Proba Bender B

Contine 9 figuri geometrice, ordonate in functie de dificultate.

Instructiuni : Iti voi prezenta cateva desene pe care va trebui sa le copiezi pe
aceasta foaie (coala alba format A4, in pozitie verticala), nu ai voie sa utilizezi radiera,
liniarul sau alte instrumente ajutatoare.Nu ai voie sa rotesti foaia de artie!.
Proba se aplica la copii cu varsta cuprinsa intre 6-10/11 ani.
Materiale : "lansele cu itemii testului, o coala alba format A4 si un creion.
Observatie : In realizarea productiilor grafice nu se utilizeaza radiera, liniarul sau alte
instrumente ajutatoare.
In cazul testului #ender # nu se vor e$pune toti itemii deodata pe masa de lucru, ci se
vor prezenta pe rand subiectului.
"roba se va e$ecuta fara limita de timp, dar e$aminatorul poate cronometra durata de
e$ecutie a desenelor pentru a surprinde ritmul de lucru caracteristic fiecarui subiect.
I se interzice subiectului sa modifice pozitia modelului si pozitia artiei pe care
e$ecuta desenele.
%$aminatorul trebuie sa observe comportamentul copilului si sa noteze procedeul sau
de lucru. Aplicarea testului individuala este obligatorie.



Itemul 1
ungiuri :
! pct.- daca cele 4 ungiuri au 9& grd.
" pct.- daca cele 4 ungiuri nu sunt drepte.
1 pct.- daca patratul este nereusit, apar ungiuri suplimentare, apar laturi curbe.
0 pct.' daca patratul are o forma absurda.
orientarea :
! pct.- daca a$a este orizontala.
" pct.' daca a$a este deviata oblic sau nu trece prin varfurile patratului.
1 pct.'daca ungiul format de a$a orizontala este mai mare de 4( grd.
po#itia relativa :
! pct.-daca tangenta este respectata.
" pct.' situatie de cvasitangenta (bresa minima), tangenta nu se face prin ungiuri.
1 pct.' daca figurile se intretaie, tangenta masceaza o intretaiere.
0 pct.' daca figurile sunt net separate.
$otare calitativa :
% 1 pct.- daca figurile au aceiasi dimensiune
Itemul "
a. ungiuri : 0
b. orientare :
! pct.- daca sirul de puncte se afla pe o linie orizontala.
" pct.' daca apar ungiuri, apar scimbari de directie.
1 pct.' daca e$ista ungiuri clare () sau *).
0 pct.' daca e$ista mai mult de + ungiuri.
po#itia relativa:
$onditii :
distanta dintre puncte este apro$imativ egala si corespunde modelului,
punctele au aceiasi dimensiune.
! pct.- daca satisface ambele conditii.
" pct.' daca satisface numai o conditie.
1 pct.' daca nu satisface nici o conditie
Puncte calitative :
1 pct.- daca deseneaza puncte si nu cerculete si linii.
1 pct.' daca numarul punctelor se afla intre )) si )+.
Itemul !
ungiuri : 0
orientare :
! pct.- daca toate elementele au orientarea corecta (element- + cercuri coliniare).
" pct.' daca )'+ elemente nu'si mentin orientarea corecta.
1 pct.' daca mai mult de + elemente sunt nereusite.
0 pct- nici un element nu'si mentine orientarea corecta.
po#itia relativa :
$onditii :
dispozitia orizontala a intregului ansamblu.
distanta egala intre elemente.
.rupul de trei cerculete () element) sa fie dispus pe aceiasi a$a.
! pct.- daca toate cele + conditii se respecta.
" pct.' daca se respecta * conditii.
1 pct.'daca se respecta o conditie.
0 pct- nici o conditie nu este respectata.
Puncte calitative :
1 pct.- daca deseneaza cercuri si nu puncte.
1 pct.' daca sirul are intre 9 si )+ cerculete.
Itemul &
ungiuri :
! pct.-daca cele + ungiuri sunt reproduse.
" pct.' daca * ungiuri sunt reproduse.
1 pct.' daca ) ungi este reprodus.
0 pct.'daca nici un ungi nu este reprodus.
orientarea :
! pct.- a$a ce leaga varfurile celor + ungiuri este orizontala.
" pct.' daca a$a este oblica.
1 pct.' daca a$a este deviata o singura data.
0 pct.' daca a$a este deviata de * ori.
po#itia relativa :
! pct.- daca avem distanta egala intre elemente, progresia crescanda a elementelor.
" pct.' o singura conditie din cele enumerate la cota de + pct. este respectata.
1 pct.' daca nici o conditie nu este respectata.
0 pct.'daca e$ista inversari de elemente.
$otare calitativa:
1 pct.- desenul este reprodus corect , nu in /oglinda!.
1 pct.' daca deseneaza puncte nu cerculete.
Itemul '
ungiuri :
! pct.- ungiurile sunt corecte, arcurile sunt corecte.
" pct.'daca un arc de cerc sau un ungi este nereusit.
1 pct.' daca * ungiuri sau * arcuri sunt nereusite (sau un ungi si un arc).
0 pct.' daca un singur ungi sau un singur arc este reusit.
orientare :
! pct.- daca a$a centrala a figurii /a! se afla in prelungirea bisectoarei /b!.
" pct.' daca aceasta conditie nu este respectata.
1 pct.' daca orientarea figurilor este absurda.
po#itia relativa :
! pct.- tangenta este respectata.
" pct.' situatie de cvasitangenta sau tangenta este fortata.
1 pct.' figurile se intretaie.
0 pct.' figurile sunt net separate.
$otarea calitativa :
1 pct.- daca dimensiunile figurilor au aceiasi proportie.
1 pct.' daca orientarea buclelor este corecta.
Itemul 6
ungiuri :
! pct.- daca desenul apare sub forma de semicerc sau potcoava, nu e$ista intreruperi,
arcurile sunt simetrice.
" pct.' daca un arc este accentuat, e$sista un ungi.
1 pct.' daca figura este asimetrica, are forma de patrat sau de triungi.
orientarea :
! pct.- daca linia oblica se intersecteaza cu semicercul conform modelului, are ungiul
format de aceasta cu semicercul (are 4( grd.).
" pct.' orientarea unei figuri nu este corecta.
1 pct.' orientarea ambelor figuri este gresita.
0 pct.' desenul este irecognoscibil sau inversat.
po#itia relativa :
! pct.-insertia liniei oblice este perfecta, proportia celor * elemente este corecta.
" pct.' in locul de insertie punctele sunt condensate, este modificat locul de insertie.
1 pct.' intersectia celor * elemente.
0 pct.' figurile sunt net separate.
$otare calitativa :
1 pct.- sunt desenate puncte si nu cerculete.
1 pct.' se respecta apro$imativ densitatea punctelor si distanta dintre ele.
Itemul (
ungiuri :
! pct.-buclele sinusoidelor sunt egale si respecta modelul.
" pct.'sinusoidele sunt inegale.
1 pct.' sinusoidele e$ista dar sunt diferite de model.
0 pct.- apar * linii fara curburi.
orientarea :
! pct.- intretaierea se face la ungi de 4( grd.
" pct.' un singur element este orientat corect.
1 pct.' nici un element nu este orientat corect
po#itia relativa :
! pct.- sinusoidele se intersecteaza la bucla + orizontal si bucla * oblic.
" pct.' sinusoidele se intersecteaza dar nu in locul indicat.
1 pct.' sinusoidele se ating.
0 pct.' sinusoidele nu se ating sau se intersecteaza de mai multe ori.
$otare calitativa :
1 pct.- numarul si forma sinusoidelor corespund modelului.
1 pct.' gradul de descidere al sinusoidelor corespund modelului
Itemul )
ungiuri :
! pct.- toate ungiurile sunt respectate,
" pct.' un ungi este suprimat.
1 pct.' mai multe ungiuri sunt suprimate, in locul liniilor drepte apar linii curbe.
0 pct.' forma absurda.
orientare :
! pct.- orientarea ambelor figuri este corecta (ungiul )0a se afla in interiorul figurii b)
" pct.- o figura este orientata gresit.
1 pct.' sunt gresit orientate ambele figuri.
po#itia relativa :
! pct.- intretaiere corecta.
" pct.' intretaiere incorecta.
1 pct.' figurile se ating.
0 pct.' figurile sunt net separate sau se intretaie de mai multe ori.
$otare calitativa :
1 pct.- dimensiunile figurilor sunt egale.
Itemul *
ungiuri :
! pct.- toate ungiurile sunt prezente.
" pct.' ) sau * ungiuri sunt omise.
1 pct.' mai mult de * ungiuri sunt omise, laturile e$agonului prezinta neregularitati
dar figura este recognoscibila per ansamblu.
0 pct.-figura este irecognoscibila.
orientare : $onditii :
rombul se afla in interiorul e$agonului.
1aturile e$agonului sunt paralele.
2 linie trasata intre cele * ungiuri ascutite ale e$agonului trece prin mijlocul
rombului.
! pct.- toate conditiile sunt satisfacute.
" pct.' * conditii sunt satisfacute.
1 pct.' o conditie este satisfacuta.
0 pct.' nici o conditie nu este satisfacuta.
po#itia relativa :
! pct.- varfurile rombului impart e$agonul in * parti egale.
" pct.' rombul nu se afla la mijlocul e$agonului dar atinge laturile paralele ale
acestuia.
1 pct.' rombul se afla in interiorul e$agonului dar nu atinge laturile paralele ale
acestuia.
0 pct.' rombul se afla in afara e$agonului.
$otare calitativa :
1 pct.- marimea desenului corespunde modelului.

+talon
IN3%4"4%3A4%A 4%5613A3%124
"entru a 7ntelege randamentul subiectului, este foarte util s8 se observe atent
comportamentul copilului 7n timpul copierii figurilor geometrice 9i s8 se noteze
procedeul s8u de lucru.
4ezultatul ob:inut de un copil poate fi bun sau slab 7n func:ie de anumite cauze care
variaz8 foarte mult de la un subiect la altul, trebuie notet felul 7n care el a ajuns la un
anumit rezultat, dificult8:ile 7nvinse, precum 9i mijloacele la care a recurs.
;e aceea este bine s8 se 7nregistreze tot ce a intervenit 7n cursul activit8:ii< dorina de
a alege orientarea modelului, alegerea poziiei hrtiei n funcie de model i
elementele lui.
=or fi notate de asemenea toate procedeele mai mult sau mai pu:in neobi9nuite< desene
e$ecutate cu m>na st>ng8, desen 7nceput prin elementele de la dreapta 9i terminat prin
cele de la st>nga.
?n cazurile 7n care se cunoa9te, dar 9i 7n cele 7n care se presupune, o dominan:8 lateral8
st>ng8 sau ambide$trie, copilul trebuie pus s8 e$ecute copia at>t cu m>na dreapt8 c>t 9i
cu cea st>ng8, iar rezultatele s8 fie comparate 7n vederea m8sur8rilor ulterioare.
@e vor nota 9i tulbur8rile psiomotorii grave, care au ca efect o grafic8 tulburat8, o
imposibilitate de a construi e$act ungiurile sau dreptele ( Aulcsar, )9B&).
,nali#a cantitativ- a randamentului
=izeaz8 raportarea cotei totale ob:inute de subiect la performan:a medie (adic8
etalonul) a grupului de v>rst8 din care face parte subiectul.
"e baza acestei raport8ri se pot stabili diferite nivele de reu9it8< foarte bun (cota se
7ncadreaz8 7n cvartilul superior), mediu, mediu'slab, slab 9i foarte slab. @ubiec:ii care
7n pofida dorin:ei lor de a reu9i, ob:in rezultate foarte slabe sunt /suspec:i! de tulbur8ri
instrumentale C caracteristice disle$icilor, disgraficilor C sau de andicap mental,
A;D; etc.
"recizarea diagnosticului presupune, 7n aceste cazuri, aplicarea altor probe, adecvate
ipotezelor emise pe baza testului.
"rin abordarea acestor aspecte ale produsului activit8:ii subiectului, analiza
cantitativ a randamentului su trece pe plan calitativ care vizeaz8 detectarea,
decodificarea con:inutului psiologic al reproducerilor.
?n acest scop, se mai analizeaz8 modul n care subiectul verbalizeaz sarcina,
folosete spaiul, deformeaz gesta =izeaz8 raportarea cotei totale ob:inute de subiect
la performan:a medie (adic8 etalonul) a grupului de v>rst8 din care face parte
subiectul.
"e baza acestei raport8ri se pot stabili diferite nivele de reu9it8< foarte bun (cota se
7ncadreaz8 7n cvartilul superior), mediu, mediu'slab, slab 9i foarte slab. @ubiec:ii care
7n pofida dorin:ei lor de a reu9i, ob:in rezultate foarte slabe sunt /suspec:i! de tulbur8ri
instrumentale C caracteristice disle$icilor, disgraficilor C sau de andicap mental,
A;D; etc.
"recizarea diagnosticului presupune, 7n aceste cazuri, aplicarea altor probe, adecvate
ipotezelor emise pe baza testului. ltul, deseneaz rapid sau lent, e preocupat de detalii
etc.
"erforman:a la #ender'@antucci este influen:at8 de dezvoltarea limbajului, 9i de
folosirea acestuia 7n verbalizarea strategiilor pe care copilul le folose9te la copiere.
;eci, acest test este un indicator al dezvolt8rii capacitii de planificare i de auto-
control al erorilor.
.e asemenea/ unele trsturi de personalitate i tulburri de comportament pot 0i
eviden1iate/ 2n 0unc1ie de aran3area 2n pagin-/ de m-rimea 0igurilor sau de
elementele ad-ugate de subiect:
un copil timid/ cu tendin1e depresive/ va 0ace un desen mic/ situat 2n partea
de 3os a paginii/
un copil maniacal va desene di0erite 2n0lorituri sau persona3e 2n
completarea 0igurii/
un copil cu ,.4. va desena liniile 2ngro5ate/ va a5ura unele 0iguri/ etc.
6 ve#i I. .ru1u/ 1*('7.