Cuprins:

Capitolul 1. Măsuri sanitare şi fitosanitare...............................................2

1.1. Definirea conceptului de măsură sanitară şi fitosanitară...............2
1.2. Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (SPS). 2
Capitolul 2: Aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare în R.M...............6
2.1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor...........................6
2.2. Proceduri fitosanitare şi sanitar-veterinare la frontieră.................9
2.2.1. Importul şi tranzitul plantelor, al produse vegetale şi al
bunurilor conexe.................................................................................9
2.2.2. Importul, tranzitul şi exportul mărfurilor supuse controlului
sanitar-veterinar de stat...................................................................11

1
Capitolul 1. Măsuri sanitare şi fitosanitare.
1.1. Definirea conceptului de măsură sanitară şi fitosanitară.
Măsură sanitară sau fitosanitară - Orice măsură aplicată pentru:

 protecţia vieţii sau sănătăţii animalelor sau pentru conservarea

plantelor împotriva riscurilor care decurg din pătrunderea, instalarea sau
răspândirea dăunătorilor, bolilor, organismelor patogene sau a organismelor care
provoacă boli;
 protecţia vieţii sau sănătăţii oamenilor sau animalelor împotriva
riscurilor legate de aditivi, substanţe contaminante, toxine sau organisme patogene
prezente în alimente, băuturi sau furaje;
 protecţia vieţii sau sănătăţii oamenilor împotriva riscurilor provocate
de boli transmisibile de către animale, plante sau produse obţinute din acestea, sau
care decurg din pătrunderea, instalarea sau răspândirea dăunătorilor
 prevenirea sau limitarea altor pagube provocate de pătrunderea,
instalarea sau răspândirea dăunătorilor.

Măsurile sanitare sau fitosanitare cuprind toate actele cu putere de lege şi

normele administrative, cerinţele şi procedurile pertinente, incluzând, criteriile
privind produsul final; procesele şi metodele de producţie; procedurile de testare,
inspectare, certificare şi omologare; regimurile de carantină, inclusiv cerinţele
pertinente legate de transportul animalelor sau plantelor sau de materialele
necesare pentru supravieţuirea acestora pe durata transportului; prevederile privind
metodele statistice, procedurile de eşantionare şi metodele de evaluare a riscului
pertinente; şi cerinţele de ambalare şi etichetare legate direct de siguranţa
alimentară.

1.2. Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (SPS)

Este bine știut faptul că statul, în scopul protejării sănătății oamenilor,
animalelor și plantelor de posibilele boli purtate de tot felul de organisme, de
substanțe toxice etc., introduce norme naționale speciale. Punerea în aplicare a
acestor norme este în general controlată de serviciile speciale de carantină, inclusiv
2
la frontierele externe. Cu toate acestea, de multe ori aceste măsuri mai au drept
scop limitarea introducerii pe teritoriul țării a produselor alimentare (și nu numai)
din străinătate, care concureză cu produse similare naționale.

Pentru a contracara această practică, în cadrul Rundei Uruguay a GATT, și

într-o mare măsură prin direcționarea acestuia spre destinații de dezvoltare a
acordului privind agricultura, în conformitate cu Acordul de la Marrakech din
1994, a fost semnat un Acord privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare.
Principalul sens comercial și politic al acestui acord: aplicarea restricțiilor
fitosanitare strict numai pentru siguranța și protecția oamenilor, animalelor și
plantelor de tot felul de factori periculoși/contagioși, și nicidecum în scop
protecționist sau ca mijloace restrictive a comerțului liber.

Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (SPS) se

referă la toate măsurile SPS care pot afecta, direct sau indirect, comerţul
internaţional. Măsurile SPS sunt definite ca fiind măsurile aplicate pentru
protejarea vieţii persoanelor şi a animalelor sau pentru protejarea plantelor de
riscurile generate de aditivi, contaminanţi, toxine sau organisme patogene prezente
în produsele alimentare; sau pentru a proteja o ţară de daunele provocate de
pătrunderea, instalarea sau răspândirea paraziţilor.Acordul recunoaşte dreptul
ţărilor membre de a lua măsuri SPS fondate pe principii ştiinţifice, însă acestea
trebuie să se asigure că aceste măsuri nu au un efect discriminatoriu asupra altor
ţări. În plus, măsurile SPS nu trebuie să fie utilizate în scopuri protecţioniste. Ţările
membre sunt încurajate să îşi stabilească măsurile pe baza normelor, directivelor
sau recomandărilor internaţionale, ori de câte ori acest lucru este posibil. Aplicarea
normelor se poate contesta şi se instituie o procedură de soluţionare a litigiilor.

Drepturi şi obligaţii fundamentale:

1. Membrii au dreptul să adopte măsurile sanitare şi fitosanitare necesare

pentru protecţia sănătăţii şi vieţii oamenilor şi animalelor sau pentru

3
 protecţia plantelor, cu condiţia că asemenea măsuri să nu contravin
prevederilor prezentului Acord.

2. Membrii vor asigura ca măsurile sanitare sau fitosanitare să fie aplicate

numai în măsura necesară pentru protejarea sănătăţii şi vieţii oamenilor şi
animalelor sau pentru protejarea plantelor, să fie bazate pe principii
ştiinţifice şi să fie menţinute numai în baza unor probe ştiinţifice suficiente.

3. Membrii vor asigura ca măsurile lor sanitare sau fitosanitare să nu creeze

discriminări arbitrare sau nejustificate între Membrii unde există condiţii
identice sau similare, inclusiv între propriul lor teritoriu şi cel al altor
Membri. Măsurile sanitare şi fitosanitare nu vor fi aplicate într-o manieră
care să constituie o restricţie deghizată asupra comerţului internaţional.

În conformitate cu prevederile prezentului Acord, membrii sunt pe deplin

responsabili de respectarea tuturor obligaţiilor prevăzute de acest Acord. Membrii
vor elabora şi aplica măsuri şi mecanisme care vor influenţa pozitiv asupra
respectării prevederilor prezentului Acord de către alte entităţi decât organele
guvernului central. Membrii vor lua toate măsurile rezonabile disponibile pentru a
asigura că entităţile neguvernamentale de pe teritoriile lor, precum şi organele
regionale la care entităţile competente de pe teritoriul lor sunt membre, să respecte
prevederile pertinente ale prezentului Acord. În plus, Membrii nu vor lua măsuri
care au drept efect, direct sau indirect, solicitarea sau încurajarea acestor entităţi
regionale sau neguvernamentale, sau a organelor locale, să acţioneze într-o
manieră inconsistentă cu prevederile prezentului Acord. Membrii vor asigura că
recurg la serviciile entităţilor neguvernamentale pentru aplicare măsurilor sanitare
sau fitosanitare, numai dacă aceste entităţi respectă prevederile prezentului Acord.

Ţările-membre slab dezvoltate vor putea amâna, pentru o perioadă de cinci

ani de la data intrării în vigoare a Acordului O.M.C., aplicarea prevederilor
prezentului Acord referitoare la măsurile lor sanitare sau fitosanitare care afectează
importul sau produsele importate. Alte ţări-membre în curs de dezvoltare vor putea

4
amâna pentru o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a Acordului de
constituire a O.M.C., aplicarea prevederilor prezentului Acord, altele decât cele din
paragraful 8 al Articolului 5 şi al Articolului 7 referitoare la măsurile lor sanitare
sau fitosanitare existente, care afectează importul sau produsele importate, atunci
când o astfel de aplicare este împiedicată de o lipsă de cunoştinţe tehnice,
infrastructură tehnică sau resurse.

Fiecare Membru va asigura existenţa unui punct de informare responsabil cu

furnizarea răspunsurilor la toate întrebările rezonabile ale Membrilor interesaţi, ca
şi furnizarea documentelor pertinente privind:

1. orice reglementare sanitară sau fitosanitară adoptată sau propusă pe teritoriul

său;

2. orice proceduri de control şi inspectare, orice regim de producţie şi de

carantină şi orice proceduri de aprobare a toleranţei privind pesticidele şi aditivii
alimentari, aplicate pe teritoriul său;

3. procedurile de evaluare a riscului, factorii luaţi în considerare, precum şi

stabilirea nivelului adecvat de protecţie sanitară şi fitosanitară;

4. apartenenţa sau participarea Membrului sau organelor competente de pe

teritoriul său, la organizaţiile şi sistemele sanitare şi fitosanitare internaţionale şi
regionale, precum şi la acorduri şi aranjamente bilaterale şi multilaterale care au
legătură cu prezentul Acord, şi textele acestor acorduri şi aranjamente.

5. Membrii vor asigura că atunci când sunt solicitate copii ale documentelor de
către Membrii interesaţi, acestea vor fi furnizate solicitanţilor la acelaşi preţ (dacă
acesta există), făcând abstracţie de cheltuielile de expediţie, ca cel practicat pentru
resortisanţii Membrului în cauză.

5
Capitolul 2: Aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare în R.M.
2.1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
În Republica Moldova, unul din principalele organizaţii care răspunde de
respectarea normelor SPS este Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSA). Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) este
autoritatea administrativă cu activitate națională responsabilă de implementarea
politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa
alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi
carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare,
produselor alimentare şi a hranei pentru animale.

A fost creată la 16 ianuarie 2013, în baza reorganizării prin fuziune și în

scopul optimizării structurale a mai multor instituții cu funcţii de control şi
supraveghere în domeniul siguranţei alimentelor. E vorba de Agenţia Sanitar-
Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, Inspectoratul
General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer etc.

ANSA activează în baza Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea
principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor, a
Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, a
Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina
fitosanitară, precum și a Hotărîrii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Scopurile, funcţiile de bază, atribuţiile principale şi drepturile generale ale

Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi organizarea activităţii
acesteia – derivă din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei,
aprobat de Guvenul R.M. la fondarea ANSA.

Agenţia dispune de o serie de drepturi care sunt puse în practică prin angajații
săi. Astfel, în activitatea sa ANSA are următoarele drepturi expuse rezumativ:

6
 Să dispună accesul inspectorilor aflaţi în exerciţiu, conform legislaţiei în
vigoare, în incintele şi pe teritoriul staţiilor de cale ferată, aeroporturilor, staţiilor
auto, oficiilor poştale, elevatoarelor, depozitelor, în vagoanele de marfă şi de
pasageri, autobuze, pe aeronavele civile şi pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor
şi organizaţiilor cu orice tip de proprietate, care produc, achiziţionează, prelucrează
şi comercializează producţie şi materiale supuse supravegherii şi controlului în
domeniile vizate;

Să interzică: 

a) importul, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a

fertilizanţilor, produselor farmaceutice de uz veterinar care nu corespund
standardelor naţionale, reglementărilor tehnice şi altor acte tehnico-normative;

b) prelucrarea şi comercializarea produselor agroalimentare şi folosirea apei

în cazul depistării de reziduuri de produse de uz fitosanitar, fertilizanţi, reziduuri
de hormoni şi produse farmaceutice de uz veterinar ce depăşesc limitele maxim
admisibile;

c) utilizarea produselor genetic modificate etc.

Să solicite eliberarea din funcţie a persoanelor antrenate în activităţi cu

produse de uz fitosanitar şi cu fertilizanţi care nu au fost supuse examenului
medical şi nu au fost instruite în privinţa securităţii muncii în cadrul acestor
activităţi etc.

ANSA este condusă de director numit în funcţie şi eliberat de Guvern, la

propunerea ministrului agriculturii şi industriei alimentare.

În structura statelor de personal ale Agenţiei se regăsesc peste 1400 persoane,

absoluta majoritate dintre care sunt specialiști cu statut de funcționar public.
Astfel, ANSA este constituită din aparatul central, în structura căruia se includ
direcţii, secţii, servicii şi posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar. În
calitate de servicii publice desconcentrate, în fiecare raion activează subdiviziuni
7
teritoriale (direcţiile raionale/municipale) pentru siguranţa alimentelor, cu statut de
persoană juridică.

Conducerea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei (direcţiilor

raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor) este asigurată de către şefii de
direcții respective, care sunt numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie prin ordinul
directorului Agenţiei, în condiţiile legii. Şefii subdiviziunilor teritoriale asigură
îndeplinirea atribuţiilor stabilite în regulamentele subdiviziunilor teritoriale,
aprobate prin ordinul directorului Agenţiei.

„Lista posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”

Tabelul 2.1

„Lista şi efectivul limită al instituţiilor publice din subordinea Agenţiei

Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”

Tabelul 2.2

8
2.2. Proceduri fitosanitare şi sanitar-veterinare la frontieră.
2.2.1. Importul şi tranzitul plantelor, al produse vegetale şi al bunurilor conexe
supuse regimului de carantină fitosanitară

(1) Importul sau tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova al plantelor, al

produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină
fitosanitară se admite la prezentarea permisului fitosanitar de import (tranzit),
eliberat de organul de control fitosanitar, în care se indică condiţiile de import şi de
utilizare a produselor, şi la prezentarea certificatului fitosanitar, eliberat de
autorităţile fitosanitare competente ale statului exportator, care certifică starea
fitosanitară a fiecărui lot de plante, de produse vegetale (încărcătură) şi de bunuri
conexe supuse regimului de carantină fitosanitară.

(2) Pentru prevenirea apariţiei şi răspîndirii organismelor dăunătoare,

importul anumitor plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de
carantină fitosanitară se permite doar în cazul în care, înainte de a fi introduse pe
teritoriul ţării, sînt supuse unei inspecţii fitosanitare la locul de producţie în statul
de origine.

(3) Importul (tranzitul) după efectuarea controlului fitosanitar al plantelor, al

produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină
fitosanitară se efectuează prin punctele de intrare indicate în permisul fitosanitar de
import (tranzit).

(4) În cazul în care rezultatele controalelor la punctul de trecere a frontierei de

stat sînt satisfăcătoare, pentru plantele şi produsele vegetale importate se va elibera
paşaport fitosanitar, care să asigure libera lor circulaţie pe teritoriul Republicii
Moldova.

(5) În cazul în care se constată că o parte din lotul de plante, de produse

vegetale sau de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară este
contaminată cu organisme dăunătoare, introducerea altor loturi/părţi ale acestora se
permite cu condiţia de a nu exista pericolul unei contaminări sau diseminări,

9
luîndu-se una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) tratament corespunzător
în cazul în care se consideră că, în urma inspecţiei, cerinţele au fost îndeplinite; b)
eliminare din lot a produselor infestate/infectate; c) impunere a unei perioade de
carantină pînă la obţinerea rezultatelor investigaţiilor sau ale testelor oficiale; d)
refuz al permisiunii de import (tranzit); e) distrugere a plantelor, produselor
vegetale şi, după caz, a bunurilor conexe supuse regimului de carantină
fitosanitară; f) efectuarea unor alte acţiuni prevăzute de legislaţie. (6) În cazul
luării măsurii indicate la alin. (5) lit. c) sau al refuzului indicat la lit. d),
certificatele fitosanitare sau certificatele fitosanitare de reexport, la intrarea în
teritoriul ţării a plantelor, produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse
regimului de carantină fitosanitară, sînt anulate de către organul de control
fitosanitar. În momentul anulării, pe certificatul menţionat, o persoană responsabilă
a organului de control fitosanitar va aplica pe faţă, într-un loc vizibil, o ştampilă
triunghiulară de culoare roşie cu marca “certificat anulat”, în care va scrie, cu litere
mari şi, cel puţin, în una din limbile de circulaţie internaţională, numele şi
prenumele său, ora şi data anulării.

(7) Importatorii sînt obligaţi să stipuleze în contractele sau în angajamentele

comerciale condiţiile fitosanitare privind importul plantelor, al produselor vegetale
sau al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară şi executarea
acestor condiţii de către exportator.

(8) Organul de control fitosanitar informează autorităţile abilitate cu protecţia

plantelor din statul expeditor despre toate cazurile în care plantele, produsele
vegetale şi/sau alte obiecte care provin din statul respectiv sînt interceptate ca fiind
supuse interdicţiilor sau restricţiilor fitosanitare în conformitate cu tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(9) Prezentarea informaţiei conform alin. (8) nu exclude aplicarea de măsuri

potrivit alin. (5) pe care organul de control fitosanitar le consideră necesare cu
privire la lotul interceptat.

10
 (10) La trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, toate mijloacele de
transport sînt supuse controlului de carantină fitosanitară de către subdiviziunile
organului de control fitosanitar la punctele de intrare şi la punctele interne.
Plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe tranzitate supuse regimului de
carantină fitosanitară se supun controlului fitosanitar la punctele de intrare în cazul
în care lucrătorii serviciului vamal deschid mijloacele de transport aflate în tranzit.

Pentru obţinerea permisului fitosanitar de import (tranzit), posesorul

încărcăturii prezintă, cu cel puţin 10 zile înainte de import (tranzit), organului
de control fitosanitar:

a) cerere de eliberare a permisului fitosanitar de import (tranzit);

b) copie de pe contractul de vînzare-cumpărare sau de pe un alt act juridic

civil în a cărui bază se efectuează importul şi/sau tranzitul plantelor, al produselor
vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

c) act al controlului fitosanitar al încăperii în care se va depozita încărcătura

importată.

Termenul de eliberare a permisului fitosanitar de import (tranzit) este de 5 zile

de la data depunerii cererii, iar termenul de valabilitate al acestuia nu poate depăşi
termenul în care încărcătura traversează teritoriul ţării pentru ieşire prin punctul de
trecere a frontierei de stat indicat în permis.

2.2.2. Importul, tranzitul şi exportul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar

de stat

(1) Supravegherea sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului

sanitarveterinar de stat aflate în regim de import, tranzit sau export se efectuează la
posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale.

(2) Agenţia elaborează cerinţele sanitar-veterinare privind organizarea şi

funcţionarea posturilor de control sanitar-veterinar al mărfurilor supuse controlului

11
sanitar-veterinar de stat, de asemenea, procedura şi durata de efectuare a
inspecţiilor şi controalelor.

(3) Posturile de control sanitar-veterinar al mărfurilor supuse controlului

sanitarveterinar de stat aflate în regim de import, tranzit sau export activează în
interacţiune cu alte servicii, locul amplasării lor fiind stabilit de Guvern.

Animalele provenite din import se supun, în mod obligatoriu, carantinei

profilactice pe o perioadă de maximum 30 de zile, în locuri izolate şi special
amenajate, autorizate de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor,
care permit introducerea animalelor în aceste locuri numai după verificarea
îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare specifice.

Dacă în procesul vămuirii medicul veterinar oficial depistează boli

transmisibile la animale sau există suspiciunea acestora ori un risc de altă natură ce
poate pune în pericol sănătatea animalelor, sănătatea publică veterinară, protecţia
animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală, întregul
lot al mărfii supuse controlului sanitar-veterinar de stat se returnează către ţara de
origine, iar dacă această măsură nu este posibilă, Agenţia, în comun cu organele
vamale, dispune distrugerea lotului, sacrificarea forţată a animalelor şi prelucrarea
ulterioară sau tratamentul imediat al acestora, precum şi al obiectelor şi
materialelor aferente.

Organele vamale nu trebuie să permită intrarea (sub formă de tranzit sau de

import) sau ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova (sub formă de export sau de
tranzit) a mijloacelor ce transportă animale vii, material germinativ, produse şi
subproduse de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar
dacă acestea nu au primit avizul de liberă trecere din partea medicului veterinar
oficial de la postul respectiv de control sanitar-veterinar organizat în cadrul
postului vamal. Pentru a primi avizul menţionat, agenţii economici depun
următoarele documente:

a) certificatul sanitar-veterinar;
12
 b) certificatul de origine;

c) după caz, certificatul de calitate;

d) avizul sanitar-veterinar eliberat de Agenţie.

Termenul de valabilitate al avizului sanitar-veterinar de import/export

constituie 20 de zile, iar de tranzit – 8 zile de la data eliberării, prelungirea lui fiind
interzisă.

13