Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Succesul în afaceri depinde, în mare măsură de faptul că dacă a fost găsită ideea viabilă,
originală și realistă, pentru care există piață și care va aduce recompense întreprinzătorului
atât financiare, cât și morale de la realizarea ei.
În procesul identificării ideii oportune întreprinzătorul trebuie să ţină cont de:
Când întreprinzătorul este în căutarea ideii de afaceri este important să țină cont de
faptul ce vrea să facă, cu ce dorește să se ocupe, ce-i place. Este recomandabil să ia în
considerare calificarea, cunoştinţele şi experiența precedentă de muncă. Lipsa de cunoştinţe
speciale nu este o problemă nerezolvabilă, deoarece, dacă întreprinzătorul alege un domeniu
nou, el poate să se autoinstruiască pe parcurs, sau să se înscrie la diverse cursuri.
Tabelul 1.2.1
Categorii de Motive
motivaţii
3
- statutul şi respectul social ce decurge din poziţia de antreprenor;
Motive psihologice - renumele ce se poate obţine;
- extinderea relaţiilor;
- statutul de a fi propriul tău stăpîn.
Piaţa de desfacere este foarte mică sau există o concurenţă foarte puternică; chiar şi
o parte mică de piaţă poate aduce vînzări semnificative. De asemenea, produsul poate fi
vîndut la un preţ care să aducă un profit corespunzător. Dacă aceste condiţii nu sunt
îndeplinite, iar aspectele referitoare la evaluarea pieţei ridică serioase semne de întrebare, este
mai bine să se abandoneze ideea de afaceri în acest moment;
Nu este formată o echipă care să aibă calităţile manageriale necesare şi nici nu poate
fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv,
este mai bine să se abandoneze în acest punct ideea de produs/serviciu sau să fie revăzută.
Costul și timpul necesar pentru realizarea produsului este mare şi există riscul
învechirii produsului, atunci trebuie încercată o altă idee de produs/ serviciu;
Suma necesară pentru lansarea afacerii este prea mare şi este greu de obţinut -
şansa de intrare în afaceri pe cont propriu va fi în acest caz foarte redusă şi trebuie să se
renunţe la idee sau aceasta poate fi vîndută unei firme mari.
Exces de birocraţie – in situaţia în care afacerea necesită obţinerea mai multor acte
permisive şi coordonări cu organele de stat. (i.e afacere cu comercializarea produselor
petroliere).
Dacă aceste riscuri şi probleme sunt mult mai mari în comparaţie cu recompensele ce
se vor obţine, este mult mai înţelept ca antreprenorul să se gîndească la o altă idee de afaceri.
De asemenea, e important de reţinut că, de obicei, lansarea în afaceri se face pe cont propriu,
4
iar şansa de a obţine resurse financiare de la bancă sau de la investitori este redusă şi destul de
costisitoare uneori.
În faţa iniţiativei de a deschide o afacere stau o serie de bariere, pe care le putem
grupa în doua categorii:
- bariere cu caracter particular, care fac ca afacerile sa se orienteze spre comerţ şi nu
spre producţie. Din aceasta grupă fac parte: lipsa de capital, dobînzi mari practicate de bănci,
greutăţi în obţinerea creditelor bancare, regim de impozitare neadecvat, sistemul de taxe
vamale, lipsa de acces la spaţii, utilaje, mijloace de transport;
Antreprenoriatul are o contribuţie semnificativă în cadrul societăţii şi în procesul de
dezvoltare. Cîteva dintre beneficiile acestuia sunt:
1. crearea de noi produse – datorită creativităţii şi resurselor de care dispun
antreprenorii se pot satisface noile nevoi ale consumatorilor, venind cu diferite
produse/servicii inovatoare;
2. descoperirea de noi resurse – antreprenorii adesea sunt nemulţumiţi de materialele şi
resursele tradiţionale, căutînd mereu alternative pentru a-şi uşura activitatea şi îmbunătăţi
performanţele (produsul, procesul tehnologic etc.);
3. crearea locurilor de muncă - extrem de multe funcţii noi sunt create de sectorul
antreprenorial.
Antreprenoriatul este forţa motrică a economiei, care de regulă cel mai des ajunge să
asigure progresul economic, prin inovare, investire de resurse şi dorinţa de dezvoltare prin
utilizarea noilor oportunităţi.
În practica și teoria economică nu există o definiție unanim aprobată a afacerilor mici,
diferă chiar și termenul utilizat. Astfel, în țările UE este frecvent folosit conceptul de
„întreprinderi mici și mijlociiˮ (IMM), în țările anglo-saxone – „micul businessˮ, în Federația
Rusă și Ucraina - „antreprenoriatul micˮ. În R.M se utilizează atât termenul de „micul
businessˮ, cât și cel de „IMMˮ.
5
2. Luarea deciziei – întreprinzătorul ia decizii referitor la afacere și trasează direcțiile
de dezvoltare a întreprinderii.
4. Risc – întreprinzătorul își asumă tot riscul, riscându-și astfel reputația și resursele
investite în afacere.
Analiza sectorului IMM în Republica Moldova ne indică asupra creşterii importanţei
şi aportului adus de către întreprinderile mici şi mijlocii în economia naţională, fapt care
încurajează autorităţile guvernante să acorde o atenţie deosebită dezvoltării durabile a acestui
sector.
În Republica Moldova cota întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul afacerilor este de
97,5%, angajând în jur de 57,7% din totalul forţei de muncă din ţară. Cu toate acestea, drumul
către o activitate antreprenorială independentă este o călătorie cu multe obstacole, iar succesul
în afaceri nu poate fi garantat. De asemenea, este cunoscut faptul că o parte bună din totalul
falimentelor se produc anume pe parcursul primilor ani de la lansare.
Activitatea de antreprenoriat are un rol fundamental în dezvoltarea economică și este
reprezentată ca generator al prosperității economice. Importanța antreprenoriatului în
societatea contemporană este recunoscută prin faptul că identifică soluții inovaționale,
elaborează noi modele și mereu se află în căutarea succesului.