Sunteți pe pagina 1din 21

Biosecuritatea

Biosecuritatea reprezinta totalitatea masurilor luate pentru a reduce si elimina riscurile potentiale ce pot aparea ca o consecinta a utilizarii organismelor modificate genetic care ar putea avea efecte adverse asupra sanatatii umane si asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice. Organismul modificat genetic este orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/ sau combinare naturala. Cadrul institutional In Romania, cadrul institutional in domeniul biosecuritatii este asigurat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologica si alte autoritati publice centrale. Ministerul Mediului coordoneaza si asigura aplicarea principiului precautiei pentru evitarea efectelor adverse potentiale ale organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane si asupra mediului, asigura cadrul legislativ in domeniul biosecuritatii si stabileste proceduri de comunicare cu Comisia Europeana si cu alte state membre in functie de solicitarile organismelor comunitare. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gestioneaza procedurile de notificare si autorizare, emite autorizatii, acorduri, conform prevederilor legale in vigoare, le suspenda sau anuleaza, colaboreaza cu Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului, autoritatile implicate, notificatorul, comisia pentru securitate biologica si cu organul de control, colaboreaza cu autoritatile nationale si comunitare in procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directa ca aliment sau hrana pentru animale, ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar, realizeaza si gestioneaza baza de date pentru functionarea Biosafety Clearing- House (Mecanismul de Schimb de Informaii pentru Biosecuritate (BCH) a fost stabilit ca un mecanism internaional pentru informarea tuturor Prilor Protocolului despre utilizarea casnic i plasarea pe pia a OMG-rilor, despre micarea transfrontalier pentru uzul direct ca hran sau furaj, sau pentru prelucrare; pentru facilitarea schimbului tiinific, tehnic, ecologic i legal al informaiei i experienei cu privire la OMG-ri i pentru promovarea i facilitarea contientizrii, educaiei i participrii publicului cu privire la transfer, pstrare i utilizare a OMG-rilor (Art.20 al Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea) . La nivel national asigura raportarea stadiului evolutiei si implementarii legislatiei in domeniul microorganismelor si organismelor modificate genetic, atat catre Comisia Europeana , in contextul indeplinirii obligatiilor de natura comunitara ce revin Romaniei in calitate de stat membru, cat si in raportarea catre Comisia pentru Diversitate Biologica ( CDB), respectiv catre Biosafety Clearing- House ( BCH), in contextul indeplinirii

obligatiilor de natura internationala ce revin Romaniei in calitate de stat Parte la Protocolul de la Cartagena. Comisia pentru Securitate Biologica este autoritatea stiintifica cu rol consultativ in procesul de luare a deciziilor de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM). Alte autoritati publice centrale: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Ministerul Educatiei, Cercetarii di Tineretului, au atributii in procedura de notificare, stabilirea capacitatii necesare de a primi si evalua notificarile, indeplinirea/ realizarea de catre utilizatori, a evaluarilor de risc, pentru evaluarea efectelor potential periculoase a organismelor modificate genetic asupra diversitatii biologice, luand in considerare, de asemenea, riscul asupra sanatatii umane, realizarea registrului locatiilor introducerii deliberate in mediu a plantelor superioare modificate genetic (PSMG), pentru testarea in camp sau pentru cultivarea, informarea si participarea publicului referitor la introducerea deliberata in mediu si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic si asigurarea transabilitatii si etichetarii produselor plasate pe piata.

Procedura de autorizare Inainte de introducerea in mediu sau pe piata a unui organism modificat genetic, orice persoana juridica trebuie sa prezinte o notificare la ANPM prin care sa solicite obtinerea autorizatiei acordului de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic. Dupa primirea notificarii,ANPM, pe baza informatiilor cuprinse in dosarul tehnic, poate incepe procedura de autorizare care consta in: informarea si consultarea publicului cu privire la notificarea primita; transmiterea rezumatelor dosarelor de notificare depuse la Comisia Europeana; consultarea Comisiei pentru Securitate Biologica(CSB); solicitarea avizelor autoritatilor publice centrale pentru agricultura, sanatate, siguranta alimentelor, protectia consumatorilor Dupa primirea avizelor CSB si celorlalte autoritati implicate, precum si dupa consultarea publicului, ANPM emite autorizatia si/ sau acordul de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic. Evaluarea riscurilor Obiectivul evaluarii riscurilor asupra mediului il constituie identificarea si evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG il poate avea asupra sanatatii umane sau asupra mediului, pe parcursul introducerii deliberate in mediu sau pe piata, efecte ce pot fi directe sau indirecte si care pot aparea imediat sau cu intarziere. Principile si liniile directoare pentru analiza riscului si evaluarea sigurantei alimentelor modificate genetic presupun investigarea efectelor directe asupra sanatatii (toxicitatea), a
2

tendintei de a provoca reactii alergice (alergenitate), a componentilor specifici care ar putea avea propietati antinutritionale ori toxice, a stailitatii genei inserate, a efectelor nutritionale associate cu modificarea genetica specifica si a oricaror efecte neintentionate care ar rezulta ca urmare a insertiei transgenei. In acord cu principiul precautiei in elaborarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului, ale utilizarii lui, care pot avea efecte adverse, trebuie sa fie comparate cu cele prezentate de organismul nemodificat din care provine si cu utilizarea acestuia in situatii similare; Evaluarea riscurilor trebuie sa se realizeze pentru fiecare caz, ceea ce inseamna ca informatiile solicitate pot varia, in functie de tipul de organisme modificate genetic implicate, de utilizarea preconizata si de mediul potential receptor, tinand cont, printre altele, de organismele modificate genetic existente deja in mediu; realizarea unei analize a efectelor cumulative pe termen lung in legatura cu introducerea deliberate in mediu si pe piata. Efectele cumulative pe termen lung se refera la efectele cumulative ale autorizarilor asupra sanatatii umane si asupra mediului, inter alia, asupra florei si faunei, asupra fertilitatii solului, asupra animalelor, precum si la aspectele ce tin de rezistenta la antibiotice. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente Activitatile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potentialelor efecte negative asupra sanatatii umane si mediului inconjurator. Activitatea de monitorizare se desfasoara dupa obtinerea autorizatiei de introducere deliberata in mediu sau pe piata a organismelor modificate genetic. Notificatorul are obligatia de a elabora un plan de monitorizare care se depunde la autoritatea competenta, odata cu notificarea. Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie facuta in functie de toate conditiile de mediu existente si de toate activitatiile. In cazul in care se observa modificari in mediu, trebuie sa se aiba in vedere o evaluare suplimentara, cu scopul de a stabili daca aceste modificari sunt o consecinta a organismului modificat genetic sau a utilizarii sale, precum si, daca, asemenea modificari pot fi un rezultat al factorilor de mediu, altii decat introducerea pe piata a organismului modificat genetic. Monitorizare caz specifica reprezinta analiza efectelor potentiale evidentiate in studiul de evaluare a riscurilor. Exemple: diseminarea prin intermediul polenului, persistenta, invazivitatea,compatibilitatea sexuala cu specii inrudite, apartia formelor de rezistenta la anumite insecte etc. Monitorizarea prin supraveghere generala reprezinta efecte neanticipate, neprevazute (perioada de timp este lunga , observatii, zone mai etinse) realizata cu ajutorul fermierilor
3

(recomandare EFSA). Exemple: efecte negative asupra ecosistemului, biodiversitatii, modificarea biologie plantei in timp. Notificatorul are obligatia de a transmite rapoartele de monitorizare autoritatii competente, Comisiei Europene si autoritatilor competente ale statelor membre. Prin Ordinul M.M.G.A. nr 606/2005 a fost aprobat Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate in mediu a planetelor superioare modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata. Etichetarea si trasabilitatea OMG Etichetarea si trasabilitatea sunt elemente importante ale activitatilor care urmeaza dupa procedura de autorizare din cadrul sistmului de biosecuritate. Actele normative care reglementeaza aceste activitati sunt: Regulametul Parlamentului European si al Consiliului nr.1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor alimentelor si furajere obtinute din organisme modificate genetic, transpus prin H.G. nr. 173/2006 privind trasabilitatea su etichetarea organismelor moficate si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organismele modificate genetic si Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr.1829/2003 privind alimentele si furajele obtinute din organisme modificate genetic, transpus in legislatia romaneasca prin H.G. nr.256/2006. Transabiliatea Poate fi realizat numai n urma etichetrii corespunztoare de-a lungul ntregului lan, ncepand cu organismele modificate genetic din laboratorul amelioratorilor i continuand cu productorii de semine, fermieri, procesatori i/sau importatori/exportatori. Elemente de trasabilitate s-au introdus prin Ordinul M.A.P.D.R. 471/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. M.A.D.R., n baza acestui ordin, este autoritatea naional competent pentru evidena agenilor economici care cultiv PSMG. Ordinul prevede obligativitatea agenilor economici (persoane fizice sau juridice, asociaii fr personalitate juridic) de a declara la Direciile pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, respectiv a municipiului Bucureti, suprafeele cultivate cu PSMG i produciile realizate. Declaraia se completeaz n 2 exemplare astfel, un exemplar se depune la DADR n decurs de 30 de zile de la ncheierea semnatului. Dup ncheierea recoltatului agenii economici sunt obligai s depun o declaraie privind producia obinut i destinaia acesteia, pana la data de 15 decembrie. Informaiile se centralizeaz la DADR i se transmit, electronic, la Centrul de Calcul al MAPDR (Registrul de eviden al agenilor economici care cultiv PSMG n Romania). Pentru a asigura respectarea O.M. al M.A.P.D.R nr.
4

471/2006, companiile transmit clienilor lor o dat cu documentele de vanzare a seminei i formularele de declaraii pe care trebuie s le completeze i s le transmit direciilor agricole. Importul seminelor se face numai dup obinerea avizului de import eliberat de M.A.D.R. Marfa este ambalat n saci, iar pe etichetele i documentele nsoitoare se menioneaz c soiul este modificat genetic. Pentru evidena seminelor distribuite, clienii sunt obligai s restituie companiilor ambalajele goale dup ncheierea semnatului. M.A.D.R. poate lua msuri de interzicere a utilizrii unui soi modificat genetic pentru o parte sau pentru ntreg teritoriul rii, dac se constat c solul este duntor culturilor din alte soiuri sau alte specii, ori prezint risc pentru mediu sau pentru sntatea uman. Un soi modificat genetic nu poate fi testat i nregistrat fr ca solicitantul s dovedeasc faptul c aceasta ndeplinete condiiile legale privind protecia mediului i a sntii umane. Controlul implementrii legislaiei Controlul implementrii legislaiei este de o importan deosebit pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcionarea unui corp de inspecie de biosecuritate i a unor laboratoare acreditate n detectarea i cuantificarea OMG, sunt condiii eseniale pentru organizarea unui sistem funcional n acest domeniu. Autoritile cu responsabiliti de inspecie i control n domeniul biosecuritii sunt: M.M prin Garda Naional de Mediu (G.N.M) n atribuiile creia intr verificarea conformrii cu prevederile legislaiei specifice domeniului, respectarea condiiilor de autorizare, potrivit tipului de organism modificat genetic sau de combinaii de organisme modificate genetic sau de produse care conin sau constau din organisme modificate genetic sau potrivit tipului de activiti.

Locaii i suprafee cultivate cu plante modificate genetic i operatorii n domeniu Guvernul Romaniei a decis interzicerea cultivrii soiei modificate genetic, ncepand cu data de 1 ianuarie 2007, conform reglementrilor n vigoare n Uniunea European. La nivelul Uniunii Europene soia este autorizat doar pentru utilizarea ca aliment sau furaj. n conformitate cu prevederile Deciziei 98/294/EC, singurul soi de porumb modificat genetic,acceptat pentru cultivare n UE este MON 810. ntrucat deciziile Comisiei Europene cu caracter general sunt acte obligatorii pentru toate statele membre i pentru toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul acestora,aceast decizie se aplic de la data aderrii i n Romania. Porumbul MON 810 este un porumb modificat genetic obinut prin introducerea unei gene specifice din bacteria Bacillus thuringiensis care se gsete n sol n mod natural ntr-un porumb convenional. Gena introdus protejeaz porumbul mpotriva anumitor duntori lepidopteri (molii i fluturi), inclusiv Sfredelitorul european al tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis) i Sfredelitorul mediteranean al
5

tulpinilor de porumb (Sesania spp.) ale cror larve atac porumbul hrnindu-se cu boabe de pe tiulei i spand galerii n interiorul tulpinilor.La nivel european porumbul MON 810 este autorizat atat pentru a fi cultivat cat i pentru a fi utilizat n alimentaia animalelor i a oamenilor. Coexistenta Coexistenta se refera la abilitatea fermierilor de a face o alegere practica intre agricultura, conventional, ecologica sau cea care utilizeaza Organisme Modificate Genetic indeplinind obligatiile legate de etichetare si/sau standarde de puritate. Abilitatea de a mentine diferite sisteme de productie agricola este o preconditie pentru furnizarea unui inalt nivel de alegere a consumatorului. Conceptul de coexistenta este legat de potentialele pierderi economice si impactul amestecarii productiei modificate genetic cu cea nemodificata genetic si cele mai potrivite masuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea. Comisia Europeana considera ca masurile de coexistenta trebuie dezvoltate si implementate de Statele Membre. Conform Recomandarii Comisiei nr 556/2003 masurile de coexistate trebuie sa fie: eficiente,specifice fiecarei culturi , sa dea prioritate masurilor de managment al fermelor si sa se bazeze pe practicile existente de separare de exemplu cele privind semintele. Fermierii care cultiva plante modificate genetic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: crearea unor zone tampon, esalonarea in timp a semanatului, pentru prevenirea impurificarii prin polenizare incrucisata a culturilor ecologice sau conventionate apartinand proprietarilor de terenuri situate in vecinatatea culturilor modificate genetic; luarea tuturor masurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionate pe parcursul operatiunilor de recoltare,transport, depozitare si conditionare a productiei obtinute din culturile modificate genetic ; depozitarea separata a productiei, curatarea masinilor de semanat,a instalatiilor de conditionare , a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind producerea semintelor. Perspective In acest sens, trebuie organizate o serie de dezbateri pe tema organismelor modificate genetic, la care sa participe specialisti din institutii implicate in reglementarea Organisme Modificate Genetic (M.A.D.R , M.M ,A.N.P.M, A.N.S.V.S.A ,A.N.P.C ,M.S),institutii de cercetare si invatamant superior agricol din Romania,parlamentari, reprezentanti ai producatorilor de seminte modificate genetic,ai cultivatorilor si procesatorilor de plante

modificate genetic,ai asociatiilor de agricultura ecologica, ai unor organizatii neguvernamentale pentru protectia mediului. Trebuie facuta o analiza riguroasa a tuturor aspectelor legate de acest sector, avand in vedere avantajele tehnico-economice, sociale ,dar si riscurile cultivarii plantelor modificate genetic pentru mediu, sanatate, pentru agricultura conventionala si ecologica, aspectele etice ale acestei tehnologii. Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene , construirea cadrului institutional pentru implementarea acesteia, in vederea intaririi sistemului de inspectie si control al activitatilor cu organisme modificate genetic .Trebuie dezvoltata capacitatea de control la frontiera (a importurilor,exporturilor si tranzitului Organisme Modificate Genetic) precum si crearea de laboratoare pentru detectia,identificarea si cuantificarea Organisme Modificate Genetic. Opinii pro si contra Organisme Modificate Genetic Beneficiile utilizarii plantelor modificate genetic (transgenetice)se concretizeaza in productivitatea sporita, prin combaterea eficienta a buruienilor, a bolilor si a daunatorilor, profituri mai mari pentru producatori, prin reducerea costurilor de productie respectiv preturi mai scazute pentru consumatori ,reducerea globala a cantitatilor de pesticide, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii, contribuind in acest fel la protectia mediului, reducerea dependentei de pesticidele conventionale , care au efecte nefaste asupra sanatatii consumatorilor ,inbunatatirea apelor freatice si de suprafata , prin reducerea rezidurilor de pesticide. Inducerea in mediu si utilizarea fara discernamand a plantelor modificate genetic prezinta anumite riscuri, intre care posibilitatea ca planta transgenetica sa se comporte ca o buruiana in agrosistem sau sa invadeze habitatele naturale, posibilitatea producerii unui "flux de gene" prin intermediul polenului transportat de vant sau de insecte la plante inrudite, cultivate sau din flora spontana,impactul direct si neanticipat asupra unor specii nevizate. Toate aceste efecte nedorite pot fi prevenite prin studiul atent, de la caz la caz , in fuctie de planta modificata genetic , utilizarea propusa si arealul in care a fost propusa. Acceptarea neconditionata a produselor biotehnologice este periculoasa, dar la fel este si respingerea preconceputa a acestora, fiind similara cu renuntarea la beneficiile oferite.

Codex alimentarius
Codex alimentarius este o colecie de standarde internaionale, de coduri de bun practic alimentar, de ghiduri i de alte recomandri referitoare la produsele alimentare, la producerea i sigurana acestora. Numele deriv din Codex Alimentarius Austriacus. Cuprinsul acestui codex a fost elaborat n anul 1963 de ctre Organizaia Naiunilor Unite pentru Agricultur i Alimentaie (FAO) n colaborare cu Organizaia Mondial a Sntii (OMS). Comisia creat n acest scop avea drept obiectiv protejarea sntii consumatorilor i asigurarea unor practici pentru oinere a produselor alimentare. Codex Alimentarius este recunoscut de ctre OMS ca punct de referin pentru rezolvarea disputelor referitoare la securitatea alimentar a consumatorilor. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude i pentru distribuia ctre consumator, prevederi n ceea ce privete igiena alimentar, aditivi alimentari, reziduri de pesticide, factori de contaminare, etichetare i prezentare, metode de analiz i prelevare. Controversa privind Codex Alimentarius se refer la percepia c acesta este un standard obligatoriu pentru sigurana produselor alimentare, inclusiv pentru suplimentele de vitamine i minerale. Suporterii Codex Alimentarius spun c acesta este o referin voluntar pentru produsele alimentare i c rile nu sunt obligate s adopte standardele Codexului. Din punctul de vedere al adversarilor Codexului Alimentarius, una din principalele cauze de ngrijorare este c acest Codex Alimentarius este recunoscut de ctre Organizaia Mondial a Comerului ca un standard internaional de referin pentru soluionarea litigiilor privind sigurana alimentar i protecia consumatorului. Susintorii Codexului Alimentarius spun c folosirea acestuia n litigiile internaionale nu exclude utilizarea altor referine sau studii tiinifice ca dovad a proteciei consumatorului i securitii alimentare. Cum ne afecteaza Codex Alimentarius? Dei adoptarea de ctre state a diferitelor standarde i linii directoare dezvoltate de Codex este teoretic opional, crearea World Trade Organization (WTO, Organizaia Comercial Mondial) la 1 ianuarie 1995, a schimbat n mod esenial statutul lor internaional, prin aceea c acum ele sunt utilizate din ce n ce mai mult de ctre WTO, fiind considerate foarte importante n adjudecarea disputelor comerciale internaionale, care implic alimente. Ca atare, poteniala ameninare de a fi implicat ntr-o astfel de disput face acum adoptarea standardelor i liniilor directoare ale Codex efectiv obligatorii, astfel nct nu las rilor membre WTO aproape nicio opiune dect aceea de a se supune acestora. De aceea, avnd n vedere c 149 ri sunt membre WTO, i de asemenea standardele i liniile directoare ale

Codex acum exist n mod virtual pentru orice aliment, aceasta nseamn c activitile Codex afecteaz acum vasta majoritate a oamenilor de pe planet. n afar de a se ocupa cu alimentele obinuite ns, Codex stabilete de asemenea standarde i linii directoare pentru: suplimente alimentare cu vitamine i minerale; meniuni de sntate; alimente organice; alimente modificate genetic; etichetarea alimentelor; aditivi alimentari i reziduuri de pesticide. Codex pune accent din ce n ce mai mult pe interesele economice n special pe cele ale industriei chimice i farmaceutice naintea sntii umane. Liniile directoare ale Codex pentru suplimentele alimentare cu vitamine i minerale

Standardele i liniile directoare Codex exist acum n mod virtual pentru toate alimentele. Liniile directoare pentru suplimentele alimentare cu vitamine i mineraleau fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius ca un nou standard global la intalnirea de la Roma, Italia, n iulie 2005. Proiectate pe baza restrictivei Directive a Suplimentelor Alimentare a Uniunii Europene, liniile directoare oblig la stabilirea de limite superioare restrictive n dozarea vitaminelor i mineralelor i interzicerea declaraiilor cum c suplimentele cu vitamine i minerale ar fi potrivite pentru administrare n vederea prevenirii, ameliorrii, tratamentului sau vindecrii unei boli. Ca rezultat, i pstrnd n minte muntele de dovezi n continu cretere, care demonstreaz impresionantele ameliorri ale sntii care pot fi obinute prin utilizarea suplimentelor nutritive, se poate vedea c, departe de a ocroti sntatea consumatorilor, impunerea global a acestor linii directoare va face ca produsele de sntate curative, preventive i terapeutice sa rmna in domeniul exclusiv al industriei farmaceutice. Meniuni de sntate Exist deja diferite texte ale Codex care pun restricii asupra beneficiilor de sntate ce pot fi atribuite produselor alimentare i, poate, cel mai semnificativ dintre acestea este Codex General Guidelines on Claims. (Liniile directoare generale ale Codex asupra meniunilor de sntate). Adoptate n 1979 i revizuite n 1991, aceste linii directoare sunt n anumite privine nsi rdcina problemei Codex prin aceea c ele caut efectiv s se asigure c singurele produse care pot emite pretenii privind prevenirea, ameliorarea, tratamentul i vindecarea bolilor sunt medicamentele farmaceutice. n mod specific, i 9

printre alte lucruri, Liniile Directoare Generale ale Codex cu privire la meniunile de sntate interzic orice declaraie cum c o diet echilibrat sau alimentele obinuite nu poate oferi cantiti adecvate din toi nutrienii i orice declaraie c produsele alimentare sunt potrivite pentru a fi utilizate n prevenirea, ameliorarea, tratamentul i vindecarea bolilor. Ca atare, se poate vedea c acestea protejeaz esenialmente patentul controlului industriei farmaceutice asupra sistemelor noastre de asisten medical.

Alimente organice

Alimentele organice au beneficiat de atenie sporit din partea Codex n ultimii ani, iar acum este din ce n ce mai clar ncercarea Comitetului Codex pentru Etichetarea Alimentelor de a dilua standardele organice globale pentru a permite utilizarea de substane cum ar fi dioxidul de sulf care poate cauza reacii alergice la unele persoane; nitritul i nitratul de sodiu care sunt potenial cancerigene i au fost implicate n hiperactivitate la copii i caragenanul pentru care exist dovezi c este asociat cu formarea de ulcere i tumori canceroase la nivelul intestinelor. Mai ru este ca a fost aprobata includerea etilenei n Liniile Directoare Codex pentru Producia, Procesarea, Etichetarea i Comercializarea Alimentelor Produse Organic. Etilena se folosete pentru a induce coacerea artificial a fructelor i legumelor cnd ele sunt n procesul de coacere i ca atare aprobarea acesteia pentru utilizare asupra alimentelor organice reprezinta un pas tulburtor ctre acceptarea impus de WTO a acelorai practici agricole dubioase i nenaturale crora deja le sunt supuse alimentele ne-organice. De ce dorete Codex s dilueze standardele organice n acest mod? La nivel de baz este doar pentru c hrana organic este mai scump dect cea simpl, neorganic i ca atare marii productori de hran neorganic vor avea o oportunitate uoar de a intra pe piaa produselor organice i a face profituri mai mari. Totui, la un nivel mai profund, alimentele organice promoveaz o sntate mai bun dect cele neorganice, n virtutea faptului c ele conin niveluri mai ridicate de micronutrieni. Desigur, alimentele organice nu conin pesticide, reziduuri de medicamente veterinare sau organisme modificate genetic. 10

innd cont de faptul c o bun sntate nu este n interesul afacerii cu boala, n ultim instan cererea crescnd de alimente organice devine o ameninare la adresa industriei chimice i farmaceutice; nu doar pentru c alimentele organice promoveaz o bun sntate, ci i pentru c asta nseamn o cerere mai sczut de pesticide, medicamente veterinare i alimente GM (modificate genetic) - i deci, profituri mai sczute. Mai mult, spre deosebire de seminele modificate genetic, seminele organice nu pot fi patentate. Ca atare, dat fiind faptul c unii dintre juctorii majoritari din industria chimic i farmaceutic cum ar fi Bayer i BASF, sunt de asemenea juctori majori si n industria biotehnologiei, se poate vedea cu uurin c popularitatea n cretere a alimentelor organice nepatentabile este de fapt o ameninare serioas i crescnd asupra profiturilor " afacerii cu boala" a industriei farmaceutice. Alimentele modificate genetic

Comisia Codex Alimentarius a adoptat primele sale linii directoare i principii pentru alimente modificate genetic (GM) n 2003. Aceste texte au devenit ulterior instrumentale n Statele Unite, Canada iArgentina lansnd, i ctignd o disput a WTO mpotriva Uniunii Europene (UE), unde s-a discutat faptul c UE aplicase un moratoriu asupra aprobrii i importrii de alimente care conin material modificat genetic (GM). Alte linii directoare i standarde pentru alimentele GM sunt acum n curs de a fi proiectate de Codex. Eventuala adoptare a acestor texte va contribui mai departe la a face apro barea i importul de alimente modificate genetic, conforme cu ele, obligatorii pentru toate rile membre WTO. De aceea, crucial este c, Statele Unite, Canada i Argentina fac de asemenea presiuni pentru a nu se cere productorilor i exportatorilor de alimente modificate genetic s dezvluie prezena organismelor modificate genetic pe etichetele produselor lor. Aceasta este exact ceea ce doresc marii productori de alimente modificate genetic, desigur, dup ce au neles c din ce n ce mai muli oameni se opun alimentelor modificate genetic i mai mult, c nu vor putea schimba curnd opinia public asupra acestor produse.

11

Etichetarea alimentelor Un comitet specific al Codex care se ocup de problema etichetrii alimentelor, Codex Committee on Food Labelling (CCFL)(Comitetul Codex pentru Etichetarea Alimentelor), exist nc din 1965 . Problema etichetrii alimentelor este crucial pentru rspndirea ulterioar a informaiilor despre sntatea natural care poate salva viaa, deoarece restriciile asupra coninutului scris al etichetelor de alimente contribuie, alturi de cele pentru reclam, la mpiedicarea productorilor de suplimente naturale s informeze oamenii asupra beneficiilor dovedite ale suplimentelor alimentare. De aceea, CCFL a refuzat s recunoasc rolul nutriiei optime n prevenirea, ameliorarea, tratamentul i vindecarea bolilor i ca atare, n loc s protejeze sntatea consumatorilor, poate fi vzut acionnd in interesul afacerii cu boala a industriei farmaceutice. Reclama Disputele despre dac sau cum Codex ar trebui s intervin n probleme de publicitate continu nc din 1972. Aceste dispute continuate la ntlnirea CCFL din mai 2006 la Ottawa, unde s-au centrat pe ntrebarea dac ar trebui iniiat o definiie a publicitii, i dac da, unde anume (adic n textul Codex) ar trebui ea plasat. Dup discuii considerabile asupra acestei probleme CCFL a decis c lucrul la o definiie a publicitii trebuie ntr-adevr nceput. Din perspectiva sntii naturale totui, definiia propus este departe de a fi satisfctoare: "Reclam: orice reprezentare public, prin orice mijloace, altele dect o etichet, care intenioneaz sau este susceptibil s influeneze i s modeleze atitudinea, convingerile i comportamentele, pentru a promova direct sau indirect vnzarea alimentelor Formularea acestei definiii propuse ridic mai multe ntrebri cheie. De exemplu, pe lng faptul c exist posibilitatea de a interzice promovarea lucrrilor de cercetare tiinific fundamentate, cu referate privind oportunitatea publicrii, exist i posibilitatea de a mpiedica organizaiile non-profit ce susin tratamentele naturiste s ia atitudine i s pledeze n favoarea vnzrii suplimentelor nutritive? n mod similar, ar putea anumite restricii asupra publicitii, care se bazeaz pe aceste definiie, s fie declarate ca i contravenind dreptului la libertatea de opinie i expresie i/sau la libertatea de a avea opinii fr interferene i de a cuta, primi i distribui informaii i idei prin intermediul mijloacelor media i fr frontiere (ambele fiind incluse n Articolul 19 din Declaraia Universal a Naiunilor Unite asupra Drepturilor Omului)? n orice caz totui, avnd n vedere c afacerea cu boala a industriei farmaceutice depinde, pentru supravieuirea sa, de restricionarea oricror i tuturor mijloacelor prin care consumatorii pot avea acces la 12

informaie despre sntatea natural, posibilele restricionri asupra publicitii sunt n mod clar o problem cheie a Codex. Aditivi alimentari Codex are un comitet specific care se ocup de sigurana aditivilor alimentari, una din funciile sale principale fiind stabilirea nivelurilor maxime ale acestora. n total, Codex Food Additive Index (Indexul aditivilor alimentari ai Codex) cuprinde n prezent 300 aditivi individuali att sintetici ct i naturali care sunt permii a fi utilizai n alimente. Totui, dei unii aditivi artificiali sunt n esen siguri cnd sunt consumai n cantiti mici i separat unii de alii, realitatea este c nu a existat o considerare substanial din partea Codex asupra faptului c aceste chimicale sunt consumate nu separat, ci mpreun unele cu celelalte. Ca atare, i spre beneficiul productorilor acestora, efectul cumulativ pe termen lung al consumului de multiple produse chimice patentate i aditivi artificiali asupra sntii consumatorilor, a fost ignorat pe scar larg.

Bolile cauzate sau agravate de consumul de pesticide pe termen lung mrete piaa potenial a medicamentelor farmaceutice. De aceea, n mod revelator muli aditivi artificiali sunt produi de unele dintre aceleai firme chimice i farmaceutice care vor s interzic suplimentele cu vitamine i s foreze alimentele modificate genetic n farfuriile noastre. i, aa cum este cazul i cu medicamentele farmaceutice i seminele modificate genetic, motivul principal pentru care cele mai multe din aceste substane exist este pentru c pot fi patentate iar patentele nseamn profituri mai mari. Pesticidele Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide s-a format n 1996 i este responsabil pentru stabilirea limitelor maxime pentru reziduuri de pesticide n anumite produse alimentare sau n grupuri de produse. nc o dat ns, sigurana sau nu a oricrui pesticid este n mod general examinat n izolare, iar efectul pe termen lung pe care l-ar putea avea prezena lor colectiv asupra organismului uman este ignorat. De aceea, avnd n vedere c multe din aceste produse chimice periculoase sunt fabricate de companiile chimice i farmaceutice, nu este greu de imaginat c rspndirea lor pe scar larg poate fi vzut de 13

aceste industrii ca avnd un beneficiu financiar dual, prin aceea c ele cresc n mod potenial dimensiunea pieei - i implicit profiturile ce se pot face de aici pentru medicamentele patentate folosite ca tratament pentru orice boal ce poate fi cauzat de consumul acestora pe termen lung.

14

ROMANIA A ADERAT LA CODEX ALIMENTARIUS

Genocidul planetar incepe in 2010 In 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte doua din cauza bolilor * Directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor si vitaminelor* Animalele vor fi tratate cu hormoni si iradiate, iar plantele - modificate genetic* Cine va folosi produse naturale va face inchisoare* Usturioul, menta si alte produse comune vor deveni droguri De la 31 decembrie 2009, Guvernul Romaniei a inceput, alaturi de alte 165 de state semnatare (reprezentand aproape 85 % din populatia planetei), implementarea temutului Codex Alimentarius. Un compendiu de legi alimentare, de factura nazista, introdus de AG Farben si care va stabili regulile de alimentatie ale natiunilor. Implementarea, prevazuta pe mai multe etape, porneste de la faptul ca populatia globului este mult prea numeroasa ca Terra sa poata sustine o alimentatie naturala. Astfel, produsele trebuie modificate genetic, construite in laborator, aditivate si iradiate. Toate aceste date pot fi studiate pe site-ul www.codexalimentarius.com. Conform acestui site, Romania a trimis formularele de inscriere si aderare in ultimile zile ale anului trecut, iar din iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma va incepe implementarea proiectului, prima etapa prevazand plantele modificate genetic, precum si normativele aditivilor alimentari. In privinta aditivarii sunt implicate marile concerne farmaceutice mondiale, aceleasi care sunt acum implicate si in fabricarea vaccinurilor anti-gripale, precum cel impotriva virusului AH1N1. Secretul hranei artificiale Codex Alimentarius este unul din cele mai bine pastrate secrete deschise". Este finantat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimente si Agricultura (FAO), ambele apartinand de ONU. Este cel mai mare dezastru pentru sanatatea noastra, intrucat va interzice elemente vitale de alimentatie. Adeptii teoriei conspiratiei sustin ca planul "Guvernului Mondial" e menit sa decimeze populatia planetei, aflata in continua crestere. Daca pana acum razboaiele mondiale erau cele care reglau numarul populatiei, de acum solutia sta in alimentatie. Aceiasi adepti sustin ca in 30 de ani de la implementarea Codului, populatia planetei se va stabiliza la doua miliarde, o masa suficient controlabila, care este indeajuns pentru resursele planetei si care este in acord cu normele de poluare etc. In acest interval un miliard de oameni vor muri din lipsa elementelor principale de hrana, iar alte doua miliarde datorita bolilor ce vor fi generate in organism. 15

Hrana farmaceutica si cancerigena Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin codul produselor alimentare. Reprezinta o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care au ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude si pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare. Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Cine se va opune sau va folosi alimente in afara Codex-ului va face inchisoare. Practic, omenirea va avea parte de o hrana farmaceutica. Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru folosirea tratamentelor alternative in cazul multor boli grave, descrie aceasta situatie astfel: Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutica are un interes financiar direct in perpetuarea acestor maladii, pentru a-si asigura mentinerea si chiar cresterea pietei de medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt facute pentru a alina simptomele si nu pentru a trata adevaratele cauze ale bolilor. Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent si raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni. La fel va fi si in cazul Codexului care nu e altceva decat o masura de decimare a populatiei planetei care va manca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate, vor contine cobalt si vor fi modificate genetic, generand cancere." 16

Aplicatiile Codexului Directivele Codex-ului Alimentarius enuntate de catre Directiva Europeana in ceea ce priveste suplimentele alimentare trebuie aplicate sub amenintarea sanctiunilor financiare. 1) Eliminarea oricarui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi inlocuite de 28 de produsi de sinteza farmaceutica, care vor fi dozati si vor fi disponibili numai in farmacii, pe baza de prescriptie medicala. Clasificate ca "toxine" (!!), vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata numai in doze care NU au impact asupra nimanui. De exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale, folosirea lor sanctionandu-se cu inchisoarea. 2) Medicina naturista cum ar fi acupunctura, medicina energetica, ayurvedica, tibetana etc, vor fi interzise. 3) Agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicand din principiu asa numita agricultura bio. Aceasta implica, de exemplu, ca fiecare vaca de lapte de pe planeta sa fie tratata cu hormonul de crestere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planeta folosit in scopuri de hrana trebuie tratat cu antibiotice si cu hormoni de crestere. Regulile Codexului permit ca produsele ce contin organisme modificate genetic (OMG) sa nu mai fie etichetate corespunzator. In 2001, 12 substante chimice despre care se stie ca sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise in mod unanim de 176 de tari, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce inapoi 7 dintre aceste substante interzise, precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou. 4) Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiatie vor fi mult mai mari decat cele permise anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor aminati esentiali, asupra vitaminelor si mineralelor. Cum va fi implementat programul Pe langa Romania, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de tari, ai caror reprezentanti se intalnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Comisia functioneaza dupa un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele stabilite pentru aceasta perioada sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activitatilor, si anume un sistem solid national de control si sisteme de reglementare legislative pentru intregul lant alimentar. 17

- suplimentele alimentare nu se vor mai comercializa nici in scop preventiv, nici terapeutic; - vor fi necesare retete pentru toate medicamentele peste o doza extrem de mica; - usturioul sau menta, alaturi de alte produse comune, vor fi considerate droguri de categoria a 3-a care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii farmaceutice; - toate suplimentele alimentare ce vor aparea vor fi interzise pana ce nu vor trece anumite teste prevazute in noul cod; - produsele modificate genetic vor fi comercializate fara avertizarea consumatorilor, niciun fel de eticheta nefiind necesara. Specialistii in nutritie preconizeaza ca aplicarea acestui program va produce, in maximum 30 de ani de la implementare, peste trei miliarde de victime umane, un miliard murind din cauza lipsei de hrana alte doua miliarde din cauza bolilor generate in organism si cauzate de proasta calitate a alimentelor disponibile.

18

"Codex Alimentarius" incepe s i arate efectele


Codex Alimentarius incepe sa decimeze Planeta, cu Romania varf de experiment cu painea Titan. Pe pachetele de paine Titan scrie deja ca painea este fabricata cf Codex Alimentarius. Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium, atat pe aceasta paine, cat si pe legume si fructe (din 2010 incepe cu cartofii, ceapa, rosiile si strugurii). Experimentul Codex Alimentarius ncepe cu Romnia. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat s nceap implementarea Codexului, alturi de alte 165 de state semnatare (95% din populaia planetei).

Codex Alimentarius este un pachet de norme dup care se vor alimenta populaiile rilor semnatare. Acesta pornete de la principiul c Terra nu mai poate hrni pe toat lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificial, din produse chimice, cea modificat genetic etc. Adepii Teoriei Conspiraiei susin c msura nu este altceva dect una de exterminare, care va reduce populaia globului la cca doua miliarde, o mas mult mai uor de hrnit i de controlat de forele oculte. Nu a trecut o lun i iat c apare tirea c Romnia este prima ar din lume care va folosi n agricultur un compus chimic pe baz de initium, un ingredient activ din noua clas a substanelor chimice impuse deCodex Alimentarius. Produsele vor furnizate de compania german BASF i vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roii, castravei i ceapa. Pentru publicul larg se spune c beneficiile pe care le-ar aduce aceast substan sunt legate n primul rnd de combaterea duntorilor, dar, totodat ea micoreaz i durata n care se obine recolta.

19

Dup ce acest produs va fi experimentat n Romnia, urmeaz s fie omologat utilizarea lui i n Olanda, Germania , Frana, SUA, Canada i Marea Britanie. Neoficial, conform cercettorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu initium sporete cu pn la 65% rata riscului de cancer de colon, substan care intr rapid n combinaii chimice, devenind rezidual n organism. De pilda 1 mg de initium intrat n organism o singur dat se elimin n aproape un an. Ori, dac acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, aa cum initium ajut la creterea rapid a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mrirea tumorilor maligne.

20

Concluzii Codex nu se refer doar la suplimentele nutrivite. De fapt, este cmpul principal de lupt politic unde rzboiul are ca tem cine va reglementa i controla aprovizionarea global cu alimente, de la ferm pn la furculi. Acest rzboi se duce de ctre o reea din ce n ce mai dens de autoriti globale, mari interese financiare i de afaceri i ca atare, comerul i profitul sunt scopurile lor principale - i nu sntatea uman. Indicaiile curente sugereaz c nvingtorii pe termen lung n btlia de a obine controlul asupra aprovizionrii cu alimente a lumii sunt susceptibile s fie industriile chimice i farmaceutice; n special dat fiind c adoptarea liniilor directoare ulterioare ale Codex pentru alimente derivate din biotehnologie acum pare aproape inevitabil. Ca rezultat, libertatea noastr de a alege, sntatea i mediul nostru n viitor sunt clar expuse unui risc. Nutriia bun i sntatea optim amenin afacerea cu boala a industriei farmaceutice deoarece micoreaz dimensiunea pieei pentru medicamente sintetice. Totui, alimentele care nu conin reziduuri de pesticide, aditivi artificiali i ali ageni de contaminare pot aprea, prin definiie, doar ca rezultat al unei utilizri globale mai sczute, sau ideal a eliminrii integrale a acestor chimicale. Aceasta, desigur, nu ar fi n interesele financiare ale companiilor farmaceutice i chimice care produc asemenea substane, ntruct ar genera n mod clar profituri mai mici, sntate mai bun pentru ntreaga populaie i ca o consecin, reducerea utilizrii de medicamente sintetice. In concluzie, dei pare s fi fost recent n afara luminilor rampei, susinerea afacerii cu boala de ctre Comisia Codex Alimentarius a continuat neabtut iar spectrul larg al activitilor sale le face s fie un pericol semnificativ pentru sntatea viitoare a umanitii.

21