PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VIII-a
Data:
Profesor: Brinzea Andreea
Disciplina: Matematică ( Geometrie)
Unitatea de învăţare: Proiecții ortogonale pe un plan
Subiectul:Teorema celor trei perpendiculare. Recapitulare
Tipul lecţiei: Lecție de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor
Locul de desfăşurare: Sala de clasă
Competenţe generale:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.

Competenţe specifice:

1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăți ale unor figuri geometrice plane în configurații date în spațiu sau pe
desfășurări ale acestora;
2. Folosirea intrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea prin desen, în plan, a corpurilor geometrice;
 3. Utilizarea proprietăților referitoare la drepte și unghiuri în spațiu pentru analizarea pozițiilor relative ale acestora;
4. Uilizarea proprietăților referitoare la drepte și unghiuri în spațiu pentru calcularea distanței de la un punct la o dreaptă;
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi de segmente și de măsuri de
unghiuri;
6. Interpretarea reprezentărilor geometrice și a unor informații deduse din acestea, în corelație cu determinarea unor
lungimi de segmente și a unor măsuri de unghiuri.

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

𝑂1: Să enunţe şi să aplice corect teorema celor trei perpendiculare ;
𝑂2: Să recunoască diferite configurații geometrice în care teorema celor trei perpendiculare poate fi aplicată;
𝑂3: Să deseneze corect o figură geometrică conform unei ipoteze date;
𝑂4: Să aplice metodele cele mai potrivite în scopul eficientizării rezolvărilor;

Mijloace şi strategii didactice

1. Materiale suport: tabla, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice, marker
2. Metode de învăţământ: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,demonstrația, observaţia, problematizarea
3. Forme de evaluare: conversaţia orală, observarea sistematică
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
5. Bibliografie:
 Culegere de probleme de matematică clasa a VIII- a – Maria Negrila, Anton Negrila
 Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2018-Gheoghe Iurea, Dorel Luchian etc.
 Manual pentru clasa a VIII-a: Corneliu Savu, Gina Caba etc., Editura: Teora
 http://www.mykoolio.com/
Etapele lecţiei:

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
4. Reactualizarea cunoștințelor anterior însușite
5. Desfășurarea lecției și dirijarea învățării
6. Asigurarea retenției și a transferului
7. Incheierea lecției

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE

ORGANIZARE

Moment organizatoric
Salutarea elevilor;
(2 min) Verificarea prezentei elevilor;
Elevul de serviciu raportează absenții;
Elevii îşi pregătesc materialele; Conversaţia Frontală
Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei;
 Captarea atenției
Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea
(3 min) Conversaţia Frontală
rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul). Individuală

Anunţarea subiectului
lecţiei şi a Scriu titlul pe tablă
Conversația Frontală
obiectivelor Teorema celor trei perpendiculare. Recapitulare
operaţionale Anunţ obiectivele lecţiei

(2 min)

Reactualizarea
cunoștințelor anterior Se verifică oral lecţia anterioară prin enunțarea și scrierea
însușite teoremei celor trei perpendiculare la tablă.
Enunţul teoremei Conversația
(8 min) O1
Fie: Frontală

d Explicația
 un plan 
 o dreaptă d ⊥ M
c
d   = {O}
Individuală
 o dreaptă b   O a A Problematizarea
b
  dreapta OA ⊥b , A  b
 un punct M  d
Atunci: MA⊥b

Demonstraţie:

Notăm: OA = a, MA = c şi avem:
Demonstrația
𝑑 ⊥ 𝛼(𝑖𝑝. )
}⇒d⊥b⇒b⊥d (1)
𝑏 ⊂ 𝛼 (𝑖𝑝. )

Dar a⊥b⇒b⊥a (2) Frontală

(1)𝑏 ⊥ 𝑑 Observația
(2) 𝑏 ⊥ 𝑎
Din } b⊥(d,a) = (MOA), dar c  (MOA)
d, a ⊂ (MOA)
d⋂a = {O}
Individuală
O1 b⊥cc⊥b MA⊥b
Conversația
Observaţia 1: Punctul M poate fi ales oriunde pe dreapta d.

Observaţia 2: Lungimea segmentului [MA] reprezintă distanţa de

la M la dreapta b.

Observația 3: Reținem mai ușor dacă reprezentăm teorema cu Explicația

obiecte avute la îndemână.
 Învățarea prin
descoperire

Frontală
Unii elevi vor prezenta sugestii pentru alte metode de
Conversația
demonstrație a teoremei celor trei perpendiculare.

În continuare se propune elevilor să răspundă la următoarele cerințe:

Definiţi dreapta perpendiculară pe un plan.
Ce este distanţa de la un punct la o dreaptă?
O1
La ce fel de probleme este utilă teorema celor trei Individuală
perpendiculare?
Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile
Explicația
învăţate până acum și anume:
Fiecare elev primește o fisă de lucru.
Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând
corespunzător Anexa 1 și apoi rezolvând cât mai multe
probleme.
Desfășurarea lecției și
dirijarea învățării Se propun spre rezolvare elevilor următoarele probleme:

(25 min) 1.Fie ABC un triunghi dreptunghic în A, cu AB=3 m și AC=4 cm.

Știind că AM⊥ (𝐴𝐵𝐶), AM= 5 cm, aflați distanța de la punctul M la Conversația
dreapta BC.

O2 Ip. ∆𝐴𝐵𝐶
m(∢𝐴) = 900
Explicația Frontală
O3 AB=3 cm
AC=4 cm
AM ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
O4 AM= 5 cm
Exercițiul
Cz. d(M, BC)=?
Rezolvare:

Pentru a determina distanța de la un punct la o dreaptă, în spațiu, ne Individuală

vom folosi de teorema celor trei perpendiculare.
Avem nevoie de o perpendiculară din punctul M pe un plan ce Demonstrația
conține dreapta BC. Din ipoteză avem deja că AM ⊥ (𝐴𝐵𝐶) , plan ce
conține dreapta BC. Mai avem nevoie de o perpendiculară din A pe
dreapa BC. Vom construi AD ⊥ 𝐵𝐶, adică una din înălțimile
triunghiului ABC. Avem astfel toate datele necesare pentru a folosi
teorema celor trei perpendiculare.
𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
O2 𝑇3⊥
𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶
Cum: ⏞ 𝑀𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 ⇒ 𝑑(𝑀, 𝐵𝐶) = 𝑀𝐷
} ⇒ Observația Frontală
𝐴𝐷, 𝐵𝐶 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
O3
𝐴𝐷⋂𝐵𝐶 = {𝐷}
Deoarece:
O4 𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶) Conversația
} ⇒ 𝑀𝐴 ⊥ 𝐴𝐷
𝐴𝐷 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
⇒ ∆𝑀𝐴𝐷 este dreptunghic în A
Am putea afla lungimea lui MD în ∆𝑀𝐴𝐷 cu teorema lui Pitagora,
Individuală
dar nu cunoaștem încă lungimea lui AD. AD fiind înălțime în
triunghiul dreptunghic ∆ 𝐴𝐵𝐶 putem aplica teorema înâlțimii 2:
𝐴𝐵∙𝐴𝐶 Explicația
AD= (1), dar mai întâi aflăm lungimea ipotenuzei .
𝐵𝐶

În ∆ 𝐴𝐵𝐶 dreptunghic în A aplicăm T.P.

𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 Exercițiul
𝐵𝐶 2 = 32 + 42
𝐵𝐶 2 = 25
Demonstrația
⇒BC = √25 =5 cm
Acum putem înlocui BC în relația (1) și afla AD:
3∙4 12
AD = = cm
5 5

Acum ca îl cunoaștem pe AD putem aplica teorema lui Pitagora

în ∆𝑀𝐴𝐷 , dreptunghic în A.
În ∆𝑀𝐴𝐷 , dreptunghic în A aplicăm T.P.:
𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2
Observația
𝑀𝐷2 = 𝑀𝐴2 + 𝐴𝐷2

12 2 Frontală
𝑀𝐷2 = 52 + ( )
O2 5
√769 √769
O3 𝑀𝐷 = ⇒d(M,BC) = cm.
5 5
 2. Pe planul pătratului ABCD, cu lungimea laturii de 2√6 cm, se Conversația
construiește perpendiculara MA, MA= 2√2 cm.
O4
a) Aflați distanța de la punctul M la dreapta AD măsura
unghiului format de dreptele MD și 𝐵𝐶. Explicația Individuală
b) Arătați că distanța de la punctul M la dreapta BD este mai
mică decât 5 cm.

Ip. ABCD pătrat Exercițiul

MA⊥(ABC)

AB=2√6 cm

MA= 2√2 cm.

b) Cz.a) d(M,AD)=? A∆𝑀𝐴𝐷 =? b) d(M, AC)< 5 cm

Demonstrația
Rezolvare:

𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
a) }⇒MA⊥AD(1)⇒d(M, AD)=MA=2√2 cm.
𝐴𝐷 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
Observația
𝐵𝐶║𝐴𝐷
}⇒m(∢(MD,BC))=m(∢(MD,AD))=m(∢(MDA))
O2 𝐴𝐷⋂𝑀𝐷 = {𝐷}

O3 𝑀𝐴 2√2
Din (1)⇒A∆𝑀𝐴𝐷 dreptunghic ⇒ 𝑡𝑔(∢𝑀𝐷𝐴) = =2√6 =
𝐴𝐷
√3
⇒ m(∢(MDA))=300 . Conversația Frontală
3
 𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
𝑀𝐴⋂(𝐴𝐵𝐶) = {𝐴} 𝑇3⊥
𝐴𝑂 ⊥ 𝐵𝐷 ⏞ MO⊥BD⇒d(M, BD)=MO
⇒ Explicația
𝐴𝑂⋂𝐵𝐷 = {𝑂}
𝐴𝑂, 𝐵𝐷 ⊂ (𝐴𝐵𝐶) } Individuală
𝑙√2
𝐴𝑂 = =2√3 𝑐𝑚
2
𝑀𝑂 ⊥ (𝐴𝐵𝐶) Exercițiul
}⇒MO⊥AO⇒∆𝑀𝐴𝑂 dreptunghic în A
𝐴𝑂 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)

În ∆𝑀𝐴𝑂 dreptunghic în A
𝑇.𝑃.
⏞ 𝐴𝑀2 +𝐴𝑂2 =𝑀𝑂2 ,
⇒

de unde MO =2√5 =√20 < √25 = 5cm.

3. În figura alăturată este reprezentată o Demonstrația

O2 prismă dreaptă ABCA’B’C’ cu baza
triunghiul echilateral ABC, AB=10 cm și Observația
O3 AA’=12 cm. Punctul M este situat pe
muchia AA’ astfel încât AM= 9 cm și punctul P este mijlocul Frontală
muchiei AA’.
O4 a) Arătați că aria laterală a prismei ABCA’B’C’ este egală cu 360
𝑐𝑚2 .
Conversația
b)Arătați că distanța de la punctul M la dreapta BC este egală cu
2√39 cm.
c) Demonstrați că PO este paralelă cu planul (MBC), unde O este
Individuală
centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Evaluare Națională
2019-model propus
Explicația
Ip. ABCA’B’C’ prismă triunghiulară regulată
 AB=10 cm

AA’=12 cm Exercițiul
AM= 9 cm

P mijlocul muchiei [𝐴𝐴’]

O2 Cz. a) 𝐴𝑙 =?

O3 b) d(M, BC)=?

b) PO║(AMN) Demonstrația

O4 Rezolvare:

a) 𝐴𝑙 = 3 ∙ 𝐴𝐵𝐶𝐶 ′ 𝐵′ = 3 ∙ 𝐵𝐶 ∙ 𝐴𝐴′ = 3 ∙ 10 ∙ 12 = 360 𝑐𝑚2

Observația
b) Fie N mijlocul muchiei [BC], ∆𝐴𝐵𝐶 echilateral⇒AN⊥BC

𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
𝑇3⊥
𝐴𝑁 ⊥ 𝐵𝐶
⏞ MN⊥BC⇒d(M,BC)=MN
} ⇒
𝐴𝑁, 𝐵𝐶 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
𝐴𝑁⋂𝐵𝐶 = {𝑁} Conversația
𝑀𝐴 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
𝐴𝑁 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
}⇒MA⊥AN⇒∆𝑀𝐴𝑁 dreptunghic în A Frontală

𝑙√3
𝐴𝑁 = = 5√3 cm
2

𝑇.𝑃.
O2 ⏞ 𝐴𝑀2 +𝐴𝑁 2 =𝑀𝑁 2 , de unde
În ∆𝑀𝐴𝑁 dreptunghic în A ⇒
Explicația
O3 MN=√156 = 2√39 cm.
 𝐴𝑃 2 𝐴𝑂 2
c) AP= 6 și AM=9 cm⇒𝐴𝑀 = 3 și cum 𝐴𝑁=3 ( O este și centrul Individuală
𝐴𝑃 𝐴𝑂
O4 de greutate în triunghiul echilateral ABC), obținem : 𝐴𝑀 = 𝐴𝑁 Exercițiul
𝑅.𝑡.𝑇ℎ𝑎𝑙𝑒𝑠
⏞
⇒ PO║MN , și cum MN⊂(MBC)⇒MN║(MBC).
Frontală
În continuare se rezolvă cât mai multe probleme din fișa de lucru.
Demonstrația

Individual

Asigurarea retenției și Obs.Aceste cunoștințe ne ajută în practică.

a transferului Se propune spre rezolvare individual elevilor urmatoarele probleme: Conversaţia
(8 min) O2 1.Stâlpul din imaginea alăturată, având înălțimea de 5 m, este
perpendicular pe planul solului și Individuală
O3 este situat la distanța de 12 m de
conducta de pe sol. La ce distanță de Exercițiul
O4
conductă se află vârful stâlpului?
Rezolvare: Cu notațiile din figură,
avem: Învățarea prin Frontală
𝑑⊥𝛽 descoperire
𝑇3⊥
𝑎⊥𝑏
⏞ PM ⊥ b ⇒ d(P, b)
} ⇒
𝑎, 𝑏 ⊂ 𝛽
𝑎⋂𝑏 = {𝑀}
= PM Demonstrația
𝑃𝑂 ⊥ 𝛽
Deoarece, } ⇒ 𝑃𝑂 ⊥ 𝑂𝑀 ⇒ ∆POM dreptunghic în O
𝑂𝑀 ⊂ 𝛽
 𝑇.𝑃
0
⏞ 𝑀𝑃2 = 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑀2
În ∆POM , m(∢𝑂) = 90 ⇒
𝑀𝑃2 = 52 + 122 Exercițiul

𝑀𝑃 = √169 = 13 𝑚 Individuală
2.Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara DM. Calculați
măsura unghiului dreptelor MC și BC. Demonstrația

Rezolvare:
𝑀𝐷 ⊥ (𝐴𝐵𝐶)
𝑇3⊥
𝐷𝐶 ⊥ 𝐵𝐶 (𝐴𝐵𝐶𝐷 𝑝ă𝑡𝑟𝑎𝑡)
}⇒⏞ MC⊥
𝐷𝐶, 𝐵𝐶 ⊂ (𝐴𝐵𝐶)
𝐷𝐶⋂𝐵𝐶 = {𝐶}
BC ⇒m(∢𝑀𝐶𝐵) = 900

Incheierea lecției Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

participat cât mai activ ( se notează elevii care au o activitate
(2 min) Conversaţia Frontală
mai deosebită ).
Se propune ca temă problemele rămase nerezolvate din fişa de
lucru .
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare.