PROIECT DIDACTIC

Clasa: a 7-a
Profesor: Plesca Antonina
Disciplina: Matematică (Geometrie)
Subiectul: Teorema lui Thales. Reciproca Teoremei lui Thales. Aplicații.
Tipul lecţiei: Lecție de fixare și consolidare
Scopul lecției: Elevul va fi capabil să iși dezvolte priceperile şi deprinderile de rezolvare a problemelor
cu ajutorul acestor teoreme.

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

1. Cognitive
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
OC 1: Să enunțe corect teorema, respectiv reciproca teoremei lui Thales.
OC 2 :Să identifice situații în care să aplice teorema lui Thales sau reciproca teoremei lui Thales.
OC 3: Să interpreteze anumite rezultate/proprietăţi obţinute prin calcul sau observaţii directe.
OC 4 : Să calculeze diferite lungimi de segmente folosind teorema lui Thales.
OC 5: Să demonstreze că două drepte sunt paralele cu ajutorul reciproce teoremei lui Thales.

2. Afective
OA 1: Să susțină atenție la oră.
OA 2: Să participe afectiv la lecție.
OA 3 : Să dezvolte interes pentru studiul subiectului lecției și al matematicii în general.

3. Psihomotorii
OP 1 : Să participe activ la desfăşurarea lecţiei.

OP 2 : Să utilizeze raţional mijloacele de învăţământ.

Strategii didactice
1. Mijloace de învățământ: tabla, caiete, fişe de lucru, culegerea, manualul, instrumente
geometrice, markere, softuri matematice, laptop.
2. Metode și procedee: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
demonstrația, observaţia.
3. Forme de evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică, analiza răspunsurilor.
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuale
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecției OB. Activitatea de instruire Strategii didactice Evaluare

(timp) Activitatea profesorului Activitatea elevului Forme Metode și Resurse

de procedee
organi-
zare
Moment Salutarea elevilor;
organizatoric Verificarea prezenței elevilor;
Frontală Conversaţia
Elevul de serviciu raportează absenții;
(2 min)
Elevii îşi pregătesc materialele;
Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei.

Captarea Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea

atenției rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
Frontală Fișa de Aprecieri
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul).
(3 min) lucru verbale
Conversaţia

Indivi-
duală
 Reactualizarea Se verifică oral lecția anterioară:
cunoștințelor Enuntați teorema lui Thales.
Frontală Conversația Fișa de Aprecieri
anterior însușite Un elev răspunde:
lucru verbale
Teorema lui Thales. O paralelă la una dintre laturile unui triunghi
(8 min) OC 1 determină pe celelalte două laturi segmente omoloage proporționale.

OA 1

Observație. Concluzia teoremei poate fi scrisă în oricare din

variantele de proporții derivate pe care le putem obține:
OP 1 Fișa de Analiza
T . Thales Indivi- Explicația
lucru răspunsurilor
∆ ABC
MQ ‖ AC } ⏞
⇒
BM BQ
=
MA QC
duală

BM BQ BM BQ AM QC AM QC
= ⇔ = ⇔ = ⇔ =
MA QC AB BC AB BC MB BQ

OC 1

OA 2 Paralela poate să secționeze interiorul triunghiului sau să fie în

exteriorul acestuia. Dacă este în exterior sunt două posibilități:
  Să fie situată dincolo de vârful opus laturii cu care este în
poziția de paralelism (desen 1).
Fișa de
 Să fie situată în exterior dincolo de latura cu care este
lucru
OC 2 paralelă (desen 2). Frontală Conversația

Și în aceste situații, proporționalitatea segmentelor de pe dreptele

suport, care s-au format acum, se scrie în funcție de contextul
OC 2 geometric.

Enuntați reciproca teoremei lui Thales.

Un elev răspunde:
OC 3
Reciproca teoremei lui Thales. Dacă o dreaptă determină pe două
laturi ale unui triunghi segmente omoloage respectiv proporționale,
Tabla
atunci ea este paralelă cu a treia latură a triunghiului. Aprecieri
verbale

}
OC 4 ∆ ABC R . T .Thales
Indivi- Explicația
AP AQ ⇒
=
⏞ PQ ‖ BC . duală
PB QC

Concluzia teoremei are loc dacă oricare din proporțiile următoare

sunt verificate:

AP AQ BP CQ AB AC AB AC
= ⇔ = ⇔ = ⇔ = .
AB AC AB AC AP AQ PB QC

Se rezolvă oral următoarele probleme:

1. Aflaţi lungimile laturilor notate cu litere din desenele următoare

(segmentele îngroşate au ca suport drepte paralele):
 Analiza
răspunsurilor
Caiete
1.

2. În care din figurile următoare, MN‖BC?

Frontală Demonstrația

Fișa de
lucru
Indivi-
duală

Anunţarea
subiectului Scriu titlul pe tablă: Teorema lui Thales. Reciproca Teoremei
lui Thales. Aplicații. Frontală Conversația Tabla
lecţiei şi a
obiectivelor Anunţ obiectivele lecţiei.

operaţionale Se explică elevilor modul de desfășurare a orei.

Marker
(2 min)

Sistematizarea Se propune elevilor spre rezolvare cât mai multe probleme din fișa Frontală
și consolidarea de lucru: Caiete Observarea
cunoștințelor CO 3 sistematică
1. În trapezul ABCD , AC ⋂ BD= {O } , BD=35 cm,iar = . Conversația
OA 4
(25 min) OC 2 Calculați lungimile segmentelor OD și OB .

Rezolvare:
Explicația
T .Th.
CO DO 3 DO
OA 1 ⏞
Î n ∆ AOB , AB ‖ DC ( ABCD trapez) ⇒ =
AO BO
⇔ =
4 BO
⇔

3 DO Exercițiul
⇔ = ⇒ DO=15 cm.
7 35
BO=BD −DO=35−15=20 cm.
Indivi-
2. În rombul ABCD , se consideră punctul E pe latura BC , F ∈ AC și duală Analiza
OP 2
G ∈ AB, astfel încât EF ‖ AB și EG ‖ AC . Demonstrați că:
răspunsurilor
CF BG Tabla
+ =1.
CA AB
OC 3 Observația
Rezolvare :

}
T .Th .
CF CE
⏞
Î n ∆ CBA , EF ‖ AB ⇒ =
CA BC , deci
T . Th.

⏞ BG
Î n ∆ BAC , EG ‖ AC ⇒ =
BE
AB BC
Frontală

CF BG CE BE BC
+ = + = =1.
CA AB BC BC BC
Conversația
OC 4

2. Fie ABCD un dreptunghi și punctele

M ∈ AC ( M se află între A șiC ), N ∈ BC ( N se află între B șiC ), astfel
 AM 1 BN 1
încât = și = . Arătați că triunghiul CMN este
MC 3 BC 4
dreptunghic. Explicația Fișa de
Rezolvare: lucru
Observarea

}
AM 1 sistematică
= R . T .Th .
AM BN Indivi-
OC 3 BN 1
MC 3
BN 1
⏞
⇒ =
MC NC
⇒ MN ‖ AB
= ⇔ = duală
BC 4 NC 3 Demonstrația
ABCD dreptunghi ⇒ AB ⟂ BC

MN ‖ AB, dar AB⟂ BC , de unde MN ⟂ BC , N ∈ BC ,avem:

MN ⟂ CN ⇒ ∆ CMN triunghi dreptunghic.

Tabla Analiza
3. Se consideră triunghiul ABC , în care AD este bisectoarea
răspunsurilor
unghiului A , D ∈ BC . Se știe că AB=9 cm , AC =6 cm și
BC=10 cm .
OA 3
a) Aflați BD și CD .
b) Dacă DE ‖ AB , E∈ AC , calculați perimetrul
patrulaterului ABDE . Conversația
Frontală
OC 2 Rezolvare :

a) În triunghiul
Th.bis .
BD AB BD AB BD 9
⏞
∆ ABC , AD bisectoarea ∢ A ⇒ = ⇔ =
DC AC BD + DC AB+ AC
⇔ = ⇒ BD=6
10 15
cm .
Explicația

CD=BC−BD=10−6=4 cm .
T . Th.
AE BD AE 6
⏞ AC
b) Î n ∆ CBA , DE ‖ AB ⇒ =
BC
⇔ = ⇒ AE=3,6 cm .
6 10
Fișa de
 Î n ∆ CAB , DE ‖ AB , AD secantă ⇒ ∢ BAD=∢ ADE (1) (unghiuri Demonstrația lucru
alterne interne).

AD bisectoarea unghiului ∢ A ⇒∢ BAD=∢ DAC (2)

Indivi- Observarea
Din (1) și (2) ⇒ ∢ DAC =∢ ADE ⇒ ∆ EAD este isoscel, deci
DE= AE=3,6 cm. duală sistematică

P ABCD =AB+ BD + DE+ AE=9+6+ 3,6+3,6=22,2cm .

4. Printr-un punct variabil D situat pe latura BC a triunghiului

oarecare ABC se duce o paralelă la mediana AM , M ∈ BC (M se
află între B și C ¿. Paralela intersectează dreptele AB , respectiv AC
AF AE
în E , respectiv F . Arătați că: = .
AC AB
Observația
S.G.M. 3/2014

Rezolvare:

În
T .Th . T .Th.

⏞ AF
∆ CAM , AM ‖ DF ⇒ =
AC MC
DM
⏞
; În ∆ BDE , DE ‖ AM ⇒
AE DM
=
AB BM
.

AF AE
Dar MC=BM ( AM mediană ) ⇒ = .
AC AB

În continuare se rezolvă cât mai multe probleme din fișa de lucru.

Obținerea Se propune individual elevilor spre rezolvare următoarele probleme:

performanței și 1. Proprietarul unui teren dreptunghiular ABCD cu AC=120 m și
Indivi- Conversaţia Culege- Observarea
asigurarea BC=72 cm pasionat de ecologie și de energie verde a hotărât să
OC 2 duală rea sistematică
feedback-ului monteze o a doua eoliană. Prima turbină eoliană este reprezentată pe
(8 min) desen prin punctul E1, unde E1 ∈ AC , ¿ ¿ se află între A și C ) astfel
 încât E1 C=40 m. Proprietarul dorește să monteze cea de-a doua
turbină E2 pe latura BC a terenului său astfel încât E1 E2 ‖ AB . La ce
distanță de punctul B se va monta a doua eoliană?
OC 4

Frontală Demonstrația Analiza

Rezolvare: răspunsurilor

În triunghiul
T . Thales
C E 1 C E2 40 C E2 40 ∙ 72
⏞
∆ CAB , E 1 E2 ‖ AB ⇒
AC
=
BC
⇔
120
=
72
⇒ C E2 =
120
=24 m

iar E2 B=BC−C E2=72−24=48 m. Tabla

2. În paralelogramul ABCD , considerăm punctele M pe diagonala

OP 1 AC , N ∈ AD și P ∈ DC , astfel încât MN ‖ ABși MP ‖ BC .
ND DP Conversația
Demonstrați că: + =1.
AD DC
Rezolvare:

}
T .Th. Indivi-
Î n ∆ ADC , MN ‖ DC ⇒⏞ ND =
MC
AD AC deci
duală Observarea
T .Th .
sistematică
Î n ∆CAD , MP ‖ AD ⇒⏞ MC =
CP
AC CD Caiete

ND DP CP DP CD
+ = + = =1.
AD DC CD CD CD
Incheierea Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au
lecției participat cât mai activ (se notează elevii care au o activitate
Frontală Conversaţia Caiete Aprecieri
mai deosebită).
(2 min) verbale
Se propune ca temă problemele rămase nerezolvate din fișa
de lucru.
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare.
 Fișă de lucru
1. Aflaţi lungimile segmentelor notate cu litere din desenele următoare (segmentele
îngroşate au ca suport drepte paralele):

2. În care din figurile următoare, MN‖BC ?

3. Proprietarul unui teren dreptunghiular ABCD cu AC=120 m și BC=72 m pasionat

de ecologie și de energie verde a hotărât să monteze o a doua eoliană. Prima turbină
eoliană este reprezentată pe desen prin punctul E1 , unde E1 ∈ AC ¿ ¿ se află între A
și C ) astfel încât E1 C=40 m. Proprietarul dorește să monteze cea de-a doua turbină
E2 pe latura BC a terenului său astfel încât E1 E2 ‖ AB . La ce distanță de punctul B
se va monta a doua eoliană?

4. În

∆ ABC cu AB=12 cm și BC=18 cm ,se iau punctele M și Q pe

laturile AB și respectiv BC astfel încât MQ ‖ AC și BM =8cm.
Determinați lungimile segmentelor AM , BQ și QC .

5. În ∆ ABC cu AB=16 cm și AC=20 cm, se iau punctele D și E pe

AB și respectiv AC astfel încât B∈ AD , DE‖ BC și AD=20 cm .
Determinați lungimile segmentelor BD , CE și AE.
6. În ∆ ABC cu AB=28 cm și AC=36 cm, D și E sunt puncte pe laturile AB respectiv
AC astfel încât AD=10,5 cm și CE=22,5 cm . Stabiliți dacă DE ‖ BC .

7. Paralelogramul ABCD are perimetrul de 60 cm , iar lungimea laturii AB este de 12 cm.

Punctul P se află pe latura AD astfel încât AP=6 cm . Dacă CP∩ AB={ Q } iar
PQ=10 cm ,atunci lungimea segmentului PQ este de:
a ¿ 24 cm b) 20 cm c)18 cm d ¿ 30 cm

8. În ∆ ABC cu ∢BAC=90 0 , se duc paralele la cateta AB prin

mijlocul M al catetei AC și respectiv prin mijlocul N al
segmentului AM . Punctele P și Q sunt pe BC astfel încât
AB‖ NQ‖ MP . Dacă AC=8 cm și PQ=3,5 cm ,asociați fiecărui
segment din coloana A ,lungimea corespunzătoare din
coloana B .
A B

NM 7 cm

BQ 2 cm

PC 14 cm

BC 3,5 cm

9. Unghiurile ∢MON și ∢ POQ sunt unghiuri opuse la vârf, astfel încât

O ∈ MQ . Dacă MN ‖ PQ , MO=4 cm, MQ=12 cm și OP=10 cm ,
atunci:
NP=cm .
OB 7 OD
10. În desenul alăturat, AM ‖ BN și CM ‖ DN . Dacă = atunci
AB 4 CD
este:

11. În triunghiul isoscel ABC se iau pe baza BC punctele M și N ( N între

BN 1 NM 2
B și M ¿ astfel încât = și = iar pe latura AB punctele P și
NM 2 MC 3
Q ¿între B și Q ¿ astfel încât PQ=8 cm și AQ=12 cm . Dacă AB=24 cm și
∢ BAC=42o atunci ∢ BNP=…

a) 42 o b) 45 o c) 69o d) 60o
12. În paralelogramul ABCD , considerăm punctele M pe diagonala AC , N ∈ AD și
P ∈ DC , astfel încât MN ‖ ABși MP ‖ BC . Demonstrați că:
ND DP
+ =1.
AD DC

CO 3
13. În trapezul ABCD , AC ⋂ BD= {O } , BD=35 cm,iar = . Calculați lungimile
OA 4
segmentelor OD și OB .
14. În rombul ABCD , se consideră punctul E pe latura BC , F ∈ AC și G ∈ AB , astfel
CF BG
încât EF ‖ AB și EG ‖ AC . Demonstrați că + =1.
CA AB
15. În triunghiul ABC ,fie semidreapta AD bisectoarea unghiului A , D ∈ BC și DE ‖ AB ,
E ∈ AC . Dacă AC=12 cm și AB=8 cm , calculați lungimea segmentelor AE , DE și
CE .
16. În trapezul ABCD , AB ‖ CD , AC =DB , ∢ B=600 , BC =12 cm ,iar AC ⟂ BC .
a) Calculați lungimile bazelor trapezului.
b) Dacă CM și BN sunt mediane în triunghiul
BG
ABC , M ∈ AB , N ∈ AC , BN ∩ AD={ P } , iar BN ⋂ CM= { G } ,calculați .
BP
17. Se dă trapezul ABCD , AB ‖CD , AB<CD . Pe laturile AD și BC se consideră punctele
AE BF
E și F , astfel încât = . Arătați că EF ‖CD .
ED FC
18. Se consideră triunghiul ABC , în care AD este bisectoarea unghiului A , D ∈ BC . Se
știe că AB=9 cm , AC =6 cm și BC=10 cm .
c) Aflați BD și CD .
d) Dacă DE ‖ AB , E∈ AC , calculați perimetrul patrulaterului ABDE .
19. Fie un patrulater ABCD și un punct M ∈ BD . Dacă MN ‖ AD , N ∈ AB și
MP ‖ BC , P ∈ DC , demonstrați că AN ∙ CP=BN ∙ DP .
20. Fie un triunghi ABC cu AB=2 cm , BC=3 cm și BD bisectoarea sa D ∈ AC .Dacă
AD
DE ‖ BC , E ∈ AB , aflați valoarea raportului și lungimile segmentelor AE și EB .
DC
21. Fie ABCD un dreptunghi și punctele M ∈ AC ( M se află între A și C ) , N ∈ BC astfel
AM 1 BN 1
încât = și = . Arătați că triunghiul CMN este dreptunghic.
MC 3 BC 4
22. Printr-un punct variabil D situat pe latura BC a triunghiului oarecare ABC se duce o
paralelă la mediana AM , M ∈ BC (M se află între B și C ¿. Paralela intersectează
dreptele AB , respectiv AC în E , respectiv F . Arătați că:
AF AE
= .
AC AB
S.G.M. 3/2014
23. Un proprietar are un teren în formă
triunghiulară, delimitat de un gard pe distanța BC , ca în
imagine. El dorește să mai construiască un gard
pentru a separa curtea principală de grădina cu legume. Pentru a construi noul gard, el
a fixat un stâlp în punctul M și mai trebuie fixat un al doilea stâlp în punctul N. Știind
că AM =30 m, MB=70 m și AC=180 m , aflați la ce distanță față de punctul A trebuie
poziționat stâlpul N , astfel încât cele două garduri să fie paral