

- 20. - CANCER - tumoare maliqni
5. APARATUL (SISTEMULI DIGESTIV - 21. - DIVIZAREA PALATINULUI - malformatia palatului dur
- 22.- GOMA SIFILITICA - leziune in perioada te4iard a sifilisului
- 23.- CHIST - cavitate inchis5 umplutd cu lichid sau substanle
COMPU N ERE moale
- 24.- oSTEoPERIoSTITA - inflamarea osului
. 1. - CAVITATEA BUCALA - 25.- FLEGMON - inflamarea lesutului conjunctiv
- 2. - FARINGE - 26.- TUMOARE - masd patologic5
- 3. - ESOFAG
- 4. . STOMAC
t54
 3. MAXILARE
Cavitate bucald Drocriu - lse
- 52. - CONSTRICTIE - strangerea maxilarelor
- 27.- AFTA - ulceralie superficialS a mucoasei - 53. - FRACTURA - leziune osoasa care fraclioneaza osdl
- 28.- SANCRU - ulieralie de origine sifiliticd - 54. - MASTOIDITA - inflamare
- 29.- GINGIVITA - inflamarea gingiilor
pe
- 30.- LEUCOPLAZIE - placi albicioase cu tendinla de comificare
mucoasa 4. GLANDE SALIVARE
- 31.- MASTOIDITA - inflamarea apofizei mastoide
- 32.- LACRIMIOARA - placi albe datorate unui parazit - 55. - CALCUL - depozit de sdruri
- 33.- NOMA - stomatitd gangrenoase - 56. - LITIAZA - formarea de calculi
- 34.- ODoNToLoGIE - dureri la nivelul unui dinte - 57. - OREION - intlamatia unor glande cu secrelie interni
- 35.- SCORBUT - tulbudri datorate lipsei vitaminei c - 58. - PTIELISM - secrelie salivar€ exagerale
- 36.- STOMATITA - inflamarea gurii - 59. - SIALoREE - secrelie exageratd de salivd
- 37.- STOMAToRAGIE - hemoragie bucale - 60. - SlFlLlS - boala datorat5 treponemei (contagioas;9i inooula-
- 38.- SlFlLlS - boal' cauzat5 de lreponema (contagioasd 9i inocu- birS)
labild) - 61. - TUBERCULoZA - bode datomtd bacilului Koch
- 62. - TUMOARE - mase patologicd
- 63. - cANcER - lumoare maligna

2. DINTI

- 39. - ABCES - acumulare de Puroi 5. GLANDE MAXILARE

- 40. - ARTRITA - inflamarea articulaliilor
- 41. - CARIE - cavitate in dinli
- 42. - FISTULA - cale de circulalie a unui lichid prin lesuturi
- 43. - FLUXIoN - inflamare gi tumefiere a obraiilor 9i a gingiilor
- 44. - GINGIVITA - inflamarea gingiilor
- 45. - CHIST - nodul patologic in interiorul lesuturilor
- 46. - ODoNToLOGIE - durere dentard
- 47. - oDONTOMA - tumoare dentali
- 48.- PIOREE - catar purulent, proces de eliminare de puroi
- 49.- SGORBUT - tulbudri datorate lipsei vitaminei c
- 50.- TARTRU - depozit de culoare cenuiie la baza din$lor
- 51.- ULCER - plage care se cicatrizeaza dificil
- 64 - 'BRoSCUTA" - lumoare salivard sub limbd
- 65. - INFLAMATIE - iritare cu caldurd, umflare, congeslie
- 66. - TUMOARE - mase patologica
6. LIMBA
- 67. - CANCER - tumoare maligne
- 68. - GLOSITA - inflamarea limbii
- 69. - GLOSITA SIFILITICA - accident datorat sifilisului
- 70. - GOMA - tumefdclie de consistenla elasticd
- 71. - INFLAMARE - inflamare cu merirea volumului gi congestie
- 72. - LIMBA SABURALA - limbd incdrcatd
- 73. - LEUCOPLAZE - interirea stratului comos al epiteliului

156
 9. ESOFAG
pldci mai mult sau mai
- 74. - MUGUET - acoperirea albicioas5 in
cu focul sau cu un
DUtin imOortanta - 93. - ARSURA - leziune datorati contactului
i?ii. - rLrr,tonne - masd Patologicd obiect fierbinte
- 76.- ULCERATIE - ugoari eroziune - ea. - cnNcen - tumoare maligne
(contasioasa 9i inocu-
-;; - ;;r-Lt;'- ;talie oatoratd treponemei gd. - cone STRAIN - substante str5ine
unde stalioneaza
labile) 56. - orr-lflrre - formare de caviteti laterale
alimente
liil"j'L""otonr"M - spasm dand o ingustare momentand
-
- 98 - ESOFAGITA inflamare
7. FARINGE - s9. - FoLrp - tumoare benignd cu
peduncul
-tOO. - tNeUSfnRE - diminuarea orificiului
-iil. -;i'A-sM - violentd 9i rapide
- 78. - ABCES - acumulare de Puroi -loz.- uf-Cen - "ontraclie
dage cicatrizandu-se dificil
cu micl puncte albe
- iq - nr.rorr.rn nLBA - inflamarea amigdalelor
persistenta a.iarrngelur
- io - nucrrun cRoNlcA - rntlamatie
cu necroza
- di. - lrucrrln GANGRENoASA - abces al amigdalelor 10. SToMAC
- az. - nNCtNn FLEGMONOASA - abces al amigdalelor
-;;. -;liciNA pseuoo-ueuaRANoAsA - anginr cu exudat cu -103. - AERoFAGIE - aer inghilit care apasd
p-e stomac

asoect membienos -io+. - ijuLlrvrre - senzalie oL toame exagerati

- a+. - nruOtrun ROSIE - inflamarea amigdalelor -ios - cnr.rcen - tumoare maligne
- 85. - CORP STRAIN - s,ubstanld strdind -106. - DILATATIE - mirirea volumului
- 86. : FARINGITA - inflainarea faringelui -ioz. - orspepstE - digestie incetinita
- az.- Ht;tenrnoFlA AMIGDALELoR - volum exagerat gastro-intestinale
-ioa. - rrrroiCesirr srbMAcALA - tulbureri
- 88.- MICOZA - afectiune datoratS unei ciuperci -109 - FLATULENTA - balonare
- 89.- POLIP - tumoaie benignd cu peduncul -ii6 - LFrcnsrnALGlE - durere violenta in epigastru
- 9o.- TUMOARE - masd Patologica -1 11. - GASTRITA - inflamarea muc'asel
stomacului
i ii.- onsinonAGlE - hemoragie in.interiorul
-r ii.- nErrllnrEuEZA - vomitare de sdnge
8. GLOTA -1 14.- SUGHIT - spasm al diafraomei
nipincLoirHroRte - exc"es de acid clorhidric in
stomac
i ii -
incomdete
ii6.- iliolcesrrE - disestie srea 9i
- 91 . - EDEM - mdrirea volumului -117 - INFLAMARE - iritarea mucoasei
- 92. - SPASM - contraclie brusce -;;;.- oitor"ta slebirii fibrelor care suslin stomacul
;;oA:;al"r" in-
cARDlEl - contraclie violenta a sfincterului de
-ii6.- spnsrtlur-
lrare de
l'#d.- PILoRULUI - contraclie violenta a sfincterului
iegire "pnsrtrur-
159
158
 -147. - HEMORoID - tumoare varicoasi datorate dila€rii venelor
-121.. STENOZA - ingustarea pilorului antrenand ocluzia (la noii
-148. - POLIP - tumoare benignd cu peduncul
nascu!i) -149. - PROLAPS - relaxarea lesuturilor de suslinere
-'122.: ULCER - plagd ce se cicatrizeaza dificil -15o. - PRURIT - mancirimi intense
-123.- VARSATURI - respingerea alimentelor nedigerate
-151. - INGUSTARE - diminuarea diametrului
-152. - STERCOREMIE - tulburdri datorate staliondrii mai mult sau
11. INTESTIN mai puljn prelungite dexcrementelor in intestin
-153.- TUMOARE - masd patologica
-154.- ULCERATIE - ugoar€ eroZune
-124. - APENDICITA - inflamalia apendicelui
-125. - CANoER - tumoare maligna -155. - VEGErATIE - papilom in cutele pielii
-126. - COLICA - durere vie
-127. - CoLITA MUco-MEMBRANOASA - inflamarea colonului
13. PANCREAS
-128. - CONSTIPATIE - stare patologicd in care scaunul intervine cu
greutate, la inteNale mari
-156. - DIABET - incapacitatea pancreasului de a sintetiza insulina
-129. - DIAREE - defecdri frecvente 9i cu excremente lichide
determinand tulbqrarea metabolismului glucidic
-130. - ENTERITA - inflamalia mucoasei intestinului
-157. - INSUFICIENTA - funclie deficiente
-131. - ENTEROPTOZA - ciderea colonului transvers
-158. - PANCREATITA - inflamarea pancreasului
-132. - ENTERoRAGIE - hemoragie intestinale
-159. - TUMOARE - masd patologice
-133.- HEMoRAGIE - scurgere de sange in lumenul intestinal
-134.- ILEUS - ocluzie intestinalS
-135.- INFLAMATIE - iritare gi congestie
14. FICAT
-136.- MELENA - evacuarea prin anus de sdnge negru lucios ca
picura
-160. - ABCES - acumulare de puroi
. -137.- OCLUZIE - oprirea tranzilului materiilor (digestive)
-161. - ACOLIE - oprirea secreliei bilei
-138.- TULBURARE - deranjament (perturbare)
-162. - ANGIOCOLITA - inflamare a ciilor biliare
-139.- TUBERCULOZA - prezenta bacilului Koch
-163. - CALCULI - ingr€mddire de sediment putand antrena.o
-140.- TIFLITA - inflamarea caecumului
oclule
-141.- ULCER - plaga care se cicatrizeazi dificil
-164. - qANcER - tumoare malignd
-142.- VIERMI - anchilistome, limbrici, oxiure, tenia, tricocefal
-165. - Cl ROZA - degenerescenla lesutului hepatic
-143.- VOLVULUS - torsiune a unei anse intestinale
-166. - CHIST HIDATIC.- chist datorat teniei echinococcus in stare
larvar€
'12. ANUS -167. - COLICA hIEPATICA - dureri violente cu caracler spastic
-168. - CONGESTIE - exces de sange
-169.- DIABET - vezi pancreas
-144. - ABCES - acumulare de Puroi
-170.- HEPATITA - afecliune inflamalorie a ficalului
-145. - COPROSTAZA - gedere prelungitd a materiilor in anus
-171.- HEPATOPTOZA - sldbirea lesuturilor de suslinere a ficatului
-146. - FISURA ANALA --cripituri' fisuri la nivelul anusulur
-172.- HIPOFUNCTIE - diminuarea funcliilor

160

-173.- ICTER - inflama!:ea ciilor biliare provocend o Goloralie mai
mult sau mai Pulin intensd a Pielii
-174.- INFLAMATIE - congestie, durere, tumefaclii
-izs.- l-tlnzn - impiedicand buna funclionare a ficatului 9l
""lculi
velcii biliare
-176.- TUBERCULOZA - boal5 datorate bacilului Koch
I5. VEZICA BILIARA
-177. - cALcULl - ingrdmddire de sedimente
-17S. - COLECISTITA - inflamarea vezicii
-189. - CASEXIE - slabire extreme cu hipotensiune
-190. - CLOROZA -.anemie ( in special la tinerele fete)
-19'1. - DIABET - vezi pancreas
-192. - DISTROFIE - tulburiri ale nutriliei
-193. - GUTA - tulburdri producAnd dureri articulare
-194.- HECTICITATE - slSbire $i slebiciune in febra hectici (febrA
prelungite cu mari oscilaiii)
-195.- HEMoRAGII - efuzia sangelui in afara vaselor sangvine
-196. - MALACIE - denutrrtre
-197.- NANISM - talie mici
-198.- OBEZITATE - hipertrofie a stratului de grdsimi
-199.- PELAGRA - lipsa vitaminei PP
-200.- RAHITISM - dezvoltare corporalS deficitari

16. PERlTgtlfu

-179. - ASCITA - acumulare de lichid

i
!r -180. - EVENTRATIE - hemie abdominald 6. APARATUL (SISTEMULI URINAR
-iii. - ngnnre - iesirea unui organ din cavitatea sa naturald
-182. - PERITONITA - inflamare

NUTRITIE
COMPUNERE

17. ACTIUNE ASUPRA TEMPERATURII

2. - VEZICA URINARA
3- - CAI URINARE
183. - APIREXIE - absenta febrei 4. - calice mari
-isa- - FliporenMlE - scSderea temperaturii corpului sub normal 5. - calice mici
J, 6. - pelvis renal,
7. - ureter
8. - vezica urinara
18. ACTIUNE ASUPRA NUTRITIEI
9. - uretra

-185. - SLABIRE - diminuarea masei cimoase

-186. - ARTRITISM - vezi Aparatul osos
-187. - ATREPSIE - denutrilie completd
-188. - BULIMIE - foame exagerati

162
 AFECTIUNI
- 34. - EXTROFIE - malformalia velcii
'1. RlNlcHl - 35. - NISIP - nisip urinar care poate da nagtere la calculi
- 36. - HERNIE - iegirea organului din cavitatea sa normale
- 10. - ALBUMINURIE - albumind in urine - 37. - INCoNTINENTA - imposibililatea de a controla micliunile sale
- 1 1. - ANURIE - absenla urinei - 38. - PROLAPS - coborarea velcii din pozilia sa normald
- - CALCULI - depozit de sedimente
12. - 39. - RETENTIE - imposibilitatea de a putea evacua urina
- - CANCER - tumoare malignd
13. - 40.- TUBERoULoZA - boale datoratd bacilului Koch
- - CONGESTIE - aflux de sange
14. - 41.- TUMoARE - mase patologic6 putend oblitera vezica
- - HEMATURIE - sdnge amestecal cu urind in afara emisiei
15.
- - HEMoGLOBINURIE - hemoglobind in urind
16.
- - HIDRoNEFRozA - dilatarea anormald a canalelor gi rinichiu-
17.
3. URINA
lui datorite unui calcul
- 18. - NEFRITA ACUTA - inflama,tie Elemente normale
- 19.- NEFRITA CRONICA
- 20.- NEFRITA INTERSTITIALA - leziunea rinichilor antrenand al- La24orc 9i pe litru: La 24 ore 9i pe kg. de greutate corpo-
buminurie hidropizie rald
- 21.- NEFRITA slFlLlTlcA - inflamare provocate de treponema
- 22.- NEFRITA TUBERoULOASA - inflamare provocatd de bacilul Cloruri 10 la 15 g. Sugari 0,17 g
Fosfali 2,80 g. copii 10 ani 0,60 g.
Koch
i - 23.- PERINEFRITA - inflamarea anvelopei rinichiului Uree 26 la 35 g. Adulli 0,40 g
Batrani 0,25 g.
- 24-- PIELITA - inflamarea bazinelului gi calicelor
- 25.- PIELONEFRITA - inflamarea bazinetului rinichilor 9i velcei
i - 26.- RlNlCHl AMILOID - rinichi degenerat
- 27.- RlNlCHl MOBIL - ptoza rinichiului Elemente anormale orezente
I
- 28.- SlFlLlS RENAL - maladie datorata treponemei (contagioas6,
I
Acetona Urobilina
inoculabilS)
I - 29.- TUBERCULoZA - maladie datoratd bacilului Koch Acid uric ai urali
Albumina Bacilul Koch
i (c,ontagioase, inocul abilS)
- 30.- UREMIE - acumulare de produgi azotali in sange ca urmare a calculi
I
Glucoza Puroi
proastei functiondri a rinichiului
lndoxil sange
Pigmenli biliari Sediment
2. VEZICA
I - 31. - CALCULI - depozile de sedimente
- 32. - clSTITA - inflamarea vezicii
i
- 33. - DISURIE - dificultate de urinare

164
 - 25.- ATONIE - pierderea tonicitafi
- 26.- BULIMIE - serizalie excesive de foame
- 27.- CATALEPSIE - incetarea brusc6 a migcdrilor voluntare
- 28.- COLLAPSUS - diminuarea bruscd a facultdlilor cerebrale
COMPUNERE - 29.- COMA - pierderea totala a migcdrilor. Respiralia gi circulalia
intade
- 30.- COMPRESIE - diamelrul meduvei alterat prin tumoare
. 1. - MADUVA SPINARII - 31.- CONFUZIE - pierderea facultdlilor mintale
- 32.- CONGESTIE - aflux de sange
- 2. . TRUNCHIUL CEREBRAL - 33.- CONVULSII - contractii mai mult sau mai pulin lungi $ invol-
- 3. - CEREBELUL
. 4.. DIENCEFALUL untare
. 5. . EMISFERELE.CEREBRALE
- 34.- CRETINISM - facultdli intelectuale nule cu tulburdri de dea/ol-
lare
- 35.- DEGENERESCENTA - dezechilibru intr-un organ antrenand
pierderea sa
AFECTIU NI
- 36.- DELIR - dezordine in cuvjnte
- 37.- DEMENTA - inteligenld diminuale
SISTEM NERVOS - 38.- DIPLEGIE - paralizia celor doud pdrli ale corpului
- 39.- DIPSOMANIE - nevoia de a bea pand la belie
- 6. - ABAZIE - tulbureri neryoase referitoare la mers - 40.- OISFAGIE - tulburdri de deglutilie
- 7. - ACRODINIE - tulburdri nervoase la copii - 41.- ENCEFALITA - inflamare totalS sau pa4ial6 a encefalului
- 42.- EPILEPSIE - crize convulsive
- 8. - ADINAMIE - pierderea fo4ei fizice
- 9. - AGITATIE - migcare continu; fiii motiv - 43.- LESIN - pierderea rapida a cunogtinlei
- 10. - AGORAFOBIE - frid de spalii libere - 44.- NEBUNIE - tulburare mentald
- 45.- HALUCINATII - senzalii necorespunzand realit5lii
- 1 1. - AGRAFIE - necoordonare intre gendire.gi scris
- 46.- HEMIPLEGIE - paralizia uneijum5tdli a corpului
- iz. - nurueztE - pierderea pa4iald sau totalS a memoriei
- 47.- HIPEREMOTIVITATE - exagerarea reflexelor
- 13. - AMETEALA - impresie de vertij
- 14. - ANALGEZIE - pierderea sensibilitdlii la durere - .. - 48. - HIPERESTEZIE - cregterea sensibilititii cutanate
mal - 49.- ISTERIE - lulburdri psihice
- is. - nr.fen/lf e CEREBRALA - clorozi cu cefalee mai mult sau
putin lentd
- 50.- IDIOTIE - dezvoltare intelectuald nuld gi malformalie filci
i ib.- nruesreztE - pierderea sensibilitdlii la durere provocate - 51.- IMPOTENTA - act sexual imposibil din cauza malformaliei sau
a bolii
- 17.- ANOREXIE - pierderea padialS sau totale a apetitului
- ii.- nliireinrc -tulburare intelectuald intre nelinigte 9i angoase - 52.- NECOORDONARE - migcAri voluntare necoordonale
- 19.- AFAZIE - pierderea facultSlii de exprimare -
- 53.- INSOMNIE pierderea somnului mai mull sau mai pulin
indelungatd
- 20.- AFoNIE - Pierderea vocii
pe pqoare - 54.- MANIE - folie cu idee fixe
- 21.- ASTAZIE - imposibilitatea de a se line
- Puterii - 55.- MEGALOMANIE - nebunia grandorii
- 22. - ASTENIE Pierderea
- zi.- nrnxg - migceri neconcordante cu efort voluntar
-i1.- liitoze -migcari involuntare ale degetelor, urechilor 9i felei
I 167
166

- 56.- MELANCOLIE - tristele fdri motiv
- 57.- MENINGITA - inflamarea meningelui
- 58.- MIGRENE, CEFALEE - dureri de cap
- 59.- MoNOPLEGIE - paralizia unui singur membru
- 60.- MIELETA - boalS distrugand maduva
- 61.- NEURASTENIE - epuizare nervoasd
- 62.- NEUROARTRITISM - artrilism insolii de nevropatism
- 63.- NEVRALGIE - durere localizatd pe un nerv
- 64.- NEVRITA - inflamarea nervilor
- 65.- NEVROM - tumoarea lesutului nervos
- 66.- NEUROPATIE - slSbire generalS a lesutului nervos
-'67.- NEVRoZA - tulburarea functionald b sistemului nervos
leziuni
- 68.- OBSESIE - idee fixd cu angoasl
- 69.- PARALIZIE - pierderea migc5rilor
- 70.- PARAPLEGIE - paralizia membrelor inferioare
- 71. - PAREZA - paralizie ce provoaci, pa(ial, pierderea milcirilor de
contra4ie
- 72.- PARKINSON (boala lui) - leziune a meduvei spin;rii, tre-
mureturi ale degetelor 9i rigidltate a corpului
- 73.- FlTloTlSM - tulbur5ri nervoase vindecabile prin insistenle
- 74.- FoBIE - aprehensiune neralionalS angoasata
- 75.- FoToFoBlE - team5 dureroasd de lumind
- 76.- PoLloMlEL|TA - inflamarea mdduvei spinirii
- 77.- POLTNEVRITA - nevriiS infeclioase
- 78.- PSIHOASTENIE - depresiune mentale cu fobie
- 79.- RAMOLISMENT - datorat unei embolii 9i provocand o hemi-
plegie
- 80.- SclATlcA - inflamarea nervului sciatic
- 81.- SCLERoZA lN PLACI - plSci indurate in creier 9i m5duva
- 82.- SITIOFoBIE - refuz de a se hr;ni
- 83.- SOMNAMBULISM - stare de somn in timpul careia subiectul
umbli
- E4.- SPASME - contraclia involunlari a mu$chilor
- 85. - STRABISM - devierea convergente sau
divergenta a globilor
- 86.- STUPOARE - inlemnire generald
- 87. - TABES -afecliune sifiliticd care abolelte reflexele
- 88.- TENESME - tensiune dureroasd a sfincterelor
168
- 89.- TETANIE - conlractur5 a membretor gi a
trunchiului
- 90.- TIC - conlractie involunlard bruscd
- 91.- TRISMUS - constriclie a maxilarelor
- 92 - TUMOARE - masd patotogrcd
- 93.- AMETELT - senzalia de a vedea obiectele rotindu_se
2. EMISFERELE CEREBRALE
94. . ABCES - acumulare de puroi
- 95. - ANEMTE CEREBRALA - ctorozd cu cefalee
mai mult sau mai
putin violentd
fird - 96. - ARTERIOSCLEROZA - ingrogare a perelilor arlerelor
cu
lendlnt5 de obliterare
- 97. - ATAXIE - migcdri necoordonale cu eforlul voluntar
- 98. - CEFALEE - durere tocalizald
- 99. - COMOTIE - diminuare a facultelilor ca urmare a
unui goc
-100. - COMPRESTE - presiune
-101. - CONGESTTE - aftux de sange:"r!'i
-:!l4BOLlE - chiag care obtureaz5 un vas de s6nge
19?
- 103.- ENCEFALITA - inftamare lotate sau patliale
a eniefalutui
-r 04 - GLIOI!'I - tumore a tesutulur glial
-105.- HEMORAGIE - scurgeri de sange in afara vaselor
-106. - HIDROCEFALIE -- scurgere de lichid seros
-107.- INFECT|E - vezi Encefatitd
-108.- I\4ENINGITA - inflamarea meningelor
- 109.- PARALtZtE - pierderea migcrintoi
-1 10.- RAMOLISMET - se datoreaz; unei embolii gi
cauzeazd
hemiplegie
.1 1 1.- TUMOARE - masd patologicd
3. CEREBEL
-112. - HEMORAGTE - scurgere de senge in afara vaselor
-113. - LEZIUNE - modificare in structura anatomic5
a unui oroan
.1 '14. - RAMOLISMENT
- se datoreazd unei embotij gi provoaJd
hemiplegie
 6. MENINGE
-1'15. - TUMOARE - mas6 Patologice

-138. - HEMORAGIE - curgere de senge

4' BULB
-139. - MENINGITA - inflamarea meningelor

-116. - AFAZIE - pierderea locpmoliei

rn prqoare
-117. - ASTMIE - imposibilitatea de a se tine --
unul vas
-i la. - HertronnclE - scurgere de sange in afara 7. LICHID CEFALORAHIDIAN
-119. - PARALIZIE - pierderea motricitalii
-120. - MMOLISMENT - vezi cerebel -140. . ALBUMINA. 0,15 la 0,20 g. (la 1000 g. )
-izi. - rmuunrlsM - stare produsi de o loviturd violenti -141. - CLORURT - 7,30 7o in Na Cl
-izz. - ruruoenE - masd Patolosice .142. - DENSITATE - 1,002 la 1,008
-;fi. - GinJi;;"t"aa1'- ""ntig" de a vedea obiectele rotindu-se -143. . ZAHAR - 0,45 la 0,80 %
-144. - UREE - 0,20 la 0,30 0/6
5. MADUVA
.
-124. - ATAXIE - migcare necoordonatS cu actiune
vol-ul'1li
-iii. niiiorre
- rvrisculRnR - oitinuare progresive -.
a volumului
APARATUL (SISTEMUL) GENITAL
muschilor
-izo. - cnrucen - tumoare maligna
maouvel
-127. - cOMPRESIUNE - diminuarea diametrulu COMPUNERE
-izi. - ieurnrovrlEllrA - hemoragia meduvei
-iZg. - rueNtNcrn - inflamarea meningelor 8. APARATUL GENITAL MASCULIN
-130.-PLAGA-rana
cu tulbureri de mers
-iii. - boLiolurrellTA - inflamarea mSduvei - l..TESTICULE
-iii. - iorr tn""la lui) - tuberculozi vertebrala
- 2.. CAI EXCRETOARE
-133.- SCLEROZA - durificare . 3. - GLANDE ANEXE
-iia.- sprr.rn-errlDA - fisura rahisului cauzand o herhie a meninge- - 4. . PENISUL
lor gi a mAdwei
albd
-ise-.- $ntHeOMlELlE - tumoare atingand substanla
(oierderea sensibilitSli i)
COMPUN ERE
ligo.- rnees - sifiliticd
"fec$une
-137.- TUMoARE - rirasd patotogicd
9. APARAT.U L GENITAL FEMININ

- 1.-OVARE
. 2. - CAI GENITALE

170
 - 26. - TUBERCULOZA - boale datorate bacilului Koch
3. - TROMPE UTERINE
4. . UTERUL
5. - VAGINUL 3. VEZICULELE SEMINALE
- 27. - INFLAMATIE - iritare cu congestie
AFECTIUNI - 28. ' SPERMATOREE - evacuare involuntari de sperme

APARATU L GENITAL MASCULIN

tt. PENIS
1. SCROT SI TESTICULE
-29. - BALANOPROSTATITA - inflamatea glandului 9i a preputului
celor doua lesticule - 30. - CANCER - tumoare maligne
- 5. - CASTRARE - ablalia produsS de lovituri - 31. - FIMOZA - imposibilitatea de dezvelire a glandului
- 6. - colliuzre - leziune lJsticutetor in cavitatea abdominald - 32. - GANGRENA - 4gartea lesuturilor 9i pritrefaclie progresivd
- 7 - cRlPTORHtotE - opnreaal reoumentelor - 33. - LIMFANGITA - ihflamalia venelor
- i. - ElirlrurrnZls - edem
(canal alungit ce - 34. - PARAFIMOZA - congestia glandului strangulat de prepul
- 5. - EFroiorrurrrA - inflamarea "fiididit't'i - 35. - SANCRU - ulceralie veneriana
f lancheaza tesliculul)
- lo. - irerurnrocEL - tumoare
sangvind inchistate ..
'iI li-'oiioceL - scursere de seioltate in lesuturile. testiculelor
- - 5. URETRA
- ii. - nipenonHlDlE - activitate de secrelie "I1.9-:E
insutrcrenE
- i5. - nipoonHtDlE - activitate secretara - 36. - BLENORAGIE - infeclie datorate gonococului
- 14.- INVERSARE - malformalie - 37. - CALCULI - sedimente
- 15.- ORHITA - inflamare - 38. - FISTULA - canal accidental permiland scurgerea unui lichid
- io.- iiiorrrrorl - inflamarea lesutului conjunctiv prin lesuturi
- 17.- PLAGA - rdnire ca urmare a unor lovllun - eg.'- nlpOspnOlAS - malformalie congenihle
- i;.:'sFi;G -'tuii J.toota rt"ponemei lcontasioasA' inoculabile)
- 40. - INGUSTARE - diminuarea calibrului
- 19.- TUMOARE - volum Patologic testlcululul - 41. - TUMOARE - volum Patologic
- io.- vnctr.rnurA - inflamarea anvelopei - 42. - URETRITA -inflamalia mucoasei
testiculului
- ii.- vnniCoceL - varice ale venelor - 43. - URETRORAGIE - hemoragie

2. PROSTATA

- 22. - ATONIE - lipsS de contractibilitate

- Zg. - CANCgn - tumoare malignd
- i+. - HtpenrnoFlE - merirea volumului
- 25. - PROSTATITA - inflamatie

r72
 - 24. - VAGINISM - spasme datorate sensibilitefii dureroase a or-
AFECTIU NI ganelor genitale
- 25. - VAGINITA - inflamalie

APARATUL GENITAL FEMININ

5. UTER
1. VU LVA
- 26. - ADENOM - tumoarea unei glande
lui Bartholin - 27. - ANTEFLEXIE - fundul uterului este inclinal inainte
- 6. - BARTHOLINITA - inflamarea glandei - 28. - ANTEVERSIE - colul este urcat inapoi sprijinindu-se pe rect
- 7. - CANCER - tumoare mallgna - 29. - CANCERUL COLULUI - tumoare maligne
- i - eczerun - vezi Boli ale Pielii
pielii - 30. - DEVIATIE - pollie diferit5 de cea care trebuie in mod normal
- 6. - Enrzrper- - vezi Boli ale pielii se o ocupe vaginul
,t-n - rlinpes - vezi Boli ale
- - 31. - FIBRoM - tumoare fibroasi
-'ii LeGopLnzlE - vezi Boli ale pielii
- 32. - LEUCOREE - exces al secreliilor genitale formand o scurgere
-ii - pnprr-ot"t - hipertrofia
ale
papilelor
albe
- ii. - Pnunrr - vezi Boli Pielii
secretand puroi contagioasa - 33. - METRITA - inflamalie
- 'ii. - inr.riiiu rtronr-e - ulceralie
daiorati bacilului Koch - 34. - METRoRAGIE - hemoragie uterine in afara ciclului
- 'ii.- tiilncuLozA - boale - 35.- PoLIP - tumoare fibroasi pediculard
- 16.- VULVITA - inflamatie - 36.- PROLAPS - cdderea unui organ
- 37.- RETROFLEXIE - fundul uterului este inclinat inapoi
- 38.- RETROVERSIE - colul urcd cdtre pubis
2' MARILE LABII (BUZE) - 39.- SCLEROZA - durificarea unui tesut

- 17. - CHIST - masS patologice inchise

6. OVARE SI TROMPE
3- MlclLE LABII (BUZE)
- 40. - AMENOREE - oprirea sau absenla ciclului
volumului
- 18. - HIPERTROFIE - merirea - 41. - CASTRARE - ablalia ovarelor ..

- 42. - CONGESTIE - aflux de senge

- 43. - DISMENOREE - cicluri dificile 9i dureroase
4. VAGIN
- 44. - HEMATOCEL - hemoragii inchistate
- 45. - CHIST - tumoai"e inchisS
- 19. - CANCER - tumoare maligne prin lesutun - 46. - MENoPAUZA - sfargitul activitdlii ovarelor
- ii - iidruln - traiectul unui lichid
inchisa - 47. - MENORAGIE - cicluri prea abundente
patolosice
-ii - CHrsi - mase - plici albe cremoase - 48. - OVARITA - inflamalia ovarului
- ii. - rt,lnncnntrAR - 49.- PUBERTATE - inceperea activitelilor ovarelor
- ii. - pioLnps - coborarea
organului
t75
174
 (conlinand puroi)
- $.-PIOSALPINX - pungd pe traseul trompei
- 51.- SALPINGITA - inflamarea trompelor IO. APARATUL {SISTEMUL) GLANDULAR
a ovarelor
- SZ.- snlptneo-ovAR|TA - inflamarea trompelor 9'
- SS.- fUiIOnRe - masd Patologice
COMPUNERE
- 54.- SARCINA ECTOPICA - sarcind extrautenna
- 1. - HIPOFIZA
- 2..SUPRARENELE
7. URETRA - 3. - TTMUS
- 4. - T|ROIDA
- 55. - CALCULI - sediment in aglomerari
pietroase . 5.. PARATIROIDE
- 6.. PANCREASUL ENDOCRIN
- 7. - EPIFIZA {PINEALA)
l
S. BOLI ALE APARATULUI GENITAL FEMII{IN

- 56. - AGENEZIE - lipsi de lormare a unui tesut ALTE GLANDE

'ecunt
- ii.
- rFsrE -'ulemie 'corrvulsiv5 analogi epilepsiei (sarcina)
raportului sexual 8. - SPLII\IA
- ii. - FnierorrnrE - absenla orgasmului in timpul
- 59. - ClcLURl - vezi ovare
9.-TESTICOLE SI OVARE
- oo. - vorrrisrtreNTE INCOERCIBILE - intoleranli
la alimente 10.-GLANDE MAMARE
1I. - GLANDE SALIVARE
12. - GLANDE SUDORIFICE
9. BOLI COMUNE APARATULUI MASCULIN SI APARATULUI
FEMININ
AFECTIUNI
gonococului
- 61. - BLENoRAGIE - boalS infeclioas5 datorati
- 62. - CALCULI - sedimente
- 6i. - ienr'rrernoorf - individ prezedand
caracteristicile celor
doud sexe
I. HIPOFIZA
(malformalie sau boalS)
- 64. - IMPOTENTA - act sexual imposibil
- os. - iirrrrbcinNuLoMATozAixcutxnu (Nicola Favre) - ade-
- 13. - ACROMEGALIE - hipertrolia extremit5lilor
nom c€rre suPureazi, contagios
- 66. - STERILITATE - imposibililate de a
procrea -
- 14. - ADIPOSO-GENITAL (sindrom) - lelune a hipofizei care an-
(contasioasd' inoculabild) treneaze tul butdri sexuale
- #. - irfrLii'- L""-ra J"rbota t'"ponemei
- 68. - VEGEIATII - papiloame in Pliurile pielii
- 15. - GIGANTISM - talie exagerat de inalti
- 16. - GLICOZURIE HIPOFIZARA - zahAr in urini
- 17. - INFANTILISM - individ adult cu aspect infar il
- 1& - TUMOARE - mas6 Patologice

I'16
 2. SUPRARENALE - 40. - LEUCEMIE - mdrirea necontrolatd a numdrului de globule
albe
- 19. - ADDISON (boala lui) - se manifestd prin piele brund, astenie,
hipotensiune, tulburdri gastrice
- io. - nOReNlLlNA - hormon secretat de suprarenale 6. TESTICULE SI OVARE
- 21. - DISTRoFIE SUPRARENALA - tulbureri de nutrilie 9i de (vezi Aparate genitale)
functionare
- 22. - HIPERFUNCTIE - activitate prea intensd
- 23. - HIPOFUNCTIE - activitate insuficienti 7. GLANDE MAMARE
- 24. - SUPRARENALITATE - inflamare in cursul unei infeclii
- 25. - TUMOARE - masA PatologicS - 41. - ABCES - acumulare de puroi
- 42. - CANCER - tumoare matignd
- 43. - INFUNDAREA (oprirea laptelui) - mdrirea volumutui datorite
3. TIMUS acumuldrii laptelui
- 44. - PLESNITURA (crapatura) - mici fisurd a dermei
- 26. - HIPERTROFIE - merire exageratd - 45. - MASTOZA CH|ST|CA - masd patotogicA
- 46. - LIMFANGITA - inflamarea vaselor limfatice
- 47. - MASTITA - inflamarea glandelor
4. TIROIDA - 48. - SlFlLlS - boald datoratd treponemei

- 27. - BASEDOW (boala lui) - guse exoftalmici

- 28. - CRETINISM - inteziere intelectualS
- 29. - GUSA - tumoare 8, SISTEMUL GLANDULAR
- 30. - HIPERFUNCTIE - activitate exagerate
- 31. - HIPOFUNCTIE - activitate deficiente - 49. - ADENITA - inflamatie acutd
- 32. - MIXEOEM - supresia funcliei tiroidiene - 50. - ADENOM - tumoare a glandei
- 33. - SlFlLlS - boald datoratd treponemei - 51. - ANTRAX - inflamatie gi infeclie a unei glande care are mai
- 34. - TUBERCULOZA - boald datoratd bacilului Koch mulle focare
- 35. - TUMOARE - masd PatologicS - 52. - GALCI - adenite subtinguatd
- 53.. - SCROFULE - inflamare a gangtionilor limfatici ai gatutui
- 54. - MASTITA - inflamarea glandelor mamare
5. SPLINA - 55. - OREION - inflamarea de nalurd conlagioasd a glandelor
parotide, cu complicalii (sau nu) la nivelul testiculelor
- 36. - ABCES - acumulare de Puroi
- 37. - DEPLASARE - alunecare
- 38. - HIPERTRoFIE sau SPLENOMEGALIE - mdrirea volumului
- 39. - cHIST HlDAT|c - tumoare format5 dejarvele de tenie echi-
nococus

t'l8 t79
 - 19. - ECTROPION - pleoap6 ristumatd (rdsfr6ntd) la exlerior
11. AI{ALIZATORUL (APARATUL) VIZUAL - 20. - ENTROPIoN. pleoapd r5sturnate (rdsfranie) la interior
- 21. - TRAHoM - granulalia conjunctivei

COMPUNERE

ocHl 3. CORNEE

- T.. PLEOAPA - 22. - ABcES - acumulare de Puroi

-2. - GONJUNGTIVA (mucoasa) - 23. - CORP STRAIN - substanle striind
-3. - CORNEE - 24. - HERPES - vezicule grupate in zona rosie
-4. - COROIDA. - 25. - KERATITA - rnflamarea comeei
-5. - CRISTALIN - 26. - PLAGA - ran;
-6. - SCLEROTICA (membrana) - 27. - LEUCOM (ALBEATA) - pete pe comee
- i.-er.anon lacirtmar-e sl sAcul LAcRIMAR - 28. - TUMoARE - mase Patologice
- 8. - lRls - 29. - ULCER - plage care se cicatrizeaze lent
- 9. . RETINA
. 10.. PUPILA
. T 1.. NERVUL OPTIC
- r2.- MUSCHI 4. COROIDA

- 30 - COROIDITA - inflamarea coroidei

- 31. - TUMOARE - masd Palologica
AFECTIUNI
5. CRISTALIN
1. PLEOAPA
- 32. - LUXATIE - deplasare
- 13. - BLEFARITA - inflamarea marginii ple.oapei
pleoapelor
- ii. - eiErnnosPASM - contraclie brusc6 a
- 15. - URCIOR - furuncul al Pleoapei 6. SCLEROTIGA (membrana)
- 33. - SCLERITA - inflamalie
2. CONJUNCTIVA (mucoasa)
7. GLANDA LACRIMALA SI SACUL LACRIMAL
- 16. - CHEMOSIS - edem al coniunctivei
- ii. - cot t.tuNcrlVlTA - inflamalia conjunctivei - 34. - DACREOCISTITA - inflamarea sacului 9i a conductului
a unel
- ia. - ecHtuoze - infiltrare de s6nge in tesuturi ca urmare
lovituri

180
 13. AFECTIUNI GENERALE
8' lRls
- 48. - LIPSA ACOMODARII (paralizie) - imposibilitate de a con-
- 35. - CORP STRAIN - substanle
$r6ine
tractd cristalinul
- 36. - IRITA - inflamare - 49. - AMAURoZA - pierdere a vederii' f6rd leziunea ochilor
- i7. - iuuoane - masd Palologice -
- 50. - AMBLIOPIE acuitale vizuald diminuat5
- 51. - ASTIGMATISM - inegalitili de curbur5 ale comeei, vederea
unui singur punct imPosibile
- 52. - CATARACTA - opacitatea cristalinului
9. RETINA
- 53. - CoNGESTIE - aport excesiv de sange
- 54. - CONVERGENTA (strabism) - ochii sunt indreptali unul spre
d€ celule neryoase de cor-
- 33. - DESLIPIRE - separarea stratului altul
oide - 55. - DALTONISM - anomalie a vederii culorilor
- 39. - RETINOPATIE - inflamare - 56. - DIPLOPIE - vederea duble
- 57.- EXOFTALMIE - globul ocular meril 9i care iese in afara orbitei
- 58.- GLAUCOM - marirea presiunii inteme 9i al':ofia membranelor
r0' PUiILA - 59.- HEMIANoPSIE - pierderea vederii in iumdtate de c6mp vizual
- 60.- HIPERMETROPIE - defect de refraclie
a pupilei
- 40. - MIDRIAZA - dilatarea exagerate - 61.- HIPERTENSIUNE - cregterea tensiunii
- 41. - MIOZA - ingustarea Pupilei - 62 - MIGRENA - cefalee
- 63.- MloPlE - anomalie de refraclie
- 64.- NEVRALGIE - durere localizata pe un nerv
II. NERVUL OPTIC - 65.- EDEMUL LUI QUINCKE - urticarea felei

- 42. : ATROFI E- degenerescenle

- +i. - ruevatrn - inflamarea neNului

12. MUSCHI
sau pa4ide a posibilitalilor de
- 44. - PARALIZIE - pierderea total5
milcare COMPU NERE
- i!. - pnesamr - defect de acomodare
- 46- - STRABTSM - convergenta
ochilor , 1. - URECHEA EXTERNA
- li. - ior.io oiinlruriCn
I r"liuni vecine herpesului pe traseul
A - PAVILION
nervilor B - CONDUCT AUDITIV
C - TIMPAN
181
182
.2.URECHEAMEDIE
-. _'D 3. CONDUCTUL AUDITIV
. TROMPA LUI EUSTACHIO - 9. - ABCES - acumulare de puroi
.
E CIOCANUL - 10. - CERUMEN - lichid seros acumulat sub form6 de dop
F - NICOVALA - 1 1. - CORP STRAIN - subslanld strdina
G.SCARITA - 12. - EXOSTOZA - tumoare a lesutului osos
- 13. - FURUNCUL - inflamalie stafilococicd cu un singur focar
. 3. - URECHE INTERNA - 14. - OTALGIE - durere la nivelul urechii
H . LABIRINT OSOS - 15. - OTITA EXTERNA - inflamalie acutd sau cronici
I ' vestibul o8os
J ' canale semicilculare osoase
k ' cohleea osoas!
L LABIRINT MEMBRANOS
- 4. CASA TIMPANULUI
M ' vestibul membranos
N ' canale semicirculare memblenoase - 16. - HEMORAGIE - curgere de sange
O ' canalul cohleal - 17. - MASTOIDITA - inflamalie dupd otitd
- 18. . OBSTRUCTIE ACUTA A TROMPEI LUI EUSTACHIO
- 19. - OTITA ACUTA SUPUMTA - inflamalie cu durere 9i puroi
- 20. - OTOSCLEROZA - perio$ite, apoi osteite ducend la surditate
- 21. - OTOSPONGIOZA - afecliune simetricd a labirinturilor
1. URECHEA - 22. - PAMCENTEZA - deschiderea timpanului ca urmare a unei
otite
a aul
- 4. - SURDITATE - imposibilitatea de - 23. - POLIP - tumoare benignd a mucoasei, cu peduncul
] datorata bacilului
: ;. :;;bf;Rci[oZn mataoie contasioase
Koch
5. URECHE INTERNA

2. PAVILIONUL - 24. LABIRINTITA. otita interne a labirintului

- 25. - osTElTA - inflamarea oaselor
descuam"'" . , - ..-
- 6. - ECZEMA - vezicule cu lichid seros 9i (provocat de un
- 26. - VERTIJ (ameleli) - senzalie de a vedea obiec{ele invanindu-
: ;. - ftiilidMlsanse in interiorul lesuturilor se
traumatism) ectuoasi
I il' liiiiionuATlE - formalie consenitale def

184
 - 21. - IHTIOZA - uscarea continue a pielii cu descuamare
13. ANALIZATORUL TACTIL - 22. - PlTlRlAzlS - descuamare fine
- 23. - PsoRlMls - descuamare uscatd sttdlucitoare sub care
COMPU N ERE pielea este rogie

. 1. . PIELEA
2 - epiderm
3 - derm 3, ERITEM VEZICUTAR
4 - hipoderm
- 24. - ECZEMA - velculd c,tt lichid seros apoi descuamare
- 25. - BUBE DULCI - impetigo
AFECTIU NI - 26. - HERPES - vezicule grupate in zona rogie
- 27. - VARICELA - mici leZuni care evolueazd in pusee, apoi se
usucd
1. PIELEA
- 28. - ZoNA ZoSTER - leluni vecine herpesului localizate pe
lraiectul unui nerv Periferic
- 4 - DFRMITA - inflamatiela nivelul mucoaselor interne
- 5. - EiliiiliEtvt - eruptie
la frig
- z. - oecenefuRA - constriclia vaselor
- 8. - ERITEM - rogeat5 a Pielii a pielii
- s. - EilirEM PELAGRoID - rogeald 4. PAPULE
- 'il vie urmati de descuamare
-?iriri'ooE-RMtE '' roleatS
ii. - EiArliEtvt - eruptie cutanata
priurlor pierii d9tll1?,llliT::':j - 29. - LICHEN - papule mai mult sau mai pulin dureroase 9i ar-
:- ;;.- rffi*;i"o - ilii"'"'""
rz - rr\rLr\rr\rv
pepieles,
i mucoase datorita bacilului'Hansen zdtoare
- 13. - LEPRA - noduli . ,^...^^hiai^a
pe
- itaci rogii solzoase la urechi 9i
- 30. - SARCOIDES - noduli semisferici de culoare rogiaticS
-'ii.--iu'iue .rildMii5s - 31. - STRoFULE - vezicule pruringioase
oielea neacoperite de Pir - 32. - SIFILIDE - eruplie cutanat5 in sifilis
:'t::;iliil f leziuni cutanate datorite lipsei vitaminer PP
- 33. - TUBERCULIDE - leziuni ale pielii de origine tuberculoase
- 16.- ROZASTA - pete rosii cu descuamare oculto-nazale 9i farino- - 34. - VERRUCES (negi) - papule comoase sangerande
- 'ii.- irUGEin - [uG tosii dupe cataruri
laringiene
ro-o\,'l^'.rrrt'\ - pete
l'iiY'6'Cinr-nrruA -. cu anshind
r-'' mari si
"9i31::
in cazuri de intoxicatii
19.- URTICARIE - Pete rogii' arz€itoaie 5. PUSTULE

' 35. - ACNEE - datorate unei tulbureri sebacee 9i piloase

' 36. - ANTRAX - inflamalie stafilococicd cu focare multiple
2. LEZIUNI ERITEMO.9OTZOASE 37. - ECTIMIE - infec$e bu pustule crustoase de culoare brund
- 38. - FURUNCUL - inflamalie stafilococici cu un singur focar
- 20. - ERIZIPEL - inflamarea tegumentelor

186
- 39. - HERPES - vezicule grupate in zona rogie
- 40. - lMPETlGo - pustule cu lichid gelbui care formeaza
crusre 8. NODULI SUBCUTAiIATI, TUMORI
- 4'1. - LUPUS - pldci rogii solzoase
- 64. - ANGIOM - tumefaclie datorate aglomer;rii de vase sangvine
- 42. - URCIOR - furuncul la ochi
- lS. - ptOOenirtTA - leluni ale pielii cu supuralii - . - 65. - CONOROIDA - tumoare cLrtanate evoluend lent
- g.- SVCOZ|s - pustule 9i abcese la ddecina
perului - 66. - CARCINOM - tumoare cu mici anevrisme
- 67. - LEPRA - infeclie a pielii datorate bacilului lui Hansen
- 68. - SANCRU MoALE - ulceralie care secreta un lichid
69. - SANCRU SlFlLlTlC - ulceralie veneriand
6. PIGMENTATIE - 70. - ULCER - leziune care se cicatrizeazd greu

pielii
- 45. - ADDISON (boala lui) - colorare bronzate a
- 46. - ALBINISM - absenla pigmentului
9. PROLIFERARE
vaselor
- ;;. ;NGioM tumetailie p-rodusd prin aglomerarea
- -
pe lara - 71. - CHELOIDA - tumoare a pielii de formd alungite
- ,l8. - CHLOSMA - pete pigmentare neregulate'
-49.-EFELIDE - pistrui - 72. - F)UGOAf AfI - vegeta-tii la suprafala unei pl6gi
- SO - frlef-nNOOERMIE - colorage inchisd h
pielii
-

- 51. - NEV - tulburare congenitale de culoare 9i te{ura

re a) intoxicali-e
'sz. - uArrcnne - pete rogii azelo 10. PIELE ACOPERITA CU PAR
- li. - virlrieo - plSci decolorate pe o piele colorat5 normal

- 73. - ALOPECIE - cdderea parului

- 74. - CALVITIE - cdderea parului
7. SISTEM VENOS - 75. - HIPERTRICHOZA - dezvoltarea anormalS a sistemului pilos
- 76. - IMPETIGO - vezicule cu crustd ii lichid auriu
- 54. - ANGIOM - tumefaclie prin aglomerarea vaselor 77. - CHIST - cavitate inchise umpluti cu lichid sau substanlS
- SS. - COfVfUZe - leziun6 dupd o lovituri nloale
cu ac- - 78. - PELADE - c5derea de pdr sau peri prin pldci
- SO. - CUpgnOZn - oongestie cu dilatarea vaselor' adesea
- 79. - PTIRIMIS - descuamarea epidermei
nee
-'S7. - CtnruOZe - coloralie albastruie a tegumentelor '80. - PSORIAZIS - pete cu descuamare sidefatA ldsand pete rozalii
infiltra$i de 81. - SEBOREE - hiperactivitate a glandelor sebacee
- sa. - ECiliroZA - pete brune sau gdlbui datorate unei
sange in grosimea Pielii 82.- CHELBE - dermatozd antrenand cdderea p5rului
- sg] - oe-eenaruilA - leziune cauzale de fig 83.- TUMOARE - produclie patologici
- 60. - HEv:iJu"*re congenitald in culoare 9i
telitura 84.- FIBRoM - tumoare fibroasa
- ei. - FEresre - hemoragii cutanate in mici
pete rogii 85.- coMA SIFILITICA - Ieziune sifiliticd a perioadei ie4iare
- 62. - PURPUM - hemoragie cutanatd s6.- GOMA TUBERCULOASA - leziune tuberculoasd a hipo-
(iermismului
- 63.- SFACELA - gangrend

189

188
- 87.- LIPOM - tumoare de lesut adipos 103. - TURNICLU - panariliu fdcend inconjurul unghiei
- 88.- NEV - vezi Pigmentalie
- 89.- VERRUCES (negi) - papule comoase sengerande

15, MUCOASA

11. ACUMULARI CORNOASE -104. - ECTROPION - pleoapd intoars5 exterior

- 90. - BATATURA - ingrogare a stratului comos
- 91 . - SCLERODEnM.E- ingrogarea pielii cu indurarea lesuturilor
- 92. - VERRUCES PLANTARE - papule sengerande' @moase sub
planta picioarelor (sub lalpe)
-105. - ENTROPION - pleoapd intoarsd la interior
-106. - LEUCOPLAZIE - transformare comoasd a epitelului mucoa-
selor

14. ANALIZATORUL (APARATUL} GUSTATIV

12. PRURIT SI PRURIGO

- 93. - RAIE - boalS cauzati de un parazit, sarcoptul raiei COMPU N ERE

- 94. - mRlAZls- maladie cauzate de un parazit
- 95. - PRURIGo - papuld cu crusti negricioasd.. - 1. - LIMBA (vezi Aparatul digestiv)
- 96. - GHELBE - dirmatozd cauz6nd cdderba parului

,I3. ULCERATIE
15. ANALIZATORUL (APARATUL) OLFACTIV
- 97. - ARSURA - leziune produse de contactul cu focul
- gA. - escnRA - cru$e negricioasd dupd mortificarea lesuturilor
- 99. - PLESNITURA - micd crdpdturd a pielii COMPU N ERE

- 1. - NASUL (vezi Aparatul respirator)

14. UNGHII

-100. -.UNGHIE INCARNATA - inflamare a ganlulqi lateral cu supu-

ratie
-1b1. - ONlcoMlCoZA - ciuperci a unghiei
-102. - PANARITIU - inflamalie acde

t90 191
 3. EPIDERMA

AFECTIU NI 3. - BULA - veziculd de dimensiune mare

4. - PEMFIGUS - eruplie de bule seroase
- 1. - ADENITA - inflamalia acutS a ganglionilor limfatici - .. . 5. - FLICTENA - buli seroasd
- i. - noErlopnrlE - infl;maf a cronica a ganglionilor limfatici
- 3. - INFLAMATIE - iritalie cu tumefaclie 9i durere . de
.
albe
- i. - LiucerurrE - mdrir6a necontrolati a numerului globule
si dezvoltarea ganglionilor limfatici 4, PERITONEU
] s. - Lrr"lrooiuld- inmullirea excesivi a ganglionilor limfatici
hipertrofia!i 6. - ASCITA - revirsare de lichid in cavitatea peritonale
lim-
-"'0. - r-f furfnf.rof gcTAZlE - varice ale vaselor 9i ale lesulurilor
fatice (elefantiazis)
---i. - iilrrrrnrrsru'- mdrirea volumului tuturor organelor limfatice
- a. - LtufOCnnNULoMAToZA - tumefaclia ganglionilor 5, PLAMANI
- 9. - SlFlLlS - datorat treponemei
- 10.- TUBERCULOZA - datoratd bacilului Koch - 7. - HIDROTORAX - revarsare de lichid pe o parte sau pe ambele
- 1 1.- TUMoARE - masi Patologicd pArti in cavitatea pleurale

6. SINOVIALA

17, LICHIDUL SEROS 8. - HIDRARTROZA - revdrsare de lichid intr-o articulalie

7. TESUT CELULAR
1. CREIERUL
9. - ANASARCA - umflarea generala a corpului gi a membrelor
- 1. - HIDRoGEFALIE - revdrsarea de lichid seros in cavitatea 10. - EDEM - umflare locala
cerebrali

{
2. INIMA
i
pericard
- 2. - HIDROPERICARD - revirsare de lichid seros ?n

192
 - 25.- FEBRA DE MALTA - transmise de c6prioard sau vac6, ducdnd
t8, INFECTII la anemie
- 26.- FILARIOZA - parazit in s6nge cauzand accese de febrd
- 27.- FURUNCULOZA - serie de furuncule (vezi Boli de piele)
- 1. -ABCES - acumulare de Puroi - 28.- GANGRENA - necrozd 9i putrefactie
: ;. :;;iN;M]coin - uoat8 cauzatd de un parazit de senul ciu-
- 29. - GRIPA - contagioase, epidemici, debut prin stare febrili,
oercilor catar
l-i--noenorLeeMoN - adeni€ supurati - 30.- HERPES - vezi Boli de piele
cu mai multe
. i. - iililini;;nmalie 9i infec$e a unei slande . 31.- INFECTIE PUERPERALA - febre datoratd unei infeclii uterine
focare de -:..-^- x
- o- ciupercS' r^ -
^a^ar.t in
in general 'a femeile gravide
- 5- - ASPERGILOZA - boala cauzat5 32.- LEISHMANIOZA - transmisi prin paralt, maladie cu forme
olSmani /ariate (,tari celde)
I i'E' -"tir-Hnnlozn - maladie cauzata de un parazit 33.- LEPRA - formand nodule, cu tulburdri nervoase 9i gangrend
de gonococ
7. - el-ENonncre - infeclie cauzatd a plamanilor 34.- LIMFANGITA - vezi Febra de Malta
I i. - Ei-cjirlcj-pr'riuttot'ite ganglion bronhiilor 9i
- inflamalia 35.- MENINGITA - inflamalia meningelor
I e. - BUAOT'I - tumefaclie a unui .36.- MORVA - maladie contagioasi cquzand curgeri nazale 9i piele
rlo - 6nserrrcnnE - nbcrozd dand
o materie g-Slbuie purulenta
ii - snr.rcnu - ulceralie veneriani contagioase - - 37.- oFTALMIE - inflamalia ochiului gi a anbxelor sale
- ii'riEiiEu l rLei s"c'utano
puroi' inoculabile
ii proi'i6rJe un microb special' comund
- 38.- OREILLON - inflamalia glandelor salivare 9i sexuale
13.- CARBUNE - mataoi" - 39.- PALUDISM - transmis prin lanFri cu acces de febra si cagexie
rtat oamenilor cat 9i animalelor - 40.- PANARITIU - inflamalia degetelor
- ri.- nor-rnn - d;torata unei bacterii bacil cauz6nd diaree .
- 41.- PARATIFoIDA - maladie vecina febrei lifoide
- 'ii.- ioiraAcrLozA - datoratd unui o - 42.- CIUMA (pesta) - maladie infeclioasS, contagioasd, cu febrd,
- iE.- ijil-Colrvulstvn - uoatd epictemici provocand cvinte 9i buboane gi apoi'hemoragii
resoiratie dificila articu - 43.- PION - tumefactii ale pielii, apoi ulceralii (vecin5 sifilisului)
l"#?el"i;ftENGUE - maladie epidemice provoc6nd dureri - 44.- PNEUMONIE - inflamalie cu exudat fibrinos
t"i", 9i- maladietemperaluri cu membranein gai
- 45.- PIoDERMITA - datorate $afllococului (vezi Boli ale pielii)
l"ii.-"bng.tii"
orFiinrd contagioasd
evacuare faiectul trompei conflnand puroi
- 46.- PIOSALPINGITA - punge pe
- i5. -ijizer.riEnti- inttamalia clu ulcere ale intestinului 9i 47.- TURBARE comung oamenilor 9i animalelor, cu excitalie apoi
-
cu sanqe depresiune
- io.- dnrzrPel - vezi Boli de Diele pi- ' 48.- REUMATISM ARTICULAR - dureri acute, adesea cu edem
- noooliteli rogcate aredand sambele $
- ii.- EHiiirtrnooos - 49.- RUJEOLA - mici pete rosii cu scurgeri nazale
50.- RUBEOLA - maladie semdn6nd cu rujeola gi scarlatina
I'lll-"f"a"*o ottoASA - ulceralii contagioase ale mucoasei'bucale - 51.- SCARLATINA - febri cu pete mari rogii, anghind 9i cefalee
initabile foarte neregulata'
- 23.- FEBRA HECTICA - t"tpohuta ! ' 52.- SEPTICEMIE - infeclie generalS
Jucano la cagexie .^ - .
z^!-: i^
prin Fnlar' febri in zigzag
,i^,a
de ' 53.- SPIROCHETOZA - febrd cu eruplie cauzatd de diferite spirc
- 24.- FEBRA GALBENA - transmise
"ri-oir" ()hele
oatru sau cinci zile

l9i
t94
-54.-SlFlLlS-contagioase,debuteaz5prinsancru'apoileziunimai UMAN
m'llt sau mai Dutin importante TABELCU APARATELE (SISTEMULUI) CORPULUI
:#: dH;il;ecgune
:ini
a pielii acoperite cu par
toxina unui microb cauzand con- npARntut osos
- ii.- iui-o*ii" iti""1i"'ptln 1

2 npnRnrur- MUSCU-
l!?il ,rra*"rtozA - forme variate dupd localizare' datorita baci- LAR
lului Koch 3 4pnpaluL pEgpl -
hipertrofia ganglionilor
-"4? lYuLnnErtflE - febr5, astenie, RATOR
-i6.- iJMo;\RE ALeA - ttttit" tuberculoasicu tulburiri lgrvoase
4 -APARATUL
CIRCU -
-66.- +#;iD; -;"Jano tuu't'int""tinal tulburdri n:t^l""" LATOR
-;;.- +i;5;-ir"i"rnit ptin purice Hemorasii'
mici vezicule care apoi se usuca 5 npnnnr DIGESTIV
- Ez,- viirceLn - ut"pii" de 6 Fpnnnrul URINAR
cu suouratie
- ;;.- v;HioLA - erupii6 buboa'; NERVO9
pe traiectul nervilor periferici 7
- Ei.- i6*e"Zaj"ieH - u"ti"ute aP4P,qTg;
-APAMTUL 6E1''11141-
MASCULIN
o npAnnrul ceutrnl
FEMININ
10 GLAN.
DULAR
-APARATUL
11 AuRt-tznroRut-
VIZUAL
12 ANALIZATORUL
AUDITIV
13 ANALIZATORUL
TACTIL
14 ANALIZATORUL
GUSTATIV --
ANALIZATORUL
OLFACTIV
16 srSreM Lttrlrmc st
GANGLIONI

t96
 TABEL nr. 1 - APARATUL (slsTEMUL) OSOS

COMPU N ERE Z IFIBULA

1 OASE AFECTIUNI
2 COLOANA VERTE - 1. OASE
BRALA ABCES
J MEMBRE 6 ACROMEGALIE
4 ARTICULATII 7 CALUS
VISCEROCRANIU
COLOANA I CARIE
CERVICALA NEUROCRANIU v COCOASA
B OASELE CRANIULUI 10 CHIST
c VISCEROCRANIU 11 CREPITATIE
D COLOANA CERVI - 12 DEMINERALIZARE
ARC GOST CALA '13 EXOSTOZA
COLOANA FRAGMENT DE OS
E CLAVICULA 14
LOMBARA F STERN 15 FRACTURA
co HUMERUS 't6 GIGANTISM
UL H ARC COSTAL 17 NECROZA
SI ULNA 18 OSTEITA
J COLOANA LOMBARA 19 OSTEOMALACIE
K OS COXAL 20 OSTEOM
L OSUL SACRU 21 OSTEOMIELITA
M SIMFIZA PUBIANA 22 OSTEOSARCOM
N RADIUS 23 OSTEOPERIOSTITA
o OASE CARPIENE 24 OSTEOPOROZA
P OASE METACARPI . 25 OSTEOPSATIROZA
ENE 26 PERIOSTITA
R F,ALANGE 27 MORBUL POTT
S PALETA 28 PSEUDOARTROZA
T OASE TARSIENE 29 RAHITISM
TARSIENE U OASE METATAR 30 SECHESTRU OSOS
SIENE 31 TARSALGIE
v FEMUR 32 TUMOARE
X TIBIE
 2. coLoANA 57
58
LUXATIE
OSTEOCONDRITA
VERTEBRALA
59 REUMATISM ACUT VEDERE DORSALA
CANCER
I,t.Q!E.E.AI{IEE!9ABA
33
34 ctFozA
35 LOMBOARTRITA
ITERNOCLEIDOMASTOIDIAN
36 LORDOZA
37 LUMBAGO
38 RnCgtnlctr
39 scoLlozA ILCTORAL MARE
40 SIFILIS
' 41 TASARE IICEPS BRAHIAL TRICEPS BMHIAL
42 TUBERCULOZA
OINTAT DORSAL MARE
DREPT
ABDOMINAL OBLIC EXTERN
3. MEMBRE
APONEVROZA
ANTEBRATULUI
OBLIC EXTERN LOMBARA
43 FISURA
44 FRACTURA CROITOR
45 PICIOR SCOBIT
46 PICIOR PLAT
47 TALALGIE ANTEBRATULUI
48 TARSALGIE ADDUCTOR LUNG
(:VADRICEPS FEMURAL FESIERI

BICEPS FEMURAL
4, ARTICULATII
TRICEPS SURAL
49 ANCHILOZA
M,GRUPULUI ANTERIOR
50 ARTRITA AL GAMBEI
51 ARTRITISM
52 CONTUZIE M. GRUPULUI
53 COXALGIE AL GAMBEI
54 ENTORSA
55
56 -HE[/lARTROZA 201
-ntonnRtROZn

200
 (slsTEMuL) MUSGULAR 2. MEMBRE 42 POLIP
TABEL nr. 2 - APARATuL SARCOM
43
21 CATALEPSIE 44 SQUIR

COMPUNERE
R ffiPS sll34! 22
23
HEMIPLEGIE
MONOPLEGIE
45 TERATOM

S -FESIERI
epoHevRozn 24 PARAPLEGIE
T
LOMBARA-
U ffiExtEB!
Eonsnu qarg 3. TENDOANE

25 PLAGA
AFECTIUNI 26 RUPTURA
GRUPE DE MUSCHI TENOZITA
SCHELETICI t. MUSCHI

4 AMrorBetll-- 4. TUMORI
5 U6ffiRA-crunn
FEcTonel unne 6 28 CANCER
7 -CONTUZIE
coNVULstn 29 CHONDROM
8

10
I ffiaE
HERNIE
30
31
coR
DURILOM
EPITELIOM
11 MIOM EPULES
12 oPlSTOTONue 34 FISTULA
',l3 PARALIZIE 35 FLEGMON
14 PARAPLEGIE 36 GOMA
15 SPASM HERNIE
16 SFACELA 38 LIPOM
17 SIFILIS 39 LiMFANANGiolvl
18 romcot-ts 40 MIOM
19 rntcHtHOZA 41 FLEGMON
20 ruutonRe

202
APARATUL {SISTEMUL) RESPIMTOR TABEL nr. 3 - APARATUL (SISTEMUL) RESPIRATOR
CAVITATE NAZALA
/J) I
/ (rt ,/ 12 HIDROREE
COMPUNERE
13 OZENA
1 NASUL 14 POLIP
2 AMIGDALE 15 RINITA
3 LARINGE 16 RACEALA
4 TRAHEE 17 RINOFARINGITA
5 BRONHII, BRONHIOLE 18 SINUZITA
6 PLEURA 19 SIFILIS
7 PLAMANI 20 TRAUMATISM
21 TUBERCULOZA
22 TUMOARE
CAVITATE NAZALA
LARINGE B FARINGE
c LARINGE 2. AMIGDALE
D TRAHEEA
SUPERIOR
E BRONHII 23 ABCES
F PLAMANI 24 ADENOIDITA
BRONHIILE ANGINA
G LOBUL INFERIOR 25
PRINCIPALE FLEGMON
H LOBUL SUPERIOR 26
LOBUL MEDIAN 27 VEGETATIE

AFECTIUNI 3, LARINGE

I. NAS 28 ABCES
29 CANCER
ANOSMIE 30 CRUP
I CORP STRAIN 31 DISFONIE
10 coRtzE 32 LARINGITA
11 EPISTAXIS 33 EDEM
34 PARALIZIE sz Fp[EunEzteuseAT4
_54 -70
HORCAIT
35 SUBTIERE SERO -
PLzuREZIE
80 RACEALA
36 SPASM FIBRINOASA
prua;uotoRnx 81 SCLEROZA
37 SIFILIS 55
a2 STERTOR
38 TUBERCULOZA SIFILIS
39 TUMOARE 84 TUSE
7. PLAMANI
TRAHEITA
ato TUBERCULOZA
4, TRAHEE 56 ABCES
TUSE CONVULSIVA
57 ASTM
88 VOMICA
ASFIXIE
t+oT1rnnEn-.__..-t 58
qo
-ATELECTAZIE
CANCER
60
5. BRONHII 61 CAVERNA
62
-coNcesrtr
41 ASFIXIE 63 CRUP
42 BRONSITA 64 DIFTERIE
43 eRoNHO - PNEUMONIE t)J DISPNEE
44 BRONSIECTAZIE bo EMBOLIE
45 DISPNEE or . EMFIZEM
6E;. EXPECTORATIE
69 GANGRENA
6. PLEURA 76.. HEMOPTIZIE
71 HEMOTORAX
46 ABCES 72 HEPATIZATIE
47 CANCER 73 INFLAMATIE
48 HEMOTORAX 74 CHIST HIDATIC
49 HIDROPIZIE 75 OEDEM
50 PERFORATIE 76 PLEURIZIE
51 PLEUREZIE 77 POLIPNEE
HEMORAGICA
52 PLEU R EZIE PURULEI..ITA 78 CHINTA.

20'l
206
 S,CHEMA CIRCULATIEI SANGELUI TABEL nr.4 - APARATUL (SISTEMUL) GIRCULATOR

chculerte cEFALIcA
ATRIUL STANG
COMPU NERE K
L AORTA DESCEN.
ARTERE CAROTIDE 1 INIMA DENTA
VENA CAVA VASE SANGVINE M CIRCULATIE
SUPERIOARA 3 ARTERE GASTRICA
N CIRCULATIE
tr"'*"u*.o rrr"o 4
5
ARTERIOLE
METAARTERIOLE INTESTINALA
(MrcA clRcuLATIE) o VENTRICUL STANq
6 CAPILARE
P ctncuuln peLu-
7 VENULE
VENE CA SI A MEMBRE.
ATRIUL STANG o VASE LIMFATICE LOR INFERIOARE

VENTRICUL STANG AFECTIUNI

ATRIUL DREPT
AORTA A CIRCULATIA
VENTRICUL DREPT CEFALICA l.INIMA
DESCENOENTA
B ARTERE CAROTIDE
CIRCULATIE c VENA CAVA 10 R.IIEIUE DE PIEPT
CIRCULATIE 11 ARITMIE
GASTRICA SUPERIOARA
HEPATICA 't2 ASISTOLIE
D CIRCULATIA
PULMONARA 13 rrireLnotn RLgesrRA
CANAL TORACIC
E DREPT 14 BRADICARDIE
(LrMFATlc)
F -ATRIUL
CANAL TORACIC 15 LESIN
STSTEM VENOS (LIMFATIC) 16
PORTABDOMINAL DREPT 17 -EMBRIOCARDIE
G
-VENTRICULUL 18 -ENDOCARDITA
HIPERTROFIE
H CIRCULATIE
HEPATICA 19 INSUFICIENTA
CIRCULATIE 20 MIOCARDITA
VENA CAVA INTESTINALA SISTEM NERVOS
PORTABDOMINAL 21 MIOCARDOZA
INFERIOARA
J VENA CAVA 22 PALPITATII
CIRCULATIE PELVICA]
SI A MEMBRELOR
INFERIOARE
\*J INFERIOARA 23 PERICARDITA
 24 SINCOPA 49 ECHIMOZA B3 TOXEMIE
25 TAHICARDIE 50 EMBOLIE a4 TRAUMATISM
51 ENTERORAGIE 85 ULCER
2. ARTERE 52 EPSTMIS 60 VARICE
53 FLEBITA
26 ANEVRISM 54 GANGRENA
27 ANGINA 55 GASTRORAGIE
28 AORTITA 56 HEMARTROZA
29 ARTERIOSCLEROZA 57 HEMATOCEL
I 30 ARTERITA 58 HEMATOM
31 ARTERISM ARTERIAL 59 HEMATURIE
32 ENDARTERITA 60 HEMOGLOBINURIE
33 PERIARTERITA 61 HEMOFILIE
62 HEMOPTIZIE
3. VENE SI VASE 63 HEMOROIZI
64 HEMOTORAX
34 ANGIOM 65 HIDREMIE
35 FLEBITA 66 HIPERTENSIUNE
36 HEMORAGIE 67 LEUCOPENIE
37 TELANGIECTAZIE 68 LEUCOCITOZA
38 ULCER 69 INFARCT
39 VARICE 70 LEUCEMIE
40 VARICOCEL 71 LEUCOCITOZA
72 MELENA
4. SANGE T5 POLIGLOBULE
74 PALUDISM
41 AMENOREE 75 PAMTIFOID
42 ANEMIE to PURPURA
43 ANEMTE PERNICIOASA 77 SCLEROZA
44 CHIAG 78 SFACELA
45 CONGESTIE 79 STOMATORAGIE
46 CIANOZA 80 SINCOPA
47 DICROTISM 81 TROMBOZA
48 DISMENOREE a2 TROMBUS

2to
 TABELnr.S-APARATUL (SISTEMUL) DIGESTIV
APARATUL DIGESTIV

COM PU NERE AFECTIUNI

CAVITATE BUCALA FARINGE

1. CAVITATEA
BUCALA

BUZA

INTESTIN SUBTIRE 12 ABCES

INTESTIN GROS 13 ANTRAX
14 BUZA DE IEPURE
<F CONTUZIE
16 FURUNCUL
17 TUMOARE
18 ULCERATIE
PANCREAS
VALUL PALATIN

19 ABCES
20 CANCER
21 DIVIZARE PALATIN
22 GOMA SIFILITICA
COLON 23 CHIST

COLON TRANSVERS
DESCENDENT q 24
-OSTEOPERIOSTITA
COLON SIGMOID 25 FLEGMON
{
COLON ASCENDENT t 26 TUMOARE

cEc { CAVITATE BUCALA

(
APENDICE L PROPRIU - ZISA
27 AFTA
COLON SIGMOID 28 SANCRU
GINGIVITA

CANAL ANAL
 72 LIMBA SABURALA 92 I SPASM
30 LEUCOPLAZIE 53 FRACTURA
31 MASTOIDITA u MASTOIDITA t3
74
LEUCOPLAZIE
MUGUET
32 LACRIMIOARA 75 TUMOARE 9. ESOFAG
33 NOMA 76 ULCERATIE
34 ODONTOLOGIE 4. GLANDE SALIVARE
77 SIFILIS
o? ARSURA
35 SCORBUT 94 CANCER
36 STOMATITA 95 CORP STRAIN
37 STOMATORAGIE 7. FARINGE 96 D ILATATIE
38 SIFILIS 97 ESOFAGISM
7A ABCES 98 ESOFAGITA
-70 99 POLIP
ANGINA ALBA
2. DINTI BO ANGINA CRONICA 100 INGUSTARE
81 ANGINA GANGRE. 101 SPASM
39 ABCES NOASA 102 ULCER
40 ARTRITA a2 ANGINA FLEGMO-
4'l CARIE NOASA
42 FISTULA 83 ANGINA PSEUDO - 10. SToMAC
43 FLUXION 5. GLANDE MAXILARE MEI\iIBRANOASA
44 GINGIVITA '103 AEROFAGI
a4 ANGINA ROSIE
45 CHIST BROSCUTA 104 BULIMIE
85 CORP STRAIN
46 ODONTOLOGIE INFLAMATIE 105 CANCER
86 FARINGITA
47 ODONTOMA '106 DILATATIE
a7 HIPERTROFIA AMIG-
48 PIOREE DALELOR 107 DISPEPSIE
49 SCORBUT 88 MICOZA
'108 rNoroestte sroMA-
50 TARTRU 6. LIMBA 89 POLIP
51 ULCER 90 TUMOARE 109 FLATU[ENTA
EPIGASTRALGIE
'1 10

8. GLOTA 111 GASTRITA

3. MAXILARE GLOSITA SIFILITICA 112 GASTRORAGIE
113 HEMATEMEZA
52 I CONSTRICTIE

214
114 SUGHIT 140 TIFLITA
115 HIPERCLORHIDRIE 141 ULCER 't4. FIGAT 181 HERNIE
116 INDIGESTIE 142 VIERMI 142 PERITONITA
117 INFLAMARE 143 VOLVULUS 160 ABCES
'118 PTOZA 161 ACOLIE
119 SPASMUL CARDIEI 't62 ANGIOCOLITA NUTRITIE
120 SPASMUL PILORULUI 12. ANUS 163 CALCULI
'121 STENOZA 164 CANCER 17. ACTIUNE ASUPRA
122 ULCER 144 ABCES 165 ctRozA TEMPERATURII
123 VARSATURI 145 COPROSTAZA 1ffi CHIST HIDATIC
146 FISURA ANALA 167 COLICA HEPATICA 183 APIREXIE
147 HEMOROID 168 CONGESTIE 184 HIPOTERMIE
11. INTESTIN 148 POLIP 169 DIABET
149 PROLAPS 170 HEPATITA
124 APENDICITA 150 PRURIT 171 HEPATOPTOZA 18. ACTIUNE ASUPRA
125 CANCER 151 INGUSTARE 172 HIPOFUNCTIE NUTRITIEI
126 coLtcA 152 STERCOREMIE '173 ICTER 185 SLABIRE
127 COLITA MUCO - 153 TUMOARE 174 INFLAMATIE 186 ARTRITISM
MEMBRANOASA 1U ULCERATIE LITIAZA 1A7 ATREPSIE
128 CONSTIPATIE 155 VEGETATIE 176 TUBERCULOZA 188 BULIMIE
129 DIAREE 189 CASEXIE
130 ENTERITA 190 CLOROZA
131 ENTEROPTOZA {3. PANCREAS 15. VEZICA BILIARA '191 DIABET
132 ENTERORAGIE 192 DISTROFIE
133 HEMORAGIE 156 DIABET 177 CALCULI 193 GUTA
134 ILEUS 157 INSUFICIENTA 174 COLECISTITA 194 HECTICITATE
135 INFLAMATIE 158 PANCREATITA 195 HEMORAGII
136 MELENA 159 TUMOARE '196 MALACIE
137 OCLUZIE 16. PERITONEU 197 NANISM
138 TULBURARE '198 OBEZITATE
139 TUBERCULOZA 1-70 ASCITA 199 PELAGRA
'180 EVENTRATIE 200 RAHITISM

216
TABEL nr' 6 -APARATUL (SISTEMUL) URINAR SISTEMUL NERVOS

GOMPU NERE 22 ttEf RttR tueeRcU -

LOASA
23 peRinepRtrR
1 RlNlcHl PLEXUL
2 VEZICN URINARA 24 PIELITA PLEXUL BRANHIAL CERVICAL
c CRI URIruNRE 25 PIELONEFRITA
26 nrxtcnt AMILOID MADUVA SPINARII
4 -cALlce unRt 27 RINICHI MOBIL
E cnuce utct TRUNCHIUL SIMPATIC
RENAL 2A SIFILIS RENAL
6
7 URETER-
-PELVIS 29 TUBERCULqZA_
30 UREMIE NERV MEDIANUS NERV
8 WZCN URINARA ,F{ADIALIS
I URETRA

2. VEZICA NERV ULNARIS

AFECTIU NI PLEXUL
31 CALCULI NERV FEMORALIS SACRAL
'r. RlNlcHl 32 CISTITA
33 DISURIE
10 ALBUMINURIE 34 EXTROFIE
ANURIE 35 NISIP NERV
11
5u HERNIE COCCYGENS
12 CALCULI NERV OBTURATORIUS NERV ISCHIADICUS
CANCER 37 INCONTINENTA
to
14 CONGESTIE 38 PROLAPS
39 RETENTIE NERV SAPHENUS NERV TIgIALIS
15 HEMATURIE
HEtrrtocLoetNuRtr 40 TUBERCULOZA
16
41 TUMOARE NERV PERONEUS
HIDRONEFROZA COMM UNIS
18 NEFRITA ACUTA
19 NEFRITA CRONICA
20 ttefntfn INTERSTI -
TIALA
21 trterRtfn slFlLlTlcA

219
2'18
 32 CONGESTIE bb NEUROPATIE
TABEL nr. 7 - APARATUL (SISTEMUL) NERVOS
CONVULSII 67 DISI\iIENOREE
34 CRETINISM 68 OBSESIE
-15 DEGENERESCENTA 69 PARALIZIE
DELIR 70 PARAPLEGIE
DEIVIENTA 71 PAREZA
COMPU N ERE AFECTIUNI JO DIPLEGIE 72 PARKINSON (boala lui)
?o DIPSOMANIE 73 FtTtoTtslvl
MADUVA SPINARII 1. srsrEM NEalvos 40 DISFAGIE 74 FOBIE
TRUNCHIUL CERE - 41 ENCEFALITA 75 FOTOFOBIE
BRAL 6 ABAZIE 42 EPILEPSIE 76 POLIOMELITA
3 CEREBELUL 7 ACRODINIE 43 LESIN 77 POLINEVRITA
4 DIENCEFALUL I ADINAMIE 44 NEBUNIE 78 PSIHOASTENIE
5 EMISFERELE I AGITATIE 45 HALUCINATII 79 RAMOLISMENT
CEREBRALE 10 AGORAFOBIE 46 H EMIPLEGIE 80 SCIATICA
11 AGRAFIE 47 HIPEREMOTIVITATE 81 SCLEROZA IN PLACI
NERVI 12 AMNEZ IE 4a HIPERESTEZIE SITIOFOBIE
B PLEXUL CERVICAL 13 AMETEALA 49 ISTERIE OJ SOl\i]NAMBULISM
c PLEXUL BRANHIAL 14 ANALGEZIE 5C IDIOTIE 84 SPASME
D TRUNCI.IIUL SIMPA 15 ANEMIE CEREBRALA IM POTENTA 85 STRABISI\,I
Ttc 16 ANESTEZIE NECOORDONARE 86 STU POARE
E NERV MEDIANUS 17 ANOREXIE 53 INSOMNIE 87 TAtsES
F NERV RADIALIS 18 ANXIETATE 54 MANIE 88 TENESME
NERV ULNARIS 19 AFMIE 55 IVIEGALO|\ilANIE 89 TETANIE
H NERV FEMORALIS 20 AFONIE 56 I\iIELANCOLIE 90 Ttc
NERV SAPHENUS 21 ASTMIE 57 MENINGITA 91 TRISI\4US
J NERV PERONEUS 22 ASTENIE 58 MIGRENE. CEFALEE 92 TUMOARE
COMMUNIS 23 ATAXIE 59 MONO PLEGIE 93 Al\ilETELl
K NERV TIBIALIS 24 ATETOZA 60 MIELETA
L NERV ISCHIA- 25 ATONIE 61 NEURASTENIE 2. EMISFERELE
DICUS 26 BULIMIE 62 NEUROARTRITISM CEREBRALE
M NERV COCCYGENS 27 CATALEPSIE 63 NEVRALGIE
N NERV OBTURA- 2a COLLAPSUS 64 NEVRITA 94 ABCES
TORIUS 29 COMA 65 NEVROIVI 95 ANEMIE CEREBRALA
o NERV SACRAL 30 COMPRESIE
31 CONFUZIE
1)t
220
 96 ARTERIOSCLEROZA @
| ?cl r!=Brq----------i
I i43 IZAHAR I

97
98
ATAXIE
CEFALEE
fzTuilEE--------l
99 COMOTIE
100 COMPRESIE 5. MADUVA
101 CONGESTIE
EMBOLIE 124 ATAXIE
10.2
103 ENCEFALITA NTAOTIE MUSCULARA
104 GLIOM 126 CANCER
105 HEMORAGIE 127 COMPRESIUNE
I-'IIDROCEFALIE 128 HEMATOMIELITA
106
INFECTIE
'129 MENINGITA
107
MENINGITA 130 PLAGA
108
131 poLtourtttn
109 PARALIZIE
110 nntritot-tsurrut 132 POTT (boala lui)
i
111 TUMOARE 133 SCLEROZA
134 SPINA - BIFIDA
135 stRtnootutelte
3. CEREBEL 136 TABES
137 TUMOARE
112 HEMORAGIE
113 LEZIUNE
114 RAMOLISMENT 6. MENINGE
115 TUMOARE
@ MENINGITA
I 13e I I

4. BULB

223
222
 TABEL nr. 8 - APARATUL (SISTEMUL) GENITAL MASCULIN
APARATUL UROGENITAL MASCULIN

COMPU N ERE U GLANDUL PENISULUI

VENA RENALA RINICHIUL STANG
PENIS
ARTERA RENALA RENAL 1 TESTICULE X GLANDA BULBOURE-
cALlcE Mlcl /coRTEx CAI EXCRETOARE TRALA
PIRAMIDELE RENALE
(MALPIGHII J GLANDE ANEXE
4 PENIS
ELVIS RENAL AFECTIUNI
APILA RENALA APARATUL UROGE- 1. SCROT SI TESTIGULE
PIRAMIDEI NITAL MASCULIN
5 CASTRARE
I3 RENALA VENA RENALA 6 CONTUZIE
B ARTERA RENALA 7 CRIPTORHIDIE
URETERE RINICHIUL STANG 8 ELEFANTIMIS
D CORTEX RENAL I EPIDIDIMITA
E PIRAMIDELE RENALE 10 HEMATOCEL
F PELVIS RENAL 't1 HIDROCEL
VEZICA URINARA URETERE 12 HIPERORHIDIE
VEZICULE H PAPILA RENALA '13 HIPOORHIDIE
SEMINALE CALICE MICI 14 INVERSARE
J BAZA PIRAMIDEI 15 ORHITA
OEFERENT K CAPSULA RENALA 16 FLEGMON
L VEZICA URINARA 17 PLAGA
M VEZICULE SEMINALE 18 SIFILIS
PROSTATA N PROSTATA 19 TUMOARE
GLANDA o CANAL DEFERENT 20 VAGINALITA
BULBOURETRALA P EPIDIDIM 21 VARICOCEL
R TESTICOL
s SCROT
EPIDIDIM GLANDUL T LOBULI
PENISULUI
TESTICUL

225
224
 39 HIPOSPADIAS
40 INGUSTARE
41 TUMOARE
42 URETRITA
43 URETRORAGIE

3. VEZICULE SEMINALE RINICHIUL STANGA

4. PENIS

L!_[4FANGm

5. URETRA

URINARA

cLtTORTS

URETRAL

227
TABEL nr. 9 - APARATUL (SISTEMUL) GENITAL FEMININ
20 FISTULA 43 DISMENOREE
21 CHIST 44 HEMATOCEL
22 MARGARITAR 45 CHIST
COMPU N ERE AFECTIU NI 23 PROLAPS 46 MENOPAUZA
24 VAGINISM 47 MENORAGIE
OVARE
,I. VU LVA VAGINITA 48 OVARITA
1 25
CAI GENITALE 49 PUBERTATE
3 TROMPE UTERINE 6 BARTHOLINITA 50 PIOSALPINX
4 UTERUL 7 CANCER 5, UTER 5'l SALPINGITA
5 VAGINUL 8 ECZEMA 52 SALPINGO-OVARITA
I ERIZIPEL 26 ADENOM 53 TUMOARE
10 HERPES 27 ANTEFLEXIE 54 SARCINA ECTOPICA
APARATUL UROGE. 11 LEUCOPLAZIE 28 ANTEVERSIE
NITAL FEMININ PAPILOM 29 CANCERUL COLULUI
'13 PRURIT 7. URETRA
30 DEVIATIE
RINICHIUL STANG 14 SANCRU MOALE .1 I FIBROM
B RINICHIUL DREPT 15 TUBERCULOZA JZ LEUCOREE 55 I CALCULI
URETRA 16 VULVITA METRITA
D TROMPA UTERINA 34 METRORAGIE
E OVAR 35 POLIP BOLI ALE APARA -
F UTER 2. MARILE LABII Jb PROLAPS TULUI GENITAL
G VAGIN RETROFLEXIE FEMININ
H URETRA 17 ICHTST RETROVERSIE
CLITORIS SCLEROZA 56 AGENEZIE
J ORIFICIU URETRAL 57 ECLAMPSIE
3. MICILE LABII 58 FRIGIDITATE
6. OVARE SI TROMPE 59 CICLURI
GLANDA MAMARA 18 IHIPERTROFIE 60 VOMISMENTE
40 AMENOREE INCOERCIBILE
K LOBI 4'l CASTRARE
L CANALE GALACTO. 4. VAGIN 42" CONGESTIE
FORE
M MAMELON 19 ICANCER

228
229
 GLANDA TIROIDA
9. BOLI COMUNE APA- CARTILAGIU TIROIDIAN
RATULUI GENITAL
MASCULIN SI APARA-
TULUI FEMININ LOBUL PIRAMIDAL
61 BLENORAGIE
62 CALCULI
OJ HERMAFRODITISM OBUL STANG
64 IMPOTENTA
65 LIMFOGRANULOMA - .\
TOZA INGUINALA
ISTM
66 STERILITATE
6T SIFILIS
68 VEGETATII TRAHEE

-r-- LOBUL DREPT

'.2

GLANDA SUPRARENALA

VENA SUPRARENALA

ARTERA
SUPRARENALA
ARTERA RENALA
VENA RENALA-
RINICHI
URETER

230
 TABEL nr. 10 - APARATUL (SISTEMUL) GLANDULAR
GLANDA TIMUS SI GLANDA TIROIDA

CARTILAGIU TIROIDIAN
COM PU N ERE SU PRARENALELE
2.

19 ADDISON (boala lui)

20 ADRENALINA
DISTROFIE SUPRA.
GLANDA TIROIOA RENALA
PARATIROIDE 22 HIPERFUNCTIE
6 HIPOFUNCTIE
24 SUPRARENALITATE
ARTERA CAROTIDA
a 25 TUMOARE

I
3. TIMUS
m
26 IHIPERTROFIE

4. TIROIDA

27 BASEDOW (boala lui)

28 CRETINISM
29 GUSA
30 HIPERFUNCTIE
13 ot HIPOFUNCTIE
5Z MIXEDEM
oo SIFILIS
GLICOZURIE HIPOFI 34 TUBERCULOZA
| ,\ ZARA 35 TUMOARE
PLAMANUL DREPT 1
PLAMANUL INFANTILISM
ji ,STANG

PERICARD
233
232
 5. SPLINA ffi ANALIZATORUL VIZUAL
L 5! la8Ete! _,__-
36 ABCES
DEPLASARE
38 HIPERTROFIE
39 CHIST HIDATIC
40 LEUCEMIE

TESTICULE SI
OVARE
(vezi Aparate
genitale) o
JJ
o<
7. GLANDE MAMARE <d
L!F
ABCES
tsz
fui
41
JO {o
42 CANCER
INFUNDAREA Jr!
3uI
3E
44 PLESNITURA o>
45 MASTOZA CHISTICA g9 =-
o
t
46 LIMFANGITA o
47 MASTITA
o
SIFILIS

8. SISTEMUL
GLANDULAR

49 ADENITA
&
50 ADENOM
,U'o tr z
5l ANTRAX uj )
f1 u o uJ x, I sF
52 GALCI z
tr tr, uJ
E It
53 SCROFULE
o6 o = IJJ
F
f=q o o z o
TABEL nr. 11 - ANALIZATORUL (APARATUL) VIZUAL 6. SCLEROTICA 12. MUSCHT

33 I SCLERIT 44 PARALIZIE
45 PRESBITIE
46 STRABISM
7. GLANDA 47 ZONA OFTALMICA
COMPU N ERE 18 ECHIMOZA LACRIMALA
19 ECTROPION st SACUL LACRIMAL
PLEOAPA 20 ENTROPION
2 CONJUNCTIVA 21 TRAHOM 13. AFECTIUNI
CORNEE GEN ERALE
4 COROIDA
CRISTALIN 3, CORNEE 8. rRts 48 LIPSA ACOMODARII
6 SCLEROTICA 49 AMAUROZA
7 GLANDA LACRIMALA 22 ABCES 35 CORP STRAIN 50 AMBLIOPIE
SI SACUL LACRIMAL 23 CORP STRAIN 36 IRITA 51 ASTIGMATISM
I IRIS 24 HERPES 37 TUMOARE 52 CATARACTA
I RETINA 25 KERATITA 53 CONGESTIE
10 PUPILA 26 PLAGA 54 CONVERGENTA
11 NERVUL OPTIC 27 LEUCOM 9. RETINA 55 DALTONISM
12 MUSCHI 2A TUMOARE 56 DIPLOPIE
29 ULCER 38 DESLIPIRE 57 EXOFTALMIE
39 RETINOPATIE 58 GLAUCOM
AFECTIUNI 59 HEMIANOPSIE
4. COROIDA 60 HIPERMETROPIE
1. PLEOAPA 10. PUPILA 61 HIPERTENSIUNE
30 COROIDITA 62 MIGRENA
BLEFARITA 31 TUMOARE 40 MIDRIAZA 63 MIOPIE
14 BLEFAROSPASM 41 MIOZA 64 NEVRALGIE
15 URCIOR 65 EDEMUL LUI OUINCKE
5. CRISTALIN
11. NERVULOPTIC
2. CONJUNCTIVA 32 ILUXATIE
42 ATROFIE
16 CHEMOSIS 43 NEVRITA
17 CONJUNCTIVITA

237
 TABEL nr. 12 - ANALIZAToRUL (APARATUL) AUDITIV

il
i ANALIZATORUL AUDITIV COMPU N ERE L LABIRINT MEMBRA -
NOS CU:
1 URECHEA EXTERNA M VESTIBUL MEMBRA -
2 URECHEA MEDIE NOS
3 URECHEA INTERNA N CANALE SEMICIR -
CULARE
CANALE SEMICIRCULARE o CANALUL COHLEAR
osoAsE URECHEA EXTERNA

CONDUCT AUDITIV PAVILION AFECTIU NI

CIOCANUL B CONDUCT AUDITIV
VESTIBUL OSOS TIMPAN 1. URECHEA
NICOVALA
COHLEE
4 SURDITATE
URECHEA MEDIE 5 TUBERCULOZA
URECHEA ULCER
INTERNA
D TROMPA LUI
EUSTACHIO 2. PAVILIONUL
URE
MEDIE E CIOCANUL
F NICOVALA 6 ECZEMA
G SCARITA 7 HEMATOM
8 MALFORMATIE
ANU
SCARITA URECHEA INTERNA
URECHEA 3. CONDUCTUL
EXTERNA AUDITIV
(PAVlLloN) H LABIRINT OSOS CU:
VESTIBUL OSOS I ABCES
J CANALE SEMICIR - 10 CERUMEN
GLANDA PAROTIDA CULARE 11 CORP STRAIN
K COHLEEA OSOASA 12 EXOSTOZA
TROMPA LUI EUSTACHIO

238
I 13 FURUNCUL
14 OTALGIE ANALIZATORUL TACTIL
'15 OTITA EXTERNA

CASA TIMPANULUI
't.
16 HEMORAGIE
17 MASTOIDITA
18 OBSTRUCTIE ACUTA
A TROMPEI LUI
EUSTACHIO
19 OTITA ACUTA SU -
FIR DE PAR
PURATA
OTOSCLEROZA
21 OTOSPONGIOZA
22 PARACENTEZA
23 POLIP

5. URECHE INTERNA

24 LABIRINTITA
25 OSTEITA MUSCHI ERECTORI
26 VERTIJ

HIPODERM

K,A
CELULE ADIPOASE
GI-ANDE SEBACEE

240 241
TABEL nr. 13 - ANALIZATORUL
5. PUSTULE 59 DEGERATURA
60 NEV
35 ACNEE 61 PETESIE
36 ANTRAX 62 PURPURA
37 ECTIME 63 SFACELA
COMPU NERE 2. LEZIUII] ERITEMO - 38 FURUNCUL
solzoAsE 39 HERPES
1 PIELEA
ERIZIPEL
40 IMPETIGO 8. NODULI SUAGUTA -
2 EPIDERM 20 LUPUS NATI, TUMORI
41
5 DERM 21 IHTIOZA
42 URCIOR
4 HIPODERM 22 PITIRIAZIS 64 ANGIOM
43 PIODERMITA
23 PSORIAZIS 65 CONOROIDA
44 SYCOZIS
66 CARCINOM
AFECTIUNI 67 LEPRA
3- ERITEM VEZICULAR
6. PIGMENTATIE 68 SANCRU MOALE
1. PIELEA 69 SANCRU SIFILITIC
24 ECZEMA
25 BUBE DULCI 45 ADDISON (boala lui) 70 ULCER
5 DERMITA
_ENTNTEM 46 ALBINISM
6 26 HERPES
27 VARICELA 47 ANGIOM
7 DEGERATURA 9. PROLIFERARE
ZONA ZOSTER 48 CHLOSMA
8 ERITEM 28
49 EFELIDE
I enlrelvt PeLACBqlq 50 MELANODERMIE 71 CHELOIDA
10 ERITRODERMIE 72 FOUGOZITATI
4. PAPULE 51 NEV
11 EXANTEM 52 URTICARIE
12 INTERTRIGO
LICHEN 53 VITILIGO
13 LEPRA 29
PIELE ACOPERITA
'14 LUPUS ERITEMA . 30 SARCOIDES
CU PAR
TOS 31 STROFULE
SIFILIDE
7. SISTEM VENOS
15 PELAGRA 32 73 ALOPECIE
16 ROZASTA 33 TUBERCULIDE
54 ANGIOM 74 CALVITIE
't7 RUJEOLA 34 VERRUCES
CONTUZIE 75 HIPERTRICHOZA
18 SCARLATINA 56 CUPEROZA 76 IMPETIGO
19 URTICARE 57 CIANOZA 77 CHIST
58 ECHIMOZA 78 PELADE

242
 TABEL nr. 14- ANALIZATORUL (APARATUL) GUSTATIV
79 PTIRIAZIS 98 ESCARA
80 PSORIAZIS 99 FleslttruRl
81 SEBOREE
COMPU N ERE
a2 CHELBE
83 TUMOARE 14. UNGHII
84 FIBROM
1 | LIMBA (vezi Aparatul

GOMA SIFILITICA 100 t-lttente INCARNATA

GOMA TUBERCU - 101 Or.ttCOfvttCOZn
86
LOASA 102 PANARITIU
LIPOM 103 TURNICLU
88 NEV
89 VERRUCES
15. MUCOASA

11. ACUMULARI 104 ECTROPION

CORNOASE 105 ENTROPION
106 LEUCOPLAZIE
90 BATATURA
91
92 VERRUCES PLAN -
-scLeRooERtvttE
TARE

12. PRURIT SI
PRURIGO

93 RAIE
94 FtflRtAzls
95 PRURIGO
96 CHELBE

I3. ULCERATIE

f rilTFsl;-mt---------l

244
 TASEL nr, 16 . SISTEMUL LIMFATIC SI GANGLIONII
TABEL nr. 15 - ANALIZAToRUL (APARATUL) OLFAGTIV

AFECTIUNI
COMPUNERE
1 ADENITA
-TNASUL (vel Aparatul
2 ADENOPATIE
3 INFLAMATIE
4 LEUCEMIE
5 LIMFODINIE
6 IIMFANGIEcTAzIE
7 LIMFATISM
I LIMFOGRANULO -
MATOZA
9 SIFILIS
10 TUBERCULOZA
11 TUMOARE

247
246
TABEL nr. 17 - LICHIDUL SEROS TABEL nr. 18 - INFECTII

AFECTIUNI 7. TESUT CELULAR

I, CREIERUL I ANASARCA 1 ABCES 30 HERPES

10 EDEM 2 ACTINOMICOZA 31 INFECTIE PUERPE -
1 I HIDROCEFALIE ADENOFLEGMON RALA
4 ANTRAX
2. INIMA 5 ASPERGILOZA 33 LEPRA
6 BILHARIOZA 34 LIMFANGITA
2 I HIDROPERICARD 7 BLENORAGIE J5 MENINGITA
8 BRONHO - PNEU - 36 MORVA
3. EPIDERMA MONIE 37 OFTALMIE
o BUBON 38 OREILLON
3 BULA 10 CASEIFICARE 39 PALUDISM
4 PEMFIGUS 11 SANCRU 40 PANARITIU
5 FLICTENA 12 SANCREL 41 PARATIFOIDA
{e CARBUNE 42 CIUNIA (pesta)
4, PERITONEU 14 HOLERA 43 PION
15 COLIBACILOZA 44 PNEUMONIE
6 I ASCITA 16 TUSE CONVULSIVA 45 PIODERMITA
17 DENGUE (boala) 46 PIOSALPINGITA
5. PLAMANI 18 DIFTERIE 47 TURBARE
19 DIZENTERIE 48 REUMATISM ARTI -
7 IHIDROTORAX 20 ERIZIPEL CULAR
21 ERITEM NODOS 49 RUJEOLA
6. SINOVIALA t) FEBRA AFTOASA 50 RUBEOLA
FEBRA HECTICA 51 SCARLATINA
I lHr 24 FEBRA GALBENA 52 SEPTICEMIE
25 FEBRA DE MALTA SPIROCHETOZA
/6 FILARIOZA 54 SIFILIS
27 FURUNCULOZA 55 CHELBA
GANGRENA 56 TETANOS
29 GRIPA 57 TUBERCULOZA

u8
 58 TULAREMIE
59 TUMOARE ALBA
60 TIFOIDA
61 TIFOS
62 VARICELA
63 VARIOLA
64 ZONA ZOSTER CAPITOLUL XI

DETERMINAREA CARACTERULUI
SI A ORIENTARI! PROFESIONALE
PRIN RADIESTEZIE

Fiecare dintre noi, ca fiinli umane, are caracterislic un

ansamblu de tdsdturi morale gi intelectuale, de insugiri 9i aptitudini
ca 9i de defecte, ansamblu care ne definesc personalilatea.

Personalitatea, fiind un sumum de insugiri psihologice care

caradenzeaze gi diferenliazd fiecare individ uman, delermind com-
portamentul sdu in oricare situalie importantd sau mai pulin impor-
tant5 din viala sa.

Acestui domeniu fascinant al cunoagterii umane i s-a acor-

dat alenlia cuvehitdinci din timpuri strdvechi cu precddere in lndia,
China iar in Europa se inregistreaz5 primele dovel incep6nd cu
Pythagoras (580 - 500 l.Ch.)

Trdsdturile de caracler, in diferite concepte, sunt influenlate

de conjuncturile astrale, de anotimpuri, de ritmul lunar gi circadian.
Au fost clasificate, prezentate gi mai ales interpretate in diverse
moduri.

ln continuare sunt prezentate cele doudsprezece tipuri de

caractere dupe l. Chartier combinate cu elemente definitorii ale as-
trologiei europene gi asiatice.

250 251
 SEMNE DE AER
VARSATOR - TIGRU
caracGr: sensibil, spontan, vioi, voluntar, spirit curios, inlelege
ugor, utopic, cu imaginalie dezordonatS, altruist.
Comoortament sentimental: nestatomic, schimbdtor, capabil de
dragoste la prima vedere.
Orientare orofesionali: lucru in domeniul comunicaliilor, inventa-
tor, inginer, arhitect, psiholog, mecanic, electrician,
aviator, profesiile in care s5-9i manifeste liber opliunile.
2. MALEABIL - BALANTA . CAINE
gglAglel: iubegte frumosul, siml artistic dezvoltal, carac{er deschis,
amabil, politicos, are nevoie de a tl€i in armonie cu
ceilal,ti, simte nevoia de confort, instabil, nestatomic,
lipsit de voinF gi iniliative, inconstant, neambi$os.
Comoortament sentimental: are un caracter sentimental, spirit
elevat, are mare nevoie de afecliune, bun sol (so!ie),
poate iubi profund, cautd armonia gusturilor gi a carae
lerului.
orientare Drofesionala: artist, muzician, fnzet, caal ezi, manichiu-
riste, maseur, funclionar, profesor.
252
3. INSTABIL - GEMENI - CAL
Caracter: suplu, se adapteaz5 foarte u$or, curios, subtil, spirit vioi $i
alert, persuasiv, elocvent, elegant, ii plac mult cdldtoriile,
influenlabil, ipocrit, superficial, nesigur, nervos, egoist,
?mprigtiat, guraliv, indiscret.
Comportament sentimental: ii place flirtul, nestatomic, schimbdtor,
poate juca teatru in dragoste, spirit de cuceritor, simte
nevoia de afinit5li intelectuale.
Orientare profesionali: comerciant, reprezentant c,omercial, comis
voiajor, jumalist, lranslator, comentator, diplomat, con-
ferentiar, lucru in domeniul reclamei, al publiciteli.
SEMNE DE FOC
4. AMBITIOS LEU - MAIMUTA
caracter: dorinle de dominare, de a comanda, pasional, dd o riposte
"apide, rcalizeaze ce i9i propune, imaginalie creatoare,
gust pentru lucruri mari, spirit practic, orgolios, vanitos,
cu un amor propriu excesiv, tiranic, superficial.
comportament sentimental: indr5gostit pasionat, nu suportd medi-
ocritatea, are nevoie de partener de acelagi nivel social gi
intelectual.
Orientare profesionali: artist, decorator, scenograf, estelician,
politician, ambasador, manager, bancher, avocat.
 5. ARMONIOS SAGETATOR - SOBOLAN SEMNE DE PAMANT

Caracter: deschis, generos, vesel,sociabil, expansiv, cu idei largi'

spontan, ii place sd cdl5toreascd, foarte emotiv' superfi- .
cial, favorizeazd pe unii in dauna altora. 7. TACITURN CAPRICORN BIVOL

Comportament sentimental: are un putemic sentiment familial, are caracter: ambilios, gandegte mult, reflecteazS, ii place si mediteze,
o dragoste profunda 9i spontane, so,t(ie) atent(e), fidel, rdbdetor, perseverent, prevdzdtor, ralional, domic de a
i
devotat. inveF, lent, foarte inchis, nu are incredere in fo4ele pro-
il prii, econom, zgarcit, circumspect, ur5gte neprevdzutul, ii
place in societate dar ii este fricd sd se inroleze in
Orientare profesionali: apt sd comande 9i se se supune, explora-
tor, reporter, om al legii, meserii in legdturd cu aceasta.
"ti"onar,
animalele.
comoortament sentimental: nici exuberant nici spontan dar pro-
fund gi stabil,ii plac partenerii mai in varste, nefericit.

orientare profesional;: autodidact, lucrdtor indarjit, arhivar, librar,

6. IMPULSIV BERBEC - DRAGON funclionar, director adjuncl, anticar, meserii agricole.

Caracter: spontan, entuziast,ardent, exuberant, combativ, curajos,

autoritar, loial, realizeazi ceea ce i9i propune, coleric'
agresiv, violent, se enerveazd ugor, ii este teame de sin- 8. INCAPATANAT TAUR - SARPE
gudtate, lipsit de reflexe, cheltuitor, sentimente exaltate.

comportament sentimental: sensibil la dragostea.la prima vedere,
certere,t dar nu poade ranchiund, iubegte tandru
sub o aparenli asPrd.
Orientare profesionali: ii place sd comande, apt de comande 9i
acliune energice, militar, chirurg, m5celar, dresor, gef de
-devotat,
echipS, dentist, optician.
caracter: senzitiv, muncitor, perseverent, conservator, flegmatic,
decut, calm in aparen!5, puternic emotiv in interior, are
nevoie de a fi stimulat, ii este fricd de schimbare, ii plac
banii 9i via-ta bund, ranchiunos.
comportament sentimental: fidel, devotat, senzual, gelos, adesea
ingelat.

Orientare profesionali: muncitor indarjit, meserii agricole, horticul-

tur5, marinar, pddurar, pescar, cAntdrel, avocat, maestru
croitor.

254
 i

]
II 9. SCRUPULOS FECTOARA - COCOS 11. AFECTIV RAC . CAPRA

Caracter: meticulos, analitic, studios, ii place precizia, eclectic,
caut; perfecliunea, onest, curajos, nervos, spirit ingust,
zgarcit, arivist, rece, are nevoie de a forfeca problemele
pentru a le rezolva.
Comportament sentimental: mai putin afgctiv, fidel dar ingust,.
sr.rsp zervat; i;sens'ibit ta crizele sentiiren-
tale.
Caracter: rdbddtor, bun curtenilor, discret, imaglnaliv, tenace, gi
hotdrdt sub o aparentd fragite, tipsit de combativitate, or-
golios, susceptibil, limid, se imprietenegte greu.
ComDortament sentimental: are mare nevoie de dragoste Si
afecliune ?n sens patem, soli devotali, isi iubegte
ceminul, visdtor, este adesea subiectul decepliilor senti-
mentale.

Orientare orofesionali: cerebral, ordonal, cercetStor, mecanic, Orientare Drofesionale: scriitor, pictor, profesor, istoric, arheolog,
ceasomicar, contabil, chimist, farmacist, comerciant, jur- proprietar de micd intrepdndere, navigator, pescar, edu-
nalist, secretar, becan. catoare, moa95, bdiag.

SEMNE DE APA
12. AGRESIV SCORPION . MISTRET

10. LIMFATIC PESTI . PISICA
Caracterr receptiv, tolerant, indulgent, sensibil, intuitiv, asimileati
bine, generos, ospitalier, idealist, instabil, volilional,
limid, ezitant, indolent, nongalant, apatic, indiferent, ro-
mantios, visdtor.
Comportament sentimental: devot-at, impeciuitor, ii place sd fie
alintat, rdsfatat, ingrijil cu dragoste, cateodat, poate fi de
o sensibilitate bolnevicioase, are nevoie de parteneri ac-
tivi gi energici.
Orientare profesionali: lipsit de energie gi simt practic, poet, scrii-
tor, muzician, pictor, religios, functlonar, grafolog. asis-
tent medical.
Caracter: naturd bogatd, dinamicd sub o aparenld flegmaticS, plin
de vitalitate, cu o mare capacitate de muncd, inteligent,
curajos, rezistent, sever, autoriiar, lipsit de maleabilitate,
iritabil, suspicios, ranchiunos, se adapteazd greu.
Comportament sentimental: se d5ruiegte total in iubire, apreciazd
plScerea fizicd care ii permite s5-gi elibereze potenlialul
vital, foarte gelos, indrdgostit nervos gi infocat.
Orientare profesionali: chirurg, ginecolog, fizician in domeniul nu-
clear, psihiatru, gliinle oculte, speolog, metalurgist, ar-
murier, militar, poli!ist.

256 257
 Datele prezentate mai sus trebuiesc neapdrat completate cu
cunogtinle din domeniul psihologiei, astrologiei, a zodiacului
chinezesc, european, etc. Doar avAnd o bazd largd de crjnoglinle in
domeniu se poate determina cu exactitate cirui profil caracteriologic
ii aoartine o oersoani sau alta-,
'l
Pentru determinarea in care tip caracteriologic prezentat mai
sus se incadreazd o anumitd persoand, folosili - de exemplu - pen-
dulul gi rigla circulard cu urmdtoarea convenlie mentale:
"Pendulul va oscila NUMAI pe direclia care va indica tipul
caracteriologic al lui A.M".
Dacd pendulul va oscila pe direclia BALANTA - BERBEC
folositi urmdtoarea mnventie mentald:
"Pendulul meu se va roti la dreapta dacd rdspunsul corect
este BALANTA, dacd nu, se va roti la $enga".
Un alt mod de lucru este sd folosili tabelul cu tipurile de
caractere enumerate de la 1 la '12 gi a semnelor. Vd concentra,ti pe
semne gi folosili conventia mentale:
"Pendulul meu se va roti la dreapta NUMAI dacd semnul de
aer este caracteristic lui A.M., dacd nu, se va roti spre stenga".
Presupun ci pendulul se va roti spre dreapta.
Aceasta inseamnd ce semnul caracteristic lui A.M. este
semnul de aer care poale contine trei tipuri caracteriologice gi zodia-
cale: inventiv, maleabil gi instabil, respectiv zodiile: vdrsdtor,
balanla, gemeni $i, tigru, caine, cal. Folosili convenlia mentald:
"Pendulul meu se va roti la dreapta NUMAI dacd tipul de
caracter este INVENTIV, se va roti la $enga NUMAI dace pul de
caracter este MALEAB|L sau va oscila inainte - inapoi NUMAI dace
tipul de caracter esfe /NSIABIL':
258
Astfel, prinlr-o singuri conventie mentale, oblineli un rds-
puns din trei variante posibile.
O alte variant5 de lucru esle s5 vd concentrali doar asupra
numdrului de ordine al tipului de caracler din tabel. pe concentrare
intensd NUMAI pe subiectul cercetat, dupd ce ali trecut in revistd
variantele posibile de rdspuns, av6nd cunogtinlele necesare. Dupd
ce ali stabilit modul de reaclie al indicatorului radiestezic folosit
pentru DA gi Nu, folosili conventia mentald urmdtoare:
"Rdspunsul corect se gdsegfe /a numdrul I din tabel?',, apoi
se continud penlru numerul 2 dacd rdspunsul este negativ gi se
aclioneazd in continuare pend la un dspuns poltiv.
Dupd ce v-ali obiqnuit cu aceste moduri de lucru, folosind
riglele circulare, semicirculare sau universale in func{e de indicator,
treceti la aflarea directd a numdrului de ordine din t;bel care indici
rdspunsul la problemd.
Convenliile mentale folosite pentru fiecare indicator gi in-
strument radiestezic in parte au fost prezentate atunci cand am
aritat cum se fac determlndri valorice.
Pentru exemplificarea aceslui mod de lucru:
Exemolu: dacd folosili pentru aflarea tipului caracteriologic
al lui A.M. ansa gi rigla semicirculare (raportorul), in funclie de tabe-
lLrl prezentat, convenlia mentale va fi:
"Ansa mea se va roti spre dreapta gl se ya stabiliza pe
llradalia care reprezintd numdrul din tabel corespunzdtor NUMA\
lipului caracteriologic al lui A.M.".
2s9
 CASE PLANETELE
TABEL Tg . CARACTER
13 CASA 1 37 SOARE
14 CASA 2 38 LUNA
15 CASA 3 39 MARTE
SEMNE DE AER 16 CASA 4 40 MERCUR
17 CASA 5 41 JUPITER
1 INVENTIV - VARSATOR - TIGRU 18 CASA 6 42 VENUS
MALEABIL - BALANTA - CAINE 19 CASA 7 43 SATURN
3 INSTABIL. GEMENI - CAL 20 CASA 8 44 URANUS
21 CASA 9 45 NEPTUN
SEMNE DE FOC 22 cAsA 10 46 PLUTON
23 CASA 11
4 AMBITIOS-LEU-MAIMUTA 24 CASA 12
ARMONIOS- SAGETATOR - SOBOLAN ANOTIMPU RI
6 IMPULSIV. BERBEC - DRAGON
ZODIILE 47 PRIMAVARA
SEMNE DE PAMANT 48 VARA
BERBEC 49 TOAMNA
TACITURN . CAPRICORN - BIVOL IARNA
lo TAUR 50
INCAPATANAT. TAUR - SARPT GEMENI
SCRUPULOS - FECIOARA . COCOS 28 RAC
29 LEU LUNILE ANULUI
SEMNE DE APA 30' FECIOARA
31 BALANTA 5't IANUARIE
10 LIMFATIC - PESTI -PISICA 52 FEBRUARIE
SCORPION
11 AFECTIV-RAC-CAPRA SAGETATOR 53 MARTIE
12 AGRESIV. SCORPION . MISTRET 34 CAPRICORN 54 APRILIE
35 VARSATOR 55 MAI
36 PESTI 56 IUNIE

260
261
 57 IULIE
58 AUGUST
59 SEPTEMBRIE
60 OCTOMBRIE
61 NOIEMBRIE
62 DECEMBRIE
CAPITOLUL XII

ZILELE SAPTAMANII
TERAPII
OJ LUNI
64 MARTI
65 MIERCURI
ln continuare vor fi enumerate o parte din terapiile pe care le
66 JOt pute,ti determina radiestezic 9i RECOMANDA unei persoane cu
i 67 VINERI afecliuni.
68 SAMBATA
69 DUMINICA 1. ACETOTERAPIA - terapia cu olet de mere Si miere de albina

2. ACUPUNCTURA - constA in excitarea anumitor puncte care se

gdsesc pe meridianele de cupunctud chinezesti folo-
sind ace, moxa, fascicol laser, eleclroace sau elecro-
moxe.

3. APITERAPIA - ulilizarea in scopuri terapeutice a produselor api-

cole: mierea, ceara, polenul, neclarul, propolisul, lep-
tigorul de matci, veninul de albinS, pdsiura, trituratul
larVar.

4. ARGILOTERAPIA - utilizarea argilei, extem prin aplicare ce

cataplasme, iar intern se foloseqte prin consumul ail'
de argilS sau a argilei ca atare.

5. AROMOTERAPIA - utilizarea plantelor puternic mirositoare sa|.-

aromatice sub formd naiurala, ceaiuri, uleiuri sau
esenle.

262

6. AURICULOPERAPIA - constd in excitarea zonelor reflectogene
de pe pavilioanele urechilor folosind acupunctura,
presopunctura, etc.
7. BIOENERGOTERAPIA - terapie care utilizeaza bioenergia
umani sau de altd natud.
s. oHIRoTERAPIA - constA in folosirea m6inilor cu ajutorul cerora
terapeutul imprimd anumite migcdri unei incheieturi sau
altei pe4i a corpului.
9. CRISTALOTERAPIA - se utilizeazd in scopuri terapeutice cristale
de diferite tipuri.
10 . CRENoTEMPIA - tratamentul cu ape minerale
11. CRoMoTERAPIA - este terapia care utilizeazi influenla bene-
fici pe care o exercitd culorile asupra fiinlei umane, di-
rect sau indirect.
12. CURA TERMALA - constd in ulilizarea apelor termale.
13. DIETA ALIMENTAM - ulilizeazd anumite alimente gi in anumite
cantitdli.
14. ELECTROTERAPIA - complex de proceduri care utilizeaze
efectul curentului electric: curen,ti galvanici, diadinamici'
etc.
15. EURITMIA - efectuarea anumitor migciri ritmice ale corpului
insolite de emiterea unor sunete specifice.
16. FITOTERAPIA - utilizarea plantelor medicinale.
17. HELIOTERAPIA - se utilizeaz; efectele radialiilor solare.
18. HoMEoPATIA - se bazeazi pe metoda similitudinii - substanle
care declangeazi anumite simptome la omul s5n5tos
264
pot ca in dilulii infinitezimale sd combatd aceleagi tul-
burdri la omul bolnav.
19. MASOTERAPIA - tratament prin masaje.
20. MAGNETOTERAPIA - este metoda utilizdrii magnelilor naturali
gi artificiali sau aparate care produc cAmpuri mag-
netice.
21 . MELoTERAPIA - terapia prin muzicd.
22. METALoTERAPIA - folcisirea metalelor sub diferite forme:
metale, metaloide, seruri gi ape minerale, roci,sdulii
eleclrocoloidale sau ca br5!6ri, inele, etc.
23. MEDICINA ALOPATA - medicina moderni cu specialitdli, chi-
rurgie, medicind inteme, psihiatrie, etc.
24. OSTEOPATIA - manipulAri la nivelul articulatiilor, a sistemului
osos Tn general.
25. PoST ALIMENTAR - terapie prin lipsirea organismului de hrand
solid5.
26. PRESoPUNCTUM - masaj sau aulomasaj executat prin pre-
sarea punctelor de acupuncturd.
27. PSIHANALIZA - face parte din psihiatrie ca metodd pasivd.
28. RADIoTERAPIA - terapie prin folosirea razelor X, etc.
29. REFLEXOLOGIA - constd in excitarea prin masaj sau automasaj
a unor arii mici de pe suprafa,ta pielii care sunt zone re-
flexogene ale diferitelor organe sau {unclii ale organis-
mului uman.
30. SACROTERAPIA ISIHASTA - este vechea terapie a pusnicilor
ca medicind teologico - cre$tind.
 31. SoPHROLOGIA - metode complexe d-e relaxare 9i de TABEL nr. 20 - TERAPII
cunoagtere de sine (yoga occidentale)'

profilaclic ai curativ a cli-

32. TALASOTERAPIA - utilizarea in scop
matului marin, a efectelor benefice ale presiunii apei 9i 1 ACETOTERAPIA 31 SOPHOROLOGIA
ale valurilor. 2 ACUPUNCTURA TALASOTERAPIA
APITERAPIA 33 URINOTERAPIA
extem prc
33. URINOTERAPIA - terapie care utilizeaza intem sau 4 ARGILOTERAPIA
Pria urinS AROMOTERAPIA
o AURICULOTERAPIA
7 BIOENERGOTERAPIA
8 CHIROTERAPIA
i 9 CRISTALOTERAPIA
10 CRENOTERAPIA
11 CROMOTERAPIA
'12 CURA TERMALA
DIETA ALIMENTARA
14 ELECTROTERAPIA
i5 EURITMIA
16 FITOTERAPIA
17 HELIOTERAPIA
18 HOMEOPATIA
19 MASOTERAPIA
20 MAGNETOTERAPIA
21 MELOTERAPIA
22 METALOTERAPIA
MEDICINA ALOPATA
24 OSTEOPATIA
POST ALIMENTAR
26 PRESOPUNCTURA
27 PSIHANALIZA
RADIOTERAPIA
29 REFLEXOLOGIA
30 SACROTERAPIA
ISIHASTA

267
266

1. CROMOTERAPIA
Aceastd terapie se bazeazd pe faptul cd viala esle energie
gi vibralii, iar culorile reprezintd o scand sensibild 9i elevald a acestor
vibralii. Ele modiflcd gi influenleazd profund energiile vitale ale omu_
lui, emoliile gi trdirile spirituate.
Energiile modulate ale culorilor se comporte ca nigle unde
radio ce genereazd efecle distincte de rezonanld in organiim d6nd
naglere unor efecle precise in anumite zone ale organismului alunci
cand sunt direclionate spre acestea.
._ .._. AcJiunea complexd a culorilor
vibraliilor lor caracleristice,
se explicd prin intermediul
efectele lor curative fiind generate de
diferenlele lor in ceea ce privegte lungimile de undd dJfiecdrei cu_
lori in parte.
Cu efecle deosebit de rapide se pot trata:
- tulburdri legate de o nervozitate excesivi: angoasd, iri_
tabilitate, pierderea memoriei, dificultdfi de concentrare,
astm nervos, migrene, spasmofilie, anxietate;
- tulburdri legate de un dezechilibru endocrin: obezilate,
celulite, sindrom premenstrual, dezechilibre ale ciclului,
bufeuri de._cildurd, frigiditate, scdderea tonusului sexual,
menopauzd dificild;
- tulbudri legate de metabolism gi de asimilare: digestie
lentd,insuficienld hepaticS, baloneri, constipalie, colite,
hipertensiune.
ROSU
'.
Stimuleazd sengele gi faciliteazd regenerarea celulard, in-
tdresle puterea vointei gi curaiul.
Este antianemic, favonzeazd hemoglobina, stimulent al fica-
tului, stimulent senzorial.
Rogu aprins este afrodisiac, emenagog, stimulent al rinichi-
lor, stimulent arterial, vasoconstrictor.
Rogu este diuretic, stimulent cardiac, armonizeazd emotiile.
lmbldcdmintea rogie stimuleazd apetitul Si combativitatea.
2. PORTOCALIU
Esle o culoare antiobosealS,stimuleazd sistemul respirator,
faciliteazd asimilarea calciului, antispasmodicd.
Are efect galactolog, antirahitic, carminativ, emetic.
Vegmoniele portocalii favoizeazd optimismul, starea de
bine, mdresc tonusul sexual.
3. GALBEN
Stimuleaze sistemul neryos central, amplifice vivacitatea
mental6, intensificd energie digestive. imbun5tSlegte lonusul. De
asemenea stimuleazi sistemul limfatic.
Este antihelmitic, colagog, digestiv, stimulent motor, re-
gleaze asimilarea.
 Galben ldmaie este agent de remineralizare, antiacid, ex-
pectorant, laxaliv, stimulent cerebral.
Hainele galbene sunt indicate pentru a intdri gi dinamiza
nervii gi creierul. lndicate in suprasolicit5ri intelectuale gi in stdrile de
crizd afectivi.
4. VERDE
Culoarea verde echilibreazd slructura somatice cu cea psi-
hice $i face posibile o rapidA diminuare a stresurilor gi anihilarea
nelinistilor. Este calmant al irascibililor gi al nervogilor cronici, antF
septic, baclericid, dezintoxicant, favonzeaze l musculatura gi
aclioneazd ca stimulent pituilar.
Vede peruzea este acid, detensionant cerebral, are efect
vindecdtor in stdri acute, esle stimulent pentru piele, tonic.
Vegmintele verzi sunl indicate a se purta in timpul perioade-
lor de mari tulburdri emolionale sau mentale. Culoarea si fie verde
pur 9i si nu fie purtatd mult timp.
5, ALBASTRU
Culoarea albastru face sd creascd mult capacitatea de
apdrare imunitard gi faciliteazS refacerea celularS.
Este indicatd in stdri infeclioase gi afectiuni virale, in stdri
febrile, insolalie, stdri de voma, spasme nervoase, crize acute de
reumatism, bufeuri de cdldurS.
Albastrul este antalgic, antiprurit, calmeaze iritdrile,
stimuleazi vitalitatea, este diaforetic gi febrifug.
Vegmintele albastre sunt indicate pentru rafinare lSuntricS,
pentru regSsirea calmului, pdcii, pentru deschiderea fald de oameni.
6. tND|GO
Este astringenti gi anestezica, stimuleaze glanda tiroide.
Culoarea indigo este indicatS a se folosl in cazuri de obezi-
'.ate, migrene, sinuzitS, vajaituri in urechi, diminuarea sau pierderea
jenza,tiei gustative gi a mirosului, este purificator al sistemului circu-
ator.
Are efect vindecetor fiind antalgic, astringent, detensionant
i,l tiroideif letensionant respirator, hemostatic, sedativ, stimulent al
paratiroider.
7. VIOLET
Calmeazd cel mai profund fiinla, favorizeazd delntoxicarea,
imbunStelegte sistemul imunitar. Se utilizeazd cu succes in cazurile
de celulitd determinate de o
proaste eliminare, ingreundri dupd
masd, tulbureri ale splinei, velcii
gi rinichilor. Calmeazd angoasele,
elimind frica, agresivitatea, gelozia. Este stimulatoare pentru siste-
mul nervos.
Efectul vindecitor este determinat de faptul ci este calmant
general, detensionant cardiac, detensjonant limfatic, sporegte
numerul leucocitelor, slimuleazd splina:'.
Purtat ca vegmdnt are acelagi efect ca gi culoarea albastrS.
8. PURPURIU
Aceasti culoare are efect antalgic, antipiretic, detensionant
renal, hipnotic, stimulent al venelor, vasodilatator.
 NT, 2I - CROMOTERAPIA

'l ROSU
2 ORANGE
3 GALBEN
4 VERDE
5. ALBASTRU 2. FITOTERAPIA
6 INDIGO
7 VIOLET
Fitoterapia sau lralamentul bolilor cu ajutorul plantelor
medicinale este cunoscda gi aplicat5 cu succes din timpuri imemo-
riale.

Tara noastri, datorild poziliei sale geografice gi pedocli-

matice are o flor5 foarte bogati ce contine peste 3.600 de specii de
plante superioare dintre care 10 - 12 % sunt folosite de medicina
gtiinlificA 9i tradilionalS.

Plantele medicinale igi daloreazS acliunea terapeuticd prin-

cipiilor active vegetale pe care le con,tine, a sSrurilor minerale com-
plementare, oligoelementelor, diastazelor, mucilagiilor, protidelor,
lipidelor, a vitaminelor- Acegti factori se completeaz5 gi se sprijine
reciproc, gesindu-se ?nlr-un complex echilibral care au ca rezultantd
anumite efecte beneflce asupra organismului uman.

ln general, planlele medicinale se folosesc fie singure, fie in

amestec de plante sau pd4i din plante combinate in diferite propo4ii
pentru a obline un efect lerapeutic. Aceste amestecuri alcdtuiesc
ceaiurile medicinale.

Plantele medicinale pot fi utilizate intern, administrate pe

cale bucali, gi exem, adic5 aplicate pe pddile exteme ale corpului
uman.

Pentru uz intem se folosegte infuzia, decoctul, maceratul,

vinul medicinal, pulberile.

273
 medicinale' cata- sedimentat 24 de orc dup5 care se refiltreaz; 9i se com-
Pentru uzul e)'lem se folosesc oleturile pleteazi c,r-r vin Pand la 1 litru'
plasmele, bdile medicinale, inhalaliile'
Pulberile : constau in marun1irea foarte fin5 a..p54ilor aeriene' a
PENTRU UZ INTERN: -:-frunz"lor, scoa4elor 9i uneori de pe4ilor subterane a
plant-ei sau amestecului de plantelor 9i administrarea lor ca atare'
se prepare prin umectarea
*lnfuzia: Jr.ni" po4elan cu
iinu meruntt intr-un vas smelluit sau de se artauga
fiH;; "i se risa in repaos 5 miirute se acoped se
Apoi'
PENTRU UZ EXTERN
iJ"'ilii",X'r" ti"rour" otjpa care vasul 9i
#; ffifft ;d;l;30 'i;
minute' asitand din cand in
,-:--- medicinale : se prepad la fel ca vinurile medicinale
oteturile
c6nd' insd ca soivent oletul din vin cantitSlile folosite
sunt: 5 10 g de produs vegetal la100ml olet'
-
tr*r*;l'l?"?'"?lili*i:*lTg"-?'f if IiiU$'Ji$!ff 'l!' -sind
Caaplasmele (prignile, oblojeli) sunt prep€rate .de consistenl5
::,:ri;;;;ft ti"'l"i"''" i"iti'""'b intr-un vas smdlluit'
timp de 15 - 30 de minute' ie ie'ob1in din plante pulverizate 9i amestecate cu
lt]itiieimoitorante apd Pdni la ob$nerea unei
Paste'
---66lie
r**"*$:,11,?ff "i?H5:$:,:i"x:: g; Biile medicinale se obtin prin introducerea plantelor medicinale in
:"i;"ff99! ?:3 =:----;"e r'erbinte dupi ce in prealabil au fost m5runlite 9i puse
iru cdno foloseste apa pentru maceratul la' rece'
ie
il"il"il;;-ti"rta
".r0. si'Ecila inainte de a fi camerei
folosita' intt-rn o" de pttnzd find. Se pot folosi direct infuzia 9i de-
coctul care se toame direct in apa de baie'
Amestecul apn - ptantd ie menline
la temperatura
i- poate ri de 30 - q.Ti19:
fri-";cJ i"iti*fu extracl6 extractive se filtreaza' lnhalatiile sunl forme medicamentoase care utilizeaze unele specii
;-3:; ;". Dupi acest timp ;olulia
de diferite con-
------- O" plante care conlin uleiuri volatile Produsul vegetal
ntuci canO se folosegte ca solveni alcoolul
'la rece poarte denumirea de rlNc- mdrunlit grosier se pune intr-un vas smdlluit p^este care se
;;;i;iii;;;""*tul toamd' apd fieltinte. Tratamentul constd in inhalarea
TURA. aburilor rezultati.
se realizeaza
Macerarea la cald (digerare' digestie)
incdlzitG-+b I 600 ln aces! caz solvenlii
'
"u atcootut' amestec de apd cu alcool 9l ln conlinuare sunt enumerate 9i numerotate principalele
;;.;4i';;f
"olu"niut apa,
plante medicinale cu denumirea lor latna pentru o mai exactd iden-
uleiul. lificare.
prin
Vinurile medicinale : forme medicamentoase preparate
Tabelul urmdtor conline modul de aplicare a plantelor
sunt.
macerare la rece rlmp de 7 - I zile a materiei
prime vege-
medicinale gi denumirea uzuilS a plantelor, in ordine alfabeticd a
iar"*ta.nfit" cu vin-ie calitate superioard
piodus'.se
9i
din "i*'
"1Y19'
agitd cAnd acestora. Si folosegte pentru determinarea radiestezice a modului
;iid il;i" pentru eo - so g de
lasi la de utilizare a planlelor 9i pentru determinarea plantelor medicinale
il"#;: t" ririi"iia t" itou'ie' iar
li lichidul se
cele mai indicate in anumite afecliuni.

274
 28. BUSUIOC DE CAMP - Tanacetum balsamita
-
29. CALAPAR - Prunella vulgaris
-
30. CASTAN (comestibil) - Castanea sativa
-
Este indicat ca rezultatele oblinute se fie confruntate cu li-
31. CARTOF - Solanum Tuberosum
-
leratura de specialitate in acesl domeniu.
32. - CAPTALAN (busuioc dulce) - Petasites officinalis, Petasites
hybridus
33. - CATINA - Hippophae rhamnoides
34. - CATUSNICA - Marrubium peregrinum
PLANTE MEDICINALE 35. - CEAPA DE APA - Allium cepa
36. - cEL - PERIT (ventrilica - Veronica officinalis, Fumaria
schelcheri
1. - AFIN - Vaccinium myrtillus
37. - CERENTEL (cuigori!5) - Geum urbanum
2. - ALUN - Corylus avellana, corylus cotuma
38. - CINCI DEGETE (iarba degetelor) - Potentilla reptans
3. - AMAREALA - Polygala amara
39. - CHIMEN - Carum carvi
4. - ANASON - Pimpinella anisum
40. - CICOARE - Cichorium intybus
5. - ANGELICA (anghelicS, bucinis) - Angelica archangelica
41. - CIMBRISOR DE CAMP (timigor) - Thymus serpillum
6. - ANGHINARE - Cynara scolYmus
42. - CIMBRU DE CULTURA - Thyums vulgaris
7. - ANTONICA - Chaerophyllum aromaticum
43. - clMlSlR - Buxus sempervirens
8. - ARDEI IUTE - Capsicum annum
44. - CIRES - Cerasus avium
9. - ARIN - Alnus glutinosa
45. - clUBoTlcA cUcULUl (,ta!a oii) - Primula offcinalis
10. - ARNICA - Amica montana
46. - CIUMAFAIE (laur) - Datura stramonium
1 1. - ASMATUI - Anthriscus cerefolium
'12. - BASINA CALULUI - Globaria gigantea
47. - CARCEL - Ephedra distachya
l18. - GARMM ROSU - Phytolacca decandra
13. - BOBLONIC - Veronica beccabunga
'14. - BOSTAN (dovleac) - Curcubita pepo
49. - 9OACAZ NEGRU - Ribes nigrum
50. - COADA CALULUI - Equisetum arvense
15. - BOZ - Sambucus ebulus
51. - COADA RACULUI - Potentilla anserina
16. - BRADISOR (pedicuF, iarba ursului) - Lycopodium clavatum
52. - COADA SORICELULUI - Achillea millefolium
17. - BRAIE (buruiane caineascd) - Mercurialis perenis
53. - COCONASI - Consolida ajacis
18. - BRUSTUR DULCE (cdptSlan) - Petasites officinalis, Petasites
54. - CORIANDRU - Coriandrum sativum
hybridus
55. - CORN - comus mas
19. - BRUSTURE (lipan, scaiul oii) - Arctium lappa
56- - CREASTA COCOSULUI (talpa gagtei) - Leonorus cardiaca
20. - BUCINIS (angelicS, anghelicd) - Angelica archangelica
57. - CRESON (nislurel) - Nasturium officinale
21. - BURENITA (silur, floare de ochi) - Euphrasia rostoviana
58. - cRETISoARA - Alchemilla vulgaris
22. - BURUIANA CAINEASCA @raie) - Mercurialis perenis
59. - CRUSIN - Rhamnus frangula
23. - BURUIANA DE BoALA (sporici) - cerbena officinalis
60. - CUCUTA - Cicuta virosa
24. -BURUIANA DE CELE SFINTE (rostopascd, negelarild, iarba 61, - CUISORITA (cerenlel) - Geum urbanus
negilor) - Dianlhus armeria
62. - DEDITEL - Pulsatilla montana
25. - BURUIANA DE SPERIAT - Chelidonium majus
63. - DARMOZ - Vibumum lantara
26. - BURUIANA REA - Linaria vulgaris
27. - BUSUloc - Ocinum basilicum 277

276
64. - DoVLEAC (bostan) - Curcubita pepo
65. - DRAGAICA (s6nziene) - Galium verum
66. - DUMBAT - Teucrium chamaedrys
67. - DUMBRAVNIC - Melittis melissophyllum
68. - ENIBAHAR (ienupdr) - Juniperis communis
69. - FASOLE - Phaseolus vulgaris
70. - FENICEL (fenicul) - Foeniculum vulgare
71. - FERIGA - Dzopteris filix-mas
72. - FIEREA PAMAI{TULUI (Fritaut{) - Centaurium umbellatum
7s. - rtLtlllcn (gelbenele, rogioard) - calendula officinalis
74. - FLOARE DE FRIGURI - Hypericum elegans
75. - FLoARE DE ocHl (silur, burenile) - Euphrasia rostroviana
76. - FLOAREA STUPILOR (melis5, roinild, mdtdcind) - Melissa
officinalis
77. - FLoRI DE TEI - Flores tiliae
78. - FLoRI DE SOC - Flores sambuci
79. - FOMSTAU - Origanum vulgare
80. - FRAGA DE PADURE - Fragaria vesca
81. - FRASIN - Frasinus excelsior
82. - FUMARITA - Fumaria officinalis
83. - GALBENELE (fimilice, rogioari) - Calendula officinalis
84. - GEAMANARITA - Orchis papilonacea
85. - GHIMPE - Ruscus aculeatus
86. - GHINTUM - Gentiana lutea
87. - GHlocEL - Galanthus nivalis
88. - GORUN - Quercus Petraea
89. - HAMEI - Humulus lupulus
90. - HOLEM - Xanlium spinosum
91. - HREAN - cochlearia armoracia
92. - IARBA ADONIS (spanl) - Adonis vemalis
93. - IARBA DEGETELOR (cinci degete) - Potentilla reptans
94. - IARBA FAPTULUI (sclipeli, screditoare) - Potentilla erecta
95. - IARBA LIMBRICILOR - Astragalus glycyphylos
96. - IARBA NEGILOR (rostopascd, negelarilS, buruiane de cele
sfinte) - chelidonium majus
97. - IARBA SURZILOR (urechelnil5) - Sempervivum tec'torium
98. - IARBA SARPELUI - Ecium vulgare
99. - IARBA URSULUI (pedicuF, brddigor) - Lycopodium clavatum
2'18
100.- IARBA DE FRIGURI (traista ciobanului) - capsellla bursa
pastoris
101.- IARBA GMSA - Sedum maximum, portulaca oleracea
102.- IARBA MARE (omag) - lnul helenium
103.- IARBA NEAGM - Calluna vulgaris
104.- lASoMlE (HmaiF) - Philadelphus coronarius
105.- IEDERA - Hedera helix
106.- IENUPAR (enibahar) - Juniperis communis
107.- lN - Linum usitatissimum
108.- ISOP - Hyssopus officinalis
109.- IZMA BUNA (mentd) - Mentha piperita
1 10.- IZMA CREATA - Mentha crispa
1 1 1.- JALES (salvie) - Salvia officinalis
I 12.- JNEAPAN - Pinus montana
1 13.- LAPTELE CAINELUI (laptele cucului) - Euphorbia agraria
114.- LAUR (ciumdfaie) - Datura stramonium
115.- LAMAITA (iasomie, s5rincag) - Philadelphus coronarius
'116.- LEANDRU (oleandru) - Nerium oleander
1 17.- LEMN DULCE - Glycyrrhiza glabra
118.- LEUSTEAN - Levisticum officinalis
119.- LEVANTIcA - Lavandula angustifolia
120.- LICHEN DE MUNTE cetraria islandica
121.- LIMBA MIELULUI (petlagina) - Plantago lanceolata; Plantago
media; Plantago major
122.- LINGURA ZANII - Ganoderma lucidum
123.- LIPAN (brusture, scaiul oii) - Arctium lappa
124.- LOPETICA - Lunaria rediviva
125.- LUMANARICA - Verbascum phlomoides, Gentiana asclepia
126.- LUNGOARE - Onoris hircina
127.- MAC DE CAMP - Papaver rhoeas
128.- MACES - Rosa canina
129.- MACRIS DE PADURE - Oxalis acetosella
130.- MACRIS MARUNT - Rumex acetosella
131.- MAGHIRAN - Majorana hortensis
132.- MAR - Malus pumila
133.- MARAR - Anethum graveolens
134.- MASELARITA - Hyoscyamus niger
135.- MATASE DE PORUMB - Stigmata maydis
136.- MATACINA (floarea stupilor, melise, roinil5) - Melissa of{icina-
lis
137.- MATACIUNE - Dracocephalum moldavia
138.- MATRAGUNA - Atropa belladona
139.- MATURA DE GRADINA - Kochia scoporia
i+6.- f,/lef-f sn (roiniF, floarea stupilor,
lis
'141.- MENTA (izmd buni) - Mentha piperiia
142.- MERISOR - Vaccinium vitisidaea
pubescens
143.- MESTEACAN ALB - Betula
'144.- MISCUNEA (temaioard' toporas) - Viola odorata
145.- MIEREA URSULUI (plsmAndricd) - Pulmonaria officinalis
146.- MIGDAL - Prunus dulcis
147.- MUGURI DE PIN - Turiones Pini
148.- MUGURI DE PLOP - Gemmae populi
149.- MUSETEL (romanild) - Matricaria chamomilla
150.- MUR - Rubus fructicosus
151.- MUSTAR NEGRU - Brassica nigra
152.- MUTATOARE - Bryonia alba
153.- NALBA - Malva vulgaris
154.- NALBA DE PADURE - Malva silvestris
155.- NALBA MARE - Althaea officinalis
156.- NASTUREL (creson) - Nasturium officinale
157.- NEGELARITA (rostopasce, iarba negrilor, buruiand de cele
sfinte) - Chelidonium majus
158.- NEGRILICA - Nigella sativa
159.- NUC - Juglans regia
160.- OBLIGEANA - Acorus calamus
161.- ODOGACI (sdpunarilA) - Saponaria officinalis
162.- oDOLEAN (valerian5) - Valeriana officinalis
163.- oLEANDRU (leandru) - Nerium oleander
164.- OMAG (iarbd mare) - lnul helenium
165.- ORZ - Hordeum vulgare
166.- oSUL IEPURELUI - Ononis spinosa
167.- PALMA MAlCll DOMNULUI - Orchis maculata
168.- PADUCEL - Crataegus monogyna
169.- PALAMIDA SEACA - Cirsium arvense
170.- PAPADIE - Taraxacum officinale
280
171.- PAR - Pyrus sativa
172.- PATLAGINA (limba mielului) - Plantago lanceolata; Plantago
media; Plantago major
173.- PEDICUTA (brddigor, iarba ursului) - Lycopodium clavalum
'174.- PELIN - Artemisia absinthum
mdtecin5) - Melissa officina-
175.- PICIORUL CocosULUl - Ranunculus acer, Ranunculus scel-
eratus; Ranunculus pedatus
176.- PIN - Pinus silvestris
177.- PIR - Agropyron repens
178.- PLAMANARICA (mierea ursului) - Pulmonaria officinalis
-. .. . 179.- PLoP NEGRU - Populus nigra
180.- PLOSNITOASA - Orchis cariophora
181.- PODBAL - Tussilago farfara
182.- POJARNITA (sunitoare) - Hypericum perforatum
183.- POROINIC - Orchis morio, orchis militaris, orchis purpurea
184.- PORUMB - Zea mays
185.- PoRUMBAR - Prunus spinosa
'186.- PRAZ - Allium porum
187.- PRIBOI - Geranium macrorhizum
188.- PRUN - Prunus domestica
189.- RABARBURA (revent) - Rheum palmatum, Rheum officinale
190.- RAPITA - Brassica rapa
191.- RACHITAN - Lythrum salicaria
192.- RAoHITA ALBA (salcie albd) - Salix alba
193.- REVENT (rabarburd) - Rheum palmatum, Rheum officinale
194.- RIZOM DE PIR - Ghizoma graminis
195.- RocHlTA RANDUNIGII (volburd) - convolvus arvensis
196.- RolNlTA (melisd, floarea stupilor, mdtdcin5) - Melissa offici-
nalis
197.- ROMANITA (mu$elel) - Matricaria chamomilla
198.- ROUA CERULUI - Drosera rotundifolia
199.- ROSTOPASCA (negelarild, iarba negrilor, buruiand de cele
sfinte) - Chelidonium majus
200.- ROSIOARA (filimice, gdlbenele) - Calendula oflicinalis
201.- ROZMARIN - Rosmarinus officinalis
202.- sALclE ALBA (rdchit5 albd) - Salix alba
203.- SALCAM - Robina pseudodacica
204.- SALVIE (ialeg) - salvia officinalis
205.-SASCHIU - Vinca minor 241.- TAMAIOARA (topora$ micgunea) - Viola odorata
SAPUNARITA (odogaci) - Saponaria officinalis 242.- TATANEASA - Symphytum officinale
206.-
207.-SARINCAS (iasomie, lSmAild) - Philadelphus coronarius 243.- TARHON - Artemisia dracunculus
SCAI VANAT - Ergynum Planum 244.- TIMISOR (cimbrigor de cemp) - Thymus serpillum
208.-
SCATUL Oll (brusture, lipan) - Arctium lappa 245.- ToMATE - Lycopersium esculentum
209.-
210.-SCHINDUF - Trigonella foenum graecum 246.- ToPoRAS (tdmaioari, micAunea) - Viola odorata
211.-SCANTEIUTA - Anagallis arvensis 247.- TRAISTA CIoBANULUI (iarbd de friguri) - capsella bursa
pastoris
212.-scllPET| (scrantitoare, iarba faptului) - Potentilla erecta
213.-SCORUS DE MUNTE - Sorbus aucuparia 248.- TRANDAFIR (de dulceald) - Rosa centifolia
214.-SCRANTIToARE (sclipeli, iarba faptului) - Potentilla erecta 249.- TREI - FRATI - PATATI - Viola tricolor
-
215.- SCULAToARE Dactilorhiza maculata, orchis maculata, 250.- TRIFOI ROSU - Trifolium pratense
Anthyllls vulneraria, Asperula odorata, Linaria vulgaris, Scopula 251.- TRIFOISTE - Menyanthes trifoliata
carniolica 252.- TROSCOT - Polygonum aviculare
216.- SECARA - Radicelles secale 253.- TURITA MARE - Agrimonia eupatoria
254.- TURTA - Carlina acaulis
217.- SEMINTE DE lN - Semen lini
2'18.- SEI\illNTE DE MUSTAR - Semen sinapis albae
255.- TELINA - Apium graveolens
219.- SILNIG - Glecoma hederaceum 256.- TINTAURA (fierea pemantului) - Centaurium umbellatum
220.- sILUR (burenitd, floare de ochi) - Eupharasia roslroviana 257.- TATA oll (ciubolica cucului) - Primula officlnalis
221.- SANZIENE (dregaica) - Galium verum 258.- ULM - Ulmus minor
222.- SLABANOG - lmpatiens noli-tangere 259.- UNGURAS (voronic) - Marrubium vulgare
223.- SOC - Sambucus nigra 260.- UNTUL VACII - Ononis morio
224.- SOVARV (sov6rf) - Origanum vulgare 261.- URECHELNITA (iarba suzilor) - Sempervivum tectorium
225.- SPANAC - SPinacia oleraceea 262.- UPZICA - Urtica dioica
226.- SPARANGHEL - Asparagus officinalis 263.- URZICA CRAIASCA - Urtica urens
227.- SPANT (iarba Adonis) - Adonis vemalis 264.- URZICA MOARTA - Lamium album
228.- SPANZ - Helleborus 265.- URZICA MOARTA - Lamium galeobdolon
229.- SPoRlcl (buruiand de boalS) - cerbena officinalis 266.- USTURoI - Valeriana officinalis
230.- STEJAR - Quercus robur 267.- VALERIANA (odolean) - Allium salivum
231.- STEREGOAIE - Veratum album 268.- VARZA - Brassica oleraceea
232.- STANJENEL - lris germanica 269.- VENTRILICA (cel-perit) - Veronica officinalis, Fumaria
233.- STRUGURII URSULUI - Arctostaphylos uva ursi schelcheri
234.- SULFINA ( sulcind) - Melilotus officinalis 270.- VINARITA - Asperula odorata
235.- SUNAToARE (pojarniF) - Hypericum perforatum 271.- VINDECEA - Betonica officinalis
236.- SoFRAN - Crocus sativus 272.- VIRNANT - Ruta graveolens
237.- SOLDINA - Sedium acre 273.- VISNAGA - Amni visnaga
238.- STEVIE - Rumex Patienlia 274.- VASC - Viscum zubum
239.- TALPA GASTEI (creasta cocogului) - Leonorus cardiaca 275.- VOLBURA (rochila randunicii) - Convolvus arvensis
240.- TARHON - Artemisia dracunculus 276.- VORONIC (ungura$) - Marrubium vulgare

282
277.- VULTURIGA - Hieracium pilosella
278.- ZAMOSITA - Hibiscum trionum TABEL Nr. 22 - FITOTERAPIA
279.- ZBUMTOARE - Eupatorium cannabinum
280.- ZARNA - Solanum dulcamara
MOD DE UTILIZARE 14 BOSTAN
15 BOZ
INTERN 16 BRADISOR
INFUZIE 17 BRAIE
B DECOCT 18 BRUSTUR DULCE
MACERAT RECE 19 BRUSTURE
D MACERAT CALD 20 BUCINIS
E VIN MEDICINAL 21 BURENITA
F PULBERI 22 BURUIANA
CAINEASCA
EXTERN 23 BURUIANA DE
OTETURI MEDICINALE BOALA
H CATAPLASME 24 BURUIANA DE
BAI MEDICINALE CELE SFINTE
J INHALATII 25 BURUIANA DE
SPERIAT
PLANTE MEDICINALE zo BURUIANA REA
27 BUSUIOC
'l AFIN 2a BUSUIOC DE CAMP
2 ALUN 29 CALAPAR
3 AMAREALA 30 CASTAN
4 ANASON 31 CARTOF
5 ANGELICA 32 CAPTALAN
o ANGHINARE 33 CATINA
7 ANTONICA 34 CATUSNICA
o ARDEI IUTE 35 CEAPA DE APA
9 ARIN 36 CEL - PERIT
10 ARNICA CERENTEL
11 ASMATUI 38 I CINCI DEGETE
12 BASINA CALULUI 3sI CHIMEN
BOBLONIC 40 1
CICOARE
 't02 IARBA MARE 133 MARAR
41 CIMBRISOR DE CAMP FILIMICA 103 IARBA NEAGRA 134 MASELARITA
43 CIMISIR 74 FLOARE DE 104 IASOMIE 135 MATASE DE
44 CIRES FRIGURI 105 EDERA PORUMB
45 CIUBOTICA CUCULUI 75 FLOARE DE OCHI tco
106 ENUPAR MATACINA
46 CIUMAFAIE 76 FLOAREA 107 N 137 MATACIUNE
47 CARCEL STUPILOR soP MATRAGUNA
108 138
4A CARMAZ ROSU 77 FLORI DE TEI 109 IZMA BUNA 139 MATURA DE
4S COACAZ NEGRU FLORI DE SOC 110 IZMA CREATA GRADINA
50 COADA CALULUI 79 FORASTAU 111 JALES 140 MELISA
51 COADA RACULUI 80 FRAGA DE PADURE 112 JNEAPAN 141 MENTA
52 COADA SORICELULUI 81 FRASIN 113 LAPTELE CAINELUI 142 MERISOR
cocoNASt 82 FUMARITA 114 LAUR 143 MESTEACAN ALB
54 CORIANDRU 83 GALBENELE 144 MICSUNEA
115 LAMAITA
55 CORN 84 IGEAMANARITA 116 LEANDRU 145 MIEREA URSULUI
56 CREASTA COCOSULUI 85 GHIMPE 146 MIGDAL
117 LEMN DULCE
CRESON 86 GHINTURA 118 LEUSTEAN 't47 MUGURI DE PIN
58 CRETISOARA GHIOCEL 119 LEVANTICA 144 MUGURI DE PLOP
EO CRUSIN 88 GORUN 120 LICHEN DE MUNTE 149 MUSETEL
60 CUCUTA 89 HAMEI 12'l LIMBA MIELULUI 150 MUR
61 I CUISORITA 90 HOLERA 122 LINGURA ZANII 151 MUSTAR NEGRU
62 I DEDITEL 91 HREAN 123 LIPAN 152 MUTATOARE
o.r I DARMOZ IARBA ADONIS 124 LOPETICA 153 NALBA
64 DOVLEAC
1
93 IARBA DEGETELOR 125 LUMANARICA 154 NALBA DE PADURE
65 DRAGAICA 94 IARBA FAPTULUI NALBA MARE
126 LUNGOARE 155
66 DUMBAT 95 IARBA LIMBRICILOR MAC DE CAMP
127 156 NASTUREL
OI DUMBRAVNIC 96 IARBA NEGILOR NEGELARITA
128 MACES 157
68 ENIBAHAR 97 IARBA SURZILOR 129 MACRIS DE PADURE 158 NEGRILICA
6eI FASOLE 98 IARBA SARPELUI 130 MACRIS MARUNT 159 NUC
70 FENICEL
1 99 IARBA URSULUI 131 MAGHIRAN 160 OBLIGEANA
71 I FERIGA 100 IARBA DE FRIGURI 132 MAR 161 ODOGACI
72 I FIEREA PAMANTULUI 101 IARBA GRASA
 221 SANZIENE 252 TROSCOT
162 ODOLEAN 192 RACHITA ALBA
163 OLEANDRU 193 REVENT 222 SLABANOG 253 TURITA MARE
164 OMAG 194 RIZOM DE PIR 223 soc 254 TURTA
165 oRz 195 ROCHITA 224 SOVARV 255 TELINA
166 OSUL IEPURELUI RANDUNICII 225 SPANAC 256 TINTAURA
PALMA MAICII 226 SPARANGHEL 257 TATA OII
167 196 ROINITA
227 SPANT 258 ULM
DOMNULUI 197 ROMANITA
'198 228 SPANZ 259 UNGURAS
168 PADUCEL ROUA CERULUI
PALAMIDA SEACA 1S9 ROSTOPASCA 229 SPORICI 260 UNTUL VACII
169
PAPADIE 200 ROSIOARA 230 STEJAR 261 URECHELNITA
170
171 PAR 201 ROZMARIN 231 STEREGOAIE loz URZICA
172 PATLAGINA 202 SALCIE ALBA 232 STANJENEL 263 URZICA CRAIASCA
233 STRUGURII URSULUI 264 URZICA MOARTA
173 PEDICUTA 203 SALCAM
174 PELIN 204 SALVIE 234 SULFINA 265 URZICA MOARTA
175 PICIORUL COCOSULUI 205 SASCHIU 235 SUNATOARE 266 USTUROI
176 PIN 206 SAPUNARITA 236 SOFRAN 267 VALERIANA
237 SOLDINA 268 VARZA
177 PIR 207 SARINCAS
234 STEVIE 269 VENTRILICA
178 PLAMANARICA 208 SCAI VANAT
239 TALPA GASTEI 270 VINARITA
179 PLOP NEGRU 209 scAtuL oil
240 TARHON 271 VINDECEA
180 PLOSNITOASA 210 SCHINDUF
24'l TAMAIOARA 272 VIRNANT
1E1 POTBAL 211 SCANTEIUTA
182 POJARNITA 212 SCLIPETI 242 TATANEASA 273 VISNAGA
243 TARHON 274 VASC
183 POROtNIC 213 SCORUS DE MUNTE
244 TIMISOR 275 VOLBURA
184 PORUMB 214 SCMNTITOARE
185 PORUMBAR 215 SCULATOARE 245 TOMATE 276 VORONIC
186 PRAz 216 SECARA 246 TOPORAS 277 VULTURICA
PRIBOI SEMINTE DE IN 247 TRAISTA CIOBANULUI 278 ZAMOSITA
187 217
188 PRUN 218 SEMINTE DE 248 TRANDAFIR 279 ZBURATOARE
189 RABARBURA MUSTAR 249 TREI FRATI PATATI 280 ZARNA
190 RAPITA 219 SILNIC 250 TRIFOI ROSU
25'l TRIFOISTE
191 RACHITAN 220 SILUR

3. CRISTALOTERAPIA
Diferite civilizalii, din cele mai vechi timpuri au invdlat sd
cunoasc5 gi sd foloseascd lorta cristalelor intr-o mare varietate de
scopuri gi moduri.
Astdzi, folosind tehnologia modernd, cristalele sunt folosite
pentru a transmite gi amplifica energiile in multe moduri. De exem_
plu, cristalele de rubin sunt folosite in chirurgia microscopicd bazatd
pe laser. Alte cristale sunt folosite in dispozitive ultrasonice, la cea-
suri, cipuri de memorie ale calculatoarelor electronice, ca oscilator,
transmilator de energie, etc. Ele pot fi folosite in practica medicald
in scopul de a calma emoliile foarte putemice, pentru a rezolva
problemele mentale gi pentru a remedia diversele dezechilibre ale
corpului.
ln practica vindecarii cu ajutorul cristalelor, acestea devin
forme de lumind cristalizatd care sunt agezate pe centrele nervoase
vitale gi in anumite puncte corespunzdtoare plexurilor din corp.
Cristalele._aclioneazd ca un catalizalor pentru a perpetua $i
integra mai mult5 culoare 9i tumind in energiile subtite al; fiintei
umane. Aceaste energie cu frecven!5 superioird dizolvd
9i inldtuii
urmele energetice ale unor suferinte indbugite sau neechllibrate care
iniunecS celelalte componente ale corpuiui uman,fac mintea con_
fuzd gi imbolnivesc corpul. Cristalele pot neutraliza aceastd incdr_
cdturd n^egativd iar energia este astfel eliberatd din blocajul psihic
Ai
mental, in acest mod ob!nendu-se vindecarea.
290
ln continuare sunl enumerate o serie de pietre care sunt
folosite in diferite afecliuni 9i culoarea aceslor pietre pentru a putea
fi identificate.
1- AGAT DE TURBA - incolor (cu incluziuni verzi).
2. AGAT dendriform - alb gri gi translucid cu imagini ca de ferigS.
3. AGATUL - culori variate in benzi sau planuri.
4. AMETIST - violet, rogu - violet pal.
5. AVENTURIN - verde, maro - auriu, cu irizalii.
6. BASANIT - negru catifelat.
7. CALCEDONIE - albdstrui, alb, gri.
L CARNEOL - de la ro$u stdlucitor pend la rosu maroniu.
9. CARNEOL - ONIX - rogu la bazd, cu o bandS atbd in partea su-
perioard.
10. CREMENE - opac ai in culori reci.
1 1. CRISOPM - verde sau verde ca mdrul
12. CRISTAL DE STANCA - de la alb la incolor.
13. CUARTAURIU (ClTRlN) - de la galben deschis la maron - auriu
14. CUART DE CULOAREA PRAZULUI - verde ca prazut.
15. CUART ALBASTRU - albastru rece
16- CUART ROZ - de la roz pdemic la roz pal.
17. CUART FUMURIU - gri fumuriu, de la maro la negru.
18. CUART STEA - cristal de stencS ce lasd si se vade o stea dupd
' glefuire.
19. HELIOTROP - verde inchis cu pete rogii, heliopropa.
20. JASP - toate culorile, cel mai mult sub formd de dungi sau pete
21. LEMN SILICIZAT - gri, maron sau negru.
22. OCHI DE TIGRU - de la galben- auriu la maron - auriu.
23. OCHI DE SOIM - de la albastru gri la albastru vezui.
24. OCHI DE PISICA - alb, gri, verde, galben - maron.
25. ONIX - negru la bazi cu o dung5 albd in partea superioad.
26. OPAL - opal prelios galben gi rogu ca focul gi opal comun.
27. PRASIOLIT- verde ca prazul.
28. SARD - rogu maroniu.
29. SAROONIX - rogu la bazi cu o bandi albd in partea superioard.
30. OBSIDIANUL NEGRU - negru intens.
-
31 CHRYSOCOLLA (cEM SILICA) cutoare turcoaz, albastru
inchis.
32. FLUORIT (mdnunchiuri, octaedre, piramide) - albastru, violet,
auriu, alb. 65. TURCOM - culoarea turcoaz.
33. KUNZIT - cu strialii paralele, roz luminos. 66. VULFENIT - portocaliu.
34. RoDocRoZlT - roz gi portocaliu ca piersica. 67. ACVAMARIN - albastru.
35. SUGILIT (LUVULIT, RoYAL LMEL) - violet inchis, dens, opac. 68. HELIODOR - galben auriu.
36. TURMALIN - linii striate paralele, albastru multicolor. 69. MORGANIT - roz.
37. TURMALIN VERDE - culoare verde pal pdnd la smarald. 70. RUBIN - ro9u.
38. TURMALIN RoZ (RUBELIT) - roz vibrant, de la rogu inchis la roz 71. SMARALD - verde.
deschis, pur. 72. SAFIR - albastru.
39. TURMALIN NEGRU - negru strilucitor. 73. DIAMANT - lransparent.
40. TURMALIN BlcoLoR, TRICOLOR 9i MULTIGoLOR - nuanle 74. JAD ROSU - are culoare specifici denumirii.
inchise de maro cu nuan-te de verde, nuanle de roz cu 75- JAD AURIU - idem.
albastru, roz cu verde, etc. 76. LAVENDER -
41. CHIHLIMBAR - sevd de pin pietriiicatd, are reflexii auriu streluci- 77. JADEIT - jad deschis.
toare. 78. IMPERIAL - jad inchis.
42. AZURIT - indigo - albastru inchis. 79. INDICOLIT - albastru.
43. HEMATIT - verde inchis - rosu inchis.
44. CARNEOL - agat rogu portocaliu.
45. LAZURIT - albastru regal intunecat cu pete aurii strilucitoare.
46. MALAHIT - verde inchis.
47. MALAHIT - AZURIT - albastru inchis cu nuanle vetzi.
48. MALAHIT - cHRYSocoLLA - verde inchis - albastru senin
49. FlLlNlT - culoarea pietrei.
50. PERIDoT - nuanld verde clard.
51. SELENIT - transparenld pur5, unele cu incluziuni liniare fine.
52. SoDALIT - albastru inchis.
53 AMAZONIT - verde.
54. APATIT - galben.
55. CALCIT - galben, verde, auriu.
56. CELESTIT - albastru deschis.
57. DIOPTAZ - verde.
58. GRANAT - de la verdele smarald la portocaliu 9i rogu profund'
59. FILDES - are culoare specificd.
60. oPAL - irizalii asemdndtoare unui curcubeu.
61. PERLA - alb sidefiu.
62. RODONIT - roz cu negru.
63. SULF - galberr.
64. ToPAZ - galben auriu.

292
293 I

I
ri
 PRINCIPALELE CORESPONDENTE INTRE MALAHIT VERDE
PIETRE, CULOAREA ACESTORA, GLANDE SI MORGANIT TIMUS INIMA
ORGANE ALE CORPULUI FIZIC PERIDOT
SMARALD ROZ PLAMANI
TURMALIN
ORGANE SI ROZ
PIATRA CU LOARE GLANDE SISTEME TURMALIN
FtztcE VERDE

CUART
FUIVIURIU ANUS AMAZONIT PARTEA IN .
GRANAT NEGRU SUPRARE - ACVAMARIN TIROIDA FERIOARA A
HEMATIT NALE RECT CELESTIT ALBASTRU GATULUI
OBSIDIAN ROSU CHRYSO- PARATIROIDE
ONIX NEGRU COLON CHOLLA GEM PARTEA EX.
RODONIT stLlcA TERIOARA A
TURMALIN TURCOAZ GATULUI
NEGRU

AzURIT CENTRII
CARNEOL ROSU OVARE CAVITATEA AMETIST INDIGO SUPERIORI AI
CITRIN PELVIANA FLUORIT PINEALA CREIERULUI
CHIHLIMBAR PORTOCALIU PROSTATA ORGANELE LAZURIT
RUBIN REPRODU SAFIR VIOLET
VULFENIT TESTICULE CATOARE SODALIT
SUGILIT

APATIT PORTOCALIU CAVITATE

CITRIN SPLINA ABDOMI. DIAMANT
NALA CUART PUR GALBEN - CENTRUL
TOPAZ GALBEN OMBILIC HELIODOR AURIU PITUITARA ULTIM AL
ORGANE SELENIT CONSTIINTEI
DIGESTIVE TOPpz. ALB
VERDE
AVENTURIN
CUART ROZ CAVITATEA
DIOPTAZ TORACICA

294
 TABEL nr. 23 - CRTSTALOTERAPTE
57 DIOPTAZ
58 GRANAT
AGAT DE TURBA 59 FILDES
1 3'l CHRYSOCOLLA
2 AGAT dendriform 60 OPAL
32 FLUORIT
.) 61 PERLA
AGATUL 33 KUNZIT
4 AMETIST u RODOCROZIT
62
OJ
RODONIT
SULF
AVENTURIN 35 suctLtT (LUWLtT,
6 BASANIT 64 TOPpZ
ROYAL LAZEL)
7 CALCEDONIE 36 65 TURCOAZ
TURMALIN
I CARNEOL 37 TURMALIN VERDE
66 VULFENIT
o CARNEOL - ONIX 67 ACVAMARIN
38 TURMALIN ROZ
10 CREMENE (RUBELIN 68 HELIODOR
11 CRISOPAz 6g MORGANIT
3S TURMALIN NEGRU
1) CRISTAL DE STANCA 40 TURMALIN BICOLOR
70 RUBIN
13 CUART AURIU .CITRIN TRICOLOR, MULTI. 71 SMARALD
14 CUART DE CULOAREA COLOR 72 SAFIR
PRAZULUI 41 CHIHLIMBAR /o DIAMANT
15 CUART ALBASTRU 74 JAD ROSU
42 AZURIT
16 CUART ROZ JAD AURIU
43 HEMATIT
17 CUART FUMURIU 76 LAVANDER
44 CARNEOL
18 CUART STEA 77 JADEIT
45 LAZURIT
19 HELIOTROP 78 IMPERIAL
46 MALAHIT
20 JASP 79 INDICOLIT
47 MALAHIT AZURIT
21 LEMN SILICIZAT 48 MALAHIT CHRYSO-
22 OCHI DE TIGRU COLLA
OCHI DE SOIM 49 FILINIT
24 ocHt DE PISICA 50 PERIDOT
25 ONIX 51 I SELENIT
26 OPAL s2 I SODALIT
27 PRASIOLIT s3 I AMMONIT
28 SARD 54 I APATIT
29 SARDONIX ssI CALCIT
30 OBSIDIAN NEGRU 56 I CELESTIT

296
I

t

4, DIETOTERAPIA
Alimentalia este unul dintre cei mai importan,ti factori de
mediu c:re influenleaza starea de $nitate a omului.
Sendtatea esle afectate la un aport alimentar insuficient in
elemente necesare organismului; proteine, glucide, lipide, vitamine,
sdruri minerale, etc. Ddundtoare sunt gi excesele alimentare de
orice fel.
Dacd nu se asiguri un raport corespunzSlor inlre nece-
sitefle alimentare Si aport care se menline un timp mai lung, capaci-
tatea de adaptare a oeanismului se epuizeazd, apare un dezechili-
bru la nivel celular, iau nagtere procese patologice. Acest dezechili-
bru alimentar alfecleaze mecanismele fiziologice gi biochimice de
adaptare, de menlinere a organismului inta-un echilibru dinamic in
raport de tactorii intemi gi extemi, afecteazd metabolismul, imuni-
tatea, activitatea motorie, comportamentul, etc.
Ca atare, alimentalia trebuie sA fie cat mai echilibrata, se
conlind toli factorii nutrilivi in cantit5li gi propo4ii conforme cu ne-
cesitelle reale ale organismului, sd cuprindi pe lAngd calorii sufi-
cienle gi anumite cantitSti de proteine digestive, vitamine, sdruri
minerale, etc.
Sunt doud moduri de a intrebuinla radiestezia in dietoterapie:
1. Determinarea la un momenl dat a nevoilor corpului tizic:
care sunt carentele in vitamine, care sunt sdrurile mine-
rale de care are nevoie, etc.
298
2. Determinarea faptului cd un alimenl oarecare, la un mo-
ment dat, este sau nu indicat sA fie folosit in alimentalia
persoanei investigate.
Pentru o imagine sumard a principalelor componente Glre
fac obiectul dietei 9i a alimentelor in care sunt conlinute acestea, in
continuare se face o prezentare a acestora.
l. PROTEINELE (substanfele proteice sau azotate)
Proteinele sunt substanle organice formate din carbon, oxi-
gen, hidrogen 9i azot, uneori apare 9i sulful in compunere- Acestea
intrd in structura tuturor celulelor si iau parte la refacerea lesuturilor
avAnd deci un rol plastic. ln acelali timp, proteinele intrd in consti-
tulia unor enzime cu rol in reacliile biochimice din organism.
Proteinele sunt strict necesare in nutrilia umand 9i animald.
Totugi, elementele esenliale sunt aminoacizii care sunt cdr6mizile
consiituente ale proteinelor. Acegtia, in combinalie cu azotul for-
meazd foarte multe proteine diferite 9i numarul lor se ridicd la mii de
lipuri.
Dintre cei 30 de aminoacizi, opt sunt esenliali 9i nu pot fi
sintetizali de cetre organismul uman: izoleucina, leucina' lisina,
mentionina, fenilalanina, treonina, triptofanul 9i valina. Un alt ami-
noacid, histidina este considerat esenlial pentru copii. Dintre ceilalli
aminoacizi amintim:alanina, arginina, asparagina, acidul aspartic,
cisteina, cistina, acidul glutamic, glutamina, glicina, omitina, prolina,
serina.
Proteinele se gdsesc in came, pegte' oud, br6nzd, fructe
oleaginoase, cereale, legume vezi, ciuperci.
 ll. LIPIDELE (grisimite)
. . Lipidele (lipoidele) sunt esteri ai glicerinei cu acizi gragi gi au
rolul de a fumiza corpului uman combustibilul de care a-re nevoie
pentru a func_liona.
Se gisesc in camea de porc, mezeluri, sldnin6, unturi
topite. ur)t. g5lbenug de ou. Iapte praf. brAnzi grasd.
Svaiter, ulei de
masttne. ulei de arahide. margarini vegetali, alut]e. migdale, nuci.
lll. GLUCIDELE (hidralii de carbon)
Rolul principal esle de a furniza corpului cildura de care are
nevoie,. de fortifica mu$chii cerora le esle principalul agent hrdni_
tor. Asigurd-a energia necesard pentru funclionarea creiJrului gi a
sistemului nervos central.
Surplusul care nu poate. fi convertit in glucozd sau glicogen
. nu poate fi stocatd in corp (ca Si celelalte vitamine din complexul B)
se depoziteazd sub formd de grdsimi.
cele mai bogate in glucide sunt fdinoasele _ grdu,
-Alimentele
orz, ov-Az, porumb, secard, tuberculi de cartofi, mazdre, linte, bob,
ladoze, miere de albine, dulceald.
IV, VITAMINELE
Sunt substan,te naturale deosebit de aclive, continule in ali-
mente. Ele sunt indispensabile vielii iar impreuni cu hormonii gi en_
zimele fac parte din grupa biocatalizatorilor (ergone).
1. Vitamina A esle solubili in gr€simi. ln alimentele de oriqine ant_
mal; se gdsegte in formd obignuitd (retinol) iar provitjmina A 5. Vitamina 86
(caroten) se gdsegte atet in produse animale cat gi vegetale: unturd
de pegle, fical, unt, branzd, oue, lapte, margarind, morcovi. ardei
300
rogii, sfecld rogie, spanac, vaze rogie, ardei gras, tomate, salatd
verde, fructe de culoare galbenS.
Contribuie la mirirea rezistenlei organismului impotriva
bolilor, a acuitdtii vizuale, ajutd la funclionarea normalS a sistemului
imunitar.
2. Vitamina B1 (tiamind) este hiposolubilS (solubild in ap5) 9i este
sintetizatd de plante gi microorganisme, inclusiv cele din traciul gas-
trointestinal. Faciliteazd asimilarea glucidelor, echilibreaze sistemul
nervos, dd poft5 de mancare. Se g5segte in arahide, germeni de
grau, greu integral, soia, drojdie de bere, orez nedecorticat, porumb,
secard, mazdre, fasole, linte, sfecld, ldptuci, spanac, prune, struguri,
nuci, tdrale, lapte, carne de porc fdrd grdsime.
3. Vitamina 82 (riboflavina) este solubilS in apd Si usor asimilabild,
trebuind sd fie fumizatd zilnic de alimentele consumate.
Surse naturale de vitamina 82: lapte, allrug d0 ou, ficat,
rinichi, drojdie de bere, brenzd, pegte, nuci, caise, castane, fasole,
mazdre, spanac. salald verde, rogii.
4. Vitamina 85 (acid panlotenic, paiontetat de calciu, pantenol)
este solubile in apd. Participd la eliberarea energiei, ajutd procesul
de formare a celulei, contribuie Ia dezvoltarea sistemului nervos
central. Are un rol vital in funclionarea normald a glandelor suprare-
nale, este necesard pentru sinleza anticorpilor.. Sursele naturale;
came, rinichi, ou5, ficat, inimd, carne de pui, droldie de bere,
mazire, soia, grdu, porumb, fdini, tornate, lapte.
( piridoxind, piridoxal, piridoxamin5) este solubile in
apd gi contribuie la buna asimilare a proteinelor gi grdsimilor. Are rol
in prevenirea tulburdrilor neryoase gi dermatologice. Aportul princi-
pal in ralia zilnicd este asigurat de alimentele de origine animale:
:]0r
 1l;
ficat, rinichi, galbenug de
ou. si
10. Vilamina 817 (letril) este una din cele mai controversale gi se
"",1,::_n#:,;i*,
j?Hii#"j#!":!.;;.,?Xjili^,ttlt pare.cd detine proprietdli anumite de prevenire gi tratare a canceru_
lui, dar poate fi otrdvitoare in cantitdti mai mari din cauza acidulLri
cianhidric pe carel con,tine. Se gdsegie in sAmburii de caise, mere.
6._Vitamina 89 ( acidul crrege, pterstci, prune, nectarine.
fotic
5EFffi ff ,ll'riih "li :l{'. "-"i1 i"},:fi il,l'::i#:li;
;{lj,i3iii j"+T}tni:tffii*",n:?t{il#j,"il
Sursele alimentare
jffi 11. Colina face parte din complexul B Si aclioneazd ca agent de
emulsionare a grdsimilor, stimuleazd memoria, prclejeazl encefalul
'depunerile
Ii,

I de varialiile brugte ale dietei zilnice, controleaze de

## jjllx:t rl;1r iilr

;:[
de bere.
Ji:: fii:: rii:1331::: **
'attta oe Secard, dro.;die
colesterol, ac{iune benefic; asupra ficatulut.
- Se gdsegte in gdlbenugul de ou, creier, inime, ficat, legume
cu fructe verzi, drojdie de bere, germeni de grdu.

1#ffi:ft#e"!?i?H'3,?l3T*:) este h'|posorubird, ericienrd in 12. lnozitol este solubil in ap5, face parte din grupul B complex,
numai in proteinele animale
metabolizeazd grdsimile gi colesterolul, menline starea de sdnetate
,nd,acutdnumade,,"-lffrfr3h"i?Ai,::,""t€:",?fiHs
r

a p5rului, aclioneazd prevenliv impotriva eczemelor gi are un efect

proprieteri sti muleazd
"n"isi;;d #"'"ills^11iT": "rust"*r, "r" calmant.
::;;,ff,,:1i"fl 6;;';;"';#"T?l;,XH;ffi !1!:"il.m;ljF; .bere, fasole..uscatd,
Natural se gdsegte in ficat, creier gi inime de vitd, dro]die de
pepene galben, grapefruit, stafide, germeni de
Surse naturale: brenz greu, melase nerafinatS, alune, varzd.
porc, rinichi. -d' oud' lapte, ficat, carne de vitd, de

13.. Acid para-aminobenzoic (APAB) este de asemenea solubil in

*ffi
Sylqrn]rg_El3 (acid orotic) apd f5cand parte din complexul B. Are calitdti de protectie impotriva
l':Ti''"#ff il1[i""ffiJ::''3: efectelor razelor solare, este faclor important in utilizarba proteine_
lor, menline pielea catifelat5 gi s6ndtoasd.
Este continut in ficat. rinichi, drojdie de bere, cereale, orez,
tarate. germeni de grdu, melasd.
9. B 15 (acid
-V{CInua oan,

g,Jllr--j11nt{'*i,p[*Tf *';*1i'ffi r# 14. Vitalnina C (acidul ascorbic) este solubild in apd gi oamenii
trebuie sd gi-o procure din alimente. Se gdsegte in mdcege, ardei,
,fi pdtrunjel, mdrar, cilrice, vand, tomate, cartofi, -afine, mure, zmeurd,
conopidd, ardei iuli. Stimuleazd sistemul imunitar impolriva agentilor
cancerigeni, este un laxativ natural, asigurand coeziunea
"6tulitol.
302

303
de proteinS, maregte durata vielii. Scade incidenla cheagurilor de
sdnge in vasele sangvine.
15. Mtamina D (colecalciferol, viosterol, ergosterol) esle solubild in
grdsimi gi se obline prin acliunea razelor soarelui (din aceasti cauzd
i se spune \yitamina soarelui") sau prin alimentalie.
Are rol in utilizarea optimi a calciului gi fosforului, a.iutd la
tratarea recelilor, conjunctivitelor, la asimilarea vitaminei A. Di-
minueaze efectele toxice acute.
Provine numai din alimente de origine animalS: unturd de
pe9te, sadine, heringi, somon, ton, lapte gi produse lactate.
16. Vitamina E (ocoferol) este sdubile in grdsimi $i se depo-
ziteazi in organism. Are rol imporlant ca anticoagulanl gi Vasodilata-
tor. Faciliteaz5 echilibrul sexual, nervos 9i muscular. Meregte rezis-
tenla organismului, are efect diurelic ai hipotensiv.
Printre sursele alimentare bogate in vitamina E amintim:
germeni de cereale gi boabele aceslora, in uleiurile vegetale prepa-
rate prin presarea seminlelor la rece, soia, nuci, vae6, spanzlc,
fdin5, seminle de floarea soarelui, alune, cartofi pai, pAine neagrl,
unt, ou5.
17. Mtamina F (acizi gragi esenliali: linoleic, linotenic, arahidonic)
este solubild in gr5simi.
Sursele pot fi de origine animald sau vegetale. Se gdsegte
mai ales in uleiurile vegetale de floarea soarelui, porumb, soia, ex-
trase din seminle, in arahide, nuci, migdale, avocado, gofran.
Preintampind formarea depunerilor de colesterol, are pro-
prietSli vasodilatatoare gi stimuleaz; musculatura netedi, participe
la combaterea arleriosclerozei, are rol ln respiralia organelor vitale,
combate afectiunile cardiace.
'18. Vitamina H ( biotina, coenzima R) este solubila in
apd 9i face
parte din complexul B. Este esenliald pentru metabolismul lipidelor
104
$i proleinelor, are rol in menlinerea sldrii de sdnetate a pielii.
Atenueazi durerile musculare.
se gesegte in ficatul de vit5, gdlbenug de ou, soia, fasole
uscatS, ciuperci, drojdia de bere, nuci, orez, lapte.
19. Vitamina K (menadiond, filofinon -K1, farnochinond - K2) este
solubild in grdsimi. Are rol in coagularea sengelui. Vitamina K1 se
gesegte in plante Si vitamina K2 este sintetizatd de flora microbianS.
Bogale in vitamina K sunt: untura de peqte, gdlbenug de ou,
lapte, iaurt, ulei de soia, gofran, spanac, salatd verde, urzici, ro9ii,
mazdre, cereale, cartofi.
20. Vitamina PP (nicotinamida, acid nicotinic, niacind, niacinamide)
este solubilS in apd gi face parte din complexul B. Este esenlial5 in
sinteza hormonilor sexuali, a cortizonului, tiroxinei gi insulinei. Este
necesara pentru buna funclionare a creierului gi sistemului nervos
lntensificd circulalia sangvin; 9i reduce tensiunea arterialS,
are propriete-ti energizante, reduce nivelul de colesterol.
Alimente bogate in vitamina PP: ficat, came slabA, rinichi,
came albd de pasdre, drojdie de bere, germeni de gr6u, mazdre,
fasole, soia, cartofi, tomate, curmale, smochine, prune.
21. Vitamina P (rutina, complex C, bioflavonoide citrice, hes-
peridina) este solubilS in api 9i necesard pentru absorblia corespun-
zdtoare gi utilizarea vitaminei C. Mdregte rezistenla la infeclii, adju-
vant in tratamentul edemelor gi amelelilor provocate de afecliuni ale
urechii inteme.
Se gdsegte mai ales in partea albd a cojii gi miezul citricelor,
caise, hrigcd, mure, cirege, mdcege.
22. Vitamina T contribuie la coagularea sangelui 9i formarea
cheagurilor de senge.
Se gdsegte in gilbenusul de ou gi seminle de susan.
Previne anumite forme de anemie 9i hemofilie.
 23. Vitamina U se pare ce are un rol important in vindecarea ulce-
rului. Se g5segte in vaza crud5.
V. MINERALE ESENTIALE
Substanlele minerale sunt componente importante ale or_
ganismului uman gi sunt indispensabile echilibrului nutritiv. Unele
minerale se gdsesc in cantitdli mai mari, aga cum sunt: sodiul,
potasiul, calciul gi magneziul, iar allele, care nu depSgesc O,O5% din
greutalea corpului uman se numesc oligoelemente. prezenta unora
dintre ele este absolut necesarS, obligatorie pentru buna desiisurare
a proceselor biologice fiind numite pe acest motiv, esenliale. Si le
enumerdm: cuptul, cobaltul, cromul, fierul, fluorul, iodul, manganul,
molibdenul, seleniul, sodiul, zincul.
O bund parte din otigoelemente intrd in compozilia unor
sisteme enzimatice cu roluri metabolice fundamentale. Exiluderea
Ior din alimentalie determin5 tulbutdri care pot fi inliturate numai
prin aportul oligomineralului in cauza.
1. Borul esle o componentd care mentine echilibrul fosforic. Fa-
vorizeazd somnul.
2. Calciul este prezent in organism in cantitatea cea mai mare
comparat cu celelalte minerale.
Menline buna funclionare a organelor, are un rol determi-
nant in transmiterea impulsurilor nervoase, esle un tonic al sistemu-
lui nervos. Principala funclie este ca impreund cu fosforul sd
menlinS in buna funclionare sheletul gi dinlii. Raportul necesar intre
cantitSlile de calciu gi fosfor trebuie sd fie cle 2 (2,S) la 1. lntervine in
coagularea..sdngelui, micsoreazS amploarea proceselor alergice,
amelioreazd capacitataea de distruclie a microbilor de citre leu-
cocite.
Se gdsegle in lapte gi produse lactate, gdlbenug de ou, le-
gume, fasole, mazdre boabe, morcovi, lelind, castraveli, varzd,
fructe.
306
3. Clorul echilibreazd balanla acido-bazicd a sangelui, contribuie la
buna functionare a ficatului, ajute la digestie, contribuie la mentine-
rea suplelii organismului, la refacerea-potenlialului de efort in'pe-
rioada de odihnd, influenlezi echilibrul mineral.
Se gisegte in sarea de bucdtdrie, mdsline, ape minerale
clorurate.
4. Cobaltul este un oligoelement esenlial care are un rol important
in menlinerea integralitSlii sislemului nervos gi indeosebi a celui
vegetativ - simpatic. lntervine in procesul de cregtere gi igi exercitd
rolul biologic prin intermediul vitaminei B12 din care face parte.
Previne anemia pemicioasd.
Se gdsegte in came, rinichi, lapte, stridii, scoici de rau, alge
marine.
5. Cromul contribuie la procesul de cregtere, scdderea presiunii
arteriale, aclioneatS preventiv impotriva diabetului, asigurS protectie
pa(ial5 impotriva arterosclerozei.
Surse naturale: drojdia de bere, ficat de vilel, germeni de
grau, came de pui. ulei de porumb, oud, scoici.
6. Cuorul esle un oligoelement in principal depozitat in ficat.
Asigure absorbtia intestinale a fierului, mentinerea integritetii
pere,tilor vasculai, favoizeazA pdstrarea unei dinamici a"t-r" 'a
sistemului cardiovascular, participd la procesul de formare a hemati-
ilor, exercitd un efect energizaht.
Cele mai bogate in cupru sunt nucile, strugurii, legumele
uscate Si frunzele legumelor vezi, prune, organe animale, alimenie
de origine marind.
 este un oligoelement esentiat prezent
l_IFpl
corpurui,omenesc $i un etement.nutr in toate cetutete menlinerea suplelii pielii, menlinerea in bune condilii a vederii. Este

vr,
i; esJ;ti;i;;;i.?s'"ni"."ru biologic activ asimilal din apele minerale, esle energizant.
necesar- pentru producerea Surse naturale: plante marine, apa de bdut, ciupercile culti-
cre$tere, mdresre rezistenra ra ^hemoglobinei.
ejutj in prlcesur Oe
imoorn"aviri pi"ui,,iu-9i' uilju"L vate pe soluri iodate, ceap5.
miite cauzate-de tipsa de fier, preintampinl'o'Jose;;t '" "'. "nu-
se gasegte in ficatul de porc, rinichi. inimj si fi.rr 1 1. Litiul este un mineral care se gdsegte in cantitAli foarte mici in
4e vitd,
:coici
gi, motugle-crude, piersici
,i""t", qdrb;nri oJo'r,'nili, t".oru, organism. Ajutd la normalizarea dezechilibrelor st5rilor afective, a
sparanshet, rdddcini de pdrrunjet, ,pini", episoadelor maniacale.
verza rogje. maz5re, ridichi. morcov. conopidd,
,lrz-i"i]i"tJ,i'
-'- u"rou,
ciuperci- Se gesegte in legume Si fructe bogate in litiu.

9j Fluoryl este un oligoelement care se aftj in toate tesuturile, mai 12. Maqneziul este din punct de vedere cantitativ, al patrulea din
ates in tesutut osos $i denrar. neouce
rrecvenia'"""rr;i jiii'"*,
i"_
organism. Este un element esenlial pentru buna funclionare a
taregte oasele. slructurilor celulare. Previne accidentele coronariene. Participe la
Surse alimentare cu fluor sunt vegetalele apdrarea antiinfeclioasd a organismului. Are acliune antidepresivS,
- cu cultivate pe soturi
ftuor, apa porabitd ftuoruratll aclioneazS ca un tranchilizant natural. lmpiedicd formarea depune-
[bgn-"!,,"
manna. """,.irirr1""il'05"""gt* rilor de calciu, a calculilor renali, Si biliari.
Surse naturale: cereale neprelucrate, smochine, migdale,
nuci, seminle, legume, banane, lapte.
?:,
Fgrfgrl se g5segte in fiecare cetutd dupj catciu este cet mai
abundent $i
element mineral din organism-
i
Asigur€ struclura solidd oaselor
- fosfor necesar este de 2 (2,s) ta 1), 9i dinlilor (echilibrut calciu
13. Manqanul are o activilate catalitice importante in desfdgurarea
u"t" irport"nt'pJnirJ'ilour"n_ unor funclii vitale. Este activator enzimalic, energizant, im-
zarea bdrditor ini mii, esenriai punt., rrn"iion5rl, j bundt5tegte reflexele musculare, contribuie la prevenirea osteoporo-
lor, necesar in transmiterea impulsurilor 'n",grrd ilri"r,i_
""ir!ii
gi vigoarea organismutui. Ajutd in procesete
h"-"r"" zei, menline echilibrul neNos. Esle util in formarea laptelui matem gi
o" o"9t"ffi iJuino"_ ";,"rgi" menlinerea sistemului de producere a hormonilor sexuali.
care. Aportul alimentar este asigurat de cereale, prune, morepvi,
naturale: pegte, pui. cereale. oud, nuci, banane, cartofi, nuci, vegelale cu frunze vezi, maz5re, sfede, lapte.
^^.-,-._:rr:"
serntnte. -came,
lapte, br5nzeturi. p6ine neagrd,albd

14. Molibdenul intrd in compozilia unor enzime cu funclii biologice

1p..lodul este un mineral esenlial pentru importante. Aclioneaz5 preventiv impotriva anemiei gl asigurd buna
buna desfegurare a acti_
vititi organismului. Ajutd la dezvoltarea funclionare a intregului organism. lmbundldlegle metabolismul celu-
dei tiroide, ajurd ta arderea excesutui $ Uuna tunctiJnale-a-gfan_
lar, formarea de hemoglobine, producerea de energie, in procesul
tatea mentatd. parricip; ta dezvotrarea srd;_il r;;#u"
o.j JrL""i
sl j "lii"r#L de cregtere, in prevenirea cariilor dentare.
srsremutui nervos ta soticitdrite mediutui
a;bia;i: ;;;;ilp"r- "
",j"pi"i" Alimente bogate in acest oligoelement sunt cerealele,
tant in men{nerea elasticildlii, cregterii gi r"p"rerii"f".rirrif"r, seminte de legume, mazdrea, fasolea, fructe, rddecinoase, lactate.

308

t
 15. .Potasiul ,este necesar pentru buna desfdgurare a tuluror me-
tabolismelor. Este un element esenlial pentru cregtere, ,"Si"aaa
tivitatea neuromusculare, regleazd apa din corp ""-
?cu airt6ruisoOiu_
lui), normalizeazd bdtdile inimii, f avonzeazd oilgenarea cieierutui.
Ajute la eliminarea reziduuritor organice gi la tratimentui nipertensi
unii arteriale gi a alergiilor.
'16.
.Seleniul este un antioxidant, previne procesul de imbdfanire.
Autd la menlinerea etastjcitdlji lesuturilor, asiguni piotecala impo-
rnvva anumtlor taclori canceriqeni, adjuvant in tratamentul' mdtrelii,
stimuleazd fertilitatea.
gdsegte in germenii de grau, tdrale, rogii, ceapd, rinichi,
ficat, alimente de origine marina.
i Vl. SARURILE SCHUESSLER (serurile tisulare)
17 Sodiul es_enlial in procesul cte cregtere. lmpreune cu pota_
la distribulia apei in organism. Confer{ o mdrire a
stur pantcipa-esJe
rezistenlei la efort fizic al nervos. Ajutd la prevenirea insolaliilor.
Sursele naturale sunt sarea, molugtele, morcovul, sfecla,
anghinarea, camea de vitd, creier, rinichi, gu;cd.
18- Sulful esle prezenl in toate celulele corpului, are rol in oroce-
sele_-de detoxificare, este participant direct ia toate metabolismele
desla9urate in organism cet gi la respiralia celularr. Stimuleazd se-
cretia gastrice, hvorizeazd inldturarea constipaliei, cregte secrelia
biliard. limiteaze abso$tia toxinelor, stimuleazd jecrelia Oe insutin'd,
reduce concentralia de colesterol, cregle eliminjrile de apd din or_
ganism, mere$te reactivitatea sistemului nervos, imbundidlegte
apdrarea anliinfeclioase a organismutui, scaoe sensiUiiiiaiel ta
agenlii alergici. Menline tonusul pietii 9i confed strdlucire petuui.
19. Vanadiul inhibA formarea colesterolului in vasele sanqvine.
Este un adjuvant in prevenirea crizelor cardiace.
Sursa naturalS in care se gdse$te este pegtele.
3r0
20. Zincul este un oligoelement esenlial care se aflS pe locul doi,
dupa fier, in ceea ce prive$te cantitatea din organism. Participd la
activitelile enzimatice gi hormonale. Favorizeazd digestia Si sistemul
vascular. Este r€spunzAtor de menlinerea apetitului. Are rol in pro-
teclia antiumorde in neoplasme, in apirarea imunitarS. Accelereaza
oprirea sengerSrilor. Are acliune protectoare impotriva fenomenului
de imbdtrdnire. Este adjuvant in tratamentul sterilitelii, favorizeazd
cregterea capacit5lii mentale.
Se geseite in came, ficat, alimente de origine marinS, ger-
meni de gr€u, drojdie de bere, seminle de dovleac, oud, lapte,
boabe de cereale, mugtar.
Sunt denumite astfel dupd cel ce le-a descoperit, dr. W.N.
Schuessler.
Aceste sdruri sunl componenli minerali anorganici ai !esu-
turilor organice gi in cazul unor deficite a acestora se instaleaze
starea de boale. Este deajuns ca acea$e deficienld s5 fie corectate
ce organismul are capacitatea de a se vindeca el insuti.
1. Fluorura de CALCIU se gdse;te in lesuturile conjunctive. Afecli-
uni dalorate excesului sau carenlei: varice, furunculozS, cr€pdturi
ale pielii, aparilia tarzie a dinlilor, intinderi ale lendoanelor muscu-
lare.
2. Fosfatul de CALCIU se gdsegte in celulele 9i fluidele corpului, in
oase, dinlj, sucul gasiric.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei: apatie, hidrocel,
transpiralie noclumd, respiralje urat mirositoare, extremitSli reci-
3l r
3. sulfatul de cALclu in cantitdli mici se gdsegle in lesuturile con-
junctive gi celule hepatice.
Afec,tiuni datorate excesului sau carenlei: ulcere cronice pu-
rulente, abcese adanci, eruplii culanate.
4. Fosfatul de FIER se geseite in s6nge 9i in celule, mai pulin in
celulele neryoase.
Afectiuni datorate excesului sau carenlei: constipalie sau
diaree continud.
5. Fosfatul de MAGNEZIU se gisegte in oase, din$, sdnge, creier,
celule nervoase, celule musculare.
Afecliuni datorare excesului sau caren,tei: crampe, nevralgii,
colici, junghiuri.
6. clorura de PoTASIU este existentS in lesuturile membranoase
gi sub stratul cutanal exterior.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei: eczeme cu pus-
tule, aparilia negilor, pot fi cauza friabilitelii genelor.
7. Sulfatul de PoTASIU interaclioneazd cu celulele care formeaz6
membranele pielii $i care invelesc organele inteme.
Afecliuni dalorate excesului sau carenlei: dureri in membre'
eruplii cutanate, senzalia de greutate a membrelor, coloralia gal-
bend a bazei limbii.
8. Fosfatul de PoTASIU esle in toate lesuturile organismului, cu
precddere in celulele sangvine, celulele nervoase sau creier.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei: memorie slab5,
anxietate. insomnie, puls rapid gi slab, digestie necorespunziloare a
lipidelor.
3t2
9. Clorura de SODIU este o sare care regleaz5 cantitatea de lichide
din organism Si le transpode in celule.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei: guturai, scurgeri
apoase din nas g din ochi, nevoia de a mdnca sdrat.
10. Fosfatul de SODIU are rolul de a menline solubilitatea acidului
uric in sange, emulsioneaze acizii gragi.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei:icter, gust metalic
sau acid ?n gurd, respiralie rdu mirositoare.
11. Sulfatul de SODIU are rolul de a stimula secreliile naturale gl
are acliune ugor iritante asupra lesuturilor.
Afecliuni datorate excesului sau carenlei: febrd scdzutS,
edeme, depresii nervoase, afecliuni ale vezicii biliare.
12. Acidul SlLlClC este o parte componentd a lesutului conjunctiv,
a p5rului, unghiilor, pielii.
Afecliuni datorale excesului sau carenlei: memorie slaba,
furunculozS, cdderea p5rului, cregterea unghiilor striate, a unghiilor
care cresc anormal.
313 I
I
i
il
TABEL nr. 24 - DIETOTERAPIA 45 FOSFATUL DE
CALCIU
46 SULFATUL DE CALCIU
PROTEINELE 21 VITAMINA P 47 FOSFATUL DE FIER
B LIPIDELE 22 VITAMINA T 48 FOSFATUL DE
c GLUCIDELE 23 VITAMINA U MAGNEZIU
D VITAMINELE 49 CLORURA DE
E MINERALE ESENTIALE MINERALE POTASIU
F SARURILE ESENTIALE 50 SULFATUL DE
SCHUESSLER 24 BOR POTASIU
25 CALCIU 51 FOSFATUL DE
VITAMINELE 26 CLOR POTASIU
27 COBALT 52 CLORURA DE SODIU
1 VITAMINA A 28 CROM 53 FOSFATUL DE SODIU
2 VITAMINA 81 29 CUPRU 54 SULFATUL DE SODIU
5 VITAMINA 82 30 FIER 55 ACTDUL StLtCtC
4 VITAMINA 85 31 FLUOR
VITAMINA 86 32 FOSFOR
r) VITAMINA 89 33 toD
7 VITAMINA 812 34 LITIU
I VITAMINA 813 35 MAGNEZIU
I VITAMINA 815 5(' MANGAN
10 VITAMINA 817 MOLIEDEN
11 COLINA POTASIU
12 INOZITOL ?o SELENIU
13 ACID PARA-AMINO- 10 SODIU
BENZOIC 41 SULF
14 VITAMINA C 42 VANADIU
15 VITAMINA D 43 ztNc
16 VITAMINA E
17 VITAMINA F SARURILE
18 VITAIVIINA H SCHUESSLER
19 VITAMINA K 44 I FLUORURA DE
20 VITAMINA PP CALCIU
 Solurile intrazonale au de asemenea profil bine determinat,
dar caraclerele morfologice ale acestora reflectd influenta domi-
nant5 a factorilor pedog;netici intemi (roca, relieful, apa ireaticd);
suni dspandite sub formd de pete sau de insule in interiorul unor
anumile zone de sol.
CAPITOLUL XIII
Dupe "Sistemul roman de clasificare a solurilo/' acestea se
impart dupd cum urmeazd:
AGRICULTURA
CLASA ORIZONT TIPURI DE SOL
(caracter diaonostic)
Radiestezic se pot determina solurile care urmeaze sd fie
1 2
insemenlate, cu ce ingrS$Sminte gi insecticide sd fie lratate culturile,
produclia estimatd la hectar, etc. Pentru a face asemenea deter- Orizont A molic Ai 14. sol bdlan
1. MOLISOLURI orizont subiacent cu 15. cemoziom
mineri folosi!i cunostinlele acumulate pand acum.
culori de orizont mo- 16. sol cambic
( zona de campie) lic in partea superi- 17. argiloiluvial
oard 18. cemomiozoid
1. CLASIFICAREA SOLURILOR
19. sol cenugiu
Una din cele mai vechi clasificdri imparte solurile in trei 20. rendlna
21. Dseudorendzind
clase principale - zonale, intrazonale gi azonale - in care sunt gru-
pate 13 tipuri de sol, Si anume: 22.sol brun-rogcat
Orizonl B argiloilu- 23. sol brun argilo-
Soluri zonale Soluri interzonale Soluri zonale
2. ARGILUVI - vial (fdri a se iluvial
SOLURI indeplini condi!ia de 24. sol luvic
'l Lateritice L Soloneluri 11. Scheletice
la clasa 1) 25. sol brunjuvic
2. Loesice, eoliene 9. De mlagtind 26. luvisol albic
12. Aluviale
3. Castanii 10. Humico-carbonatlce 13. De luncd 27. sol brun mezo-
4. Cemoziomice Orizont B cambic bazic
5. Cenusii de pddure 3. CAMBISOLURI 28. sol rosu (tena
6. Podzolice rosa)
7. De tundrd 29. sol brun acid
30. sol brun feru-
Solurile zonale sunt cele cu profil bine diferenliat, ale cEror 4. SPODOSOLURI Orizont B spodic luvial (podzolic)
caractere morfologice reflecti influenta dominantd a climei gi vege- 31. oodzol
tatiei; acestea ocupe suprafele intinse formend zone.

ll6
 MACROELEMENTE: carbon, hidrogen, oxigen, azot, fosfor, potasiu,
1 2 3 calciu, magneziu.
Orizont A umbric gi 32. sol negru acid MICROELEMENTE: fier, cuptu, zinc, magneziu, molibden, beriliu,
orizont subdiacent 33. andosol clor, etc.
5. UMBRISOLURI cu culori de orizont 34. sol humicosili-
umbric, cel pulin in catic
oartea suDerioara Azotul: se poate prezenta sub formd oroanice care este inaccesibil
35. lScovigte pentru plante, este constituil in rezerve usor biodegradabile
6. SOLURT Orizont G (genic) 36. sol gleic 9i in rezerve greu biodegradabile.
HIDROMORFE sau w (pseudo- 37. sol negru
qleic) 38. sol oseudooleic Fosforul: se gdsegte sub formd de combinalii minerale Si organice.
7. SOLURI Orizont salic sau 39. solonceac
HOLOMORFE natric 40. solonet Potasiul: se gdsegte in minerale primare gi minemle secundare.
8. VERTISOLURI Orizont vertic 41- vertisol
42. litosol HUMUSUL influenleazd direct starea de fertilitate prin faptul ci
Orizont A slab for - 43. reqosol reprezinte o rezervd pentru nutrilia plantelor gi influenleazd un gir de
9.SOLURI NEEVO- mat, urmal de ma- 44. psamosol insugiri filce gi fizico-chimice ale solului (culoare, temperaturd, ca-
LUATE SAU terial parental sau 45. aluviune pacitatea de api, porozitatea, potenlial redox).
DESFUNDATE profil trunchiat 46. sol aluvial
47. erodisol
48. coluvisol
49. sol desfundat 3. INGRASAMINTE CHIMICE SI NATURALE
50, protosol an-
troDic Dupe provenientS, ingrSgSmintele se impart dup5 pro-
lO.SOLURIORGA - Odzont turbos 51 sol turbos veniente:
NICE (histosoluri)
Ingresiminte naturale: gunoi de dgejd, mustul de gunoi, gunoi de
pasdre, composlun, ingrSgdminte verzi.

Ingrigiminte oblinute pe cale industriali:

2. COMPONENTE CHIMICE PRINCIPALE ALE PAMANTURILOR
- simple - cu azot;
ln solulia solului se pot gdsi toale elementele ce intrd in aF - cu fosfor:
cdluirea plantelor:azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier, sulf, - cu potasitr;
elc
- complexe - binare - azot - fosfor, azot - potasiu;
- organorninerale.

it9
 CIRES - Soiuri limpurii, Germersdorfer, Hedelfinger, Boambe de
lngre$dminte simple cu azot : uree, azotat de amoniu, nitrocalcar. Cotnari.
lngrigiminte simple cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul
concenirat, f osf orita. VISIN - Mari timpurii, Spaniole, Timpurii engleze, Mocanegti,
lngrigiminte simple cu potasiu : sarea potasicS, clorura de pota- Crigane.
siu, sulfatul de Potasiu.
PRUN - Tulen gras, D'Agen, V6ndt romanesc, Vanit de ltalia, Gros
Folosirea inorisimintelor: romAnesc, Anna Spath.

Pe soluri acide - cu prioritate se folosesc ingrdgdmintele simple: NUC - Altoit gi nealtoit.

nitrocalcarul 9i superfosfatul simplu;
GUTUI - soiuri locale.
Pe soluri alcaline - azotatul de amoniu;
- sulfat de amoniu; CASTAN - soiuri locale.
- ape amoniacale;
- fosfali de amoniu. COACAZ NEGRU - Bogatar, Consort, Cotsworld Cross, Daniels
September, Mendip Cross, Roodknop.
Pe soluri universale - nitrofosfali;
- organominerale; COACAZ ROSU - Abundent, Heros, Honghton Castle, Jonkheer van
- superfosfat concentral. Tets, M5rgdritar, Red Lake, Rondon, Wilder, Rogu timpuriu.

4. PRINCIPALELE SPECII POMICOLE 5, PRINCIPALELE SPECII DE VITA DE VIE

MAR - Red Melba, Astrahan, Clar alb, Crelesc, Petul, Parman

Auriu, Grupa Red Delicious, Golden Delicious, Jonathan.
PAR - Favorita Cllapp's, Wiliams, Untoasd Morettini, Untoasd
Bosc, Cure, Contesa de Paris, Passe Crassane, Abatele
Tetel.
PIERSIC - Soiuri cu pulpd alb5, Cardinal, Dixired, Jersyland, Red-
haven, Elberta, Halehaven, Sonthland, Neclarine.
cAlS - Timpurii de Arad, Timpurii de Chiginiu, Cea mai bund de
Ungaria, Mari de Cenad, Rozal, Umberto.
Soiuri pentru struguri de masS: Cardinal, Delizia de Vaprio, Perla
de Csaba, Perletta, Regina viilor, Afuz Ali, Alfonse Lavallee,
Coamg albd, Coamd neagrd
Soiuri pentru vinuri albe: Ardeleancd, Berbecel, Crea_ti, Cram-
pogie, Galbend de Odobegti, Gerdan, lordand, Mdjurcd,
Potmac, Pldvae.
Soiuri pentru vinuri gampanizate: Cabemet Sauvignon, Feteascd
albd, Feteascd regale, Galbend de Odobesti, lordana, Ries-
ling italian.

321
320
 Soiuri penfu vinuri rogii: Bourgund mare, Cabemet Sawignon, TABEL nT. 25 - AGRICULTURA
Feteasce neagre, Pinot noir, Bdbeascd neagri, Negru vdr-
tos, Codorcd.
A. SOLURI ZONALE 2. ARGILUVISOLURI
Soiuri pentru coniac: calbend de Odobegti, lordand, plivae,
Rogioane. 1 LATERICE 22 SOL BRUN.ROSCAT
2 LOESICE. EOLIENE 23 SOL BRUN - ARGI-
Soiuri pentru stafide: KalMag, perletta, Sultanina, Urum Luzum. CASTANII LOILUVIAL
3
4 CERNOZIOMICE 24 SOL LUVIC
Soiuri pentru vinuri dulci: Chardonay, Cabemet Sauvignon, 5 CENUSII DE PADURE 25 SOL BRUN - LUVIC
Feteasce alb5, Feteascd neagrS, Grasd de Cotnari, Muscat
Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, TSmAioasd romaneascd. 6 PODZOLICE 26 LUVISOL ALBIC
i 7 DE TUNDRA
3. CAMBTSOLURT
6, PRINCIPALELE BOLI, INSECTE PARAZITARE SI REMEDII B, INTERZONALE 27 SOL BRUN MEZO-
8 SOLONETURI BAZIC
Boli produse de micoze: pdtarea cafenie (rap5nul), fdinarea, 9 DE MLASTINA 28 SOL ROSU
moniliozele, pdtarea albd a frunzelor, pdtarea rogie a frun- 10 HUMICO . CARBO. 29 SOL BRUN ACID
zelor, ciuruirea frunzelor, rugina, antracnoza. NATICE
4. SPODOSOLURT
Boli produse de bacterii: cancerul pomilor fructiferi, pdtarea gi ciu- C. ZONALE 30 SOL BRUN FENU-
ruirea bacteriand a frunzelor. 11 SCHELETICE LUVIAL
12 ALUVIALE 31 PODZOL
Boli produse de virusuri gi micoplasme: petdri cloritice, rdsucirea 13 DE LUNCA
frunzelor, ingelbenirea cloroticd.
5. UMBRISOLURI
lnsecte .l-iunitoarci pdduchele din San Jose, p;duchii lestogi, ger-
1. MOLISOLURI 32 SOL NEGRU ACID
gdrite, acarieni, insecte defoliatoare. 33 ANDOSOL
14 SOL BALAN 34 SOL HUMICO
. Combaterea bolilor gi insectelor se face prin urmdloarele 15 CERNOZIOM SILICATIC
melode 16 SOL CAMBIC
17 SOL ARGILOILUVINAL 6. SOLURI
- agrofitotehnice - ingr5g5minte, lucrdri ale solului, aso_ 18 SOL CERNOZIOMOID HIDROMORFE
lamente; 19 SOL CENUSIU LACOVISTE
- fizice - foc, luminS, campuri electrostatice, temperaturi ridi- 20 REDZINA JO SOL GLEIC
cate sau sc5zute; 21 PSEUDOREDZINA 37 SOL NEGRU
- chimice - prefuiri cu pulberi sau pudre, gazdri sau fumigdri;
- biologice.

322 323
 38 | SOL PSEUDOGLEIC 56 ItNGRASAMINTE
VERZI
7. SOLURI HALOMORFE 68 I FOSFORITA PIERSIC
39 SOLONCEAC INGRASAMINTE 89 SOIURI CU PULPA
40 SOLONET INDUSTRIALE INGRASAMINTE ALBA
SIMPLE SIMPLE CU 90 CARDINAL
8. VERTISOLURI 57 CU AZOT POTASIU 91 DIXIRED
41 IVERTISOL 58 CU FOSFOR 69 SARE POTASICA JERSYLAND
59 CU POTASIU 70 CLORURA DE REDHAVEN
9. SOLURI NEEVOLUATE POTASIU 94 ELBERTA
SAU DESFUNDATE COMPLEXE 71 SULFAT DE POTASIU o4 HALEHAVEN
42 LITOSOL 60 BINARE CU AZOT. OA SOUTHLAND
43 REGOSOL FOSFOR SPECII POMICOLE 97 NECTARINE
44 PSAMOSOL ot BINARE CU AZOT - MAR
45 ALUVIUNE POTASIU 72 RED MELBA CAIS
46 SOL ALUVIAL 62 ORGANOMINERALE ASTRAHAN 98 TII\iIPURII DE ARAD
47 ERODISOL 74 CLAR ALB 99 TII\4PURII DE
4A COLUVISOL INGRASAMINTE CHISINAU
75 CRETESC
49 SOL DESFUNDAT SIMPLE CU AZOT 76 PATUL 100 CEA MAI BUNA DE
50 PROTOSOL 63 UREE 77 PARMAN AURIU UNGARIA
ANTROPIC 64 MOTAT DE GRUPA RED 101 MARI DE CENAD
AMONIU DELICIOUS 't02 ROZAL
10, SOLURI ORGANICE 65 NITROCALCAR 79 GOLDEN DELICIOUS 103 UMBERTO
5,1 I SOL TURBOS 80 JONATHAN
INGMSAMINTE CIRES
INGRASAMINTE SIMPLE CU PAR 104 SOIURI TIMPURII
NATURALE FOSFOR 81 FAVORITA CLAPP'S 105 GERMESDORFER
52 GUNOI DE GRAJD bb SUPERFOSFATUL 106 HEDELFINGER
WILIAMS
53 MIUSTUL DE GUNOI SIMPLU 107 BOAMBE DE
UNTOASA MORETTINI
54 GUNOI DE PASARE 67 SUPERFOSFATUL a4 UNTOASA BOSC GOTNARI
55 COMPOSTURI CONCENTRAT CURE
86 CONTESA DE PARIS VISIN
PASSE CRASSANE 108 MARI TIMPURII
oo ABATELE TETEL 109 SPANIOLE

I
 1 '10 TIMPURII ENGLEZE 130 HEROS 150 CRAMPOSIE SOIURI PENTRU
111 MOCANESTI 131 HONGHTON 151 GALBENA DE coNlAc
112 CRISANE CASTLE ODOBESTI 170 GALBENA DE
132 JONKHEER VAN 152 GERDAN ODOBESTI
PRUN TETS 153 IORDANA 171 IORDANA
113 TULEN GRAS 133 MARGARITAR t54 MAJURCA 172 PLAVAE
114 D'AGEN 134 RED LAKE 155 POTMAC 173 ROSIOARA
115 VANAT ROMANESC '135 RONDON 156 PLAVAE
116 VANAT DE ITALIA 136 WlLDER SOIURI PENTRU
117 GROS ROMANESC 137 ROSU TIMPURIU SOIURI PENTRU STAFIDE
118 ANNA SPATH VINURI SAMPANIZATE 174 KAS- IVIAS
VITA DE VIE 157 CABERNET 175 PERLETTA
NUC SAUVIGNON 176 SULTANINA
1 '19 ALTOIT SOIURI PENTRU FETEASCA ALBA 177 URUM LUZUM
120 NEALTOIT STRUGURII DE 159 FETEASCA REGALA
MASA 160 GALBENA DE SOIURI PENTRU
GUTUI 138 CARDINAL ODOBESTI VINURI DULCI
121 I SOIURI LOCALE 't39 DELIZIA DE VAPRIO 16'l IORDANA 178 CHARDONNAY
140 PERLA DE CSABA 162 RIESLING ITALIAN 179 CABERNET
CASTAN 141 PERLETTA SAUVIGNON
122 I CASTAN 142 REGINA VIILOR SOIURI PENTRU 180 FETEASCA ALEA
143 AFUZ ALI VINURI ROSII 181 FETEASCA NEAGRA
COACAZ NEGRU 144 ALFONSE LAVALLE 163 BOURGUND MARE 182 GRASA DE
123 BOGATAR 145 COARNA ALBA 164 CABERNET COTNARI
124 CONSORT 146 COARNA NEAGRA SAUVIGNON 183 MUSCAT OTTONEL
125 COTSWORLD CROSS 165 FETEASCA NEAGRA 184 PINOT GRIS
126 DANIELS SEPTEMBER SOIURI PENTRU 166 PINOT NOIR 185 PINOT NOIR
MENDIP CROSS VINURI ALBE 167 BABEASCA NEAGRA 186 TAIVAIOASA
124 ROODKNOP 168 NEGRU VARTOS ROMANEASCA
'169 CODORCA
147 ARDELEANCA
coAcAz Rosu 148 BERBECEL
129 I ABUNDENT 149 CREATA

326 317
 BOLI PRODUSE DE METODE DE
MtcozE COMBATERE A
187 PATAREA CAFENIE BOLILOR SI
'188 FAINAREA INSECTELOR
189 MONILIOZELE DAUNATOARE
190 PATAREA ALBA A 201 4GROFITOTEHNICE
CAPITOLUL XIV
FRUNZELOR 202 FtztcE
191 PATAREA ROSIE A 203 MECANICE
FRUNZELOR 204 CHIMICE DETERMINAREA PRONOSTICURILOR
192 CIURUIREA 205 BIOLOGICE SPORTIVE, A CASTIGATORILOR
FRUNZELOR CURSELOR DE CAI, A NUMERELOR
193 RUGINA
194 ANTRACNOZA
CASTIGATOARE LA LOTO, A ZILELOR
FAVORABILE PENTRU TRAGERILE
BOLI PRODUSE DE LOZURILOR CASTIGATOARE
BACTERII
195 CANCERUL POMILOR
FRUCTIFERI
'196 PATAREA BACTERIA. Abordarea acestui capitol este mai delicatd pentru cA se
NA A FRUNZELOR pune o intrebare legitima: dacd prin radiestezie este posibil sd de-
197 CIURUIREA BACTERI. termini numere cestigatoare la lolo, sd zicem, atunci toli radieste-
ANA A FRUNZELOR zigtii ar fi miliardari, ceea ce nu se intamplS. Problema care se pune
este: de ce se intamplS asa? Se pot determina cu precizie atatea
BOLI PRODUSE DE
lucruri gi fenomene ascunse, inciusiv persoane disperute, se poale
VIRUSURI SI determina num5rul casei, scdrii, etajului, apartamentului unei per-
MICROPLASME soane 9i nu se pot determina trei numere loto? Ce factorj intervin de
198 nu se pot determina cele necesare pentru ca$igurile de noroc?
PATARI CLOROTICE
199 RASUCIREA
Pa(ial, la aceste intreb5ri, se poate rdspunde prin morald gi
FRUNZELOR probabilitate. Partea morald este de la sine inleleas; gi nu necesitd
200 INGALBENIREA comentarii, la fel Si probabilitatea.
CLORITICA
Trebuie sd facem remarca urmdtoare: toate antrenamenlele
gi ulterior determinirile in teren s-au executat pe actiuni, faple care
s-au petrecut (minereurile sunt de mii Si mii de anj in acele locuri,

329
apa curge sau se afle acolo de mal mult timp, am pierdut candva
brelocul pe carel cSutdm acum, etc). Deci se investigh eazA infor-
malii care deja au fost inscrise in Banca de Date Universald ca acli-
uni petrecute anterior momentului misurdtorii.
Este de reliefat faptul cd, la un nivel superior, existd un con-
tinuum spaliu temporal, acel prezenl conlinuu, atunci cend spaliul gi
limpul nu existd, nu existd trecut gi viitor, totul coexiste, totul este
cunoscut. Bineinleles cd la un asemenea nivel se cunosc gi nu-
merele cegtigdtoare la loto Si caii care cagtige cursele hipo, insd la
un asemenea grad elevat de spirilualitate existd incompatibilitate
totale cu asemenea acliuni.
Totugi, esle posibil ca prin radiestezie sd fie cunoscute, dac;
nu rezultatele exacte, cel pulin doud elemente esenfiale care con-
curd la aflarea soluliei optime de adoptat. Ne referirir la vitalitatea
unei echipe, a unui sportiv, a unui cal in timpul intrecerii gi, prin
comparalie cu celelalte echipe sau sportivi, cu ceilalli cai, sd se de-
termine cu o probabilitate mare, cine va cegtiga. Al doilea element
care se poate lua in considerare este momentul, data, ziua, locul
care ve este favorabil pentru ceea ce v-ali propus.
1. Determinarea pronosticurilor sportive
ln acesi capitol se va analiza posibilitatea realizdrii unor
mdsurdtori specifice radiesteziei pentru atingerea scopului propus.
. lndiferent cd este vorba de un joc colectiv (fotbal, handbal,
volei, hochei, badminton, polo, oin5, rugby, etc.) care necesite
parteneri (perechi) sau este vorlra de un joc individual, modalitatea
de acliune este in principiu aceeagi, cu mici varialii. Aceste diferenle
sunt date de condiliile concrete de desfSgurare a fiecSrei discipline
sporlive.
330
De asemenea trebuie luate in considerare Gondiliile mete-
orologice, de anoiimp, natura gi starea de momenl a terenului gi nu
trebuie uitat dace echipele.ioacd in deplasare sau pe teren propriu.
Cercetarea se rezumd la determinarea vitalitdlii echipelor,
concurenljlor, iar acea echipd, pereche sau concurent care are vitali
tatea mai mare ca valoarea mesuratS, este posibil si cagtige meciul
sau intrecerea.
Trebuie reamintit ce o determinare de genul: "Care echipd
va cagtiga?" nu dd rezullate exacte.
Vitalitatea definitd ca stare de potenlial momenlani a unui
sistem viu este o rezultantd a mai multor factori dintre csre amintim:
starea de sdndtate fizicS Si psihicd gi starea de odihnd sau oboseald,
etc. De asemenea trebuie sd congtientiz5m cd la oblinerea de
rezultate superioare contribuie ca factor hot5retor cuno$tinlele
lehnice, tactice coroborate cu gxpenenta acumulat5 in domeniul
respectiv.
Pentru misurare vd alegeli o scalS la care sd raportali
m;rimea momentale a vitalit5lii. Puteli alege din mai multe variante:
ca origine. prdoli presupune cd incepe! de la 0 (zero) ceea ce ar
indica lipsa totalS de vilalitate a sistemului viu (ansamblului de
sisteme).-e- valoare maximd se pol lua valorile 10, 100 sau 12
(daci misurati pe cercul exterior al riglei circulare) ceea ce ar
reprezenla slarea de vitalitate maxime, potenlialul maxim al acelui
sistem. Valorile intermediare vor reprezenta stdn graduale pro-
portionale cu starea efective a subiectului la care difer; numai
raportarea la o anumite scare respectiv a mdrimii grafice gi
numirului intervalelor intre minrm gi maxim.
Ca sd nu ultali sd luali in considerare unul sau mai mulli
factori, este bine s5 vd face-ti o figS care vd va ajuta gi intr-un studiu
comparativ ulterior. Puteli trece pe aceasti figd: titulatura (la ce
anume se referi studiul), data intocmirii fi9ei, data medului
(concursului), locul, dac; este pe leren propriu sau in deplasare,
starea terenului, condilii meteo (pentru data suslinerii meciului),
331 I
I
IJ
 anotimp, participanli gi in sfargit, penlru fiecare categorie de oartici_ Rdspunsul se deceleaze pe rigla gradate direct, sau pas cu
panli, vitalitatea momentand (la data suslinerii meciului). pas:

ln funclie de rezultatele oblinute privind vitalitatea, se scriu
- ordine descrescdtoare echipele
in (concurenlii). Acea e"hipd care
are numdrul de ordine cel mai mic, are gandeie cele mai mari de
cegiig.
.. Dacd aveli foarte clar scala pe care dorili se o folosili, fac-
torii care trebuie luati in considerare 9i, mai alds. la ce se'referd
mdsur€toarea, puteJi iotosi urmdtoarea'conv;"G;";tdi
""'
"Dacd ziua intei a funii... esfe cea mai favorabilS pentru a
trcge un loz, pendulul meu (ansa, bagheta) sd se rofeascd ,a
drcapta, dacd nu, sd se roteasca /a $enga':
Astfel se continud cu fiecare zi a lunii peni la oblinerea unui
rezuliat afirmativ. Apoi, dupd aceeagi metodologie, se determini ora
gi locul de unde se va face extragerea.

Succes !
1. "Care este starea de vitalitate a echpei Forest?,'
2. "Care este slarea de vitalitate a echipei Amidonul?"

2. Determinarea numerelor loto, a zilelor favorabile pentru tra_

gerea lozurilor castigitoare.

La acest tip de determindri, marja de hazard fiind enraord!

nar de mare, o importanld deosebitd o are determinarea zilei celei
mai favorabile pentru a efectua aceste activit;ti.

. Reamintim c5, mai ales la acest tip de mdsurdtori trebuie sd

vA detagali complet de orice alt subiect in afard de ceea ce v_ati
propus sd faceli. Dace vd gAndili cat ve{i cagiga, ce veli face cu
ceea ce veli primi, rdspunsurile vor fi cu siguranld eronate. ln princi_
pal, toate gregelile de mdsurdtoare se fac, deiltfel, nerespectend
aceastS reguld.

Pentru a determina ziua cea mai favorabild pentru o activi-

tate, sd tragi un loz de exemplu, se folosegte o convenlie mentald
simplS, de genul:

"Carc este ziua cea mai favorabild pentru a trage un loz

ca$igdtor?"

332 333
 F'OPOVICI, LUCIA . MORUZI, CONSTAI.ITA . TOMA. ION - ATLAS BOTANIC. Ed
Didactice i
Psdagogica, Bucuregi, 1994.
RAVAT, JR - ADEVARURILE Sl ILUZIILE RADIESTEZIEI, Extras dupd editia din 1Srj7
Pais.
RAPHAELL, KATRINA . LUMINA CRISTALELOR, ENERGIA VINDECATOARE A
CRISTALELOR, Ed. Diva, Cluj-Napoca. 1S6.
SIMU, SIMEON - BAGHETA UNGHIULARA (MAGICA), Editia autonrlui , 1937.
.,BIBLIOGRAFIE SIMIONESCU, ALEMNDRU - SUGESTIE SI AUTOSUGESTIE . PRINCIPII,
SELECTIVA EXERCITII PRACIICE, Ed. Niculescu, Bucureqti 19O5.
STEINER, RUDOLF - UNIVERSUL, PAMANTUL SI OIVIUL - MITOLOGIA FGIPTEANA
'-'- BIBLIA sau SFANTA SCRIPTURA, Editura lnstitutului Biblic Si de lvlisiune al Sl CIVILIZATIA ACTUALA, Ed. Univers Enciclopedic.
Bisericii Ortodoxe Romano, Bucure$i, 1S TUDOR, I - MIC ATLAS DE PLANTE, Ed. didactici si pedagogic; Bucure$ti. 1968.
BARBARIN, G. - SECRETUL MARII PIRAMIDE, Editura Esot€ra, Bucuregti,1S4
BlzEMoNT, DORoTHEE KoECHLIN de - UNIVERSUL LUI EDGAR cAYcE, Editura
Sagittaflus, lagi. 1S6
BIVOLARU, GREGORIAN - CROIVOTERAPIA, SANATATE SI ARMONIE LAUNTRICA
CU AJUToRUL cULoRlLoR, facsimile
CULDA CEZAR - LUMEA MINUNATA A OIGONG-ULUI, Ed. Licorna, Bucure+i, 1S4
cHRlSllAN, PAUL - lvlAGlA EGIPTEANA, Ed. Antet, 1w5
clUPERcA, DAN - ASTRoLoGIA lN NoUA ERA, Ed. safire, Bucuregti, 1s4
.JOCARU, CONSTANTIN - BIOLOCATIA ACTlvA. Ed. Tehnicd, Bucurelti, 'lS'l
, ISTANTINESCU, GR - HATIEGANU - BURUIANA, ELENA - SA NF CUNOASTEM
PLANTELE MEDICINALE, Ed. Medicali, Bucuro$i, 1986.
DaEL WALKER - CARTEA CRISTALELOR, CRISTALELE CARE VINDECA, Ed.
Sagiftarius, lagi, 1€4.
GOIAN, MIRCEA - OTIMAN PAUN, ION - IACOB BORZA. GERGEN, IOSIF - GOIAN,
MARIA - SAMBOTIN, LIVI.U - MDULESCU, HORTENSIA - SALA, FLORIN
- 2OO PROBLEi,IE DE FERTILIZARE REZOLVATE' Ed Hera
Si Prouniversitaria, Bucuresti, 1g€o
GOSSLER. MARCUS - DICTIONARUL STIINTELOR DE GRANITA, Ed. Saeculum LO.,
Vestala. Eucure$ti, 1S
IGNATENKO, ALBERT CUi,4 SA DEVII FENOIVI€N, Ed. Biodava, Bucurelti, 1994.
IONESCU, VIRGIL - ZODIACUL CHINEZESC, Ed. Coresi, 1€1.
IONESCU .TARGOVISTE. CONSTANTIN . TEORIA SI PRACTICA ACUPUNCTURII
[,!ODERNE. Ed Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1ffi.
KERSAINT, JEAl.l POL de - TOUT PAR LA RADIESTHESIE, Ed. Douglas, France,
,97A
LACROIX a L HEiIR RENIE - MANUEL DE RADIESTHESIE, Ed. Douglas, France.
ITARSAY, CO1'.rE de ELECRICITATE, ]\,4AGNETlSl\4, RADIESTEZIE, Casa
radresteziei Paris. 187
MINDEL, EARC - B]BLIA VITAM1NELOR, Ed. EIit. 1@5
OBREJAN, GRIGORE - PUIU STEFAN - PEDOLOGIE, Ed. Didactice Si Pedagogic;,
Buc!re9ti. 1972
PAPUS - KABBALA. Ed Herald Bucure$i
PATRUT, ADRIAN - DE LA I'IORMAL LA PARANORMAL, Ed. Sincron. Cluj-Napoca,
1gg2.
PEALE IIORMAN V, . PUTEREA GANDIRII POZITIVE PENTRU A REUSI SINGUR IN
VIATA, Ed Colosseunr, Bucureqti, 1S6.

334 335

I
 sald gjcu ansa. .... . ...... a1
2.2. Rigla circularA... 43
2.2.1 lnv{)stigatii privirrd orientarea
id teren sau pe hart;......... 44
221.1 Otienlarca magt\etice.............. . . 44
2.2.'1.2 orlentared in sector ... ...... ... . zl5
2.2.2. lnvestigatiinume(ice...... .. .. .... . .48
2.2.3. lnvestigatii diferne.... . .. .....................47
2.3. Riqla semicircLrla.i (rapodor)...... ....... ... .
......4
231 Mod de folosire.......... .... ... ...... .... ....48
3 caracteristici ale indi.atoarelor
Capitolul lll - Surse de semnal.....
1 clasificarea surseloa de semnal. .... . ... . .. 52..
1.1. Din punct de vedere algeneratorului
de semnal. . ... ..................52
- Facdorul uman - fundamgrtul f€nomenului 1.2. Din plrnct de vedere al loclllul genera-
radie$eZic.........-. .....................19 toruluide semnal . .-.... 53
Capitolul ll - lndicatoar€ Gdiesteice 'l.3. Dlpi natLlra surselor do selnnal.. .. ...........53
>1
L4. Dupa modulin care se g5sesc in natllrd . .. .. .. .53
2. Nocivldtea surselor de semnai.......... . . ....54
3. Reteaua geobiologice............ ........... . . .. 56
Capitolul lV '1 Metode d6 antrenament ......... ................ .. .. .... .. . . .. ...... . . .57
2 Practica radiestezi€i .........
2.1. Exercitii pentru conventiile mentale.......... .......... . ............... ...62
2.1.1. Pentru lucrulctl pendulul....... . . . 62
2.1.2. Pentru iucrul cu bagheta unghiular;... .... ... ..... . .......64
?.1.3. Pentru lucrul cu bagheta elastici.. ... ............. .......65
2.1.4. Pentru lulirul cu bagheta sub formd de 'L' qi cu ansa .. .........66
2.2 Exercitii cu ajutorll martorilor (probelor). '' ' .'. '., , '67
2.21 Exercitil in interiorul locujntei cu martori {probe) Si obiectul
cdutdrii la vedere'. ...........-... ... ...67
2.2.1.1. Exercitii cu pendu|u1............... .... ............ .. .. . .....67
2.21.2. Exercitii cu bagheta unghiulari rigidd........... .........68
2 2.1.3. Exercitiicu bagheta elastice baghela subformede
"L" !iansa... ... ... . ..... ....@
2.2.2. Exercitii if interiorul locuintei cu martori (probe) 9i obiectul
cZutAriiascuns.
2.2.2.1. Exer.itii cu pendulul..................... ....70
2.2.2.2 Exetcillt cu bagheta unghiulard $i
baghela unghiularA rigid;........................ ......................72
2.2.2.3. Exercitii cu bagheta elasticd..................................73
2.2.2.4 E)4ercilii cu bagheto sub forma de'L'....................74
22.2.5. Exercitii cu ansa..........................-...... ....................75
2.3. Exercitii de interior pentru etalonare... ........ . . ........................77
2.3.1. Etalonarea pentru distante....... . .. . .. ... . ............80
2.3-1.1 Etalonarea pentru dislante cu a,utorul
pendulului.......... ............... ..81
336
 2.3.2. Etalonarea pentru inallimi- adancimi .... . . ..E4
23.3. Etalonaroa pentru volume...... . .. A5
2.3.4 Etalonerea p€ntru debit de 8pi . . . ... .. .. .. .... ..86
2.3.5 Etalonarea pentru temPeraturi.... . ..............................89
2.3.6. Etalonar€a pgntru presiune........................... -...... .........9o
2.3.7. Eta1onar6apentrutimp............. .............. ...........91
23.8. Etalonarsa pentru potabilitatea apei........ ...... . ... .. .S
23.9. Etalonarea pentru directia de curgero a unui lichid.... .....S
2.3.10.Etalonareapentruapldeutoare..... .. .. . 94
2.4 Exercitii in oxterior................ s
2.4'1. Exercitii ln extedorul locuinlei cu martori (Probe) Si
obiectul cduterii'la v€dere".......... s

- Afecliuni.

Capitolul V - circuite oscilante......... .....114

177
Capitolul Vl - Determinarea sexului......... - Afectiuni.
Capitolul Vll - Polaritatea umanl.... 1n 'l 1. Analiz.torul (aparatul)
Capitolul Vlll - Radiatiide formd (formologia)............... ....... .. .. .......... ... ..124 - Compunere..... .......180
180
Capitolul lX - Desenete|ein11uente................. ................... ... ,............... 129 - Afecliuni.
1. Desene tel€influente realizate folosind pendulul' bagheta sub
forme de'L' sau bagheta e|astice............... . .............. . . 129
2. Dssene teleinfluerlte realizat€ folosind ansa. - . .. ........... ..132
3. Verificarea corectitudinii desenului teleinfluent realizat... . ..134
4 Modul de utilizare a desenuluileleinfluert . .. .. ..... .. ... . 135
Capitolul X - Detectarea radiestezicl a organelor bo|nave ........... ........... ..137
1 4
Analizatorul gustativ
Mod de lucru cu partea tabe1art........................... 139
- Compunere..... 191
15. Anslizatorul olfac{iv 191

338 319
 Caoitolul XIV - oetermrnaroa pronosticurilor spqrtive' a cestigltorilor curselor de cai'
pentru tragerea
a numerelor ca9trgitoare la loto, a zilelor fgvorabilg
LzuiirJr ca$igijioire . 3:s
' l. Dettminarea pronosticurilor sPoltivo " -- 30
tt8'
2 Determinarea numer€lor loto, a zilelqr t'vorabile p€t*ru
gerea lozunlor caltig5toare . . ...

Bibliografie selective..........
Cuprins.............................. ....

Capitolul Xl
prin radiestezie
Capitolul Xll - terapii........... .
2dt
7
Tab6l nr.2o - TeraPii....
NB
Pentru cele mai variate probleme, inclusiv cele legate de
indicetoare gi instrumenle radiestezice, v5 puteli adresa la:

Aliodor Manolea
Oficiul pogtal 7
C5sula postal5 94
Bucuregti

CULEGERE SI TEHNOREOACTARE COMPUTERIZATA:

ILEANA PASCAL

34t
340

il
 s!"#
s
irdirol!,ytu
 nI
E g
n
in-v

st'u4luii.}5A.srl:/,

t h..,,",. .t 4,..r".y"..r