MODULUL 2: INITIEREA UNUI AFACERI

2.1. Ideea de afacere

Un viitor antreprenor trebuie să raspundă la trei intrebari esentiale:
 Aveţi o idee clară de afaceri?
 Este ideea dvs. profitabilă?
 Puteţi să dezvoltaţi această oportunitate ?
Inainte de a actiona este bine să analizaţi atent toate problemele ce trebuie rezolvate: este
vorba de a dezvolta un concept de afacere si de a verifica dacă este posibil sa transformi in
realitate ideea de afaceri. In final, veti gasi raspunsul la intrebarea dacă puteti incepe sau nu,
dacă este sau nu o afacere riscantă.
În primul rând trebuie sa va concentrati asupra ideii de afaceri. Este nevoie de timp pentru
a o găsi, să o analizati si să vă decideti daca o urmati sau nu. Încercaţi să schitati un plan:
descriere produs/serviciu, piata, cum il fac: organizare, cat ma costa, resurse necesare, locatie,
cunostinte necesare (know How), furnizori, canale de distributie, echipamente, personal etc.
Să aveţi idei de afaceri nu este chiar asa usor. Iata unele sfaturi legate de cum le poti
genera:
 Observand piaţa, astfel incât sa gasiti o nișă, cu alte cuvinte o zona in care exista
cerere, dar nu si furnizori;
 Citind cu atentie presa locala, articolele online; un articol sau reclama pot fi sursa unei
idei geniale
 Citind unele reviste de afaceri unde sunt propuse idei de afaceri, cu informatie
generala sau tehnica legata de anumite domenii de specialitate
 Vorbind cu oameni deja implicati in afaceri, antreprenori activi sau clienti potentiali
 Vorbind cu prieteni si cunostinte (informatii valoroase pot veni din surse neasteptate)
După ce ați stabilit ideea de afacere, care trebuie să fie foarte clară privind produsele/
serviciile care se vor produce şi comercializa, esste indicat ca ideea de afacere să fie analizată
prin Analiza SWOT:

Strenghts (Puncte tari) Weaknesses (Puncte slabe)

- -
- -
- -
- -
Opportunities (Oportunități) Threats (Amenințări)
- -
- -
- -
- -

Ideea de afaceri trebuie evaluată din perspectiva riscului. Afacerile riscante în faza de
început sunt cele mai vulnerabile. Studiile demonsetrază că aproximativ 85% dintre afacerile
noi eșuează în primii ani. Evaluarea ideii de afaceri presupune o analiză amănunțită și
obținerea a cât mai multe informații referitoare la aceasta, și la perspectiva implementării în
practică. În esență, sunt două condiții ce trebuie indeplinite de o idee pentru a fi calificată ca o
buna oportunitate.
 Trebuie sa reprezinte o viitoare situatie atractiva

1
  Trebuie sa fie realizabila
Nu este suficient ca o idee să îndeplineasca doar una dintre condiții.
Înainte de a începe elaborarea oricaror planuri privind afacerea dorită a fi desfășurată în
viitor, trebuie avute în vedere câteva elemente care țin atât de contextul economic în care va
functiona afacerea, cât si de motivatiile proprii ale antreprenorului si ale familiei sale.
Pasul 1. Luarea deciziei definitive de a intra in afaceri comerciale
Este rezultatul unei auto-analize si auto-evaluari facute din prisma:
- obiectivelor personale,
- experienta
- pregatire profesionala
- calitati personale
- limite personale
- resurse financiare, etc
Pasul 2. Identificarea ideii de afaceri
Va trebui găsită în primul rând ideea de afacere care îți va aduce în viitor bani. Sursele
principale de inspiratie pot fi: experiența anterioara de munca, hobby -urile, interactiunile
sociale, evolutiile macroeconomice
Pasul 3. Evaluarea ideii de afaceri
Dupa identificarea oportunitatilor de afaceri este necesara o evaluare aprofundata a
acestora,
pentru a evita multe situatii în care subiectivismul întreprinzatorului poate fi fatal afacerii.
Investigarea cu atentie a oportunitatii de afaceri sporeste foarte mult sansele de câstigare a
încrederii unor potentiali investitori.
Pasul 4. Lansarea în afaceri
Dupa ce ai evaluat ideea de afacere va trebui sa te gândesti la modalitatea de lansare a
afacerii. Ai trei posibilitati:
 initierea unei afaceri noi- este adesea cea mai bună metodă de lansare în afaceri şi
uneori singura posibilă. Afacerile orientate spre oportunităţi pot fi iniţiate uneori
doar prin începerea de noi afaceri întrucât oportunităţile pot fi exploatate numai
în acest mod.
 cumpararea unei afaceri existente concesionarea (franciza) – o oportunitate de
afaceri prin care proprietarul unui produs sau serviciu înregistrat (francizor)
garantează drepturi exclusive unei persoane (francizat) pentru distribuția și/sau
vânzarea produsului sau serviciului, în condiţiile respectării standardelor de calitate şi
în schimbul unei plăţi sau redevenţe. Acordul legal dintre cele două părţi este denumit
contract de franciză1.

În perioade de criză economică, demararea unei afaceri poate fi un demers de succes.

Cheia succesului este reprezentată de identificarea nevoilor pieţei şi venirea în întâmpinarea
lor.
Riscul ridicat al eşecului pe timp de criză impune menţinerea costurilor iniţiale la un nivel
cât mai scăzut posibil prin păstrarea slujbei iniţiale, care asigură un venit constant;
economisirea banilor de închiriere a unui imobil (sfatul specialiştilor este de a folosi, dacă este
1
În România, franciza este reglementată prin ordonanţa nr. 52/1997 privind regimul
juridic al francizei

2
posibil, locuinţa/garajul ca spaţiu de birou); economisirea banilor de salarii (încercaţi să vă
implicaţi cât mai mult posibil în afacere); încercaţi să contractaţi clienţi mari, care, chiar dacă
le faceţi un discount avantajos, vă menţin activitatea, vă ajută să aveţi rulaj şi, în timp, vă
susţin să vă ridicaţi, mai ales că vă pot recomanda oricând.
Avantajele demarării afacerii pe timp de criză sunt:
 este bine să aveţi în vedere licitaţiile, de unde puteţi procura cele necesare la preţ
redus.
 pentru că multe alte afaceri se închid, puteţi cumpăra la un preţ convenabil
echipamente
 care vă pot fi de ajutor
 aveţi în vedere inclusiv cumpărarea unei afaceri gata lansate, mai ales că multe dintre
ele sunt viabile, dar proprietarul lor fie are probleme financiare, fie nu e făcut să le
conducă
 puteţi angaja mai mulţi specialişti, cu costuri nu foarte mari, mai ales că numărul
şomerilor este în creştere în această perioadă;
 firmele sunt în căutare de furnizori /parteneri noi, gata să ofere metode avantajoase,
mai bune sau inovative pentru livrarea produselor sau serviciilor. Mai mult decât atât,
potenţialii dumneavoastră funizori vă pot oferi servicii mai bune şi
discounturi/termene de plată mai mari.
Iată câteva afaceri renumite lansate in perioade de criză economică: Hewlett Packard
(fondatorul companie HP) şi-a început afacerea într-un garaj, în timpul Marii Recesiuni din
1939, cu o investiţie de doar 538 de dolari şi a fost prima companie care a depăşit un venit de
100 de miliarde de dolari şi care operează, în acest moment, în peste 170 de ţări; Burger King
a început în timpul recesiunii din 1954; Microsoft, în perioada recesiunii din 1975.
Efortul necesar pentru iniţierea unei afaceri noi reprezintă una din componentele
principale ale „mitului” întreprinzătorului luptător, deschizător de drumuri. Dacă în anumite
situaţii o oportunitate de afaceri poate fi valorificată optim numai pe această cale, există şi alte
posibilităţi alternative prin care se poate manifesta un spirit întreprinzător: preluarea,
perfecţionareaşi dezvoltarea unei afaceri existente sau concesionarea unui model de afaceri
care s-a dovedit funcţional.
Fiecare dintre aceste variante are caracteristici distinctive, are avantaje şi dezavantaje
specifice.

2.2. Planificarea și conducerea afacerii

Exista o varietate mare de afaceri, dar, in final, ele pot fi incluse in trei mari categorii:
Servicii: turism, pictura, decorare, babby-sitting, menaj sunt doar cateva exemple;
Comert: vanzarea cu amanuntul, vanzare cu ridicata, comanda prin mail, vanzare prin
telefon, vanzari „din usa in usa”;
Productie: cand este vorba de mici afaceri, productia se refera la domenii precum:
arte mestesugaresti, articole vestimentare, bijuterii, mici ferme, mic mobilier.

Încă din faza de evaluare a ideii de afaceri, întreprinzătorul trebuie să răspundă la o

serie de întrebări, precum:
* CINE este utilizatorul produselor/serviciilor mele?
* CINE este clientul pentru produsele/serviciile mele?
* CARE este amplasamentul adecvat pentru afacerea mea?
* CE preţ este dispus să plătească piaţa?

3
 * CUM ajung produsele mele la client?
* CARE sunt perspectivele pieţei pe termen scurt şi lung?
* CUM pot să-mi extind gama de produse/servicii?
* CINE sunt concurenţii mei şi care sunt punctele lor tari şi slabe?
* DE CE un client va cumpăra un produs de la mine?
* CARE este conceptul meu de marketing prin care îmi conduc firma ?
* CARE este necesarul meu de capital?
* CARE este forma juridică cea mai potrivită pentru firma mea

Planul de afacere - este un instrument decizional, care se actualizează periodic, în scopul

îmbunatăţirii performanţei economice şi sociale a întreprinderii sociale (dacă este utilizat doar
ca document intern). Ca document extern, planul de afaceri prezintă perspectivele de
dezvoltare ale întreprinderii pe o perioadă de timp bine definită, în scopul obţinerii de capital
(credit, atragere de acţionari/asociaţi noi, dezvoltare de parteneriate, etc).
Orice plan de afacere trebuie să contină cel puţin următoarele capitole:
1. Modulul narativ poate conține:
a. pagina de titlu (pagina de gardă) – prima pagină care conţine obligatoriu numele
întreprinderii, numele planului de afaceri, data elaborării şi perioada de timp la care se
referă. Se pot specifica autorul şi dacă este vorba de un document intern sau are un alt
scop.
b. sumarul executiv – un rezumat de 10-15 rânduri care prezintă foarte sintetic
informaţiile esenţiale din planul de afaceri, conţine şi cele mai importante date
financiare.
c. descrierea afacerii – se prezintă istoricul întreprinderii, situaţia actuală, la momentul
0 al redactării planului de afaceri, se poate include şi o analiză SWOT cu interpretarea
ei (concluziile relevante care determină nevoia de dezvoltare / evoluţie a afacerii într-
un sens sau altul), sunt incluse atât informaţii financiare cât şi informaţii referitoare la
scopul social şi la modul în care acesta a fost îndeplinit până în prezent.
d. planificarea de marketing – se prezintă mixul de marketing actual şi evoluţia lui în
perioada pentru care se face planificarea afacerii (de obicei 3-5 ani): produsele,
preţurile, plasarea şi promovarea tuturor produselor şi serviciilor, sunt incluse descrieri
detaliate ale produselor şi serviciilor, se specifică politicile de preţ pt fiecare
produs/categorie de produse, se prezintă modul în care clientul intra în contact cu
produsele / serviciile oferite. Se vor previziona vânzările şi se va elabora bugetul de
matketing.
e. planificarea operaţională – este prezentat planul de producţie şi de operare a
investiţiilor / activelor. Acest plan include o descriere detaliată şi exactă a capacităţii
maxime de producţie instalate (în volume – se arata câte produse vor fi realizate la
capacitate maximă), se estimează pe baza unor calcule specifice capacitatea reală de
producţie (nicio linie tehnologică nu funcţionează în permanenţă la capacitate maximă,
deci cel mai corect este că această estimare să ia în calcul eventualele defecţiuni,
timpii morţi, corelarea capacităţii de producţie cu dimensiunea pieţii prezentată în
mixul de marketing), se prezintă nevoia de materii prime, de consumabile şi utilităţi şi
de tehnologie pentru producţia / cota de piaţă propusă. Totodată, în planul operaţional
sunt planificate şi resursele umane – se va prezenta situaţia actuală a resurselor umane
(număr de angajaţi, structura calificărilor, normele de lucru, nevoile de dezvoltare a
resurselor umane, politica salarială, modul de abordare a resurselor umane, tipul de
leadership, etc). Se va estima numărul de locuri de muncă create şi momentele la care
acestea vor fi disponibile, se va face o analiză a impactului pe care îl va avea atingerea

4
 obiectivului planului de afaceri asupra resurselor umane. În planul operaţional vor fi
utilizate instrumente de planificare precum diagramele Gantt şi PERT.
2. Modulul financiar (Planificarea financiară) poate conţine:
a. identificarea resurselor necesare pentru implementarea planului de afaceri –sunt
cuantificate numeric şi financiar toate resursele necesare (resurse umane, logistică,
materii prime şi materiale consumabile, etc). Practic se întocmeşte bugetul afacerii
planificat în timp pe aceeaşi perioadă la care se referă şi planul de afaceri. Pentru
primul an se prezintă serii lunare şi trimestriale, iar pentru următorii ani, se prezintă
serii anuale. Foarte rar se face aceasta planificare pe termen mai mare de 10 ani,
deoarece precizia estimărilor scade pe măsură ce orizontul de timp creşte. Dacă planul
de afaceri este dezvoltat în scopul obţinerii de capital pentru investiţii cu durată mare
de amortizare, planul de afaceri va acoperi perioada de recuperare a investiţiei.
b. planificarea cheltuielilor fixe şi variabile – aici se includ obligatoriu costul mediu
de producţie/produs, preţul mediu de vânzare al unui produs, cheltuielile variabile
pentru realizarea unui produs (lista detaliată cu costuri detaliate), cheltuielile fixe ce
trebuie acoperite din vânzarea produselor, gradul mediu de încărcare (cât % din
capacitatea maximă de producţie va fi folosită în fiecare lună din primul an şi în
fiecare an – pt anii 2-5).
c. planificarea financiar-contabila – se vor previziona contul de profit şi pierdere,
bilanţul contabil şi fluxul de numerar previzionate pentru întreaga perioadă de timp la
care se referă planul de afaceri, având grijă să se introducă corect atât datele de la
momentul 0 (de obicei cele din ultimul an fiscal pentru care există situaţii financiar
încheiate), cât şi datele previzionate pe măsură ce se implementează planul de afaceri.
Se vor introduce inclusiv amortizarea mijloacelor fixe achiziţionate pentru
implementarea planului de afaceri, cât şi costurile de operare a investiţiilor făcute.
Fiecare cifră trebuie să fie fundamentată în partea narativă a planului de afaceri, iar
fiecare element din partea narativă trebuie să aibă un corespondent în planificarea
financiar-contabilă.
d. indicatorii de performanţă – se vor prezenta principalii indicatori financiari anuali
pentru perioadă la care se referă planul de afaceri: valoarea actualizată netă a
investiţiei, rata de profitabilitate, valoarea adăugată produsă, productivitatea muncii,
rata internă de retur a capitalului învestit, pragul de rentabilitate, etc. Există situaţii în
care, în funcţie de riscurile previzionate, este necesară calcularea a 3 variante de
indicatori: în situaţia cea mai favorabilă, în situaţia cea mai nefavorabilă şi în situaţia
de risc mediu
e. Opţional, se poate prezenta şi o strategie de ieşire din afacere.
3. Anexe – studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, oferte de preţuri şi
fise tehnice care au fost folosite pentru fundamentarea planului de afaceri, orice informaţii şi
documente considerate relevante pentru scopul propus al planului de afaceri (copii ale
autorizaţiilor obţinute, copii ale certificatelor, brevetelor, orice documente care pot creşte
credibilitatea planului de afaceri şi care ajuta beneficiarul să implementeze în mod corect
planul de afaceri).

Schema logică a Planul de Afacere

5
 Descrierea ideii de afaceri

a) Descrierea produselor/serviciilor
Prima conditie pentru o afacere solida este sa definesti in mod clar aria de activitate, fie ca
te afli in domeniul de productie, comert sau servicii. Practic, trebuie avute in vedere
urmatoarele:
- O descriere detaliata a produsului sau a serviciului
- Caracteristici specifice care le diferentiaza de alte produse similare de pe piata,
oferindu-i un caracter unic
- Daca produsele sunt, sau este necesar sa fie licentiate, sau este necesar a plati anumite
drepturi de autor
- Produsul/serviciul este in conformitate cu legislatia in vigoare (legea interzice
desfasurarea anumitor tipuri de activitati, in timp ce pentru anumite produse necesita
anumite masuri de securitate, de protectie sanitara)
O descriere cu acuratete a produsului sau serviciului este utilă, pe de o parte, în definirea
piaței si compatibilitatea cu cererea potentiala si, pe cealalta parte, în organizarea
resurselor concrete in vederea obtinerii produselor sau serviciilor.
b) Organizarea operațiunilor
Pentru a oferi produse sau servicii, o companie trebuie să stabilească asupra volumul si
tipul de operatiuni ce trebuie întreprinse. Indiferent daca este vorba de o activitate de
productie, de servicii sau o activitate comerciala trebuie descris procesul, operatiunile,
procedurile si standardele specifice acestei activitati.
b1) Pentru desfasurarea unei activitati de productie este necesar să fie evidențiate
următoarele aspecte esentiale:
- Tipul de tehnologie
- Tipul de echipament ce va fi utilizat
- Cum se achizitionează echipamentul (inchiriere, achizitie, leasing)
- Volumul productiei (volumul vanzarilor previzionat pe termen scurt si lung)
- Capacitatea de productie (capacitatea maxima de productie sau gradul de utilizare)
- Necesarul de cladiri, spatii si metode de achizitionare a acestora
- Organizarea procesului de productie
- Aprovizionarea cu materii prime.
b2) Pentru desfășurarea unei activități din domeniul serviciilor și a activității comerciale
este necesară proiectarea operațiunilor:
- Definirea activitatilor cerute si desfasurarea lor
- Organizarea amplasarii spatiilor folosite
- Modalitatea de achizitionare a spatiilor (inchiriere, cumparare, constructie)
- Alegerea echipamentului adecvat ce urmeaza a fi inchiriat, cumparat sau luat in
leasing

6
 - Evaluarea personalului necesar in termeni de numar si abilitati
- Decizii asupra furnizorilor
- Determinarea metodelor de a servi clientii.

c) Resurse necesare pentru afacere

Urmatorul pas în evaluarea ideii de afaceri este legat de evaluarea resurselor necesare
si a celor disponibile. Am definit antreprenorul ca fiind o persoana ce gaseste metode de a
crea o punte intre resursele necesare si cele disponibile pentru a duce la indeplinire
oportunitatea. Multe esecuri apar deoarece controlul antreprenorului asupra resurselor
necesare pentru activitate se afla intr-un punct critic. Dar care sunt resursele implicate in
demararea afacerii?
c1) Cunostinte (Know How)
S-ar putea sa nu fie evident, dar conformitatea cu restrictiile legale afecteaza, de
asemenea, resursele. Practica standard de afaceri poate necesita mult timp si, de multe ori,
aprobari destul de costisitioare si achizitii greoaie pentru: Licente, Proceduri de functionare,
Aprobari ale produselor si testari, Patente, Cerinte de calitate. O simpla aprobare neobtinuta
la timp poate pune in pericol activitatea extrem de serios. De asemenea, utilizarea unei
tehnologii, a unei idei sau a unui simbol fara a avea autorizatia necesara poate avea consecinte
majore daca se ignora legislatia referitoare la drepturile de autor.
c2) Locatia/ spatiile pentru afaceri
Spatiul pentru orice activitate (comert, serviciu, productie) trebuie sa indeplineasca
anumite cerinte de baza:
- Sa ofere siguranta pentru oameni si operatiuni
- Sa fie adecvat pentru o anumita functie
- Sa ofere un mediu placut sau cel putin acceptabil pentru oameni
- Sa reprezinte un simbol al companiei pentru clienti
- Sa fie avantajos din punct de vedere economic
- Sa aiba o locatie pe placul clientilor, furnizorilor si angajatilor
c3) Furnizori
Calitatea si increderea furnizorilor au un impact foarte mare asupra afacerii. Pentru
orice tip de activitate, furnizorii sunt diferiti, asa ca ei trebuie sa fie analizati independent, de
la caz la caz.
Foarte important este sa nu te bazezi un singur furnizor. S-ar putea intampla ca acesta
sa profite de tine in situatii de criza (lipsa de timp, nevoia unei cantitati sporite, schimbari in
calitatea sau gama de produse) sau sa dea faliment. Criteriile de selectie cele mai convenabile
pentru furnizori pot fi:
- Locatia furnizorilor
- Calitatea produselor oferite
- Costurile sau aranjamentele financiare si de mentenanta (reduceri pentru
volumul produselor achizitionate, modalitati de plata)
- Garantia si mentenanta produselor
- Instalarea si testarea echipamentelor
- Receptivitatea fata de cereri
- Relatii personale
Toate aceste aspecte sunt importante in alegerea unui furnizor adecvat, dar prioritatile
depind de obiectivele specifice ale companiei. Daca, pentru productie, este necesar timp mai
indelungat pentru a planifica tehnologiile, procedurile si furnizorii, in domeniul serviciilor si
al comertului, trebuie sa reactionati imediat la orice schimbare a cererii pietei (noi produse,
noi marci, noi politici de stabilire a pretului, noi inlocuitori) pentru a tine pasul cu competitia.

7
Astfel, cum structura vanzarilor se schimba relativ des, in comert trebuie sa fiti mult mai
flexibil si rapid in cautarea permanenta a noilor parteneri.
c4) Canalele de distributie
Distributia este importanta pentru toate intreprinderile si corespunde unei modalitati
concrete de capitalizare a produselor, pana la modurile prin care acestea ajung la consumatori.
In principiu, sunt trei metode importante:
- Comertul direct (nu necesita cheltuieli aditionale pentru magazine si vanzatori)
- Comertul cu amanuntul (inseamna folosirea intermediarilor pentru relatia cu
clientii finali)
- Comertul cu ridicata (implica existenta a doi intermediari inainte ca produsul
sa ajunga de la producator la consumatorii finali)
Pentru servicii nu este o problema atat de evidenta, prin definitie aceasta zona
insemnand contactul direct cu clientii. Daca folositi intermediari in distributie, acestia sunt
parteneri importanti pentru afacere, deoarece ei controleaza vanzarile catre clienti, iar fara
clienti, practic afacerea nu exista. Criteriile pentru alegerea partenerilor de distributie pot fi:
- Locatia si imobilizarile fixe ale distribuitorilor
- Aranjamentele financiare (modalitatile de plata folosite de acestia pentru
marfa, ce reduceri doresc)
- Calitatea serviciilor (imaginea magazinului, atitudinea vanzatorilor, prezenta
produselor concurentei)
c5) Fonduri necesare afacerii
Fondurile reprezinta o resursa critica pentru o afacere si necesita o analiza amanuntita.
La inceput, ar trebui sa aveti in vedere fondurile necesare pentru:
- Infiintarea companiei (inregistrarea, obtinerea autorizatiilor, licentelor, conturi
bancare)
- Investitii initiale (echipamentul minim, achizitia si organizarea imobilelor)
- Functionarea afacerii (fondul de rulment pentru operatiile curente precum
materii prime, materiale, salarii)

Urmatorul pas, dupa masurarea dimensiunilor activitatii pentru urmatorii doi ani,
comparati sumele necesare cu resursele disponibile (economii personale, imprumuturi sau alte
investitii.)
Trebuie sa aveti in vedere faptul ca participarea personala la finantarea afacerii este
absolut necesara. La aceasta puteti adauga fonduri externe.
Incercati sa fiti moderate in evaluarea aspectelor financiare al afacerii Dvs.,
cheltuielile fiind, in general, mai ridicate decat ce ati anticipat, iar profiturile mai mici decat
cele prevazute.
Este important la inceputul unei afaceri, sa cantariti corect capacitatea si volumul
viitoarei Dvs. afaceri. Este preferabil sa incepeti la o scara mai mica, pastrandu-va optiunea de
a va extinde afacerea in viitor.
c6) Echipament pentru afacere
Prin stabilirea dimensiunilor productiei si tipului tehnologiei, identificam felul si
numarul echipamentelor necesare.
Decizia legata de echipamentul folosit ar trebui sa corespunda obiectivelor companiei
atat pe termen scurt, cat si pe termen lung (dezvoltarea sau diversificarea productiei). Aceaste
aspecte se refera la flexibilitate, multifunctionalitate si innoirea echipamentului.
c7) Resursele umane
Personalul unei intreprinderi reprezinta o resursa vitala pentru succesul unei afaceri.
Din modul de organizare rezulta forta de munca necesara precum si structura sa. Faza

8
urmatoare este stabilirea metodei de gasire a personalului si a procedurii de selectie, angajare
si coordonare. Alegerea angajatilor reprezinta o decizie importanta, in sensul ca acestia ar
trebui sa ofere sprijinul necesar din punct de vedere al relatiilor profesionale, organizationale
si interne.
Principalul rol al unui antreprenor este sa identifice, cu creativitate, resursele si
inlocuitorii alternativi. Controlul resurselor nu inseamna in mod necesar posesie. Resursele
pot fi obtinute si pe termen limitat de la alte persoane/firme care le au in proprietate.
Credibilitatea este, deci, foarte importanta, antreprenorul asumandu-si riscuri cu furnizorii de
la care inchiriaza, ia in leasing sau imprumuta resurse pe baza unor intelegeri contractule sau
non-contractuale.

Forme juridice ale societăților comerciale

Pentru a determina forma juridică „ideală” corespunzătoare condițiilor sale specifice,

întreprinzătorul trebuie să aibă în vedere următoarele criterii de alegere:
- suma de bani disponibilă pentru inițierea afacerii;
- numărul de fondatori;
- experiența antreprenorului în domeniul afacerilor;
- profitul estimat pentru următorii ani;
- perspectiva de dezvoltare a afacerii;
- pregătirea profesională a antreprenorului;
- protejarea patrimoniului față de creditorii firmei;
- răbdarea și dispoziția pentru elaborarea documentației necesare inițierii și derulării
unei afaceri;
- cerințele pentru activitatea de contabilitate.

Afacerile mici pot funcționa sub mai multe forme juridice:

 în baza OUG 44/2008 ca: întreprindere individuală, întreprindere familială, persoană
fizică autorizată;
- Persoana fizică autorizată (PFA) reprezintă persoana fizică autorizată să
desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în
principal forța sa de muncă.
- Întreprindere individuală (II) este întreprinderea economică, fără personalitate
juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. Pentru organizarea și
exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de
angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane cu contract individual de
muncă, potrivit legii.
- Întreprindere familială este întreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare, la înființarea unei PFA, întreprinderi
individuale, întreprinderi familiale (în acest caz pentru reprezentantul legal desemnat) este
nevoie de atestarea pregătirii și experienței profesionale a organizatorului, în domeniul
activităților care urmează a fi desfășurate.

9
  în baza legii 31/1990 ca: societate în nume colectiv (SNC); societate în comandită
simplă (SCS); societate pe acțiuni (SA); societate în comandită pe acțiuni (SCA);
societate cu răspundere limitată (SRL).
În tabelul 1 este prezentată o scurtă caracterizare a fiecăreia dintre formele juridice sub
care se poate înființa o afacere:
PFA, AF SNC, SCS SA, SCA SRL

Nr. persoane 1 pers sau Minim 2 Minim 5 1-50 asociați

membrii unei
familii
Capital minim - - 2500 lei 200 lei

Răspunderea nelimitată nelimitată Numai cu Numai cu capitalul

întrepronzătorului captalul subscris
subscris
Restricții pentru Asociații nu pot lua Asociatul unic
asociați parte ca asociați cu poate avea
răspundere nelimitată calitatea de asociat
în alte societăți unic decât într-o
singură societate

În alegerea formei juridice potrivite, antreprenorii vor tine seama de:

 Natura activitatii ce urmeaza a fi organizată.
 Mărimea acesteia si posibilitatile de dezvoltare.
 Numărul viitorilor parteneri de afaceri.
 Gradul de implicare si de raspundere asumat de fiecare dintre ei.
 Capitalul social disponibil in comparatie cu cel necesar.
 Ponderea participarii fiecarui partener la constituirea capitalului social.
 Caracteristicile specifice fiecareia dintre diferitele forme juridice prevazute de
legislatia in vigoare, etc.

Etapele parcurse pentru constituirea unei societăți și actele necesare pentru constituire
sunt prezentate succint în continuare. Nu vom insista pe aspectele juridice, ci în special pe
acele aspecte care includ și o componentă de management.
1. Stabilirea obiectului de activitate
Obiectul de activitate trebuie stabilit având în vedere H.G. nr. 656/1997 privind
aprobarea clasificării activităților din economia națională – CAEN, cu completările ulterioare.
Orice societate comercială trebuie să aibă un cod CAEN pentru activitatea principală. La
acesta se pot adăuga mai multe coduri pentru activități secundare.
2. Stabilirea locului/spațiului unde societatea va avea sediul principal și, dacă este
cazul, a sediilor secundare.
3. Se stabilește denumirea (firma) societății și, dacă este cazul, emblema societății.
În acest sens trebuie avut în vedere că: a) firma și emblema se stabilesc de asociați și
trebuie să se deosebească de firma și emblema altor societăți; b) firma și emblema trebuie să
fie scrise în primul rând în limba română; c) firma și emblema se verifică la Oficiul
Registrului Comerțului din județul unde se stabilește sediul firmei, eliberându-se dovada
înregistrării și rezervării acestora pe o perioada de 3 luni;
4. Se întocmește actul constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care
asociații au ales-o: SNC și SCS se constituie prin contract de societate; SA, SCA și SRL se
10
constituie prin contract de societate și statut (SRL se poate constitui și prin actul de voință al
unei singure persoane, în acest caz se întocmește numai statutul).
Acest document conține toate informațiile despre noua firmă: datele de identificare ale
asociaților, forma de organizare a societății, denumirea societății, locul unde se afla sediile,
obiectele de activitate, capitalul social, numele administratorului, perioada de timp in care
administratorul își poate exercita funcția etc.
5. Se semnează actul constitutiv, sub formă autentică, la un birou notarial public.
6. Se depun aporturile în numerar la o bancă și se pregătesc actele de proprietate
pentru aporturile in natură.
7. Se achită taxa judiciară și taxa de timbru.
8. Întocmirea documentelor privind avizele și autorizațiile necesare funcționării
societății.
9. Se pregătește dosarul cu toate actele necesare și se depune la Oficiul Registrului
Comerțului din județul unde s-a stabilit sediul firmei. Documentele necesare pentru
înregistrarea la Registrul Comerțului, înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării fiecărui
tip de societate comercială se pot consulta pe site-ul Oficiului Național al Registrului
Comerțului (https://www.onrc.ro), secțiunea Înmatriculări.
10. La Oficiul Registrului Comerțului are loc: verificarea dosarului; controlul
legalității actelor și autorizarea înmatriculării societății, de către judecătorul delegat de
Tribunalul teritorial; obținerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanțelor Publice; redactarea încheierii judecătorului delegat; transmiterea spre
publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului delegat; înmatricularea
societății; eliberarea certificatului de înmatriculare și a încheierii judecătorului delegat.
11. Autorizarea funcționării comerciantului
Include activitățile de autorizare a funcționării comerciantului de către instituțiile publice
abilitate, îndeplinite în perioada, după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data eliberării
anexei conținând avizele/autorizațiile/acordurile necesare funcționării: autorizație PSI,
sanitară, sanitar-veterinară, pentru protecția muncii, pentru protecția mediului, etc.
12. Notificarea comerciantului către instituții publice
Include activitățile de notificare a înregistrării unui comerciant către alte instituții publice
cu atribuții legate de publicitatea, înregistrarea sau evidența comercianților (unde este cazul).

11