MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI I EDUCAIONAL

DAVID EUGEN

Codul cursului: Denumirea cursului: Managementul clasei de elevi i educaional Tip curs: obligatoriu, anul III Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite erioada de accesare: ! oct. "##$%! oct. "#!# Manuale recomandate: &o'ana Tudoric(, )"##*+, Managementul educaiei ,n conte'tul european, -ditura Meronia, .ucureti. &omi( Iucu, )"##6+, Managementul clasei de elevi, -ditura olirom, Iai /biective didactice: % ,nsuirea coninutului i semni0icaiilor conceptului de management educaional1 % 0ormarea repre2ent(rilor corecte cu privire la speci0icul managementului clasei de elevi1 % de2voltarea capacit(ii de evaluare a consecinelor negative ale unui management de0ectuos al clasei1 % evaluarea rolului i atributelor pro0esorului%manager1 % identi0icarea coninutului i semni0icaiilor managementului organi2aiei colare1 % evaluarea rolului di0eritelor tipuri de management educaional )managementul de curriculum, de proiect, managementul comunic(rii i al deci2iilor+1 Modul de stabilire a notei 0inale: Test%gril( Coninutul teoretic al cursului: !. Managementul educaional% caracteri2are general( i speci0ic( ". Managementul clasei de elevi% obiect i problematic( 3. Clasa de elevi ca grup social speci0ic 4. 5actorii determinani ai managementului clasei de elevi 6. 7tructura dimensional( a managementului clasei de elevi 6. Nivelul interacional al managementului clasei de elevi *. &olurile manageriale de ba2( ale cadrului didactic 8. Consecinele negative ale unui management de0ectuos al clasei de elevi $. 7ituaiile de cri2( educaional( ,n clasa de elevi !#. 7tiluri i strategii de intervenie ala cadrului didactic ,n situaii de cri2( educaional( !!. Managementul organi2aiei colare% problematic( i coninut !". Managementul de curriculum !3. Managementul de proiect !4. Competente manageriale .ibliogra0ie minim( obligatorie: !. .9r2ea, C., )!$$6+, :rta i tiina educaiei, -.D. . ". Druc;er, .,) !$$4+, Managementul. -0iciena 0actorului deci2ional, -d. Destin, .ucureti 3. <org, .., )!$$*+, Managerii viitorului, viitorul managerului, Institutul -uropean, Iai "

4. Iucu, &., )"###+, Managementul clasei de elevi% 0undamente teoretico%metodologice, -ditura olirom, Iai 6. =oia, -., )"###+, Managementul educaional. ro0esorul manager: roluri i metodologie, -ditura olirom, Iai 6. >lric?, C., )"###+, Managementul clasei de elevi% ,nv(area prin cooperare, -ditura Corint, .ucureti .ibliogra0ie 0acultativ(: !. Creu, C., )!$$*+, si?opedagogia succesului, -d. olirom, Iai ". Iucu, &., )"##6+, 5ormarea personalului didactic% sistem, politici, strategii, -ditura @umanitas, .ucureti 3. Niculescu, &., )!$$4+, 7( 0ii un bun manager, -ditura ort, Tulcea 4. (un, -. )!$$$+, Acoala% abordare socio%pedagogic(, -ditura polirom, Iai 6. Blate, M., )"##4+, Ceaders?ip i management, -ditura polirom, Iai

re2entarea cursului Cursul nr. 1: Managementul edu a!"#nal $ ara ter"%are general& '" s(e ")" & 1.1. Cara ter"st" " generale Managementul desemnea2( tiina, arta i te?nica de a plani0ica, a organi2a i a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate speci0ic. Termenul a 0ost utili2at la ,nceput de economie, iar apoi s%a e'tins ,n toate domeniile de activitate i s%a dovedit a 0i e0icient prin de2voltarea caracteristicilor speci0ice )e'. Managementul resurselor umane, managementul deci2iei, etc.+. Dar acestea, ,i au , la r9ndul lor, mani0est(ri particulare ,n 0iecare domeniu de activitate social(: utilitar, medical, educaional, etc. Managementul educaional este tiina i arta de a preg(ti resursele umane, de a 0orma personalit(i potrivit unor 0inalit(i solicitate de societate i acceptate de individ. :cesta poate 0inali2a ,n sens acional, operaional, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, tiini0ic. Managementul educaional presupune abordare interdisciplinar(. Managementul educaional repre2int( o metodologie de abordare global(, optim(, strategic( a activit(ii de educaie, ansamblul de principii i 0uncii, de norme i metode de conducere care asigur( reali2area obiectivelor sistemului educativ ),n ansamblul s(u sau la nivelul elementelor componente+. -lementele se di0erenia2( de managementul general prin raportare speci0ic( la 0inalit(ile educaiei, la resursele umane antrenate. Managementul educaional poate 0i anali2at: 3

a+ la nivel macrostructural )la nivelul sistemului de ,nv((m9nt+ b+ la nivel intermediar)la nivelul instituiei colare+ c+ la nivel microstructural )la nivelul clasei de elevi, pro0esorul+ 1.*. +ela!"a managementulu" edu a!"#nal u alte 't""n!e &elaia managementului educaional cu sociologia % sociologia anali2ea2( managementul educaional din perspectiva teoriilor organi2(rii i a conducerii di0eritelor structuri organi2aionale. &elaia managementului educaional cu politologia % managementul la nivelul politologiei este evideniat prin capacitatea de a re0lecta simultan tiina i arta conducerii )ve2i procesul deci2iei politice+ &elaia managementului educaional cu psi?ologia % managementul la nivelul psi?ologiei i psi?ologiei sociale re0lect( mecanismele interne ale activit(ii umane, la intersecia dintre motivaiile individuale i 0inalit(ile sociale. 1.,. Cara ter"st" "le s(e ")" e ale managementulu" edu a!"#nal caracterul comple' al aciunilor ce asigur( 0uncionarea optim( a sistemului educaional )plani0icare, deci2ie, coordonre, control, strategii i metodologii educaionale+ caracterul participativ )implicarea activ( a elevilor , pro0esorilor, p(rinilor+ structurarea problematicii educaionale dup( particularit(ile colectivit(ii reali2area la nivel ma r#(edag#g" )managementul sistemului de ,nv((m9nt+, "ntermed"ar )managementul instituiilor colare+ i la nivel m" r#(edag#g" -managementul clasei de elevi+ preci2ea2( reguli, condiii i principii speci0ice care orientea2( elaborarea programelor manageriale educaionale este dinamic )pre2int( desc?idere spre alte domenii+ este sistemic i integrativ este prospectiv )anticipea2( pe ba2a tendinelor de evoluie a sistemului+ este indicativ%instrumental )arat( cum trebuie reali2ate obiectivele i aplicate metodologiile+ este multi0uncional 1... /un !""le managementulu" edu a!"#nal a+ plani0icarea i organi2area sistemului de ,nv((m9nt )implic( valori0icarea tuturor resurselor % umane )cadrele didactice, personal administrativ, elevi, p(rini+1 % materiale )spaiul, timpul, ba2a didactico%material(+1 % 0inanciare )buget central, local, contribuiile comunit(ii educative+1 % in0ormaionale )planuri, programe de ,nv((m9nt, ,ndrumare metodice, materiale curriculare+1 4 pedagogice+

b+ orientarea metodologic( a procesului de ,nv((m9nt )presupune aciuni de in0ormare, evaluare+1 c+ reglarea i autoreglarea sistemului de ,nv((m9nt i a procesului de ,nv((m9nt. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. :nali2ai speci0icul managementului educaional ,n raport de managementul general. ". Identi0icai cel puin 3 argumente ,n spriDinul caracterului interdisciplinar al managementului educaional. 3. 4. reci2ai ,n ce const( relaia dintre managementul educaional i sociologie, e'empli0icai. reci2ai ,n ce const( relaia dintre managementul educaional i psi?ologie, e'empli0icai.

6. :r(tai ,n ce const( caracterul sistemic i integrativ al managementului educaional. 6. :ducei cel puin 3 argumente prin care s( dovedii caracterul prospectiv al managementului educaional. Cursul *: Managementul lase" de ele0"1 #2"e t '" (r#2lemat" & *.1. S(e ")" ul managementulu" lase" de ele0" rocesul de conducere )managementul+ este o caracteristic( a oric(rei activit(i organi2ate ce tinde spre o e0icien( ma'im(, ori, activit(ile des0(urate ,n clasa de elevi ,ndeplinesc atributele corespun2(toare oric(rei activit(i organi2ate. Cadrul didactic, ,n activitatea instructiv%educativ( pe care o des0(oar( cu clasa de elevi este cel care: % planific activit(ile instructiv% educative1 % organizeaz activit(ile clasei )0i'9nd programul, structurile i 0ormele de organi2are+1 % comunic in0ormaiile tiini0ice1 % conduce activitatea des0(urat( ,n clas(, direcion9nd procesul 0orm(rii elevilor prin apelul la normativitatea educaional(1 % motiveaz, consiliaz i centralizeaz activitatea lor1 - evalueaz m(sura ,n care scopurile i obiectivele ,ntr%o etap( au 0ost atinse, etc. Necesitatea abord(rii activit(ilor din clasa de elevi dintr%o perspectiv( modern( Ecea a managementului clasei% poate 0i multiplu argumentat(. :st0el: a+ argumente organi2aionale% clasa de elevi poate i trebuie s( 0ie anali2at( din perspectiv( organi2aional( )presupune asocierea unui num(r de indivi2i cu statute i roluri bine de0inite, ,n vederea reali2(rii unor obiective+1 b+ argumente epistemice )desc?iderea spre noi teorii, spre noi abord(ri tiini0ice a tiinelor socio%umane, inclusiv a pedagogiei+1

c+ argumente istorice )pro0esorul a 0ost ,ntotdeauna persoana care controlea2(, diriDea2( pe alii, dar se i autocontrolea2(+1 d+ argumente sociologice: % relaiile educaionale se des0(oar( ,ntr%un cadru organi2aional dinamic1 % ,nv(area este un proces social1 e+ argumente psi?ologice: % ,n clasa de elevi au loc raporturi i interaciuni, lu(ri de po2iii personale 0a( de alii1 % adaptarea elevului la cadrele instituionale i organi2aionale se des0(oar( i prin procedee psi?ologice di0ereniate1 0+ argumente manageriale: % pornind de la semni0icaia conceptului de management se va ,nelege c( e'tinderea acestuia i asupra educaiei ,n general, c9t i a activit(ii educative des0(urate ,n clasa de elevi, ,n particular, este legitim( dar i bene0ic(.

*.1. 3arad"gma e4(l" at"01 #n e(tuale '" met#d#l#g" e ale stud"ulu" managementulu" lase" de ele0" rincipalele paradigme care orientea2( domeniul de studiu al managementului clasei sunt: % % a+ b+ paradigma normativ(1 paradigma interpretativ(.

aradigma normativ( pornete de la ideea con0orm c(reia reglemantarea conduitei umane se reali2ea2( printr%un ansamblu de norme e'plicite i instituionali2ate1 aradigma interpretativ( este centrat( pe individ, ,n di0erite iposta2e sociale, pe ideea c( o colectivitate este 0ormat( din persoane ce des0(oar( acte contiente, care nu pot 0i cuprinse ,ntr%o teorie general(. Fiaa social( este constituit( din interaciuni ,ntre membri ei.

ornind de la cele dou( paradigme e'plicativ%conceptuale s%au putut desprinde c9teva aspecte caracteristice ale conceptului de management al clasei )0actorii determinani, structura sa dimensional(, consecinele unui management de0ectuos al clasei de elevi, interveniile ,n situaiile de cri2( managerial(, etc.+ Totodat( a 0ost posibil( desprinderea notelor eseniale ale acestui concept i deci, de0inirea sa: % managementul clasei de elevi este domeniul de cercetare ,n tiinele educaiei, care studia2( at9t perspectivele de abordare ale clasei de elevi )didactic( i psi?osocial(+, c9t i structurile dimensionale ale acesteia )ergonomic(, psi?ologic(, psi?osocial(, normativ(, relaional(, operaional( i creativ(+, ,n scopul 0acilit(rii interveniilor cadrelor didactice ,n situaii de cri2( Gmicroeducaional(H )indisciplin(, violen(, nonimplicare, etc.+ i a evit(rii consecinelor negative ale acestora, prin e'erciiul microdeci2iilor educaionale. 6

 aradigmele metodologice ale studiului managementului clasei de elevi ne o0er( posibilitatea identi0ic(rii principalelor instrumente metodologice de investigare a vieii din clasa de elevi: % te?nicile observative1 % scalele intuitiv% teoretice )intuitiv% raionale+1 % e'emple de instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi pot 0i: % C-I )Inventarul Mediului de Inv(are+1 % C-7 )7cala Mediului Acolar+1 % IC-J )C?estionarul Mediului Acolar Individuali2at+1 % MCI )Inventarul Clasei Mele + care este o simpli0icare a C-I pentru copiii de 8%!" ani. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"": !. Identi0icai cel puin 3 argumente prin care s( susinei c( activitatea des0(urat( de c(tre pro0esor la clas( este o aciune managerial(. ". -'plicai modul ,n care paradigmele normative orientea2( domeniul de studiu al managementului clasei de elevi. 3. -'plicai modul ,n care paradigmele interpretative orientea2( domeniul de studiu al managementului clasei de elevi. 4. :nali2ai comparativ de0iniia dat( managementului clasei i cea a managementului general i desprindei elementele speci0ice celui dint9i. 6. :rgumentai rolul paradigmelor metodologice ale studiului managementului clasei de elevi1 e'empli0icai. Cursul nr. ,: Clasa de ele0" a gru( s# "al s(e ")" ,.1. Cara ter"st" "le gru(ulu" ' #lar <rupul colar este de0init ca organism social colectiv, ca totalitate de persoane reunite cu scopul des0(ur(rii unor activit(i speci0ice. Caracteristicile grupului colar sunt: % % % coe2iunea )re0lect( convergena dintre membrii s(i+1 dinamica )evidenia2( totalitatea trans0orm(rilor care au loc ,n interiorul s(u+1 sintalitatea colectivului )evidenia2( totalitatea tr(s(turilor ce caracteri2ea2( un colectiv concret privit ca ,ntreg prin care se deosebete de celelalte colective+ Clasa de elevi posed( caracteristicile grupului primar i anume: % % cuprinde interaciuni G0a( ,n 0a(H1 posed( structuri care ,i con0er( stabilitate1 *

% %

tinde s( ating( anumite scopuri1 membrii clasei se percep pe ei ,nii ca 0(c9nd parte din grup

>n rol important ,n anali2a clasei de elevi ca grup primar speci0ic ,l ocup( studiul proceselor de grup ce au loc ,n interiorul acestuia: % procesul de reali2are a sarcinii )sarcina comun( este cea de ,nv(are i este precis 0ormulat( de c(tre pro0esor i elevi+1 % procesul de comunicare )se des0(oar( ,n str9ns( leg(tur( cu procesul de reali2are a sarcinii+1 % procesul a0ectiv% a'iologic )atracia dintre membrii clasei constituie o condiie 0undamental( a per0ormanelor colare ,nalte+1 % procesul de in0luen( )asigur( uni0ormitatea comportamentelor membrilor clasei+. / caracteristic( important( a grupului colar este omogenitatea . % spre deosebire de alte grupuri sociale, grupul educativ are o compo2iie relativ omogen(, cel puin din punctul de vedere al v9rstei, statutului, nevoilor, intereselor i aspiraiilor. Falenele educative ale grupului colar, e0icacitatea sa sunt evideniate de calitatea relaiilor constituite ,n cadrul acestuia: % relaiile interpersonale ,n clasa de elevi pot 0i relaii de intercunoatere, de intercomunicare, socio% a0ective, de in0luenare. % relaiile educative, stabilite ,ntre cadrul didactic i elevi, sunt relaii care determin( climatul psi?osocial care ia natere ,n interiorul clasei de elevi i in0luenea2(, la r9ndul s(u, calitatea pred(rii, ,nv((rii, evalu(rii. ,.*. 3ers(e t"0e de a2#rdare a lase" de ele0" In literatura de specialitate s%au evideniat dou( perspective di0erite% dar, a0late ,ntr%o str9ns( leg(tur(% de abordare a clasei ca grup social speci0ic: % % pespectiva psi?osocial(1 perspectiva didactic(.

a+ perspectiva psi?osocial( concepe clasa de elevi ca 0iind un grup social unde, ca urmare a interrelaiilor ce se stabilesc ,ntre membrii s(i, apare i se mani0est( ca realitate social( cu consecine multiple asupra des0(ur(rii procesului instructiv% educativ: % clasa de elevi constituie cadrul psi?osocial al des0(ur(rii activit(ii de instruire i educare i un cadru de comunicare i sociali2are. % la nivelul clasei de elevi, considerat( ca un grup social cu o dinamic( relaional( accentuat( sunt anali2ate dou( tipuri de 0ore cu rol orientativ i reglator: % in0luena personal( a pro0esorului, at9t ca lider, c9t i ca 0actor e'terior1 % in0luena de grup, cu rol important ,n stabilirea normelor grupului, a modelelor de 8

comportament grupal b+ perspectiva didactic( % evidenierea proceselor 0ormative ce au loc ,n interiorul clasei de elevi subordonate scopului 0undamental, predarea, ,nv(area unor seturi de in0ormaii, atitudini i comportamente i care este supus ,n mod constant in0luenelor educative e'ercitate de coal(1 % evidenierea aspectului instituionali2at al clasei, asigurat prin 0undamentarea activit(ii de asimilare a cunotinelor pe planurile de ,nv((m9nt, programe i norme elaborate de instanele speciali2ate. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. -numerai i anali2ai cel puin patru argumente ,n spriDinul a0irmaiei con0orm c(reia grupul colar este un grup primar speci0ic. ". :nali2ai principalele procese psi?osociale care au loc ,n cadrul grupului de elevi. 3. :nali2ai rolul procesului de comunicare ,n ,ndeplinirea calitativ( a sarcinilor colare. 4. :nali2ai rolul procesului de in0luen( ,n ,ndeplinirea calitativ( a sarcinilor colare. 6. :rgumentai i e'empli0icai ,nsemn(tatea calit(ii relaiilor interpersonale ce iau natere ,n clasa de elevi. 6. Care credei c( este semni0icaia i rolul climatului psi?osocial care se constituie ,n clasa de elevi. *. Comentai speci0icul perspectivei didactice, ca perspectiv( de abordare a clasei de elevi. Cursul nr. .: /a t#r"" determ"nan!" a" managementulu" lase" de ele0" Citeratura de specialitate aprecia2( 0aptul c( principalii 0actori care determin( calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt: % recrutarea i selecia cadrelor didactice1 % 0ormarea cadrelor didactice1 % deontologia didactic(1 % structura 0amilial( a colectivului de elevi. ..1. +e rutarea '" sele !"a adrel#r d"da t" e recrutarea i selecia personalului din ,nv((m9nt repre2int( activit(i interdependente care se ,nscriu ,n dimesiunea administrativ( a 0unciunii Gresurse umaneH, iar 0inalitatea lor principal( const( ,n asigurarea sistemului de ,nv((m9nt cu personal cali0icat. selecia const( ,n a evalua unul sau mai muli candidai prin prisma unui post vacant ,n ,nv((m9nt i a evidenia o concordan( c9t mai bun( ,ntre candidat i munca sa. :ceast( selecie se ba2ea2( pe urm(toarele ipote2e:

% %

randamentul unui cadru didactic ,ntr%o clas( depinde de cunotinele sale, de abilit(ile i motivaiile sale, de anumite tr(s(turi de personalitate1 acest randament di0er( ,n 0uncie de e'periena sa didactic(, de natura i calitatea atraciei pro0esionale, de nivelul aspiraiilor personale i pro0esionale

:ctivit(ile prealabile seleciei vi2ea2(: % de0inirea general( a postului didactic1 % ,ntocmirea listei operaiilor didactice de ,ndeplinit )atribuiile, respectiv 0ia procedural( a postului+ % stabilirea condiiilor psi?ice sau materiale legate de ,ndeplinirea sarcinilor didactice % stabilirea cali0ic(rilor cerute )a caracteristicilor psi?ologice, pedagogice i psi?osociale pe care trebuie s( le posede un candidat pe postul didactic respectiv+ 7elecia cadrului didactic parcurge urm(toarele etape: % % % % % % % % cercetarea candidatului1 administrarea unui c?estionar de angaDare1 interviului preliminar1 e'amene psi?ologice1 veri0icarea re0erinelor candidatului1 vi2ita medical(1 intrevederea de angaDare1 deci2ia 0inal( E angaDare/respingere.

..*. /#rmarea adrel#r d"da t" e 5ormarea cadrelor didactice trebuie privit( prin prisma celor dou( etape )0a2e+ absolut obligatorii: % % % % % % % 0ormarea iniial(1 0ormarea continu(. aciunea de 0ormare )iniial(+ ca IN >T1 e0iciena pedagogic( E nivelul I1 modi0icarea de comportament% nivelul II1 variaia de randament% nivelul III1 />T >T K per0orman( i ameliorare cantitativ( i calitativ( a activit(ii.

Citeratura de specialitate supune anali2ei cele trei niveluri de e0icien( ale 0orm(rii cadrelor didactice:

In str9ns( leg(tur( cu 0ormarea )competenele didactice+ ale cadrelor didactice se pune problema deontologiei didactice: % provenind de la termenul deon )deontos+ care semni0ic( ceea ce se cade )ceea ce se cuvine+ a 0i 0(cut, termenul de deontologie didactic( vi2ea2( semni0icaiile pe care cadrul didactic le d( normelor

!#

prev(2ute ,n codurile deontologiei )scrise sau nescrise+ i maniera ,n care acestea sunt traduse ,n comportamentul de rol Managementul clasei de elevi este anali2at i ,n str9ns( leg(tur( cu abordarea teoretic( i practic( a disciplinei ,n clasa de elevi. % % e'ist( ast(2i opinii con0orm c(rora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea unei discipline 0erme ,n acest spaiu colar1 educaia este o aciune organi2at( ceea ce ,nseamn( c( ea presupune cu necesitate acceptarea i respectarea unor cerine, reguli, norme. &olul conduc(tor asumat de educator ,n impunerea i urm(rirea respect(rii regulilor asociat cu gradul de libertate acordat elevului au constituit nucleul controverselor pedagogice ,n interpretarea disciplinei colare , ,n general, s%au con0runtat dou( opinii opuse: permisivismul i autoritarismul: % permisivismul, ,i are originea ,n concepia lui =.=.&ousseau, con0orm c(reia constr9ngerea e'terioar( prin dispo2iii, ordine, interdicii, pedepse ,n(bu( mani0est(rile spontane ale copilului i deci, constituirea personalit(ii sale1 % autoritarismul , con0orm c(reia, ,ntruc9t natura uman( este prin esena ei predispus( spre mani0est(ri negative, 0apt care implic( cu necesitate m(suri severe de constr9ngere. Desigur, succesul unui management al clasei presupune o anumit( griD( pentru prevenirea unor situaii de cri2(, problematic(, iar atunci c9nd se impune, se are ,n vedere utili2area unor strategii diverse de intervenie a cadrului didactic, strategii de natur( managerial(. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. :legei varianta/ variantele corecte de r(spuns: 0actorii care determin( calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt: :. recrutarea i selecia cadrelor didactice1 .. 0ormarea cadrelor didactice1 C. internali2area situaiilor educative1 D. deontologia didactic(1 -. structura 0amiliar( a colectivului de elevi. variante de r(spuns: !. :L.LCLD ". :L.LDL3. :LCLDL". :rgumentai rolul seleciei cadrelor didactice ,n asigurarea unui management al clasei de elevi de calitate. 3. -numerai i comentai activit(iile prealabile seleciei personalului didactic. !!

4. -numerai i anali2ai cel puin 3 argumente ,n spriDinul necesit(ii 0orm(rii continue a cadrelor didactice. 6. :nali2ai relaia ce e'ist( ,ntre deontologia didactic( i comportamentul de rol al pro0esorului. 6. 7inteti2ai principalele avantaDe i de2avantaDe ale autoritarismului ,n relaia pro0esor Eelev. Cursul nr.5: Stru tura d"mens"#nal& a managementulu" lase" de ele0" :nali2a managementului clasei de elevi este cu at9t mai complet( cu c9t se iau ,n considerare i principalele sale dimensiuni. :vem ,n vedere: % % % % % % dimensiunea ergonomic(1 dimensiunea psi?ologic(1 dimensiunea social(1 dimensiunea normativ(1 dimensiunea operaional(1 dimensiunea inovatoare.

5.1. D"mens"unea erg#n#m" & vi2ea2(: a+ dispunerea mobilierului ,n clas(: % din punct de vedere ergonomic, mobilierul colar este reali2at corespun2(tor caracteristicilor psi?o% somatic ale elevilor i adecvat spaiului de clas(, ,n timp ce, dintr%o perspectiv( didactic(, acesta trebuie instalat i reglat dup( obiectivele instructiv%educative ale activit(ii % ,n ultimii ani se pune accentul pe modularitatea mobilierului colar, ast0el ,nc9t acesta s( poat( 0i reorgani2at, compus i descompus ,n 0uncie de sarcina didactic( 0undamental( i de stilul educaional al cadrului didactic. b+ vi2ibilitatea, repre2int( o substructur( dimensional( a managementului clasei de elevi, dependent( de ergonomia acesteia. % vi2ibilitatea este o constant( ergonomic( apropiat( de igiena colar( i presupune adaptarea spaiului colar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesit(ile somato%0i2iologice i de s(n(tate ale elevilor. % este recomandat( ast0el stimularea unei dinamici a po2iiilor ocupate ,n b(nci de c(tre elev, ast0el ,nc9t permut(rile succesive s( nu ,ncalce legile biologice, 0i2ice i medicale anterioare, dar, totodat( s( nu contravin( nici normelor de psi?opedagogiei instructiv%educative i de sociali2are ale elevilor. c+ amenaDarea s(lii de clas( % clasa trebuie amenaDat( nu numai dup( reguli de ordin instructiv%educativ, ci i estetic )un simbol al clasei, c9teva seturi de 0otogra0ii cu membrii clasei, etc.% au rolul lor ,n evidenierea culturii grupale a clasei de elevi. !"

5.*. D"mens"unea (s"6#l#g" & vi2ea2( at9t caracteristicile de ordin strict psi?ologic, c9t i cele care in de psi?ologia educaiei elementele centrale ale dimensiunii psi?ologice sunt repre2entate de cunoaterea i respectarea particularit(ilor individuale ale elevilor )capacitatea de munc(, gradul de motivare, etc.+ 5.,. D"mens"unea s# "al& vi2ea2( caracteristicile grupului clas( comparativ cu cele ale grupului social ,n general. entru aceste caracteristici un loc aparte ,l ocup( sintalitatea grupului i problematica liderilor Ca 0el de important( este i structura in0ormaiei ,n grupul de elevi, c9t i capacitatea de transmitere a acestora. 5... D"mens"unea n#rmat"0& vi2ea2( ansamblul de norme, de reguli care reglea2( ,ntreaga des0(urare a activit(ii ,n grupul colar. :ceste norme pot 0i: % e'plicite )norme prescriptive, clar e'primate+1 % implicite )norme ascunse, mai puin clar e'primate, dar sub,nelese+ >n rol important ,l are, din acest punct de vedere, modul de raportare al pro0esorului la cultura normativ( a clasei. Totodat(, con0lictul de norme poate deveni nu numai un 0actor constructiv, ci i unul distructiv, atunci c9nd intervin 0actori ce ar putea scinda organi2aia grupal(. 5. 5. D"mens"unea #(era!"#nal& vi2ea2( di0eritele proceduri i strategii ale cadrului didactic atunci c9nd situaia grupului%clas( necesit( acest 0apt. entru cele mai repre2entative strategii de intervenie amintim: % % % % % % strategia de dominare1 negocierea1 0raterni2area1 strategia ba2at( pe ritual i rutin(1 terapia ocupaional(1 strategia de susinere moral(.

dimensiunea operaional( a managementului clasei de elevi este repre2entat( i de problema con0orm(rii la anumite norme socio% educaional aciunea de in0luen( educaional( des0(urat( de cadrul didactic ,n scopul respect(rii normelor e'plicite de c(tre elevi se soldea2(, de cele mai multe ori, cu 0enomene de con0ormare acceptat(, ,n sensul ader(rii la anumite seturi normative i standardele larg acceptate la nivel de grup1 0(r( con0ormare, viaa de grup, i implicit, viaa colar( ar 0i imposibil(. 5.7. D"mens"unea "n#0at#are repre2int( o condiie esenial( a optimi2(rii interaciunilor educaionale. !3

 Interdependena atitudinal( i de intervenie a cadrului didactic ,n situaii de cri2( este dependent( de capacit(ile inovatoare ale acestuia. 7c?imbarea, ca tr(s(tur( de0initorie ale demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set corecturi aduse mereu aciunii educaionale. :gentul sc?imb(rii este ,nsui cadrul didactic1 Inovaia repre2int( pentru managementul clasei de elevi singura modalitate de a personali2a un set de norme i reguli speci0ice constituirii grupului colar. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. :rgumentai necesitatea anali2ei multidimensionale a managementului clasei de elevi. ". 3. 4. 6. 6. reci2ai semni0icaia i coninutul dimensiunii ergonomice a managementului clasei de elevi. reci2ai semni0icaia i coninutul dimensiunii psi?ologice a managementului clasei de elevi. reci2ai semni0icaia i coninutul dimensiunii sociale a managementului clasei de elevi. reci2ai semni0icaia i coninutul dimensiunii normative a managementului clasei de elevi. reci2ai semni0icaia i coninutul dimensiunii inovatoare a managementului clasei de elevi.

Curs nr. 7. N"0elul "ntera !"#nal al managementulu" lase" de ele0" 7.1. +ela!"" '" "ntera !"un" edu a!"#nale 8n lasa de ele0" ersonalitatea elevului se conturea2( i se mani0est( ,n interdependen( cu viaa grupului din care 0ace parte. In viaa grupului colar se mani0est( urm(toarele tipuri de relaii: % % % % relaii de intercunoatere1 relaii de intercomunicare1 relaii socio%a0ective pre0ereniale relaii de in0luenare.

7.*. In)luen!a (ers#nal& a adrulu" d"da t" 8n lasa de ele0i in0luena educaional( este aciunea organi2at( i structurat( e'ercitat( asupra unei persoane ,n vederea 0orm(rii sau sc?imb(rii unor comportamente )atitudini+, din punct de vedere al managementului clasei de elevi, procesul de in0luen( educaional( poate 0i anali2at din dou( perspective: % % in0luena personal( a pro0esorului at9t ca lider c9t i ca 0actor e'terior1 in0luena de grup.

in0luena personal( a pro0esorului este determinat( de 4 0actori: % relaia a0ectiv( stabilit( ,ntre pro0esor i elevi1 % % percepia elevului asupra pro0esorului1 0olosirea ,n e'ces a in0luenei de c(tre pro0esor1 !4

gradul de individuali2are a strategiilor de intervenie ale cadrului didactic.

7.,. Im(l" area s# "al& '" (ers#nal"tatea ele0"l#r In ultimii ani conceptul de implicare ),n principal de implicare ,n sarcin(+ este mult utili2at ,n literatura psi?osociologic(. Iniial implicarea a 0ost de0init( doar ,n raport de componentele ei cognitive i acionale, deci ca o atitudine a indivi2ilor numai de a se identi0ica cu sarcina, de a aprecia c( activitatea lor 0ace parte din propria persoan(. Implicarea ,n activitatea educaional( era apreciat( ca 0iind gradul ,n care o persoan( se identi0ic( psi?ologic cu activitatea sa )calitatea de a 0i social( este dob9ndit( de implicarea indivi2ilor numai prin raportare la valorile i scopurile generale ale clasei de elevi+. 7... Atra !"a "nter(ers#nal& 8n lasa de ele0" 5actorii care in0luenea2( atracia interpersonal( sunt: pro'imitatea, similaritatea i complementaritatea. a+ pro'imitatea este repre2entat( de pre0erina pentru persoanele )colegii+ care%i des0(oar( activitatea ,n aproprierea noastr(. b+ similaritatea presupune alegerea persoanelor care ne aseam(n( 0oarte mult ,n plan aptitudinal, valoric i motivaional. c+ Complementaritatea corespunde ,n plan psi?ologic, cu identi0icarea tipurilor de diade ce ,i pot 0ace pe parteneri s( re2olve elemente de personalitate reciproc necesare )e'. diadele+ 7.5. C#mun" area "nter(ers#nal& Din pespectiva managementului clasei de elevi, comunicarea interpersonal( are o ,nsemn(tate vital(. 5ormele ei sunt: % % comunicarea verbal(1 comunicarea nonverbal(.

un loc aparte ,l ocup( paraverbalul )modul concret al vorbirii noastre+: volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. 7.7. 3ers#nal"tatea adrulu" d"da t" anali2a managementului clasei de elevi nu poate 0i complet( 0(r( o anali2( a personalit(ii cadrului didactic. :ceast( anali2( trebuie s( aibe ,n vedere: % % % % personalitatea de ba2(1 personalitatea cristali2at(1 stilul educaional al cadrului didactic1 stilul managerial al cadrului didactic.

privind stilul managerial al cadrului didactic, literatura de specialitate anali2ea2( cele trei dimensiuni caracteristice ale acestuia: !6

% % %

omogene i structurate: cunotine, credine, convingeri, st(ri a0ective. nivelul strategic: proiectarea i plani0icarea1 nivelul instrumental, care este dependent de situaie i presupune adaptarea la e'igenele i variabilele situaiei.

Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. Caracteri2ai principalele tipuri de relaii interpersonale care se mani0est( ,n viaa grupului colar. ". reci2ai rolul relaiilor de in0luenare ,n orientarea grupului%clas( spre sarcinile didactice. 3. Comentai semni0icaia conceptului de Gimplicare social(H din perspectiva managementului educaional. 4. :nali2ai implicaiile ,n plan educaional a atraciei interpersonale ,n cadrul grupului colar. 6. Comentai rolul i ,nsemn(tatea comunic(rii nonverbale ,n procesul instructiv educativ. Curs nr.9 +#lur"le manager"ale de 2a%& ale adrulu" d"da t" 7unt supuse anali2ei rolurile manageriale de ba2( ale cadrului didactic. :cestea vi2ea2(: a+ plani0icarea % % % % stabilirea operaional( a obiectivelor1 anali2a detaliat( a resurselor educaionale i manageriale1 preci2area activit(iolor ce se vor organi2a pentru reali2area obiectivelor1 stabilirea i ealonarea ,n timp a responsabilit(ilor )pentru cadrul didactic dar i pentru elevi+ b+ organi2area : cele mai importante principii ale organi2(rii sunt: % % % % % % % % coordonarea 1 ec?ilibrul autoritate%putere%responsabilitate1 unitatea de comand(1 delegarea 0uncia de supraveg?ere )a 0uncion(rii procesului+1 0uncia de cone'iune invers(1 0uncia de prevenire a eventualelor situai de cri2( educaional(1 0uncia de corecie i per0ecionare.

c+ controlul i ,ndrumarea: principalele 0uncii ale controlului sunt:

d+ evaluarea: evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi nu trebuie con0undat( cu evaluarea docimilogic(. Din perspectiva managerial(, evaluarea repre2int( veri0icarea m(surii ,n care scopurile i obiectivele dintr%o anumit( etap( au 0ost atinse. rincipalele componente )etape+ ale evalu(rii manageriale sunt: !6

% obinerea in0ormailor1 % prelucrarea statistic( a acestora1 % elaborarea aprecierilor ),n vederea optimi2(rii proceselor interacionale din clasa de elevi+ e+ consilierea Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi va trebui s( des0(oare i o activitate de consiliere. rincipalele 0a2e ale consilierii sunt: % % % clasi0icarea )identi0icarea situaiei de cri2(+1 0ormularea )reali2area unei Dudec(i de valoare cu privire la situaia problematicii+1 ,nc?eierea )c9nd cadrul didactic i elevul pot s( constate 0inali2area procesului i reluarea relailor normale pro0esor%elev sau elev%elev+1 0+ deci2ia educaional(, este din punct de vedere managerial, un proces de alegere ,n mod deliberat a unui mod de aciune pentru a aDunge la un anumit re2ultat. -a repre2int( selectarea unui anumit curs al aciunii dintr%un num(r de alternative. Clasi0icarea deci2iilor se reali2ea2( dup( mai multe criterii: % dup( gradul de cunoatere a e0ectelor: % deci2ii de rutin(1 % deci2ii creatoare. % dup( c9mpul de aciune, nivelul ierar?ic implicat: % deci2ii strategice ) a0ectea2( cel mai pro0und viaa instituional( a colii1 e'. deci2ii de politic( colar(. % deci2ii tactice )privesc actul educaional din cadrul clasei de elevi+. -tapele actului deci2ional sunt: a+ preg(tirea deci2iei: % % % % identi0icarea problemelor1 obinerea in0ormaiilor1 selecionarea, organi2area i prelucrarea in0ormaiilor1 elaborarea variantelor de activitate i a proiectelor de m(suri.

b+ adoptarea deci2iei i m(surilor de aplicare. c+ aplicarea deci2iei i urm(rirea ,ndeplinirii, aceasta vi2ea2(: % % % % comunicarea deci2iei1 e'plicarea i motivarea pentru elevi a deci2iei1 organi2area aciunii practice1 controlul ,ndeplinirii deci2iei1 !*

% % %

reglarea optimal( a aciunii1 deci2iile de corectare a aciunii1 evaluarea re2ultatelor obinute.

Cea mai bun( deci2ie este aceea care poate 0i 0uncional(, at9t pe termen lung, c9t i pe termen scurt. M(iestria unui cadru didactic se poate evalua i dup( modul de luare a deci2iilor educaionale. Teme (entru re)le !"e '" a(l" a!"" !. :nali2ai rolurile manageriale de ba2( care revin cadrului didactic. ". Identi0icai principalele 0a2e ale deci2iei educaionale. 3. :nali2ai comparativ plani0icarea i organi2area din perspectiva managementului clasei de elevi. 4. Care este speci0icul controlului i al ,ndrum(rii didactice. 6. :rgumentai ,nsemn(tatea consilierii pentru optimi2area procesului didactic. Curs nr. :.: C#nse "n!ele negat"0e ale unu" management de)e tu#s al lase" de ele0" :nali2a studiilor de cri2( educaional( determinate de un management de0ectuos al clasei de elevi a evideniat o serie de consecine negative ale acestuia. rintre acestea cele mai 0recvente sunt: oboseala, supra%,nc(rcarea elevilor, lipsa de motivare a clasei, deprecierea climatului, minciuna, agresivitatea, etc. :.1. O2#seala a 0ost anali2at( ,n literatura de specialitate din dou( perspective di0erite: % cea a teoriei to'inelor )oboseala este pus( pe seama acumul(rii de substane to'ice+1 % cea a pierderii resurselor energetice ale organismului )al sistemului nervos central+ Instalarea st(rii de oboseal(, de epui2are apare i atunci c9nd: % % % % sunt activit(i i sarcini monotone, repetitive1 perspectivele elevilor pentru activit(i este limitat, etc. oboseal( obiectiv( )c9nd elevul este centrat ,ntr%o activitate epui2ant(+1 oboseal( subiectiv( )c9nd apare plictiseala, de2interesul elevului pentru activitate+

7e observ( c(, din punct de vedere al managementului educaional, oboseala poate 0i privit( ca1

:.*. Su(ra 8n &r area / cau2( maDor( a supra ,nc(rc(rii elevilor la coal( ,n sistemul de instruire cu orar variabil )c9nd are loc dup(%amia2a, elevii muncesc ,n condiii 0i2ice, psi?ologice i intelectuale e'trem de ne0avorabile comparativ cu cursurile de diminea(+. :.,. L"(sa de m#t"0are a lase" Inv(area nu poate 0i anali2at( temeinic 0(r( a se lua ,n considerare motivaia elevilor pentru aceasta. -a poate 0i: % motivaie e'trinsec(/ motivaie intrinsec(1 !8

% %

motivaie cognitiv(/ motivaie a0ectiv(1 autocontrol motivaional.

Citeratura de specialitate evidenia2( o serie de strategii de GautostimulareH a unui copil ,n sala de clas(. )de pild(, una dintre ele este 0olosirea limbaDului interior : GFei 0ace mai bine data viitoareH+. Copiii trebuie sa 0ie invatati sa%si 0aca cunoscute si sa%si argumente2e parerile in

public

Copiii trebuie sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea active. :... DE3+ECIE+EA CLIMATULUI EDUCATIONAL Managementul clasei de elevi se preocupa de doua aspecte 0undamentale : !. prevenirea comportamentelor negative 1 ". interventia si tratarea acestora. Climatul educational este un indicator al MsanatatiiH unui grup educational ) indica: atmos0era , moralul , starea a0ectiva a clasei+, este produsul unor raporturi interpersonale la diverse niveluri . rincipalele tipuri de climat educational : % climat indus , caracteri2at printr%un mod de neangaDare , nepasare a elevilor , rutina distantare de , depersonali2are 1 % climat desc?is1 re2ultat al unui management adecvat , care determina un comportament desc?is al elevilor , 0ara teama si in?ibitie , care ii stimulea2a sa participe la activitatea comuna. :. 5. ALTE+A+EA CLIMATULUI EDUCATIONAL1A;ANDONUL SCOLA+ Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate 0i stabilita o corelatie semni0icativa intre procesele manageriale negative, ca si deprecierea climatului educational ) si in consecinta a abandonului scolar+. Ca ca2urile de abandon scolar se adauga ,desigur, cau2e de ordin socio%economic sau disciplinar. >n management educational de0ectuos , c?iar daca nu determina in mod direct abandonul scolar , in mod indirect il 0avori2ea2a. :.7. MINCIUNA , este un comportament verbal si non%verbal , care apare deseori datorita unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic. entru a descoperi minciuna in a0irmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra cuvintelor rostite, ci asupra tonului vocii , gesturilor , mimicii elevilor)limbaDul non%verbal+. Important este sa 0ie luate in consideratie si pau2ele neDusti0icate , e2itarile si lapsusurile celui care vorbeste. >nele elemente de decodi0icare a minciunii sunt : % durata mani0estarilor non%verbale 1 % miscarile spontane 1 % nuantele si intensitatile mesaDelor verbale. :.9. AG+ESIVITATEA agresivitatea nu este un sentiment, ci o 0orma de comportament 1 ea implica o 0orma de intentionalitate1 :nali2a agresivitatii din perspectiva paradigmelor sale e'plicative are urmatoarea structura : a+ paradigma biologica sustine instinctul agresiv al omului care s%ar a0la la originea ra2boaielor1 b+ paradigma 0rustrare%agresivitate , sustine ca , in general , cel 0rustrat de2volta un comportament agresiv1 c+ paradigma socio%culturala E 0actorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele , pedeapsa si indi0erenta . Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la competitie , la atac verbal ) la ba2a sa , ar 0i o subapreciere a -u%lui , o autoevaluare sca2uta+. !$

&eglatorul social al agresivitatii este atasamentul , atractia pentru sarcinile scolare , instituirea unui climat 0avorabil interactionarii. :gresivitatea in0antila se de2volta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic. :paritia si de2voltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr%o dependenta totala de non%interventiile sau de interventiile manageriale eronate. T-M- -NT&> &-5C-CTI- 7I : CIC:TII !. :rgumentati necesitatea unui management educational adecvat , ca premisa a evitarii unor consecinte negative , a unor 0enomene de devianta scolara ". Identi0icati principalele modalitati prin care pro0esorul poate evita 0enomenul de oboseala obiectiva si oboseala subiectiva )plictiseala+ mani0estata la nivelul elevilor. 3. Cum credeti ca poate actiona pro0esorul pentru evitarea supraincarcarii elevuluiN 4. Ce este autocontrolul motivational si cum poate 0i de2voltat la elevii claseiN 6. Care sunt conditiile necesare unui climat educational desc?is , 0avorabil activitatii instructiv% educativeN 6. Cum comentati conclu2iile la care aDunge anali2a agresivitatii din perspectiva paradigmei 0rustrare% agresivitateN

CU+SUL N+. < S"tuat""le de r"%a edu at"#nala "n lasa de ele0" <.1. Cara ter"%area s"tuat""l#r de r"%a edu at"#nala 7ituatia de cri2a educationala se de0ineste ca 0iind un eveniment )comple' de evenimente + neasteptate,dar si neplani0icate , generatoare de periculo2itate pentru climatul , sanatatea ori siguranta organi2atiei ) a clasei+ respective si a membrilor acesteia . Cri2a educationala se caracteri2ea2a prin 0aptul ca : % are o declansare instantanee , 0ara averti2are 1 debutea2a de regula prin a0ectarea sistemului in0ormational )vicia2a mesaDele+1 % ingreunea2a comunicarea prin destructurarea canalelor 1 % urmareste instaurarea starii de con0u2ie 1 % 0acilitea2a instalarea climatului de insecuritate , generea2a stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica1 % nu poate 0i asemanata cu vre%un element stabil, deci creea2a impresia ca e imposibil sa se gaseasca vre%o solutie de interventie e0icienta pe termen scurt. % ea cau2ea2a traumatisme psi?ice si organi2ationale parali2and sau c?iar stopand activitati curente , destructurand ec?ilibrul organi2atiei scolare. :titudini 0avori2ante aparitiei 0enomenului de cri2a : % interventii tardive si lipsite de promptitudine 1 % reactii singulare , incoerente si absenta unor strategii clare pe termen lung1 % absenta 0ermitatii si inconsenventa prin neasumarea responsabilitatii interventiilor1 % repre2entarea eronata a situatiei care generea2a sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine1 % teama de represalii din partea superiorilor ierar?ici in ca2ul interventiilor personale si declansarea unei stari de asteptare. rincipalele tipuri de cri2e: a+ Dupa gradul de de2voltare in timp: % instantanee )apar brusc , 0ara a putea 0i anticipate+. % intermitente )dispar in urma masurilor de interventie , insa reapar dupa o perioada de timp+ b+ dupa gradul de relevanta : % critice ) pot duce la destructurarea organi2atiei+ "#

% maDore)au e0ecte importante 0ara a impiedica insa redresarea organi2ationala+ c+ dupa numarul subiectilor implicati: % cri2e individuale % cri2e de grup % cri2e collective, globale. In interiorul clasei de elevi pot constitui cri2e educationale acele con0licte si situatii relationale greu controlabile intre: %elevi % pro0esori%parinti % inter%clase. Conclu2ionand , cri2a este un eveniment educational semni0icativ , provocat de o sc?imbare radicala , caracteri2ata printr%o instabilitate temporala. <.*. Gest"#narea s"tuat""l#r de r"%a edu at"#nala -tapele activitatii de gestiune a situatiilor de cri2a sunt: a+ identi0icarea si cunoasterea )particulari2area situatiilor de cri2a la nivelul spatiului scolar+1 b+ etiologia situatiilor de cri2a )identi0icarea cau2elor care le%au generat+1 c+ deci2ia)identi0icarea unui numar mai mare de alternative pentru deci2ie si luarea deci2iei in timp scurt+ d+ programul de interventie )esalonarea in timp a pasilor+1 e+ aplicarea masurilor1 0+ controlul1 g+ evaluarea)un obiectiv esential al etapei evaluative il constituie conclu2iile re2ultate si angaDarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de cri2a. +1 o cri2a poate 0i si 0ormativa ) poate sa indeplineasca si 0unctii ameliorative , dependente de competentele manageriale. TEME 3ENT+U +E/LECTIE SI A3LICATII !. Caracteri2ati situatia de cri2a educationala 1 e'empli0icati. ". reci2ati trei argumente prin care sa demonstrati ca anumite atitudini ale pro0esorului pot 0avori2a aparitia situatiilor de cri2a educationala1 3. Clasi0icati principalele tipuri de cri2a educationala 1 e'empli0icati1 4. Identi0icati etapele pe care le parcurge gestionarea situatiilor de cri2a educationala1 6. Imaginati un program de interventie pentru o ast0el de situatie.

CU+S 1= St"lur" s" strateg"" de "nter0ent"e ale adrulu" d"da t" "n s"tuat"" de r"%a edu at"#nala 1=.1. St"lur" de "nter0ent"e 7e considera ca , de regula , in situatiile de cri2a se impun doua stiluri manageriale de interventie di0erite : a+ stilul managerial incompetent E este un stil pasiv caracteri2at prin 0aptul ca managerul: % sta si asteapta sa treaca e0ectele cri2ei1 % critica colaboratorii1 % pune cau2ele cri2ei pe seama 0actorilor e'terni 1 %are o atitudine acu2atoare la adresa di0icultatilor care l%au coplesit1 %instaurea2a un climat apasator , demotivant , in organi2atie 1 % se inconDoara de subalterni mediocri dar devotati. b+ stilul managerial competent%este un stil activ , caracteri2at prin 0aptul ca managerul: % restrange activitatea organi2atiei la cote minime1 "!

% deleaga responsabilitatea 1 % actionea2a pe toate planurile pentru redresarea situatiei % 0ortea2a si insista1 % isi calculea2a un Mpro0it minimH de cri2a1 % motivea2a subalternii. 1=.*. Strateg"" de "nter0ent"e ale adrulu" d"da t" "n s"tuat"" de r"%a edu at"#nala asii pe care trebuie sa%i urme2e managerul )cadrul didactic+ in gestionarea si organi2area interventiilor in ca2ul unor situatii de cri2a sunt : a+ -tapa I : % scapa de urgente1 % ordonea2a%ti ideile , nu te pierdeOO % decompensea2a%te )de nimicuri+1 % anticipea2a raul 1 % plani0ica1 %0i'ea2a prioritati1 % nu amana deci2ia1 % 0ormea2a ec?ipe. b+ -tapa a II%a % 0a%ti 0eed%bac;%ul 1 %micsorea2a pau2ele1 %mentine transparenta1 %0ii 0le'ibil1 % lupta impotriva birocratiei. 1=.,. Inter0ent"a "n a%ul >a2ater"l#r l"n"are? arametrii dupa care poate 0i anali2ata o situatie care implica interventia sau noninterventia sunt: % durata abaterilor comportamentale 1 % 0recventa abaterilor1 % susceptibilitatea de McontaminareH la nivel de grup. % structurile personalitare a0ectate 1 % consecintele in planul evolutiei elevului respective. :ceste elemente sunt legate de ceea ce , in sens psi?o%pedagogic , de0ineste copilul cu tulburari de comportament ./ clasi0icare a tulburarilor de comportament vi2ea2a trei niveluri , si anume : !. Nivelul individual E cuprinde copiii1 cu variatii ale dispo2itiei sau ale activitatii )labilitate+1 agitati . @eter#agres"0" si autoagresivi emotivi si in?ibati 1 cu comportament 0obic , obsesional . ". Nivelul relational cuprinde copiii : indi0erenti1 intorsi spre sine )introvertiti+1 i2olati1 opo2anti1 dependenti1 revendicativi )a0ectivitate+. 3. Nivelul social cuprinde copiii: cu mani0estari delicvente1 0ugarii . Tulburarile comportamentale nu pot 0i intelese decat prin raportarea la de2voltarea bio%psi?o%sociala a copilului . De o mare insemnatate sunt variabilele socio%0amiliale )istoria grupului 0amilial , istoria ""

relatiei parintilor , istoria cuplului parental , cultura 0amiliala+. rimul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deci2iei de interventie este diagno2a si progno2a comportamentala . Modalitatile de e'aminare sunt : observarea comportamentului scolar1 cunoasterea universului relational1 cunosterea trecutului. Consemnarea datelor se 0ace cu aDutorul unei 0ise individuale de e'aminare psi?opatologica in care sunt speci0icate : !. anamne2a1 ". simptomatologie% diagnostic1 3. 5actori etiologici si de prognostic. asii speci0ici pentru anali2a unui asemenea ca2 de abatere sunt : % observarea pasiva a copilului1 % necesitatea distantari in raport cu o modalitate de relationare indusa de copil1 % elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului1 %elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii active. 7emnalele nonverbale sunt 0undamentele ascultarii active. Interventia cadrului didactic in situatiile problematice )de abatere , de e'emplu+presupune plani0icarea in 0unctie de tipul problemei 1ea poate capata 0orma unei asistente psi?ologice . MaDoritatea abaterilor comportamentale in clasa nu sunt datorate insa numai unor patologii psi?ologice , cat mai ales unor tulburari adaptative si de comportament . rincipalele stadii de anali2a si de interventie a cadrului didactic intr%o situatie de cri2a educationala )abatere comportamentala+ sunt : a+ pre2entarea problemei1 b+ evaluarea problemei1 c+ modalitatile de interventie , cum ar 0i : % creearea climatului ec?ilibrat de invatare1 % evitarea si prevenirea greselilor educationale1 % cultivarea intereselor si a preocuparilor scolare prin recunoasterea si aprecierea reusitelor1 % integrarea intr%un sistem de terapie de grup. d+ elaborarea planului de interventie . >n loc aparte il ocupa interventia in ca2ul copiilor cu C-7 . 1=... Inter0ent"a "n a%ul a2ater"l#r #m(#rtamentale gra0e :baterea comportamnetala grava este atitudinea antisociala ce poate aDunge pana la incalcarea legilor de drept.. 7e includ aici di0eritele 0orme de agresiune , de distrugere a bunurilor , de violari grave ale regulilor scolare )absenteeism , 0uga de la domiciliu, 0uga de la scoala etc.+. 7e recomanda ca in ca2ul identi0icarii unor ast0el de ca2uri grave , cadrul didactic sa apele2e la o ec?ipa interdisciplinara pentru solutionarea lor . Din compunerea ec?ipei vor 0ace parte consilierul scolar , parintii copilului, organele de politie , 0actori de reeducare )dupa ca2+. 1=.5. Strateg"" de neg# "ere "n lasa de ele0" In multe situatii de cri2a educationala cadrul didactic indeplineste rolul de mediator , care implica abilitati manageriale . &eusita intr%o negociere educationala se obtine sustinand idea ca , pentru a dobandi ceva , trebuie sa acor2i partenerilor sansa de a obtine si ei ceea ce vor prin pre2entarea inca de la inceput a intentiei si a disponibilitatilor de negociere. rincipalele strategii de negociere sunt: concurenta )este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti apara+1 compromisul)pentru a castiga timp in intelegerile temporareAB colaborarea 1 acceptarea )este opusul concurentei +%negliDarea propriilor interese in scopul satis0acerii altora. 1 evitarea. "3

Conclu2ia oricarei negocieri este intelegerea care este mult mai buna decat orice s%ar obtine 0ara negociere. rincipalele stiluri ale negociatorului sunt : negociatorul cooperant 1 negociatorul a0ectiv1 negociatorul con0lictual1 negociatorul demagog. >na din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de elevi este pedeapsa . Din punct de vedere managerial , pedeapsa este utila ca miDloc de diriDare pentru respectarea unei norme. Maiestria cu care un cadru didactic aplica pedeapsa este legata insa de e'perienta sa didactica , de stilul sau managerial si educational. TEME 3ENT+U +E/LECTIE SI A3LICATII !. :nali2ati comparativ stilul managerial competent si stilul managerial incompetent. ". reci2ati care sunt parametrii dupa care poate 0i anali2ata o situatie care implica interventia /noninterventia cadrului didactic 1 argumentati si e'empli0icati. 3. :nali2ati principalele stadii de interventie a cadrului didactic intr%o situatie de cri2a educationala. 4. Imaginati un plan de interventie pentru un ca2 de absenteism scolar. 6. :ratati in ce situatie pro0esorul poate indeplini rolul de mediator / negociator in ca2ul unei situatii de cri2a educationala. 6. :nali2ati comparativ stilul abordat de negociatorul cooperant si cel con0lictual. Cursul nr. 11 Managementul #rgan"%at"e" s #lare $(r#2lemat" a s" #nt"nut 11.1. Managementul s #lar $ ara ter"%are Managementul scolar repre2inta conducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul unitatilor de ba2a, institutionali2ate in retea : gradinite , scoli primare , scoli gimna2iale , scoli liceale , scoli pro0esionale , colegii 0acultati , unitati speciali2ate in instruire postuniversitare si in organi2area educatiei permanente )per0ectionarea, reciclarea pro0esionala , educatia adultilor etc.+ roblematica reali2arii managementului scolar poate 0i anali2ata urmarindu%se : % rolul scolii ca unitate de ba2a a sistemului de invatamant1 % rolul si evolutia organi2atiei scolare1 % conducerea scolii din perspectiva manageriala. 7coala ca organi2atie angaDea2a nu numai calitatea sa de 0actor principal al educatiei , ci si valoarea sa de mediu educational. 7coala este, prin de0initie, o organi2atie n#n2"r# rat" a , este o institutie care inlocuieste ierar?ia pe verticala, centrata pe autoritatea unei 0unctii sau paralelism intre 0unctiile manageriale , cu o ierar?ie 0unctionala, centrata pe regalaDe si autoreglaDe reali2abile intre cele trei 0unctii manageriale : plani0icare%organi2are1 orientare metodologica1 per0ectionare%cercetare didactica. Managementul s #l"" implica : % adaptarea organi2atiei la mediul social1 % reali2area scopurilor organi2atiei prin structuri de organi2are raportate la cerintele mediului inconDurator1 % integrarea organi2atiei in raport cu cerintele sistemului social prin orientarea metodologica a activitatii de predare%invatare Eevaluare1 % continuitatea organi2atiei prin stimularea modelului cultural speci0ic. "4

7coala poate 0i raportata la tipurile de organi2are posibila la nivel institutional1 Criteriile care devin operationale vi2ea2a : % gradul de structurare a organi2atiei1 % gradul de implicare a membrilor organi2atiei1 % gradul de raportare la alte organi2atii. Din aceasta perspectiva, anali2a scolii ca unitate de ba2a a sistemului de invatamant re0lecta nu numai caracteristicile ei, ci si nivelul de cultura organi2ationala , e'primat in plan pedagogic si in plan social. 11.*. Cultura #rgan"%at"#nala a s #l"" :ceasta e'prima un anumit nivel de >sanatate? #rgan"%at"#nala .H7anatatea organi2ationalaH a scolii e'prima un nivel superior de cultura organi2ationala care permite adaptarea pedagogica rapida la 0inalitatile si conditiile sistemului social. M7anatatea organi2ationalaH a scolii depinde nu numai de cultura sa organi2ationala, ci si de e0icienta actiunilor sale evaluative in conditiile sociale prin: % capacitatea de interactiune cu mediul1 % capacitatea de valori0icare a entropiei1 % capacitatea de re2olvare a con0lictelor interne1 % capacitatea de 0unctionare autonoma1 % capacitatea de autoreglare. Organ"%at"a s #lara poate 0i de0inita ca ansamblul de valori , atitudini , repre2entari ale tuturor actorilor educationali implicati ,direct sau indirect, in procesul educational. -lementele organi2atiei scolare sunt atat cele implicate in cultura institutiilor scolare, cat si cele implicate in cultura scolara a clasei de elevi. Ca elemente de ba2a ale culturii manageriale putem aminti : capacitatea de organi2are a activitatilor concrete : % capacitatea directorilor de a coordona si conduce activitatea administrativa a scolii1 % capacitatea lor de a controla activitatile educative1 % capacitatea de a plani0ica obiective si strategii educationale etc. abilitate in abordarea relatiilor umane E prin mani0estarea competentelor comunicative , de negociere, de solutionare a con0lictelor etc. In cultura manageriala scolara apar si blocaDe , bariere in comunicare, care pot 0i determinate de incapacitatea de a negocia )cu institutiile din comunitatea respective, cu elevii , cu parintii , cu cadrele didactice , cu alte organi2atii scolare+ , lipsa capacitatii de proiectare strategica , a capacitatii de reali2are a anali2elor de mar;eting educational etc. Dintre preDudecatile , stereotipurile si repre2entarile speci0ice unei organi2atii scolare, amintim: % pro0esorul 0unctionar1 % elevul subordonat1 % i2olarea salii de clasa si a scolii1 % aplicarea uni0orma in tot sistemul de invatamant a regulamentelor , materialelor didactice si masurilor de re0orma stabilite la nivel central1 % promovarea omogenitatii )inclusiv a claselor de nivel, acum cand tendinta este de integrare in colective cu abilitati mi'te+1 % comunicare predominant verticala si descuraDarea comunicarii ori2ontale1 % tendinta de a evita con0lictele in locul abordarii altor strategii de re2olvare a con0lictelor)negocierea , arbitraDul, medierea etc.+ 11.,. Cara ter"st" " ale managementulu" #rgan"%at"e" Descrierea si anali2a unei culturi manageriale se poate 0ace : prin evidentierea aspectelor vi2ibile)simboluri , comportament,vestimentatie , atitudini etc+ 1 "6 ceremonii, ritualuri , modele de

prin evidentierea aspectelor mai putin vi2ibil, dar care de0inesc elementele de nuanta ale acesteia )valorile, norme,repre2etari etc.+ -NT&> &-5C-CTI- 7I : CIC:TII Caracteri2ati managementul scolar si preci2ati speci0icul sau in raport cu managementul general. :nali2ati cultura organi2ationala a scolii si preci2ati rolul ei in 0ormarea personalitatii elevilor. Cum caracteri2ati Msanatatea organi2ationalaH a scolii N Cum isi e'prima managerul scolar abilitatea sa in abordarea relatiilor umaneN -'empli0icati. In ce situatii pot aparea barierele )blocaDele+ comunicationale si cum a0ectea2a acestea Msanatatea organi2ationalaH a scoliiN

T-M!. ". 3. 4. 6.

Cursul nr. 1* Managementul de urr" ulum Managementul curriculumului are in vedere organi2area , elaborarea si evaluarea curriculumului scolar. 1*.1. 3r"n "(alele elemente #m(#nente ale managementulu" de urr" ulum a+ politica generala a scolii si cultura organi2ationala1 b+ sistemul de reguli si norme care reglementea2a viata scolara )regulamentul scolar , regulamentul de ordine interioara , seturile de norme privind comportamentele premise , obligatorii si inter2ise , cat si situatiile de aplicare+1 c+ proiectele de in0luenta organi2ationala reali2ate de catre pro0esori)plani0icari calendaristice, planuri de lectie etc.+1 d+ amenaDarea spatiului )procurarea si accesul la resursele educationale+1 e+ organi2area colectivului de elevi )0rontala , pe grupuri , individuala%si posibilitatea sc?imbarii acesteia pe parcurs , in 0unctie de nevoile educationale concrete+1 0+ comportamentul pro0esorului si al elevului1 g+ disciplina 1 ?+ respectarea de sine si a celorlalti1 i+ evaluarea) care poate 0i 0ormative sau numai sumativa+. 1*.*. T"(ur" de urr" ulum C standarde urr" ulare Curriculum Eul contine orice activitate educativa elaborata de scoala si diriData spre un scop , care are loc in interiorul scolii sau in a0ara ei. In sens larg , conceptual de curriculum poate 0i interpretat ca proiect educational , ca proces si ca produs. % ca proiect educational , cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp strategii , evaluare1 % ca proces , vi2ea2a listele de continuturi 1 % ca produs, vi2ea2a toate documentele curriculare )cele care alcatuiesc curriculumul national )plan% cadru de invatamant , programe analitice , manuale scolare , g?iduri metodologice , g?iduri de evaluareetc+. In sens restrans , se re0era la continuturile scolare incluse in programele scolare , la e'perientele de invatare ale elevilor. T"(ur" de urr" ulum aA curriculum 0ormal , di0erentiat in : % curriculum nucleu1 % curriculum la deci2ia scolii Curriculum nucleu )general sau core curriculum+ se re0era la cunostinte , abilitati si comportamente obligatorii. Curriculum%ul la deci2ia scolii se poate elabora sub trei modalitati: "6

% optionalul la nivelul discipinei 1 % optionalul la nivelul ariei curriculare 1 % optionalul la nivelul mai multor arii curriculare ) pornind de la un obiectiv interdisciplinar +. 2A curriculum speciali2at % di0erentierea pe categorii de cunostinte , de proceduri , aptitudini ) arii curriculare + A curriculum e'plicit , scris , o0icial % speci0ic unei institutii educationale concrete dA curriculum in0ormal , implicit % vi2ea2a alte oca2ii de invatare , alte oportunitati ) 0amilia , mass E media , grupuri de prieteni etc. + eA curriculum ascuns E e'perienta de invatare care se dobandeste din mediul psi?o E social si cultural al clasei ) climatul de studio , personalitatea pro0esorului , relatiile interpersonale , sistemul propriu de valori etc. + 0+ curriculum absent E nu este predat si transmite elevilor mesaDul ca aceste elemente nu sunt importante in cultura scolara , in cariera lor . g+curriculum virtual E mesaDele prevalente in si prin mass% media ?+ curriculum acceptat E ceea ce elevii au invatat in mod e0ectiv in timpul secventelor de instruire si de totalitatea in0luentelor instructiv E educative care au avut un e00ect real asupra elevilor 1 i+ curriculum predat E e'perienta de invatare o0erita direct de edcatori in activitatea curenta 1 D+ curriculum de suport E materiale curriculare aditionale , g?iduri pentru pro0esori , so0tPare educational 1 ;+ curriculum testat ) evaluat + E e'perienta de invatare concreti2ata in teste , probe de e'aminare ,etc. l+ curriculum invatat E ceea ce elevul invata de 0apt ca urmare a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. >n alt concept , corelat cu cel de curriculum , este cel de standarde urr" ulare de (er)#rmanta 1 acestea vi2e2a criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare 1 indica gradul in care sunt atinse obiectivele 0iecarei discipline de catre elevi la s0arsitul 0iecarei trepte de invatamant obligatoriu . %pe ba2a lor vor 0i elaborate n"0elur"le de (er)#rmanta precum si itemii necesari probelor de evaluare . -laborarea standardelor are in vedere : % 0inalitatile de treapta si pe ciclu de scolaritate1 % obiectivele cadru si cele de re0erinta ale disciplinei 1 % caracteristicile psi?opedgogice ale varstei scolare vi2ate. 1*., . C#m(#nente ale urr" ulum1ulu" :ceste componente sunt : % elemente de 0ilo2o0ia educatiei 1 % 0inalitati 1 % continuturi 1 % strategii didactice1 % metodologii de evaluare a per0ormantelor scolare . Incepand cu anul scolar !$$8% !$$$ , in &omania , s%a aplicat Curriculum%ul National , care cuprinde : % curriculum national pentru invatamantul obligatoriu % planurile% cadru de invatamant pentru clasele I% QII / QIII , documente care stabilesc ariile curriculare , obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora . Curriculum o0icial )0ormal+ are urmatoarele elemente componente : % documentele de politica educationala )e'. legea invatamantului , rapoarte si anali2e ale institutiilor educationale , etc. + % 0inalitatile pe niveluri de scolaritate 1 % planul Ecadru pentru 0iecare ciclu de scolaritate 1 % programele scolare 1 % manuale si miDloace au'iliare u2ul elevilor 1 % g?iduri si alte materiale complementare pentru pro0esori 1 % instrumente de evaluare 1 "*

Curriculum% ul de ba2a ) nucleu + cuprinde : % ariile curriculare 1 % numarul de ore proiectate % disciplinele a0erente -'ista patru 2one de elaborare a curriculum%ului: a+ 2ona administrativa% globala ) competente administrativ% birocratice + b+ 2ona grupala sau individuala ) competenta grupurilor de pro0esori sau a 0iecarui pro0esor in parte + 1 c+ 2ona institutionala ) competente institutionale ale unei scoli anume +1 d+ 2ona materiala ) competente in conceperea si utilli2area altor materiale + 1*...E0aluarea urr" ulum1ulu" % pentru 0iecare program educational si c?iar pentru 0iecare situatie educationala in parte este necesara construirea unui sistem de evaluare speci0ic , cu obiective , proceduri si instrumente speci0ice. % pentru ca sistemul de evaluare sa 0ie operational , evaluatorul trebuie sa raspunda la intrebarile : % ce evaluam N ) cunostinte , atitudini , deprinderi , per0ormante , obiective propuse de pro0essor , resurse , re2ultate etc. + % de ce evaluam N % cui 0oloseste evaluarea N % pe cine evaluam N % cand evaluam N In procesul evaluarii pot 0i 0olosite mai multe te?nici : % te?nica raspunsului scurt 1 % te?nica alegerii duale ) da E nu , adevarat E 0als +1 % te?nica perec?ilor )stabilirea unor corespondente intre cuvinte , 0ra2e, etc+ % te?nica alegerii multiple ) alegerea raspunsului correct dintr%o lista de rspunsuri posibile + Teme (entru re)le t"e s" a(l" at"" !+ :ratati insemnatatea si locul managementului de curriculum in cadrul managementului educational. "+ reci2ati modul de inerpretare a conceptului de curriculum in sens larg . 3+ reci2ati modul de interpretare a conceptului de curriculum in sens restrans. 4+ :nali2ati curriculum%ul 0ormal si curriculum%ul in0ormal si preci2ati asemanarile si deosebirile dintre ele 6+ Ce este curriculum%ul la dispo2itia scolii N 1 e'empli0icati 6+ reci2ati care sunt componentele Curriculum%ului National si modul in care ele se obiectivea2a la di0erite niveluri de scolaritate . *+ reci2ati continutul conceptului de M standarde curriculare de per0ormanta M Cursul nr. 1, Managementul de (r#"e t 1,.1. 3r#"e tulB de)"n"t"e s" #nd"t"" de real"%are : % roiectul poate 0i de0init ca un set de intentii generale privind orientarea de2voltarii ) individuala sau institutionala + % lanul : o colectie de activitati legate intre ele , duse la indeplinire organi2at , avand obiective si re2ultate clar de0inite , care urmaresc atingerea 0inalitatilor stabilite in proiect 7unt anali2ate , in general , doua tipuri de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect : conditii strategice si conditii tactice a+ Conditiile strategice : %adecvarea ) sa 0ie potrivit atingerii scopurilor si obiectivelor stabilite + %0e2abilitatea ) caracterul realist + 1 % economicitatea ) consum optim de resurse +1 "8

% simplitatea si preci2ia ) sa cuprinda acele obiective si sa aloce acele resurse necesare si su0iciente reali2arii intentiilor +. % sistemati2area si claritatea in concepere si redactare 1 % unitatea si consistenta ) sa nu contina contradictii + % continuitatea ) 0iecare actiune sa le pregateasca pe cele viitoare + 1 % 0le'ibilitatea ) adaptarea la situatii noi + 1 % incadrarea optima in timp 1 % viabilitatea si repetabilitatea . b+Conditiile tactice: % consultarea e'perti2ei in domeniu 1 % respectarea cadrului normativ1 %luarea in considerare,in procesul deci2ional , a mai multor cursuri alternative de actiune 1 % e'plorarea impactului proiectului asupra misiunii si prioritatilor organi2atiei 1 % stabilirea programelor si actiunilor concrete in vederea atingerii obiectivelor stabilite 1 % identi0icarea posibilitatilor de de2voltare pro0esionala si personala 1 %selectarea solutiilor originale si creative pentru problemele aparute 1 %stabilirea procedurilor concrete si a indicatorilor de per0ormanta 1,.*.T"(#l#g"a (r#"e tel#r "n edu at"e 3r#"e tul edu at"#nal - d"da t" + E con0igurea2a orientarile esentiale ale educatiei , valorile societatii + In ceea ce priveste procesul educational , putem aminti Metoda invatarii prin proiecte care se caracteri2ea2a prin : % orientarea catre activitate si produsul ei 1 % inter si transdisciplinaritate % motivarea elevilor 1 % descoperirea propriilor abilitati in procesul muncii 1 % conectarea la probleme sociale , la situatii concrete 1 % organi2area in comun a procesului de invatare. 3r#"e tul urr" ular , ca actiune de con0igurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete 1 3r#"e tul "nst"tut"#nal ) de in0iintare sau de2voltare a scolii + , ca instrument al politicii manageriale a directorului . :cest proiect se caracteri2ea2a prin 0aptul ca : % concentrea2a atentia asupra 0inalitatilor educatiei 1 % asigura concentrarea tuturor domeniilor 0unctionale ale managementului ) curriculum , resurse , etc. + % asigura coerenta transpunerii strategiei pe termen lung a scolii intr%o lista de obiective pe termen scurt . % asigura de2voltarea personala si pro0esionala 1 % intareste parteneriatele din interiorul si e'teriorul unitatii scolare 1,.,. Elemente de)"n"t#r"" ale (r#"e tulu" "nst"tut"#nal Caracteristicile proiectului scolii sunt : % are o determinare multipla ) tinte strategice ale de2voltarii , situatia , conditiile si resursele concrete ale scolii si comunitatii + % are valoare strategica ) este conceput pentru o perioada de cel putin trei ani si su0era modi0icari pe parcurs +1 % are caracter situational ) este elaborat in 0unctie de modul si conditiile concrete in care 0unctionea2a scoala , de tendintele ei de evolutie + % are doua componente articulate : strategica si operationala % se elaborea2a de la general la particular1 % este negociat ) se reali2ea2a prin comunicare 1 participare si responsabili2are + "$

/rgani2area activitatii in cadrul proiectului include : % listarea activitatilor concrete1 % clasi0icarea activitatilor1 % procurarea si alocarea e0ectiva a resurselor 1 % desemnarea persoanelor/ ec?ipelor ce vor conduce . >n proiect de de2voltare institutionala poate avea urmatoarea structura : a+ Componenta strategica alcatuita din: % vi2iunea ) imaginea ideala a ceea ce scoala isi doreste sa reali2e2e in viitor + 1 % scopurile strategice ) deriva din misiune si re0lecta prioritatile scolii , aspecte ce trebuie de2voltate sau ameliorate +1 % optiunile strategice ) deriva din misiune si scopuri si se 0ormulea2a luind in considerare punctele tari . b+Componenta tactica este data de plani0icari si planuri in care sunt 0ormulate : % obiectivele 1 % activitatile concrete 1 % responsabilitatile 1 % resursele ,etc. /biectivele vor 0i operationale ) deci concrete , reali2abile , masurabile + entru 0iecare activitate se vor 0ormula clar responsabilitatile si resursele educationale alocate. 1,... 3r#"e te edu at"#nale eur#(ene roiectele educationale de cooperare europeana ) programele comunitare+ sunt instrumente privilegiate de actiune operationala a > - si repre2inta un ansamblu coerent de proiecte si actiuni organi2ate dupa un calendar ce permite reali2area obiectivelor politicilor educationale europene . -'emple de ast0el de proiecte sunt : aA SOC+ATES E structurat pe mai multe sectiuni , 0iecare de0inite de obiective proprii %vi2ea2a proiecte de educatie interculturala , 0ormarea continua a personalului din invatamant , utili2area noilor te?nologii in educatie , invatarea limbilor straine si educatia adultilor . 2A E+ASMUS E traditie si continuitate in invatamantul superior -uropean 1 % initiat in !$8*, vi2ea2a mobilitatea studentilor in cadrul parteneriatelor dintre institutiile de invatamant superior europene. % din !$$6,-&:7M>7 devine subcomponenta a programului 7/C&:T-7 A COMENIUS E este o sectiune a programului 7/C&:T-7 si urmareste promovarea cooperarii in domeniul educatiei la toate nivelurile de invatamant preuniversitar . % implica parteneriat si comunicare intre gradinite, scoli si c?iar institutii de invatamant superior care au preocupari in domeniul educatiei interculturale. dA LINGUA E urmareste promovarea invatarii limbilor straine si se adresea2a invatamantului de orice nivel si de orice tip . % limbile tinte pentru CIN<>: sunt toate limbile o0iciale ale >-: dane2a , olande2a, engle2a, 0inlande2a, 0rance2a, germana, greaca, italiana, portug?e2a, spaniola si suede2a. eAEU+IDICE E este reteaua europeana de in0ormare asupra educatiei ) -': noile programe in domeniul educatiei si 0ormarii tineretului +. )A G+UNDTVIG E promovea2a educatia generala , culturala si sociala a adultilor 1 urmareste aplicarea principiului educatiei de%a lungul intregii vieti . gA MINE+VA E urmareste de2voltarea unei dimensiuni europene in cadrul invatamantului desc?is si la distanta si 0olosirea te?nologiei in0ormationale si comunicationale in educatie . 6A LEONA+DO DA VINCI E se centrea2a pe imbunatatirea calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire pro0esionala 3#

TEME 3ENT+U +E/LECTIE SI A3LICATII !+ :ratati insemnatatea si locul managementului de proiect in cadrul managementului educational "+ reci2ati semni0icatia conceptului de proiect 3+ :nali2ati comparativ conditiile strategice si tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect 4+ :rgumentati rolul proiectelor educationale in procesul de optimi2are a activitatii instructiv% educationale 6+ Caracteri2ati proiectul scolii si aratati in ce consta valoarea sa strategica 6+ Ce sunt proiectele educationale de cooperare europeana si care este rolul lor in per0ectionarea procesului instructiv%0ormativ din scolile romanesti Cursul nr. 1..: COM3ETENTE MANAGE+IALE 1..1. C#m(etente manager"ale generale Competentele manageriale decurg din responsabilitatile si rolul pe care acestea le indeplinesc in cadrul organi2atiei 7e considera ca managerul are 2ece roluri , grupate in trei categorii : % prelucrarea in0ormatiilor 1 % elaborarea deci2iilor1 % angaDarea in relatii interpersonale. a+&olurile in0ormationale sunt : % monitor ) trebuie sa 0ie in centrul retelei de in0ormare a organi2atiei +1 % di0u2or ) trebuie sa 0ie cel care 0iltrea2a si diseminea2a in0ormatia + % purtator de cuvant 1 b+&olurile deci2ionale sunt : % initiator 1 % mediator1 % 0actor de alocare a resurselor1 % negociator. c+ &olurile interpersonale sunt : % repre2entant al grupului 1 % lider 1 %0actor de legatura ) reali2ea2a cone'iunea cu alta grupa , organi2atie, parteneriate + -'ista trei categorii generale de capacitati necesare oricarui manager : conceptuale, umane si te?nice. C#m(etentele #n e(tuale constau in capcitatea managerului de a vedea organi2atia ca pe un intreg , de a cunoaste locul 0iecarui departament in organi2atie. A2"l"tat"le umane E capacitatea managerului de a lucra cu oamenii , de a%i motiva , de a relationa . C#m(etentele te6n" e E cunoasterea metodelor , te?nicilor si a ec?ipamentului implicat. Modelul managerial propus de -ricsson privind competentele are in vedere urmatoarele % capacitati intelectuale1 % respectul de sine 1 % desc?iderea spre ceilalti 1 % perspectiva ) a stapani situatia in intregul ei + % obiective si re2ultate ) capacitatea de a anali2a asteptarile si re2ultatele , spirit de2voltat de a intreprinde , perseverenta , asumarea responsabilitatilor , etc. + Trasaturile importante ale unui manager sunt : caracterul , initiativa , devotamentul , previ2iunea, intuitia , desc?iderea intelectuala , 0le'ibilitatea , puterea de convingere . Calitatile si abilitatile manageriale pot 0i : a+ intelectuale ) gandire critica 1 capacitate de conceptuali2are , capacitate de a progno2a , de a diagno2a , etc. + b+ antreprenoriale , organi2ationale ) capacitate de deci2ie , competente de proiectare, motivare , evaluare , comunicare + 3!

c+ socio% emotionale .) autocontrol , spontaneitate , autoestimare corecta , adaptabilitate , etc. + d+ interpersonale ) incredere , centrarea pe de2voltarea celorlalti , capacitatea de a%i in0luenta pe ceilalti , capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea po2itiva , etc.+ 1..*. C#m(etente s(e ")" e manager"l#r edu at"#nalu" Iposta2ele manageriale ale pro0esorului in sistemul de invatamant romanesc sunt : % pro0esor ) dupa sustinerea e'amenului de titulari2are + % pro0esor% diriginte 1 % pro0esor% metodist1 % pro0esor E consilier scolar1 % pro0esor% director1 % pro0esor% inspector1 Calitatile unui cadru didactic trebuie sa 0ie : % personalitate calda , energie si vitalitate : % dorinta reala de a%i aDuta pe altii sa se de2volte si de a se auto0orma continuu1 % competente si abilitati interpersonale 1 % 0le'ibilitate , responsabilitate , adaptare continua1 % cunoasterea si entu2iasmul 0ata de domeniul predate1 % credibilitate in oc?ii elevilor1 % incredere in propriile 0orte . 1..,. C#m(etente generale s" s(e ")" e ale (ers#nalulu" d"da t" a+ competente metodologice 1 b+ competente de comunicare si de relationare1 c+ competente de evaluare a elevilor1 d+ competente psi?o% sociale1 e+ competente te?nice si te?nologice 1 0+ competente de management al carierei. :laturi de aceste competente generale ale cadrelor didactice supunem anali2ei si competentele generale ale personalului de conducere si control ) directori , directori adDuncti , inspectori scolari +1 a+ competente de comunicare si relationare 1 b+ competente de utili2are a te?nologiilor in0ormationale1 c+ competente de conducere si coordonare 1 d+ competente de evaluare 1 e+ competente psi?o%sociale 0+ competente de gestionare si administrare a resurselor1 g+ competente care vi2ea2a de2voltarea institutionala1 ?+ competente care vi2ea2a sel0%managementului) evolutia propriei cariere +. In viitor managerii vor 0ace dovada unor calitati noi ca : % raspunsuri rapide si e0iciente la sc?imbare 1 % gandire strategica si vi2iune asupra organi2atiei ca intreg1 % utili2area e0icienta a resurselor 0inanciare1 % intelegerea rolului in0ormatiei si a te?nologiei in0ormationale 1 % angaDare emotionala interna1 % asumarea riscului in luarea deci2iilor . Teme (entru re)le t"e s" a(l" at"" : !+ :nali2ati cateva dintre principalele competente manageriale si aratati rolul lor in activitatea organi2atiei. "+ :nali2ati comparativ competentele conceptuale si competentele tactice 1 e'empli0icati. 3+ :nali2ati competentele speci0ice managerului scolar. 4+ reci2ati continutul si semni0icatia competentelor relationale ale managerului scolar 6+ reci2ati continutul si semni0icatia competentelor de management al carierei . 3"