PROIECT DIDACTIC

Data: 22.02.2022
Unitatea de invatamant: Scoala Gimnaziala Comuna Colti
Clasa: a VII - a
Profesor: Crăciun Elena Daniela
Disciplina: Matematică (Geometrie)
Unitatea de învăţare: Asemănarea triunghiurilor
Subiectul: Teorema lui Thales.Reciproca Teoremei lui Thales. Aplicații.
Tipul lecţiei: Lecție de fixare și consolidare

Competenţe generale:
1.Identificarea unor date si relaţii matematice şi corelarea lor înfuncţie de contextual în care au fost
definite.
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete.
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora.
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă.
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii.

Competenţe specifice:
1. Calcularea unorlungimi de segmenteşi a unor măsuri de unghiuri utilizând metode adecvate în
configuraţii date.
2. Utilizarea noţiunii de parallelism pentru caracterizarea locală a unei configuraţii geometrice date.
3. Exprimarea proprietăţilorf igurilor geometrice (segmente, triunghiuri, trapeze) în limbaj matematic.
4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente, de măsuri de unghiurişi de arii.
5. Interpretarea informaţiilor deduse din reprezentări geometrice în corelaţie cu anumites ituaţii practice.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

1. Cognitive

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

OC 1:Să enunțe correct eorema, respective reciproca teoremei lui Thales.
OC 2 :Să identifice situații în care să aplice teorema lui Thales sau reciproca teoremei lui Thales.
OC 3: Să interpreteze anumite rezultate/proprietăţi obţinute prin calcul sau observaţii directe.
OC 4 : Să calculeze diferite lungimi de segmente folosind teorema lui Thales.
OC 5: Să demonstreze că două drepte sunt paralele cu ajutorul reciprocei teoremeil ui Thales.

2. Afective

OA 1: Să susțină atenție la oră.

OA 2: Să participe afectiv la lecție.

OA 3 :Să dezvolte interes pentru studiuls ubiectului lecției și al matematicii în general.

3. Psihomotorii

OP 1 :Să participe activ la desfăşurarea lecţiei.

OP 2 : Să utilizeze raţional mijloacele de învăţământ.

Strategii didactice

1. Mijloace de învățământ: tabla, caiete, fişe de lucru, culegerea, manualul, instrumente

geometrice, markere, softuri matematice, laptop.
2. Metode și procedee: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
demonstrația, observaţia.
Forme de evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică, analiza răspunsurilor.
3. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.
Bibliografie:
1. Iurea Gh., Zanoschi A., Culegere de matematică, Editura Paralela 45, 2016.
2. Negrilă A., Negrilă M., Culegere de probleme de matematică clasa a VII- a,
EdituraParalela 45.
3. Matematică, Manual pentruclasa a VII-a, Editura Intuitext, 2017.
4. www.didactic.ro .
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecției OB. Activitatea de instruire Strategii didactice Evaluare

(timp) Activitatea profesorului Activitatea elevului Forme de Metode și Resurse

organi- procedee
zare
Moment Salutarea elevilor;
organizatoric Verificarea prezenței elevilor;
Frontală Conversaţia
Elevii îşi pregătesc materialele;
(2 min)
Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei.

Captarea Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea

atenției rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
Frontală Fișa de Aprecieri
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul).
(3 min) lucru verbale
Se verifică oral lecția anterioară: Conversaţia
Numim segmente proportionale……..
Indivi-
Putem împărti un segment în părti proportionale cu numere
duală
date……….
Enuntați teorema lui Thales.
Un elev răspunde:

Reactualizareac Teoremalui Thales.O paralelă la una dintre laturile unui triunghi Frontal
unoștințelor determină pe celelalte două laturisegmente omoloage proporționale.
anterior însușite Cu Conversația Fișa de Aprecieri
ajutorul lucru verbale
(8 min)
teoremei
OC 1 lui
Thales

OA 1
Observație. Concluzia teoremei poate fi scrisă în oricare din
variantele de proporții derivate pe care le putem obține:
T . Thales
∆ ABC
MQ ‖ AC } ⇒⏞ BM BQ
=
MA QC
Fișa de Analiza
OP 1 Explicația
BM BQ BM BQ AM QC AM QC lucru răspunsurilor
= ⇔ = ⇔ = ⇔ =
MA QC AB BC AB BC MB BQ

Indivi-
duală
OC 1

Paralela poate să secționeze interiorul triunghiului sau să fie în

exteriorul acestuia. Dacă este în exterior sunt două posibilități:

OA 2  Să fie situată dincolo de vârful opus laturii cu care este în

poziția de paralelism (desen 1).
 Să fie situată în exterior dincolo de latura cu care este
 paralelă (desen 2). Fișa de
lucru
Și în aceste situații, proporționalitatea segmentelor de pe dreptele Conversația
OC 2 suport, care s-au format acum, se scrie în funcție de contextul
geometric.
Frontală
Enuntati teorema bisectoarei
OC 2 Un elev raspunde:
Teorema bisectoarei: Intr-un triunghi, bisectoarea unui unghi
determina e latura opusa, segmente proportionale cu celelalte

OC 3 doua laturi ale triunghiului.

ΔABC: ¿ BAD ≡< CAD Tabla
Aprecieri
DB AB
 = verbale
DC AC Explicația
OC 4
Enuntați reciproca teoremei lui Thales.
Un elev răspunde: Indivi-
Reciproca teoremei lui Thales. Dacă o dreaptă determină pe două duală
laturi ale unui triunghi segmente omoloage respective proporționale,
atunci ea esteparalelă cu a treia latură a triunghiului.

}
∆ ABC R . T .Thales
AP AQ ⇒
=
⏞ PQ ‖ BC .
PB QC

Concluzia teoremei are loc dacă oricare din proporțiile următoare

sunt verificate:
 AP AQ BP CQ AB AC AB AC Analiza
= ⇔ = ⇔ = ⇔ = .
AB AC AB AC AP AQ PB QC
răspunsurilor
Caiete
Se rezolvă următoarele probleme:

1.Aflaţi lungimile laturilor notate cu litere din desenele următoare

(segmentele îngroşate au ca support drepte paralele): Demonstrația

Frontală

1.

2. În care din figurile următoare, MN‖BC? Fișa de

lucru
Indivi-
duală

Anunţarea
subiectului Scriu titlul pe tablă: Teorema lui Thales. Reciproca Teoremei
lui Thales. Aplicații. Frontală Conversația Tabla
lecţiei şi a
obiectivelor Anunţ obiectivele lecţiei.
 operaţionale Se explică elevilor modul de desfășurare a orei. Marker

(2 min)

Sistematizareași Se propune elevilor spre rezolvare cât mai multe probleme din fișa Frontală
consolidareacun de lucru:
Caiete Observarea
oștințelor CO 3
1. În trapezul ABCD , AC ⋂ BD= {O } , BD=35 cm,iar = . sistematică
OA 4 Conversația
(25 min) OC 2 Calculați lungimile segmentelor OD și OB .

Rezolvare:
T .Th.
CO DO 3 DO Explicația
OA 1
⏞
Î n ∆ AOB , AB ‖ DC ( ABCD trapez) ⇒ =
AO BO
⇔ =
4 BO
⇔

3 DO
⇔ = ⇒ DO=15 cm.
7 35 Exercițiul
BO=BD −DO=35−15=20 cm.

2. În rombul ABCD , se consideră punctul E pe latura BC , F ∈ AC și Indivi-

OP 2 G ∈ AB, astfel încât EF ‖ AB și EG ‖ AC . Demonstrați că: duală Analiza

CF BG răspunsurilor
+ =1.
CA AB Tabla

OC 3 Rezolvare : Observația

}
T .Th .
CF CE
⏞
Î n ∆ CBA , EF ‖ AB ⇒ =
CA BC , deci
T . Th.

⏞ BG
Î n ∆ BAC , EG ‖ AC ⇒ =
BE
AB BC Frontală
 CF BG CE BE BC
+ = + = =1.
CA AB BC BC BC
OC 4 Conversația

2.Fie ABCD un dreptunghi și punctele

M ∈ AC ( M se află între A șiC ), N ∈ BC ( N se află între B șiC ), astfel
AM 1 BN 1
încât = și = . Arătați că triunghiul CMN este
MC 3 BC 4
dreptunghic. Explicația Fișa de

Rezolvare: lucru
Observarea

}
AM 1 sistematică
OC 3 = R . T .Th .
Indivi-
AM BN
BN 1
MC 3
BN 1
⏞
⇒ =
MC NC
⇒ MN ‖ AB
= ⇔ = duală
BC 4 NC 3 Demonstrația
ABCD dreptunghi ⇒ AB ⟂ BC

MN ‖ AB, dar AB⟂ BC , de unde MN ⟂ BC , N ∈ BC ,avem:

MN ⟂ CN ⇒ ∆ CMN triunghi dreptunghic.

Tabla Analiza
3. Se consideră triunghiul ABC , în care AD este bisectoarea răspunsurilor
OA 3 unghiului A , D∈ BC . Se știe că AB=9 cm , AC =6 cm și
BC=10 cm .
a) Aflați BD și CD .
b) Dacă DE ‖ AB , E∈ AC , calculați perimetrul patrulaterului
Conversația
ABDE .
OC 2 Frontală
Rezolvare :

a) Întriunghiul
 Th.bis .
Explicația
BD AB BD AB BD 9
⏞
∆ ABC , AD bisectoarea ∢ A ⇒ = ⇔ =
DC AC BD + DC AB+ AC
⇔ = ⇒ BD=6 cm .
10 15
CD=BC−BD=10−6=4 cm.
T . Th.
AE BD AE 6
⏞ AC
b) Î n ∆ CBA , DE ‖ AB ⇒ =
BC
⇔ = ⇒ AE=3,6 cm .
6 10 Demonstrația Fișa de
Î n ∆ CAB , DE ‖ AB , AD secantă ⇒ ∢ BAD=∢ ADE (1) (unghiuri lucru
alterne interne).

AD bisectoarea unghiului ∢ A ⇒∢ BAD=∢ DAC (2) Indivi- Observarea

duală sistematică
Din (1) și (2) ⇒ ∢ DAC =∢ ADE ⇒ ∆ EAD este isoscel, deci
DE= AE=3,6 cm.

P ABCD =AB+ BD + DE+ AE=9+6+ 3,6+3,6=22,2cm .

4. Printr-un punct variabil D situat pe latura BC a triunghiului Observația

oarecare ABC se duce o paralelă la mediana AM , M ∈ BC (M se
află între B și C ¿. Paralela intersectează dreptele AB , respectiv AC
AF AE
în E , respectiv F . Arătațică: = .
AC AB

Rezolvare:

În
T .Th . T .Th.

⏞ AF
∆ CAM , AM ‖ DF ⇒ =
AC MC
DM
⏞ AE
; În ∆ BDE , DE ‖ AM ⇒ =
AB BM
DM
.
 AF AE
Dar MC=BM ( AM mediană ) ⇒ = .
AC AB

În continuare se rezolvă cât mai multe probleme din fișa de lucru.

Obținerea Se propune individual evilor spre rezolvare următoarele probleme:

performanței și 1. Proprietarul unui teren dreptunghiular ABCD cu AC=120 m și
Indivi- Conversaţia Culege- Observarea
asigurarea BC=72 cm pasionat de ecologie și de energie verde a hotărât să
OC 2 duală rea sistematică
feedback-ului monteze o a doua eoliană. Prima turbină eoliană este reprezentată pe
(8 min) desen prin punctul E1, unde E1 ∈ AC , ¿ ¿ se află între A și C ) astfel
încât E1 C=40 m. Proprietarul dorește să monteze cea de-a doua
turbină E2 pe latura BC a terenului său astfel încât E1 E2 ‖ AB . La ce
distanță de punctul B se va monta a doua eoliană?
OC 4
Rezolvare:

În triunghiul
T . Thales
C E 1 C E2 40 C E2 40 ∙ 72
⏞
∆ CAB , E 1 E2 ‖ AB ⇒
AC
=
BC
⇔
120
=
72
⇒ C E2 =
120
=24 m
Frontală Analiza
Demonstrația
iar E2 B=BC−C E2=72−24=48 m. răspunsurilor

2. În paralelogramul ABCD , considerăm punctele M pe diagonala

AC , N ∈ AD și P ∈ DC , astfel încât MN ‖ ABși MP ‖ BC .
ND DP
Demonstrați că: + =1. Rezolvare:
AD DC Tabla

OP 1 Conversația
 }
T .Th.
ND MC
⏞
Î n ∆ ADC , MN ‖ DC ⇒ =
AD AC deci
T .Th . Indivi-
⏞ MC
Î n ∆CAD , MP ‖ AD ⇒ =
CP
AC CD
duală
Observarea
sistematică
ND DP CP DP CD Caiete
+ = + = =1.
AD DC CD CD CD

Incheierea Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

lecției participat cât mai activ (se notează elevii care au o activitate
Frontală Conversaţia Caiete Aprecieri
mai deosebită).
(2 min) verbale
Se propune ca temă problemele rămase nerezolvate din fișa
de lucru.
Elevii sunt atenţi la aprecierilefăcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare.
 Fișă de lucru
1. Se considera segmental MN si punctul T interior acestuia, astfel incat MT=4NT.
Aflati raportul segmentelor:
a) NT si MT b) MT si MN.
2. Aflaţi lungimile segmentelor notate cu litere din desenele următoare (segmentele
îngroşate au ca suport drepte paralele):

3. In triunghiul MNP, bisectoarea unghiului NMP intersecteaza latura NP in punctul Q.

QN
Daca MN=12 cm si MP=15 cm, atunci =….
QP
4. În care din figurile următoare, MN‖BC ?

DE 4
5. Se considera punctul D interior segmentului EF. Stiind ca = , aflati rapoartele:
DF 7
DF DE
a) b)
DE DF
6. Se considera triunghiul ABC si punctul D interior laturii BC. Construim
DE ⋰ ⋰ BC , E∈ AB si DF ⋰ ⋰ AB , F ∈ AC . Aratati ca:
AE CD AF BD AE AF
a) = b) = c) ∙ =1
EB DB FC DC EB FC

7. Proprietarul unui teren dreptunghiular ABCD cu AC=120 m și BC=72 m pasionat

de ecologie și de energie verde a hotărât să monteze o a doua eoliană. Prima turbină
eoliană este reprezentată pe desen prin punctul E1 , unde E1 ∈ AC ¿ ¿ se află între A
și C ) astfel încât E1 C=40 m. Proprietarul dorește să monteze cea de-a doua turbină
E2 pe latura BC a terenului său astfel încât E1 E2 ‖ AB . La ce distanță de punctul B
se va monta a doua eoliană?
8. Triunghiul ABC din fig.urmat reprezinta schematic o suprafata de teren, iar
segmentul EF reprezinta un gard. Stiind ca AE=1500 m, EB=1000 m, CF=800 m, si
FA=1200 m, determinati lungimea gardului.

9. În ∆ ABC cu AB=12 cm și BC=18 cm ,se iau punctele M și Q pe laturile AB și

respectiv BC astfel încât MQ ‖ AC și BM =8cm.
Determinați lungimile segmentelor AM , BQ și QC .

10. În ∆ ABC cu AB=16 cm și AC=20 cm, se iau punctele D și E pe AB și respectiv

AC astfel încât B∈ AD , DE ‖ BC și AD=20 cm . Determinați lungimile segmentelor
BD , CE și AE.
11. În ∆ ABC cu AB=28 cm și AC=36 cm, D și E sunt puncte pe laturile AB respectiv
AC astfel încât AD=10,5 cm și CE=22,5 cm . Stabiliți dacă
DE ‖ BC .

12. Paralelogramul ABCD are perimetrul de 60 cm , iar lungimea

laturii AB este de 12 cm. Punctul P se află pe latura AD astfel
încât AP=6 cm . Dacă CP∩ AB={ Q } iar PQ=10 cm ,atunci
lungimea segmentului PQ este de:
 a ¿ 24 cm b) 20 cm c)18 cmd ¿ 30 cm

13. În ∆ ABC cu ∢BAC=90 0 , se duc paralele la cateta AB prin mijlocul M al catetei

AC și respectiv prin mijlocul N al segmentului AM . Punctele P și Q sunt pe BC
astfel încât AB‖ NQ‖ MP . Dacă AC=8 cm și PQ=3,5 cm ,asociați fiecărui segment
din coloana A ,lungimea corespunzătoare din coloana B .
A B

NM 7 cm

BQ 2 cm

PC 14 cm

BC 3,5 cm

14. Unghiurile ∢MON și ∢ POQ sunt unghiuri opuse la vârf, astfel încât O ∈ MQ . Dacă
MN ‖ PQ , MO=4 cm, MQ=12 cm și OP=10 cm ,atunci:
NP=cm .
OB 7
15. În desenul alăturat, AM ‖ BN și CM ‖ DN . Dacă =
AB 4
OD
atunci este:
CD

16. În triunghiul isoscel ABC se iau pe baza BC punctele M și N ( N între

BN 1 NM 2
B și M ¿ astfel încât = și = iar pe latura A B punctele P
NM 2 MC 3
și Q ¿între B și Q ¿ astfel încât PQ=8 cm și AQ=12 cm . Dacă AB=24 cm și
∢ BAC=42 atunci ∢ BNP=…
o

a) 42 o b) 45 o c) 69o d) 60o
17. În paralelogramul ABCD , considerăm punctele M pe diagonala AC , N ∈ AD și
P ∈ DC , astfel încât MN ‖ ABși MP ‖ BC . Demonstrați că:
ND DP
+ =1.
AD DC

CO 3
18. În trapezul ABCD , AC ⋂ BD= {O } , BD=35 cm,iar = . Calculați lungimile
OA 4
segmentelor OD și OB .
19. În rombul ABCD, se consideră punctul E pe latura BC , F ∈ AC și G ∈ AB , astfel
CF BG
încât EF ‖ AB și EG ‖ AC . Demonstrați că + =1.
CA AB
20. În triunghiul ABC ,fie semidreapta ADbisectoarea unghiului A , D∈ BC și DE ‖ AB ,
E ∈ AC .Dacă AC=12 cm și AB=8 cm , calculați lungimea segmentelor AE , DE și
CE .
21. În trapezul ABCD , AB ‖CD , AC =DB , ∢ B=600 , BC =12 cm ,iar AC ⊥ BC .
a) Calculați lungimile bazelor trapezului.
b) DacăCM și BN sunt mediane în triunghiul ABC , M ∈ AB , N ∈ AC , BN ∩ AD={ P } ,
BG
iar BN ⋂ CM= { G } ,calculați .
BP
22. Se dă trapezul ABCD , AB ‖ CD , AB<CD . Pe laturile AD și BC se consideră punctele
AE BF
E și F , astfel încât = . Arătați că EF ‖CD .
ED FC
23. Se consideră triunghiul AB C , în care AD este bisectoarea unghiului A , D∈ BC . Se
știe că AB=9 cm , AC =6 cm și BC=10 cm .
c) Aflați BD și CD .
d) Dacă DE ‖ AB , E∈ AC , calculați perimetrul patrulaterului ABDE .
24. Fie un patrulater ABCD și un punct M ∈ BD . Dacă MN ‖ AD , N ∈ AB și
MP ‖ BC , P ∈ DC , demonstrați că AN ∙ CP=BN ∙ DP .
25. Fie un triunghi ABC cu AB=2 cm , BC=3 cm și BD bisectoarea sa D ∈ AC .Dacă
AD
DE ‖ BC , E ∈ AB , aflați valoarea raportului și lungimile segmentelor AE și EB .
DC
26. Fie ABCD un dreptunghi și punctele M ∈ AC ( M se află între A și C ) , N ∈ BC astfel
AM 1 BN 1
încât = și = . Arătați că triunghiul CMN este dreptunghic.
MC 3 BC 4
27. Printr-un punct variabil D situat pe latura BC a triunghiului oarecare ABC se duce o
paralelă la mediana AM , M ∈ BC (M se află între B și C ¿. Paralela intersectează
AF AE
dreptele AB , respectiv AC în E , respectiv F .Arătați că: = .
AC AB
S.G.M. 3/2014
28. Un proprietar are un teren în formă triunghiulară,
delimitat de un gard pe distanța BC , ca în imagine. El
dorește să mai construiască un gard pentru a
separa curtea principală de grădina cu legume.
Pentru a construi noul gard, el a fixat un stâlp în punctul
M și mai trebuie fixat un al doilea stâlp în punctul N.
Știind că AM =30 m, MB=70 m și AC=180 m , aflați la ce distanță față de punctul A
trebuie poziționat stâlpul N , astfel încât cele două garduri să fie paralele.