Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (5-10 ani), poate
contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor
scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a
deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cutulburari grave
de vorbire (anafazie, balbaiala, etc. ), precum si a strainilor care nu vorbesc limba
noastra. De asemenea se utilizeaza la varstele mai inaintate (65-85ani), in scopuri clinice
(de exemplu stabilirea deteriorarii mintale), si antropologice (studii de antropologie
comparata).
MP(c) examineaza, in general, potentialul intelectual si mai putin volumul de
cunostinte.
1. Prezentarea testului
Testul MP(c) consta in 3 serii (A, Ab, B) de cate 12 matrici. Seriile A si B din
proba MP colorat si necolorat sunt identice cu exceptia faptului ca seriile A si B din
MP(c) sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent in testul MP
standard.
2. Instructiunile de aplicare
Seria A
Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza in
fata copilului caietul, deschis la itemul
A1: „Uita-te aici (i se arata modelul de sus). Acesta este un model din care lipseste
o bucata (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare cele 6
figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se
potriveste aici. Aceasta care are numarul 1 are aceeasi forma dar desenul nu estepotrivit.
In figura 2 nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a-4-a este
aproape potrivita dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este
corecta. Arata-mi care este cea corecta.”
Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina
pana cand copilul va intelege natura problemei care trebuie rezolvata.
A2-A3: „Dar din aceasta care lipseste? Arata-mi”
Daca subiectul greseste, psihologul poate relua A1, demonstrand din nou sarcina,
dupa care revine la A2. in cazul in care copilul rezolva corect A2, se trece la A3, cu aceeasi
instructie ca la A2.
A4-A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: „Priveste forte
atent modelul (i se arata tragand degetul peste model). Numai una se potriveste total. Mai
intai sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare din cele 6 figuri). Numai dupa
aceea sa-mi arati acea figura unica care se potriveste aici (i se arata lacuna din model).
Dupa ce copilul a ales una indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune : „Aceasta
este corecta? Se potriveste aici? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca
subiectul raspunde afirmativ („da”), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul
ei adecvat sau neadecvat. Daca insa copilul vrea sa-si schimbe alegerea, psihologul va
spune: „bine arata-mi acea figura unica, pe care o socotesti corecta”.
Dupa o noua alegere facuta de subiect, indiferent daca este corecta sau nu
psihologul intreaba: „aceasta este figura corecta?”. Daca copilul este multumit
examinatorul accepta alegerea. Daca insa subiectul si de data aceasta are indoieli,
psihologul continua: „dar care este cea corecta?”. Figura indicata la aceasta intrebare este
considerata decizia finala a subiectului.
La itemul A5 se procedeaza intocmai ca la A4.
De laA1 la A5, psihologul poate reveni oricand, daca este necesar, la A1 pentru a
ilustra din nou sarcina, stimulandu-l pe subiect la o noua incercare. Daca copilul este
incapabil sa rezolve corect itemii A1-A5, examinarea se intrerupe. Daca insa subiectul
rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea continua cu A6.
A6-A12: „ Priveste atent modelul. Care se potriveste aici (i se arata lacunadin
model ) din aceste figuri ( i se arata cele 6 figuri). Fii atent, numai una este corecta, care
este aceea? S-o arati numai atunci cand esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta ”.
La itemii urmatori se da aceeasi instructie, in masura in care ea este necesara.
Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din
acest motiv instructia, in cazurile in care copilul este atent si intelege ce are de facut
poate fi prescurtata.
Seriile Ab si B
Ab1-Ab5: la Ab1 psihologul arata pe rand cele3 figuri ale modelului si in cele din urma
lacuna : „vezi cum merg? Aceasta, aceasta, aceasta........care va fi aceea?
Arata-mi figura care se potriveste aici. Fii atent. Uita-te pe rand la fiecare.
Numai una se potriveste.Care este aceea? De la Ab1 la Ab5 , dupa ce subiectul
indica una din cele 6 figuri, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul
intreaba: „Aceasta este figura care incheie bine (corect) modelul (i se arata
figur aleasa si lacuna din model)? Ca si mai inainte daca copilul raspunde prin
„da”, psihologul aproband raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca insa
copilul doreste sa-si schimbe parerea psihologul procedeaza intocmai ca la
seria A. El va accepta drept corecta alegerea lacare tine copilul in cele din
urma.”
Ab6-Ab12: Dupa a 5-a matrice copilul nu mai trebuie intrebat in privinta corectitudinii
alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele : „Priveste atent modelul (i se
arata pe rand figurile modelului apoi lacunacare urmeaza sa fie completata).
Fii atent numai o singura figura completeaza corect modelul ( i se arata pe
rand fiecare figura). Care este aceea?” Aceasta instructie se va da si la
sarcinile urmatoare, in masura in care ea este necesara.
La Seria B se da aceeasi instructie ca si la Ab. Atentia copilului trebuie orientata asupra
modelului (matricii) care urmeaza sa fiecompletat. I se accentueaza subiectului ca
dincele 6 figuri prezentate sub model, doar una este adecvata, invitandu-l sa examineze
corect fiecare figura si sa indice alegerea dupa ce s-a convins ca a gasit-o pe cea
corecta.
3.Cotarea rspunsurilor
Cheia de cotare:
Itemul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Seria
A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5
Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare asupra fisei de
cotare (in care sunt consemnate alegerile facute de subiect). Se acorda un punct pentru
fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota
totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de
eficienta a inteligentei generale.
3. Interpretarea rezultatelor
a) Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta in raportarea
performantei individuale la performanta etalon pentru stabilirea gradului de
inteligenta a subiectului.
MPc Raven – Etalon (Romania)
(dupa C.Zahirnic si colab., 1974)