SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

PROIECT DIDACTIC

Școala: Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

Data:
Clasa: a X-a
Disciplina: Matematică - geometrie
Unitatea de învățare: Numere complexe
Titlul lecţiei: Utilizarea numerelor complexe în geometrie- Aplicaţii
Tipul lecţiei: de fixare şi formare de priceperi şi deprinderi

Competenţe generale:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de
contextul în care au fost definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea
locală sau globală a unei situaţii concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei
situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei
situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin
integrarea cunoştinţelor din diferite domenii (7)

Competenţe specifice:
1. Observarea şi descrierea unor configuraţii geometrice utilizând numere
complexe
2. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru
deducerea unor proprietăţi ale acesteia
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr complex pentru optimizarea
efectuării unor calcule
4. Modelarea unor configuraţii cu ajutorul numerelor complexe
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu măsura unghiurilor (8)

Obiective operaţionale:
A)Cognitive
OC1 – să cunoască teoremele, consecinţele acestora şi formulele legate de
utilizarea modulului şi argumentului unui număr complex
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

OC2 – să identifice, în probleme, când şi care din aceste teoreme se aplică

OC3 – să construiască figura conform ipotezei problemei
OC4 – să utilizeze corect formulele în rezolvarea problemelor
B)Psihomotorii
OH1 – să aşeze corect în pagină, să scrie lizibil pe caiete şi la tablă
OH2 – să mânuiască în mod corect instrumentele în geometrie
C)Afective
OA1 – să fie atenţi
OA2 – să participe afectiv la lecţie
OA3 – să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii

Mijloace și strategii didactice:

Metode didactice: explicaţia, analiza, observaţia, conversaţia euristică şi
catehetică, studiul de caz, demonstraţia inductive, problematizarea,
modelarea, munca independentă
Resurse material: manual, culegeri, instrumente de geometrie
Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

Principii didactice
- Principiul participării şi învăţării active
- Principiul asigurării progresului gradat al performanţei
- Principiul conexiunii inverse

Bibliografie:
- Programa școlară pentru clasa a X-a , Aprobat prin ordin al ministrului Nr.
4598 / 31.08.2004
-Marius Burtea, Georgeta Burtea ”Manual clasa a X-a, trunchi comun și
curriculum diferențiat”, Editura Carminis, Pitești, 2005
-Marius Burtea, Georgeta Burtea ”Culegere de probleme, clasa a X-a, trunchi
comun și curriculum diferențiat”, Editura Carminis, Pitești, 2005
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

DESFĂȘURAREA LECȚIEI
CONŢINUT ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE
Momentele Metode şi Forma de
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului procedee organizare
Moment Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei Se pregătesc cu cele Conversaţia
organizatoric necesare pentru lecţie. frontală
(1’) Se asigură ordinea şi
disciplina
Captarea Se verifică temele oral Elevii îşi verifică temele şi Conversaţia frontală
atenţiei corectează greşelile
(3’)
Anunţarea Se anunţă tema şi obiectivele operaţionale ale lecţiei; se scrie Elevii ascultă cu atenţie şi Conversaţia frontală
temei şi a titlul lecţiei pe tablă conştientizează obiectivele.
obiectivelor Notează titlul lecţiei în
(1’) caiete
Reactualizarea Se vor reaminti: formula distanţei dintre două puncte, afixul Elevii reprezintă la tablă şi conversaţia frontală
cunoştinţelor punctului care împarte un segment într-un raport dat, afixul în caiete
dobândite mijlocului unui segment, afixul centrului de greutate al unui Elevii răspund la întrebări
anterior triunghi, măsura unghiului a două drepte, condiţia de şi reactualizează
(5’) coliniaritate a trei puncte, condiţia de perpendicularitate a cunoştinţele
două drepte, condiţia ca patru puncte să fie conciclice, corespunzătoare temei
condiţia de asemănare a două triunghiuri.
Prezentarea de 5  5  3 3  Un elev va scrie pe tablă conversaţia frontală
material pentru Problema 1 Punctele M   3i  , N  i  , P   i  sunt ipoteza, concluzia şi va
2  2  2 2 
fixarea construi figura geometrică
mijloacele laturilor triunghiului ABC. Aflați afixele
cunoştinţelor şi în conformitate cu datele
vârfurilor ∆ABC.
formarea de problemei; analiza
priceperi şi
Se va cere elevilor să citească atent problema, pentru
deprinderi
stabilirea ipotezei, concluziei şi construirea figurii
corespunzătoare.
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

Asigurarea y
transferului, 5  5  3 3  modelare
conexiunii Ip: M   3i  , N  i  , P   i  5
3 M
grafică individuală
2  2  2 2  2 N
inverse,
M – mijlocul segmentului [AB] 3
reţinerii.
N – mijlocul segmentului [AC] 2 P
Obţinerea de analiza
P – mijlocul segmentului [BC]
performanţă
Cl: 𝑧𝐴 , 𝑧𝐵 , 𝑧𝐶 = ? 3 5
O 2 2 x
(5’)
Soluţie:
M – mijlocul [AB] 
demonstraţia
N – mijlocul [AC]  inductivă
Profesorul va P – mijlocul [BC]  frontală
explica, îndruma, va  z A  zB 5 z  zB conversaţie
da indicaţii şi va z M  2  2
 3i  A
2 euristică
  5  6i  z A  z B
corecta acolo unde  z A  zC 5 z A  zC 
este cazul z N   i   5i  z A  z C
 2 2 2 3  3i  z  z
 z B  zC 3 3 z B  zC  B C

 P
z  2 2  i 
 2  2
Adunăm relaţiile şi obţinem 8 + 14𝑖 = 2(𝑧𝐴 + 𝑧𝐵 + 𝑧𝐶 ),
de unde 𝑧𝐴 + 𝑧𝐵 + 𝑧𝐶 = 4+7i
Ţinând cont de relaţiile sistemului şi de ultima relaţie obţinută
𝑧𝐴 = −1 + 𝑖, 𝑧𝐵 = 4 + 2𝑖, 𝑧𝐶 y C
individuală
= 1 + 4𝑖 M observaţia
3
5
N B
Obţinerea Se va cere elevilor să 3
2

performanţei completeze figura 2 P modelare individuală

(1’) pentru a pune în A grafică
evidenţă ∆ABC O
3 5
x
2 2
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

Se va face aprecierea frontală

răspunsului elevului
y
A
1
Prezentarea de Problema 2: Se dau analiza
material nou punctele 𝐴(1 + 𝑖), Ip: 𝐴(1 + 𝑖) 7
pentru 𝐵(2 − 𝑖), 𝐶(−3𝑖), 𝐵(2 − 𝑖) O 1 2 2 x
formarea de 𝐷(−5𝑖) şi 𝑀(𝑧). 𝐶(−3𝑖)
priceperi şi Determinați 𝑧C 𝐷(−5𝑖) -1 B modelare individuală
deprinderi astfel încât punctele 𝑀(𝑧) grafică
𝐴, 𝐵, 𝑀 să fie coliniare 𝐴, 𝐵, 𝑀 coliniare
şi 𝑀𝐶 = 𝑀𝐷. 𝑀𝐶 = 𝑀𝐷 C
-3
Cl: 𝑧 =?
Se va analiza -4 M(z)
problema pentru
Asigurarea identificarea ipotezei, -5
frontală
transferului concluziei Soluţie: Conversaţie
conexiunii Profesorul va trece un Deoarece 𝑀𝐶 = 𝑀𝐷
inverse, elev la tablă pentru ∆𝑀𝐶𝐷 isoscel
reţinerii. rezolvare  𝑀 se află pe mediatoarea segmentului [𝐶𝐷]; Demonstraţia
dar 𝐴, 𝐵, 𝑀 coliniare  𝑀𝐴𝐵𝑀 este punctul de intersecţie dintre inductivă
Obţinere de dreapta 𝐴𝐵 şi mediatoarea segmentului [𝐶𝐷], deci va fi situat în
performanţă cadranul IV.
(5’) Profesorul va explica, M are afixul 𝑧 = 𝑥 + 𝑦𝑖 cu 𝑥 > 0, 𝑦 < 0. Din 𝐴, 𝐵, 𝑀 coliniare  explicaţia frontală
îndruma, va da zM  zA ( x  yi)  (1  i) ( x  1)  ( y  1)i
indicaţii şi va corecta R  R  R 
zB  zA (2  i)  (1  i) 1  2i
acolo unde este cazul

(x  1)  ( y  1)i(1  2i) R  (x  1)  2( y  1)  i(2x  2  y  1) R
5 5
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

 2𝑥 + 𝑦 − 3 = 0

Din 𝑀𝐶 = 𝑀𝐷 şi 𝑀 aparţine mediatoarei segmentului [𝐶𝐷]

yC  yD 35
𝐶(−3𝑖), 𝐷(−5𝑖)  𝑦𝑀 =  𝑦𝑀 = = -4; 𝑦𝑀 = - 4 conversația
2 2
Evaluarea 7 individuală
performanţei  Voi face aprecierea Înlocuim în relaţia precedentă  2𝑥 – 4 – 3 = 0  𝑥𝑀 = 
2
(1’) răspunsului elevului 7
𝑀 (𝑧 = − 4𝑖)
2
y
Prezentarea de Problema3: Se B
nou material consideră 3 analiza
pentru fixare 𝐴(4 − 𝑖), 𝐵(2 + 3𝑖). Ip: 𝐴(4 − 𝑖) observaţia
Determinați punctul 𝐵(2 + 3𝑖)
Obţinere de 𝐶𝑂𝑥 astfel încât 𝐶(𝑧 = 𝑥 + 𝑦𝑖)
performanţă ∆𝐴𝐵𝐶 să fie isoscel. 𝐶𝑂𝑥 modelarea
(6’) ∆𝐴𝐵𝐶 isoscel O 2 4 x
grafică frontală
Se va analiza Cl: 𝑧 =? A
problema, stabili Dem.: 𝐶𝑂𝑥 𝑦𝐶 = 0
ipoteza şi concluzia Putem avea următoarele trei cazuri: problemati-
Se va cere elevilor să a) 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶 zarea
construiască figura b) 𝐴𝐵 = 𝐵𝐶
corespunzătoare c) 𝐴𝐶 = 𝐵𝐶
a) 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶 |𝑧𝐵 𝑧𝐴 | = |𝑧𝐶 𝑧𝐴 | |2 + 4𝑖| = |(𝑥4) + (0 +
1)𝑖|  4  16  (x  4) 2  1  20 = (𝑥4)2 + 1 (𝑥4)2 = 19
demonstraţia
(𝑥4) =  19 𝑥1 = 4+ 19 , 𝑥2 = 4 19 inductivă frontală

Deci, avem două puncte 𝐶1 (4+ 19 ) şi 𝐶2 (4 19 ) astfel încât ∆𝐴𝐵𝐶 explicaţia
Profesorul va să fie isoscel cu 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶
explica, îndruma, va b) 𝐴𝐵 = 𝐵𝐶  |𝑧𝐵 𝑧𝐴 | = |𝑧𝐶 𝑧𝐵 | |2 + 4𝑖| = |(𝑥2)3𝑖| 
da indicaţii şi voi 4  16  (x  2) 2  9  20 = (𝑥2)2 + 9 (𝑥2)2 = 11
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

corecta acolo unde (𝑥2) =  11 𝑥1 = 2+ 11

este cazul 𝑥2 = 2 11
La fel avem avem două puncte 𝐶3 (2+ 11 ) şi 𝐶4 (2 11 ) astfel
Problemati-
încât ∆𝐴𝐵𝐶 să fie isoscel cu 𝐴𝐵 = 𝐵𝐶
zarea
c)𝐴𝐶 = 𝐵𝐶  |𝑧𝐶 𝑧𝐴 | = |𝑧𝐶 𝑧𝐵 | |(𝑥4) + 𝑖| = |(𝑥2)3𝑖| 
Evaluarea Se va cere elevilor să munca individuală
performanţei construiască ∆𝐴𝐵𝐶 (x  4) 2  1  (x  2) 2  9  𝑥 2 8𝑥 + 16 + 1 = 𝑥 2 4𝑥 + 4 + 9 independentă
(1’) în toate cazurile  4𝑥 = 17 − 13  𝑥 = 1 avem doar un punct 𝐶(1) astfel încât
Profesorul va aprecia ∆𝐴𝐵𝐶 să fie isoscel cu 𝐴𝐶 = 𝐵𝐶
răspunsul elevului

Prezentarea de Problema 4: Fie A(a), Ip: 𝐴(𝑎),

B(b), C(c) puncte în y
nou material 𝐵(𝑏),
N()
pentru fixare planul complex şi  o 𝐶(𝑐), modelarea
(sau M(2) grafică
Asigurarea rădăcină complexă de  rădăcină cubică a unităţii,
transferului ordin trei a unităţii, ≠1
conexiunii ≠1. Să se arate că Cl.: ∆𝐴𝐵𝐶 este echilateral  M(1)
inverse, ∆ABC este echilateral 𝑎 + 𝑏 + 𝑐  2 = 0 O x frontală
reţinerii dacă şi numai dacă
(8’) 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 2 = 0
M(2)
(sau N()) analiza
Se va cere elevilor să
emită o ipoteză
corectă despre Dem.: Se ştie că rădăcinile cubice ale unităţii sunt 1, , 𝜀 2 , iar 𝜀 conversaţia
rădăcina  ≠ 1 cubică verifică relaţiile 𝜀 3 = 1, 1 +  + 𝜀 2 = 0, || = 1, |2 | = 1. Mai
a unităţii. Dacă nu mult, punctele 𝑀(1), 𝑁(), 𝑃(2 ) sunt vârfurile unui triunghi
emit ipoteza corectă echilateral, deoarece demonstraţia
inductivă
profesorul o va spune |1| = |12 | = |2 |
el. Deci, ∆𝐴𝐵𝐶 – echilateral  ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝑀𝑁𝑃
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

b  a  1 ba 1 analiza
  2    𝑏 + 𝑏  𝑎   𝑎 = 𝑐  𝑎 
c  a  1 c  a  1 observaţia
Evaluare (1’) Profesorul va aprecia  𝑏  𝑎 + 𝑏  𝑐 = 0  𝑏( + 1)  𝑎  𝑐 = 0;
răspunsul elevului Dar 1 +  + 𝜀 2 = 0  𝑏 2  𝑎  𝑐 = 0 |(2 ) individuală
 𝑎 + 𝑏 + 𝑐  2 = 0.
Intensificarea Problema 5: Pe
retenţiei laturile patrulaterului M(m)

Asigurarea convex 𝐴𝐵𝐶𝐷 se

transferului construiesc în exterior A(a) B(b)

Obţinere de triunghiurile N(n) modelarea

performanţă echilaterale Q(q)
grafică
Evaluare (10’) 𝐴𝐵𝑀, 𝐵𝐶𝑁, 𝐶𝐷𝑃, C(c)

𝐷𝐴𝑄. D(d)

Arătați că frontală
patrulaterele 𝐴𝐵𝐶𝐷 şi
𝑀𝑁𝑃𝑄 au acelaşi P(p)
centru de greutate analiza

Se va cere elevilor să Ip: 𝐴𝐵𝐶𝐷 – patrulater convex

citească atent ∆𝐴𝐵𝑀, ∆𝐵𝐶𝑁, ∆𝐶𝐷𝑃, ∆𝐷𝐴𝑄 – echilaterale conversaţia
problema, să scrie Cl: 𝐴𝐵𝐶𝐷, 𝑀𝑁𝑃𝑄 – au acelaşi centru de greutate 𝑧𝐺 = 𝑧𝐺′
ipoteza, concluzia, să Dem. Notăm afixele punctelor
construiască figura explicaţia
𝐴(𝑎), 𝐵(𝑏), 𝐶(𝑐), 𝐷(𝑑), 𝑀(𝑚), 𝑁(𝑛), 𝑃(𝑝), 𝑄(𝑞)
Centrul de greutate al patrulaterului 𝐴𝐵𝐶𝐷 are afixul
abcd
𝑧𝐺 = , iar al patrulaterului 𝑀𝑁𝑃𝑄 are afixul
Profesorul va explica, 4
îndruma, va da mnpq demonstraţia
𝑧𝐺′ = .
indicaţii şi va corecta 4 inductivă frontală
acolo unde este cazul Trebuie să demonstrăm că 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑 = 𝑚 + 𝑛 + 𝑝 + 𝑞
Conform problemei precedente,
SANDU LUCIA MARIA- Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

∆𝐴𝐵𝑀 echilateral  𝑎 + 𝑏 + 𝑚 2 = 0
∆𝐵𝐶𝑁 echilateral  𝑏 + 𝑐 + 𝑛2 = 0
∆𝐶𝐷𝑃 echilateral  𝑐 + 𝑑 + 𝑝 2 = 0
∆𝐷𝐴𝑄 echilateral  𝑑 + 𝑎 + 𝑞 2 = 0.
Profesorul va aprecia Adunând relaţiile, avem
răspunsul elevului (𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑) + (𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑) + 2 (𝑚 + 𝑛 + 𝑝 + 𝑞) = 0
 (𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑)(1 + ) + 2 (𝑚 + 𝑛 + 𝑝 + 𝑞) = 0.
Încheierea Se vor face aprecieri Dar 1 +  = −2 frontală
lecţiei verbale generale şi Analiza
2 [(𝑚 + 𝑛 + 𝑝 + 𝑞) − (𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑)] = 0
(2’) individuale asupra
ceea ce implică 𝑚 + 𝑛 + 𝑝 + 𝑞 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑,
activităţii elevilor în
adică cele două patrulatere au acelaşi centru de greutate
timpul lecţiei
Profesorul va nota observaţia
elevii care s-au
Elevii sunt atenţi
remarcat la lecţie
Elevii îşi notează tema de casă şi ascultă indicaţiile date
Se va anunța tema de
casă explicaţia
(cu unele explicaţii)