1.

Aparitia termenului de integrare economic international Noiunea de "integrare" provine din latinescul "integro, integration", care nseamn a pune la un loc, a reuni mai multe pri ntr-un tot unitar sau n vederea constituirii unui ntreg. n limba francez "integrer" i n limba englez "to integrate" provin tot din latinescul "integro" i au cam acelai sens ca n limba romn. Preluat iniial din matematic, termenul de "integrare" a cptat o larg utilizare n diferite domenii ale tiinelor socio-umane, inclusiv tiinele economice. ntegrarea este combinarea prilor ntr-un ntreg i uniunea este un ntreg rezultat din combinarea unor pri ori a unor membri. !stfel, integrarea este procesul de atingere a stadiului de uniune. In domeniul tiinei economice, termenul "integrare" a fost folosit prima dat n corelaia cu organizaiile industriale pentru a e"prima un ansamblu de tranzacii ntre firme prin aran#amente, carteluri, concerne, trusturi sau fuziuni pe o a" vertical n sensul punerii n relaie a furnizorilor cu utilizatorii i pe una orizontal referitoare la nelegerile ntre competitori. In sens sociologic termenul este folosit deseori pentru a desemna, fie stabilirea unei interdependene strine ntre prile unei fiine vii, sau ntre membrii unei societi, sau, n planul socialului, fie o uniune din mai multe grupri de indivizi. n literatura de fond economic el nu apare nainte de anii $%&'. Enciclopedia tiinelor Sociale, publicat n $%(), are n inde"ul su termenul "integrare", dar sub form de integrare industrial, adic un mi"t de sectoare industriale. In domeniul tiinelor politice termenul "integrare politic" ntre ri a fost folosit mult mai devreme, la finele anilor $%*'. n documentele +egii Naiunelor el avea un sinonim "solidaritatea economic". n sptmnile n care se pregtea Planul ,ars-all .Programul de /econstrucie 0uropean"1, termenul de integrare economic a aprut de mai multe ori n numeroase documente, care au circulat ntre vrfurile administraiei americane. !nul $%&2 ne ofer o literatur economic i numeroase documente oficiale n care termenul de integrare economic este folosit tot mai mult. 2. Primise ale integrariie economice internationale3 Apropierea nivelurilor dezvoltrii economice i gradului maturitii economiei de pia a rilor ce vor s se integreze. 4e obicei integrarea economic interstatal are loc ori numai ntre rile industriale, ori numai ntre rile n dezvoltare. 5-iar n cadrul rilor industriale i n cadrul rilor n dezvoltare procesele de integrare sunt mai eficace ntre statele ce au apro"imativ acelai nivel de dezvoltare economic. 6entative de integrare a rilor industriale cu cele n dezvoltare cu toate c au loc, ns aceasta nu permite de a face careva concluzii despre eficiena lor. niial ntre aceste state sunt nc-eiate diferite acorduri cu privire la asociere, parteneriat, preferine comerciale etc, i procesul de integrare se tergiverseaz pn cnd n ara mai puin dezvoltat nu vor fi create condiii economice comparabile cu cele ale rilor mai dezvoltate. - Apropierea geografic a rilor ce vor s se integreze e!istena granielor comune i a relaiilor economice din punct de vedere istoric. 5onstituirea formaiunelor integraioniste pe plan mondial a nceput cu cteva ri vecine, situate pe acelai continent, n apropiere una de alta, avnd comunicaii de transport, ,ai apoi la acest nucleu integraionist aderau i alte state vecine. - "ro#lemele interesele comune ale rilor ce vor s se integreze $n domeniul dezvoltrii finanrii reglrii economice cola#orrii politice etc. 0vident, c, de e"emplu, rile a cror problem de baz este crearea economiei de pia, nu pot s se integreze cu rile, n care economia de pia a atins un aa nivel de dezvoltare, c e necesar de a lansa o moned comun. - Efectul de demonstrare. n rile, care au creat formaiuni integraioniste, de obicei, au loc mutaii economice pozitive .creterea ritmurilor economice, diminuarea ratei inflaiei, oma#ului1. !cestea e"ercit o influen psi-ologic asupra altor ri, care urmresc modificrile ce au loc n rile integrate. 0fectul de demonstrare s-a manifestat, de e"emplu, mai accentuat prin dorina multor ri post-comuniste ct se poate mai rapid s devin membri ai 7niunii 0uropene, nefiind pregtite pentru aceasta.
-

%actorii determinanti ale integraii economice internationale& - amplificarea interdependenelor economice 8 care impune cutarea unor soluii adecvate de colaborare, potrivit relaiilor n dinamica lor, dintr-o zon sau alta i care s permit fiecrei ri participarea la acele forme de conlucrare, care s impulsioneze progresul su economic. ' dezvoltarea puternic a tiinei te(nicii i te(nologiilor moderne care impune transformri structurale de profunzime i rapide, trepte i forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare a lor. 9olosirea eficient a potenialului material, te-nic, tiinific, uman, financiar al fiecrei ri impune

lrgirea spaiului activitii productive, a sc-imburilor, a circulaiei bunurilor materiale, a serviciilor etc. !re loc o cretere a gradului de complementaritate a economiilor naionale. 'consecina preocuprii rilor $n curs de dezvoltare de a rezolva pe calea e!tinderii conlucrrii economice pro#leme comune cu care se confrunt. - convergena intereselor economice i vecintatea rilor, complementaritatea lor economic, presiunile concureniale ce vin din afara zonei geografice respective, tendinele -egemoniste intraregionale, comerul intraregional, efectuarea preferenial de ctre partenerii a investiiilor n zona respectiva. etc. ). Stadiile de dezvoltare a *E. Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea activitii de colaborare economic a statelor participante. :ns, structura i mecanismele de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n conformitate cu interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i relaiile cu celelalte state ale lumii. :nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea formelor variate de discriminare care e"ist ntre economiile naionale. ntegrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. :n general se apreciaz c procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape3 ;Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl3 0uropa !pusean, 0uropa /sritean i pe continentul !mericii de Nord. :n europa occidental prima organizaiecare a constituit o form de integrare economic internaional a fost comunitatea european a crbunelui i oelului .ceco1, care a luat fiin n aprilie $%$< pe baza planului sc-uman, .pe atunci ministru !l franei1 de ctre r..f. =ermania, frana, italia lu"emburg, belgia i olanda, tratat care a intrat n vigoare n august $%<*. >rile semnatare ale acestui tratat i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i crearea unei ?piee comune@ pentru ramurile respective. :n europa rsritean, n $%&', a luat fiin consiliul de a#utor reciproc .caer1, la care au participat3 bulgaria, ce-oslovacia, polonia, romnia, ungaria i uniunea sovietic. 5onform statutului, caer-ul era o organizaie, economic internaional cu caracter guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economic i te-nic, ridicrii nivelului de industrializare al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii muncii. ;a doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la roma, n anul $%<) , a dou tratate i formarea comunitii europene a energiei atomice .euratom1 i comunitii economice europene .cee1, la care au participat aceleai ase ri n cadrul ceco. 5a o reacie fa de constituirea ccela & ianuarie $%A' a fost semnat convenia de la stocB-olm prin care a luat fiin asociaia european a liberului sc-imb .aels1 ntre austria, danemarca, elveia, marea britanie, norvegia, portugalia i suedia. +a aels au mai aderat ulterior3 finlanda .$%A$1, irlanda .$%)'1, lic-etenstein .$%()1 ultimele dou avnd statut de asociat. ;a treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la paris n $%A), un tratat de fuziune a celor trei comuniti .ceco, euratom i cee1 avnd aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun si a luat denumire oficial de comunitatea european, cu un sistem instituional politic specific. 5aracterul acestei etape a integrrii economice vest- europene este creterea considerabil a numrului de ri ?asociate@ la cee. !ceste ri, dei nu au drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, te-nic i financiar i nc-eierea acordului comercial cu fiecare ar membr aels. ;a patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de sc-imburile profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale lunii. :n europa occidental prin aderarea greciei .$%2$1, spaniei i portugaliei .$%2A1, piaa comun fiind format n acel moment din $* membri. 7lterior la $ noiembrie $%%( prin semnarea tratatului de la maastric- a luat fiin uniunea european care dispune de noi dimensiunieconomice, prin intenia de promovare a unei politci e"terne active, prin ntroducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot rezidenilor strini etc. 4up aderarea austriei, finlandei i suediei, numrul de membri a crescut la $<, ulterior uniunea european lrgindu-se prin aderarea de noi state, n prezent numrul lor ridicndu-se la *<. 4e altfel, ncepnd cu $ ianuarie $%%& uniunea european i aels formeaz una dintre marile piee integrate ale lumii cunoscute sub numele de spaiul economic european .see1 care se ntinde de la marea mediteran pn la oceanul ng-eat. ,arcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea caer, eecul fiind pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor participante, n special n domeniul preurilor. +. "rincipalele institutii comunitare. . Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale 70 dispune de un ansamblu de institutii proprii.!ceste pot avea caracter fie consultativ , fie e"ecutiv sau #urisdictional. nstitutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a activitatii 70 sunt3 $. 5onsiliul 0uropean *. Parlamentul european (. 5onsiliul de ministri

& 5omisia eusropena < 5urtea europeana de #ustitie ,onsiliul European .$%)&1 8este cel mai inalt organ de conducere al 70- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre.4enumire care nu trebuie confundata cu notiunea 5onsiliul 0uropei $%&%.5onsiliul 0uropean a fost introdus in locul conferintei membrilor 70 care activa pina $%)&. nstitutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul $%2) prin actul unic 0uropean.Ctatutul sau a fost definit prin tratatul de la ,as-tric .$%%*1 in termenii urmatori3 5onsiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor. n afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale 70 la consiulul european mai participa ministrii afacerilor e"terne, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .5onsiliul european se intruneaza de * ori pe an si ori de cite ori este necesar.5onsiliul european #oaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu a#utorul polticii e"terne si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune. "arlamentul European- este forumul prin e"celenta democratica a 70, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de < in < ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre.,embrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice 9unctiile Parlamentului 0uropean3 - participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei 70 - aprobarea cererilor de aderarea la 70 - numirea avocatului poporului . abustagul1 - interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene - controlul comisiei europene - are dreptul de a infiinta comisia de anc-eta si drepturi de petitie - e"ecutarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului - monitorizarea implementarii politicilor comunitare - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european. ,onsiliul de -inistri' este principala institutie cu putere de decizie a 70 , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce anga#eaza guvernele respective.9iecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.5onsiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.+egea comunitara adoptata de consiliul 70 sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari #uridice nationale ,omisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si e"ecutiva a 70.+a alcatuirea ei fiecare stat mare si anume 9ranta, germania, ,aria Dritanie , talia, si Cpania participa cu cite * reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .5u toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta e"ecutiv interesele comunitare. n principiu comisia europeana face propuneri consiliului 70 privind inbunatatirii politicii umanitare.5omisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol e"ecutiv.5omisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.4easemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si 9orta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale 70.5omisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale 70 inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara 70 ,urtea Europeana de .ustitie 8 infiintata in anul $%<* cu sediul la +u"emburg , este curtea suprema a 70 in domeniile in care se folosescte legislatia 70.5omunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.6ratatele de baza au facut la legislatia 70 sa prevaleze in fata legislatie nationale.!cest organism cuprinde *) de #udecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, #udecatorii sunt alesi pe ( ani care pot fi reinnoiti in orice moment.5urtea este sistata de 2 avocatti.5urtea 0uropeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene. 0ste o institu ie de inova ie a 6ratatului de la ,asstric- la nivel comunitar i este numit de parlament n termen de < ani. Instituia e avocatul poporului european constituit n anul $%%*. /olul su este de aprimi reclama ii referitore la acte, de administrare eficient n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare. !vocatul poporului european soluioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investiga ii, informarea institu iei n cauz. !vocatul poporului european cu sediul la Ctrassbourg la sediul parlamentului european. 0ste un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative. /. 0eoria uniunii vamale.1efinirea uniunii vamale *niumea vamala' este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. 6arile care participa la 7E desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif e"tern comun.7E pot fi de * feluri3 $.Perfecta.complete1- cind sunt vizate toate produsele care se sc-imba reciproc si cu tertii.

*. mperfecta.incomplete1-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. 7E in imagine economica reprezinta e"presia unei integrari mult mai avansate a * sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.7E e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale..=!66-acordul general pentru comert si dervoltare, 5amera de 5omert, 7niunea Eamala nternationala. 0eoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari. 7niunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se anga#eaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. 6eoria 7E a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna. 0eoria clasica a 7E sustine constituirea uniunilor vamale ?pure@ ca grupari formate numai prin ?corectarea@ ta"elor vamale ca instrument de protectie si politica comerciala nca in secolul $) s-a format pentru prima data in 9ranta 7E unindu-se $* state. ,ai tirziu in !nglia, =ermania .sec $%1, C7!-includea <' state.sec $%1, Cpatiul /ominesc.sec $%1. F7niunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar sc-imburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune. F7niunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in sc-imburi importante avanta#e diverse. !ici e"ista insa barierele vamale e"terioare la granitele fata de terti F7niunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in cadrul 7E. n practica $ si ( forma de 7E dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent. 0eoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii 7E.coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre1, precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala. adica ridicarea diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre1 6eoria moderna a uniunii vamale elaborate de G. Einez, G.,eade, /. GipsH,. Einez adispus din anii I<' o distinctive neta intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a flu"urilor de marfuri comerciale. 6ot in acest deceniu ,eade propune un model de ec-ilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra repartitei produselor. !spectele cele mai importante ale modelului sunt3 -formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare. -uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata -un vamala va fi cu atit m avanta#oasa cu cit va fi mai larga -un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative. 1upa 23o#ert 4ipsiu5 Avanta6ele *7 moderna& FCpecialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative F/ealizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice F,odificarile favorabile in raporturile de sc-imb F 5resterea ritmului dezvoltarii economice 8. 0eoria uniunii monetare. *niunea economica si monetara'0"perienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.7niunea economica si monetara.!ceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste. n uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale. n baza aceasta se stabileste cursul monetar fi"at al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Danca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. 9. Alte instituii comunitare i agenii descentralizate. ,omitetul Economic i Social 0ste organ consultativ, alctuit din *** membri .cte *& din 9rana, =ermania, !nglia i talia, *$ din Cpania, cte $* din !ustria, Delgia, =recia, Jlanda, Portugalia i Cuedia, cte % din 4anemarca, 9inlanda i rlanda i A din +u"emburg1. !cetia provin din trei grupuri sociale distincte3 patronatul, salariaii i diversele ramuri de activitate .agricultori, meteugari, proprietari de ntreprinderi mici i mi#locii, liberi profesioniti, reprezentai ai consumatorilor, ai comunitii tiinifice i pedagogice, ai economiei sociale, ai familiei, ai micrilor ecologiste1.

!vnd sediul la Dru"elles, 5omitetul 0conomic i Cocial este consultat naintea adoptrii unui mare numr de decizii. 4e asemenea, din proprie iniiativ, el poate formula opinii. n medie, anual sunt formulate circa $)' de asemenea opinii. Pentru problemele crbunelui i oelului e"ist un organ special - 5omitetul 5onsultativ al 5omunitii 0uropene al 5rbunelui i Jelului, alctuit din $'2 reprezentani ai productorilor, salariailor, beneficiarilor i agenilor comerciali din acest domeniu. ,omitetul 3egiunilor 0ste organism de reprezentare a intereselor locale i regionale care contribuie la ntrirea legturilor dintre cetenii aceleiai regiuni la apropierea i implicarea acestora n deciziile 70. 0l este alctuit din ** reprezentani ai colectivitilor locale i regionale .cu aceeai distribuie pe ri ca n cazul 5omitetului 0conomic i Cocial1 i dintr-un numr egal de membri supleani, numii pe o perioad de patru ani. /eglementrile actuale prevd obligativitatea consultrii 5omitetului /egiunilor de 5omisie sau 5onsiliu n numeroase domenii ce afecteaz interesele regionale, ndeosebi n probleme de educaie, tineree, cultur, sntate, coeziune economic i social, reele transeuropene de transporturi, telecomunicaii i energie. 5omitetul /egiunilor poate formula opinii i din proprie iniiativ. n afar de sesiunile plenare, organizate de cinci ori pe an, activitatea 5omitetului /egiunilor se desfoar n opt comisii i patru subcomisii. J comisie special pregtete propuneri pentru reforma instituional a 70. :anca European de Investiii ! fost creat n $%<2, prin 6ratatul de la /oma, n scopul finanrii investiiilor pentru promovarea obiectivelor 70. /olul su fundamental este acela de a spri#ini dezvoltarea ec-ilibrat, integrarea economic i creterea coeziunii sociale n teritoriul 70. Danca 0uropean de nvestiii .D0 1 implementeaz componentele financiare ale acordurilor nc-eiate n cadrul politicii de cooperare a 70. ncepnd cu anul $%)', bugetul 7niunii are ca surse de formare drepturile de vam percepute la frontierele e"terioare de centur, ale 70, ta"ele agricole asupra produselor procurate de pe tere piee, un procent de $,& din 6E! asupra bunurilor i serviciilor pe ansamblul 7niunii .apro"imativ #umtate din totalul surselor1 i, n fine, a patra surs calculat n funcie de prosperitatea statelor membre .ma"imum $,*) la sut din PND-ul lor1. 6oate statele membre contribuie la capitalul subscris al D0 , fiind reprezentate att n 5onsiliul =uvernatorilor, ct i n consiliul 4irectorilor. 5reditele Dncii sunt destinate ndeosebi finanrii proiectelor de dezvoltare a reelelor transeuropene de transporturi, telecomunicaii, aprovizionare cu energie, pentru protecia mediului, creterea competitivitii internaionale a industriei i a ntreprinderilor mici i mi#locii. Deneficiare ale acestor credite sunt marile investiii n infrastructur din cadrul 70, dar i programele de spri#inire a dezvoltrii rilor din 0uropa 5entral i de 0st .PK!/01, rilor din fosta 7niune Covietic .6!5 C1, din Dazinul mediteranean sudic, din 5araibe, Pacific i !frica. :anca ,entral European 7niunea 0conomic i ,onetar .70N1 prevede constituirea unui sistem european de bnci centrale i a Dncii 5entrale 0uropene .D501, cu rolul de a emite i administra moneda unic - 07/J. Noua moned a 7niunii - 07/J - a fost introdus n circulaie de la $ ianuarie $%%%, ca moned de cont, iar din anul *''*, bancnotele naionale ale statelor comunitare ce au acceptat-o urmeaz a fi nlocuite cu 07/J. Avocatul "oporului nstituie relativ recent creat, !vocatul Poporului este numit de Parlamentul 0uropean, dup alegerea acestuia din urm. +a !vocatul Poporului, cetenii pot depune plngeri privind activitile diverselor instituii ale 70 i insist s primeasc rspuns la aceste plngeri. !vocatul Poporului informeaz organele n drept asupra plngerilor primite i a demersurilor ntreprinse. ,onferina Interguvernamental 0ste o instituie ce se convoac ad--oc pentru soluionarea unor probleme importante ce vizeaz ntrirea eficienei instituiilor 70, luate n ansamblu, i a procedurilor lor decizionale. 6otodat ea urmrete ntrirea capacitii de aciune a 7niunii n materie de politic e"tern i de securitate, precum i dezvoltarea politicii n domeniul #ustiiei i al afacerilor interne. n istoria 7niunii 0uropene au avut loc pn n prezent apte conferine interguvernamentale, din care dou s-au inut n ultimii cinci ani .n $%%AL$%%), la 6orino - talia i n $%%%L*''', Diarritz - 9rana1 ambele fiind pregtite de grupuri de reflecie. +a negocierile purtate pe problemele la ordinea de zi au participat toate cele $< state membre ale 7niunii, reprezentate n 5omisia 0uropean i n Parlamentul 0uropean. +ucrrile conferinelor respective s-au desfurat la nivelul reprezentanilor minitrilor de e"terne, al minitrilor afacerilor e"terne n persoan i, n fine, la cel al efilor de stat i de guvern. Agenii specializate

Pe lng instituiile de#a prezentate, 5omunitatea are n structura sa instituional o serie de agenii specializate, care acoper o larg palet de responsabiliti, de e"emplu, Institutul -onetar European - coordoneaz politica monetar i este nsrcinat cu pregtirea introducerii monedei unice i e respomsabil de activitatea Dncii 5entrale 0uropene. !lte agenii specializate spri#in construcia european n diverse alte domenii, spre e"emplu3 Europol coordoneaz activitatea forelor de poliie, Agenia European pentru mediu ofer informaii asupra mediului ncon#urtor din statele membre, iar Agenia pentru evaluarea produselor medico'farmaceutice este responsabil pentru realizarea medicamentelor i aprobarea utilizrii lor. ;. "olitica monetar a *E. n ultimul deceniu al sec *' 70 s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.6ratatul de la maastric-t a intrat in vigoare de la '$ noiembrie $%%( 4ar tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii sistemului monetar 0uropean- pozitie sustinuta numai de !nglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul monetar european in $%%*. 0le au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .J meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana. n acest conte"t apar urmatoarele intrebari3 - este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil - care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice - care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate - care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare 6recerea la sistemul monetarH 0uropeana 057 8 euro3 n plan economic si monetar au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita incompatibilitate intre e"istenta unui sHstem de rate de sc-imb fi"e a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea rind 8 o politica monetare autonoma 0tapele de trecere3 - in $%%% a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer . ca atare euro a trecut in cicrulatie in *''* . in present sunt $A tari cu euro din *) 1 4ecizia de a forma o 7niune economic i monetar a fost luat de 5onsiliul 0uropean n oraul olandez ,aastric-t, n decembrie $%%$, fiind mai trziu prevzut n 6ratatul privind 7niunea 0uropean .6ratatul de la ,aastric-t1. 70, nseamn3 -5oordonarea elaborrii politicilor economice ntre statele membre -5oordonarea politicilor fiscale, n special prin stabilirea de limite pentru datoria i deficitul public -J politic monetar independent coordonat de Danca 5entral 0uropean .D501 -,oneda unic i piaa unic. "rima etapa3 +a $ iunie $%%' - la aceast dat au fost eliminate toate restriciile privind circulaia capitalurilor ntre statele membre. A 2 etapa- a fost marcata de infiintarea nstitutului ,onetar 0uropean la $ ianuarie $%%& i dizolvarea 5omitetului guvernatorilor. ,0 avea ca scop consolidarea cooperrii ntre bncile centrale i a coordonrii politicii monetare i desfurarea activitilor pregtitoare necesare pentru nfiinarea Cistemului 0uropean al Dncilor 5entrale. A ) etap i ultima - ncepe la data de $ ianuarie $%%%,cind a fost introdusa moneda unica euro fiind pusa n circulaie sub forma de bancnote si monede la data de $ ianuarie *''* si irevocabil a cursurilor de sc-imb pentru monedele celor $$ state membre participante iniial la 7niunea ,onetar i cu aplicarea unei politici monetare unice sub responsabilitatea D50. Mona euro cuprinde la moment $) state3 !ustria, Delgia, 5ipru, 9inlanda,0stonia, 9rana, =ermania, =recia, rlanda, talia, +u"emburg, ,alta, Jlanda, Portugalia, Cpania, Clovenia, Clovacia <. Evoluia politicii concureniale a *E. 0volutia procesului de integrare in 500 a creat conditii pLu crearea unui mediu concurential in spatiul 0uropean./ealizarea eficace a pietii unice europene este un process comple",de lunga durata si de neconceput fara eliminarea distorsiunilor de concurenta neloiala,fatp c ear influienta libera circulatie a produselor si serviciilor in cadrul 5omunitatii,afectind in acelasi timp mecanismul liber al pietii. mportanta acestei po,itici a sporit odata cu depasirea climatului de afaceri de la nivel nationale la cel 0uropean. n acest conte"t,s-au multiplicat actiunile de colaborare intre agentii economici europeni,inegistrind o tentinta de concentrare a capitalurilor in masura in care ar e"ploata la ma"imum avanta#ele pietei unice.5resterea numarului fuziunilor a stimulat a stimulat realizarea economiilor de dimensiune si beneficiile ce decurg din utilizarea retelelor commune de distributie si a canalelor de comercializare.5u toate efectele benefice pLu agentii economici mentionate,aceste actiuni intr-un moment dat pot devein defavorabile la nivel comunitar.4e aceea politica concurentei a constituit un element al tratatului de la roma,garantind loialitatea proceselor concurentiale pe piata europeana. n general,politica concurentei se bazeaza bpe conceptual ca pietile cu concurenta pura si perfecta po asigura bunastarea populatiei si este indreptata atit spre activitatea companiilor ,cit sis pre cea a autoritatilor nationale.!stfel.,aceasta politica are ca scop3limitarea controlul si interzicerea oricaror comportamente ale intreprinderilor,care ar submina concurenta perfecta.+ipsa unei asemenea politici,in conditiile respective sau nefunctionarea mecanismelor ei ar putea genera efecte de neeficienta in productie si in alocarea factorilor de productie.

Politica de concurenta este definite in 6ratatul de la /oma cu mici modificari realizate in 6ratatul de la ,aastric-t 1=. >#iectivele i principiile politicii concureniale a *E. Jbiectivul politicii concureniale europene const n garantarea unitii Pieei comune i evitarea monopolizrii unor sectoare ale peii. ,onopolizarea pieei poate avea loc prin acord sau fuziune. :n afar de aceasta, ea supraveg-eaz aciunile guvernelor Ctatelor ,embre ce ar putea distorsiona ?regulile de #oc@ prin aplicarea msurilor discriminatorii fa de unele ntreprinderi, favoriznd ntreprinderile publice sau prin acordarea asistenei ntreprinderilor din sectorul privat. :n unele cazuri, incidentele n domeniul concurenei sunt soluionate prin modificarea politicii concureniale a statelor sau a companiilor implicate. :n alte cazuri, 5omisia pledeaz pentru aplicarea unei amenzi, ce poate depi suma de )< milioane 0uro Punctate succint, obiectivele vizate de politica n domeniul concurenei sunt creterea bunstrii i protecia consumatorilor, redistribuirea veniturilor, prote#area ntreprinderilor mici i mi#locii, integrarea pieelor, dar avnd i consideraii regionale sociale sau sectoriale. Jbiectivele politicii 70 n domeniul concurenei 3 $. garantarea unitatii pieei interne i evitarea realizarii de nelegeri ntre firmeN *. mpiedicarea situaiilor n care una sau mai multe ntreprinderi ncearc s e"ploateze ntr-o manier abuziv puterea lor economic asupra altor firme mai puin puternice .abuz de poziie dominant1N (. mpiedicarea acelor intervenii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile #ocului liber al pieei prin acordarea de a#utoare ctre anumite firme din sectorul privat .a#utoarele de stat1. 11. "racticile anticoncureniale a politicii concureniale a *E. :nelegerile ntre ntreprinderi concurente care au drept scop fi"area preurilor sau mprirea pieei, astfel nct fiecare s-i asigure o poziie de monopol, pot denatura regulile concurenei. !cordurile anticoncureniale pot fi publice sau secrete .e". cartelurile1, nc-eiate n scris sau pot fi mai puin formale .ca ?acorduri ntre ntreprinderi@ sau ca decizii ori regulamente ale asociaiilor profesionale1. n domeniul cartelurilor anumite intelegeri intre firme pot avea efecte benefice asupra pietii,dar pot influienta si negativ procesul competitional. n cazul monopolului poziia dominant detinuta de o firma pe pia ii permite s influeneze n mod covritor condiiile n care se manifest concurena. A#uzul de poziie dominant se manifest atunci cnd, prin comportamentul su, o firm influeneaz structura sau gradul de concuren de pe piaa respectiv. 5ompaniile care-i unesc forele prin fuziune pot contribui la e"tinderea pieelor i pot aduce avanta#e consumatorilor, insa anumite colaborri pot diminua concurena i afecta consumatorii. ,ooperarea internaional'avanta6& cu ct este mai unit comunitatea internaional a autoritilor din domeniul concurenei, cu att mai mult aceasta poate s se asigure c att consumatorii ct i Ormele pot s beneOcieze de cele mai bune condiii de pre i calitate fcnd posibil luarea de msuri mpotriva companiilor care formeaz carteluri sau abuzeaz de puterea de care dispun pe pia. 12. "olitica #ugetar a *E. Politica bugetar reprezint una din cele mai importante prg-ii de funcionare a sistemului unic european, dar n ciuda acestui fapt, spre deosebire de celelelalte politici, n nici unul din tratatele fundamentale 8 /oma sau ,aastric-t 8 nu se prevedea definirea sau reglementarea sa e"plicit. !stfel nici unul din cele dou tratate nu acorda politicii bugetare un caracter comunitar pronunat i, dei bugetul comunitar a crescut destul de mult, el nu reprezinta dect *,&P din totalul bugetelor statelor membre. :aza legal a #ugetului comunitar este constituit din3 - art. *)* .*'(1 din 6ratatul de la /oma - art. $)) din 6ratatul 07/!6J, - art. )2 din 6ratatul 505J nelegerea interinstituional din A mai $%%% care prevedea o mbuntire a procedurii i disciplinei bugetare i acoperea perioada *''' 8 *''A. !ceast inelegere a fost precedat de cea nc-eiat n octombrie $%%( i cuprindea perioada $%%( 8 $%%2, care a avut rolul de a evita reeditarea unor crize bugetare ca cea din $%2'. 7n astfel de acord ntre instituiile europene mbuntete procedura de adoptare anual a bugetului i asigur o inere sub control a c-eltuielilor. :n acest cadru, instituiile comunitare stabilesc prioritile bugetului, i perspectiva financiar care indic suma ma"im autorizat a c-eltuielilor pentru perioada n cauz. 0"ist o serie de principii fundamentale, norme i proceduri comunitare care guverneaza bugetul 7niunii 0uropene3 a5. "rincipiul unitii prevzut n art. *A2 al 6ratatului de la /oma, care stipuleaz c toate veniturile i c-eltuielile 5omunitii trebuie s fie inscrise intr-un singur document.

#5. "rincipiul universalitii care se bazeaz pe doua reguli3 regula nerepartizrii .non-asignement1 care prevede c veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de c-eltuieli i principiul bugetului n ansamblu .gross budget principle1 care stabilete c toate veniturile i c-eltuielile trebuie s fie prevzute integral n buget fr nici o modificare. c5."rincipiul anualitii care prevede c operaiile bugetare sunt stabilite pe un singur an. !cest principiu inlesnete controlul asupra activitilor e"ecutive ale 5omunitii. 5omunitatea trebuie s reconcilieze acest principiu cu nevoia de a ntreprinde operaii financiare pe mai muli ani, lucru posibil prin diferenierea care se face intre cele dou tipuri de operaii3 fonduri de pli .paHment appropriations1 i fonduri de anga#ament .commitment appropriations1. 9ondurile de pli definesc c-eltuielile anului financiar n curs. !cest lucru nu e"clude posibilitatea ca o parte a c-eltuielilor s provin din inelegeri i anga#amente fcute anterior. 9ondurile de anga#ament definesc plafonul resurselor ce urmeaz a fi alocate n anul financiar curent. d5."rincipiul ec(ili#rului care stabilete c veniturile i c-eltuielile unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind e"clus prin art. $%% al 6ratatului de la /oma. 7n eventual surpuls este inregistrat ca venit n bugetul anului urmator i apariia oricror c-eltuieli neateptate vor trebui s fie finanate printr-un buget suplimentar sau amendat care ar nsemna o reorganizare a fondurilor din bugetul adoptat sau atragerea unor resurse adiionale. e5.Specificarea c(eltuielilor care nseamn c fiecarui fond trebuie sa i se asigure un scop i o destinaie specific, mai ales pentru a preveni orice confuzie n alocarea fondurilor. f5.%inanarea prin resursele proprii ale 5omunitii care se face incepnd cu anul $%)< potrivit unor proceduri definite n ntregime la nivel comunitar, fr nici o imi"tiune direct a statelor membre. !cest mecanism al resurselor proprii este una din principalele polemici politice intruct presupune abordarea unor probleme cum ar fi cea a independenei financiare a 7niunii, relaiile ce se stabilesc ntre cetenii 7niunii, statele membre i instituiile acesteia. 1). "olitica comercial a *E. Politica n domeniul concurenei a fost o component important a 6ratatului de la /oma. !rticolul ( .f1 prevede crearea unui sistem care s ofere garania c procesele concurenei loiale pe pia nu vor fi distorsionate. /egulile actuale n domeniul concurenei fac obiectul !rt. 2<-%& ale 6ratatului. !ceste reglementri sunt ndreptate n egal msur nspre activitatea companiilor, dar i a autoritilor guvernamentale naionale. Politica n domeniul concurenei este important ca mecanism de corectare a imperfeciunilor pieei. Procednd prin punerea n practic a unei astfel de politici se spera n plus c se va menine un nivel general rezonabil de eficien economic. Prin prelungirea raionamentului, se poate afirma c lipsa unei astfel de politici articulate, sau, mai ru, e"istena uneia nefuncionale vor crea premise ca firmele s opereze neconcurenial sau s concureze neloial, genernd efecte de ineficient n producie i n alocarea factorilor de producie. /esponsabilitile n domeniul politicii concureniale la nivelul 7niunii 0uropene sunt parta#ate ntre organele comunitare i autoritile din rile membre, dar aceast diviziune nu este foarte clar conturat. Politica n domeniul concurenei la nivelul 70 implic o monitorizare a msurilor i o intervenie n ecuaia pieei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competiie. n termenii economici, elul acestei intervenii este asigurarea unei eficiente alocri a resurselor. 4up cum subliniam, ideea c mecanismul pieei este foarte bun n rolul de alocare a resurselor trebuie nsoit de condiia e"istenei unui numr mare de ofertani i utilizatori, pe fondul unei prompte i corecte receptri de ctre acetia a mesa#elor pieei. 3eguli i proceduri comunitare privind concurena 5u privire la problematica n domeniul concurenei, principalele dimensiuni e"plorate de reglementrile comunitare se refer la stabilirea cadrului #uridic normativ acoperitor pentru intervenia organelor comunitareN Q criteriile convenite pentru realizarea practic a interveniei comuneN Q elaborarea unor calendare n interiorul crora se vor adopta deciziile. Ce interzic aran#amente care3 Q au ca obiect stabilirea de preuri sau condiii de comercializareN Q i propun limitarea produciei, a pieelor, dezvoltrii te-nologice sau a plasamentelor de capitalN Q au ca obiect parta#area pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionareN Q i propun condiionarea unor clauze contractuale de acceptarea de ctre parteneri a unor obligaii complementare care, conform uzanelor i practicilor comerciale, nu au legtur cu obiectul acelui contract. 5u tate acestea sunt companie ce refuza sa se supuna prevederilor. -ecanismul ac(iziiilor i fuziunilor $n *niunea European 5onsolidndu-i poziiile pe piaa intern, o serie de mari companii i-au lansat procesul de ac-iziii transfrontaliere. Pentru a-i crea resursele necesare ac-iziionrii altor firme, multe companii s-au dispensat de o serie de activiti periferice concentrndu-se pe activitile principale, ceea ce le-a permis s se e"tind n plan geografic. Q

J alt metod de a deveni companii cu adevrat comunitare a fost fuziunea cu alte firme din state membre. /egulamentul comunitar cu privire la fuziuni a intrat n vigoare n septembrie $%%' i se aplic asupra tranzaciilor care ar putea afecta competiia loial. Ce stabilete c o fuziune va trebui notificat 5omisiei 0uropene n urmtoarele situaii3 Q cifra de afaceri rezult din combinarea firmelor depete < miliarde 057N Q cifra de afaceri realizat pe piaa european de fiecare din parteneri a fost de peste *<' milioane 057N cifra de *<' milioane 057 ca cifr de afaceri pentru fiecare din semnatarii unui aran#ament de fuziune are menirea de a e"clude de la analiz tranzaciile mrunte n care o mare companie se asociaz cu unele foarte mici. 1+. "olitica fiscal a *E. 7ltimul secol a fost caracterizat, n 0uropa de Eest, de e"tinderea rolului sectorului public, prin intermediul reglementarilor economice si fiscale. :n domeniul fiscal tarile 70 au mentinut niveluri ale c-eltuielilor si veniturilor publice de apro"imativ &'P din P D. !cestea au finantat partial furnizarea bunurilor publice clasice, cum ar fi apararea nationala. :nsa cea mai importanta parte a cresterii c-eltuielilor publice a fost datorata e"tinderii functiei de redistribuire a statului .prin protectie sociala1. !ceasta se refera la sistemul &&&gA&e public de pensii si sanatate care genereaza cele mai importante transferuri ntre generatii si intrageneratii3 transferuri de resurse financiare de la forta de munca activa catre someri, catre anga#atii necalificati, catre studenti, catre familiile cu copii, catre agricultori, catre anga#atii n anumite ramuri industriale caracterizate de conditii grele de munca .cum ar fi constructii navale sau minerit1, cttre locuitorii sau c-iar ntreprinzatorii din zonele defavorizate sau catre alte categorii sociale. 4in punct de vedere fiscal, c-eltuielile publice au fost finantate prin impozitarea consumului .impozite indirecte1, impozitarea veniturilor att de natura salariala, ct si a profiturilor firmelor. !ceasta structura a fiscalitatii n 0uropa transpune centrul de greutate al sarcinii fiscale asupra mena#elor care consuma mult, obRin venituri importante siLsau care deRin proprietati importante. 4esigur, sistemul fiscal european afecteazS diferit categoriile de mena#e sau firme datorita diferentelor structurale, dintre acestea, privind veniturile, consumul si proprietatile detinute, dar si datorita diferitelor grade de reglementare, diferitelor moduri de administrare a ramurilor sistemului fiscal si diverselor posibilitati de evitare a fiscalitatii. Pentru ca astfel de trasaturi ale sistemelor fiscale implica pe lnga procesele de redistribuire a veniturilor vizate direct si redistribuiri accidentale. Reglementrile existente +a nivelul 70 politica fiscala este subordonata tratatului de nfiintare a 5omunitatii 0uropene, care prevede3 eliminarea ta"elor vamale ntre tarile membre .!rt. (1 si a oricaror altor masuri cu efect similarN asigurarea liberei concurente n cadrul pieRei comune. :n acest sens se au n vedere n special impozitele indirecte .6E! si accizele1. mpozitele directe fiinddoar subordonate scopului de neafectare a liberei concurente pe piatS, nsS se recomanda membrilornc-eirea de conventii de evitare a dublei impuneri internationale. Economie teoretica si aplicata :n plus, 6ratatul de la ,aastric-t .$%%*1 impune membrilor uniunii monetare limitarea deficitelor bugetare la (P din P D, membrilor neparticipanti la uniunea monetarS fiindu-le recomandat sS evite deficitele substantiale. >#iectivele politicii fiscal Ccopul realizarii pietei comune si a uniunii monetare a antrenat sc-imbari n ceea ce priveste fiscalitatea. :nlaturarea restrictiilor privind mobilitatea capitalului a generat teama ca baza impozabila la nivel national se poate reduce prin migratia acesteia ntre statele membre, datorita concurenRei fiscale dintre acestea, ceea ce va afecta gradul de ocupare Ti capacitatea de a asigura protectia sociala. 4e aici s-au conturat obiectivele politicii fiscale3 !. 5el mai important obiectiv pe termen lung constS n nlSturarea diferentelor n ceea ce priveste cotele si metodele de aplicare al impozitelor indirecte. Jbiectivul vizeaza 6E! si accizele .!rt. %(1. D.$. :n domeniul fiscalitatii directe, se urmareste n principal minimizarea posibilitatilor de evaziune sievitarea dublei impuneri, pe baza acordurilor bilaterale ntre statele membre. D.*. Ccopul avut n vedere de masurile de armonizare a politicii fiscale consta n evitarea efectelor negative ale concurentei.$1 ntre statele membre, n special evitarea transferului bazei fiscale prin fenomenul de migraRie a firmelor aflate n cSutarea regimului fiscal cel mai favorabil. 5. 6ratatul de la ,aastric-t limiteazS strict posibilitatea guvernelor de a finanta c-eltuielile publice prin cresterea datoriei publice. Prin Pactul de 5restere si Ctabilitate, statele membre participante la zona euro nu trebuie sub nicio forma sa ruleze deficite bugetare peste nivelul de (P din P D. Ccopul general al pactului este pastrarea bugetelor ec-ilibrate la nivelul de ciclu economic. !stfel cresterea c-eltuielilor publice poate fi finantatS numai prin cresterea ncasarilor veniturilor publice la nivelul ciclului economic. 4esi au acceptat n principiu obiectivele politicii fiscale a 70, totusi, guvernele statelor membre au fost reticente n ceea ce priveste pasii principali spre armonizarea fiscalS, privire la aceasta trebuie adoptate cu unanimitate n 5onsiliul 0uropei. Pentru cS, pe de o parte, politica fiscalS este privitS ca o componentS a suveranitStii nationale, iar sistemele fiscale ale statelor membre se deosebesc substantial, datoritS diferenRelor n ceea ce priveste

structurile economice si sociale ale acestora si diferenRelor conceptuale privind rolul fiscalitStii, n general, si al unui anumit impozit, n particular. 4e e"emplu3 gradul general al fiscalitatii Ti al contributiilor sociale, ca procent n P D, variazS ntre (&P, n =recia, si aproape <<P, n Cuedia, media 70 fiind &*,AP. mpozitele directe, formate n principal din impozitul pe venitul persoanelor fizice si cel pe profitul companiilor, variaza ntre %P din P D n =recia, la peste (*P n 4anemarca, media 70 fiind $(,)P. mpozitele indirecte, formate n principal din 6E! si accize, variaza ntre $$P din P D, n Cpania, si peste $%P, n 4anemarca, media 70 fiind $(,2P. ar contributiile sociale variaza de la $,)P din P D, n 4anemarca, la peste $%P, 9ranta, media 70 fiind $<,$P.*1. 3ealiz?ri A. Politica fiscal :n $%%A, 5omisia 0uropeana a propus o abordare e"-austiva a politicii fiscale.(1. !ceasta a subliniat principalele provocari cu care se confrunta 7niunea3 nevoia de crestere economica, de a eradica soma#ul, de pSstrare a ec-ilibrului bugetar si stabilizarea sistemelor fiscale si de realizare completa a pietei unice. :n iunie $%%A 5omisia 0uropeanS a propus Pactul european privind ocuparea fortei de muncS. !cesta a subliniat necesitatea de a nlStura tendinta sistemelor fiscale de a impozita pro-ibitiv forta de muncS anaga#atS, ca parte a unei strategii mai largi de crestere a locurilor de munca la nivelul 7niunii 0uropene. Noua strategie fiscala europeana .numitS "strategia ,onti"1 a fost publicatS de 5omisia 0uropeanS n octombrie $%%).&1. Pe lngS recomandSrile privind impozitarea dobnzilor si rentelor, acesta a propus un 5od al mpozitSrii 9irmelor, care a fost aprobat de Parlamentul si 5onsiliul 0uropean, iar n prezent este n vigoare. /espectarea sa de cStre statele membre este monitorizatS de cStre un organism delegat de cStre ministerele de finante ale statelor membre "Primarolo =roup". :n acelasi timp au fost luate mSsuri n interiorul J054 pentru eliminarea concurentei fiscale dSunStoare la nivel international, iar n particular se vizeaza disparitia paradisurilor fiscale dintre care o parte sunt direct legate sau c-iar sunt teritorii dependente de statele membre ale 70. 1/. "olitica regional a *E. 7na din valorile fundamentale ale 70 a fost i este diversitatea social, istoric i cultural a regiunilor ce o compun. !cestea confer cetenilor 7niunii un sens mai profund al identitii - sentiment ce se manifest accentuat n =ermania, 9rana i Cpania. 4in nefericire, e"ist ns i diversitatea economic. 5ele mai prospere $' regiuni, n frunte cu =roningen .Jlanda1 i Kamburg .=ermania1, sunt de trei ori mai bogate i investesc tot de attea ori mai mult n structura economic de baz dect cele mai srace regiuni .aflate n =recia i Portugalia1. Dunstarea comunitii, n ansamblul su, este asigurat prin cele patru liberti de circulaie n spaiul economic european i prin promovarea competitivitii i protecia intereselor consumatorilor. 4ar pentru pstrarea ec-ilibrului intern al 70 este important ca toi cetenii din toate regiunile s beneficieze de bunstare. 9uncionarea pieei unice i creterea competitivitii pot avea efecte negative, accentund declinul regiunilor mai puin dezvoltate i abandonul lor de ctre populaie, care se ndreapt ctre zonele dezvoltate. Principiul director pe care se spri#in reforma n acest domeniu, prevzut de "!genda *'''", este concentrarea a#utoarelor. Pentru a utiliza fondurile structurale prevzute n acest scop ct mai eficient cu putin, s-a decis concentrarea lor prin reducerea numrului obiectivelor prioritare de la apte la trei. >#iectivul 1 prevede c regiunile mai puin dezvoltate, asupra crora se concentreaz atenia, sunt cele ale cror P D pe locuitor reprezint mai puin de )< la sut din media comunitar. Nou ri membre ale 70 au asemenea regiuni. 0ste vorba de regiuni ultraperiferice .departamentele franceze !zore, ,adera i nsulele 5anare1. >#iectivul * urmrete scoaterea regiunilor mai puin dezvoltate din criza n care se afl i promovarea creterilor economice i a ocuprii. /egiunile la care se refer acest obiectiv beneficiaz de a#utor pentru a putea rezolva problemele legate de activitile n declin. >#iectivul ) este destinat educaiei, formrii i promovrii ocuprii forei de munc, adic spri#inirii populaiei pentru a se adapta i s se pregteasc n vederea sc-imbrii. !cest obiectiv servete drept cadru de referin pentru orice strategie comunitar de dezvoltare a resurselor umane, adic pentru orice tip de aciune ce vizeaz ridicarea competenei profesionale a cetenilor. 18. 3ealizri ale gruprii @A%0A. 3elaiile comerciale dintre partenerii @A%0A. N!96! sa constitui in baza !cordului de 5omert +iber Nord !merican. +a $* august $%%* sefii de stat ale 7C, 5anadei si a,e"icului au semnat !cordul de 5omert +iber Nord !merican. !cordul a intrat in vogoare la $ ian. $%%&.N!96! e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele ( state si este alaturi de Gaponia si alte zone din !sia de Cud-0st.0ste una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. N!96! depaseste depaseste 70 de aproape < ori ca supfatata in sc-imb 70 are o populatie de &&2 mln oameni si depaaseste cu <& de milioane populatia N!96!. Prin urmare !merica de Nord e cea mai larga zona de liber sc-imb avind (A' mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele ( zone mondiale.4e fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul N!96!,

N!96! a realizat urmatoarele elemente 8 reprezint cea mai mare zon de liber sc-imb, cu o pia de &*A mil. consumatori i cu o valoare total a produciei de bunuri i servicii de $*''' mild. 7C4 .$L( din produsul global mondial1N - N!96! e o grupare intergrationista care a facut poosibila in decurs de ultimul deceniu o crestere ecca a partenerilor. N!96! este o grupare integraionist care a fcut posibil, in decurs de un deceniu de la lansare, o cretere economic a partenerilor de 3 (2P in cazul C7!, (',%P in cazul 5anadei i de ('P in cazul ,e"iculuiN n intervalul de timp $%%&-*''(, e"porturile Ctatelor 7nite ctre ceilali doi parteneri au crescut de la $(&,( mild. 7C4 la *<',A mild. 7C4 .adic3 de la &A,< mild. 7C4 la $'<,& mild.7C4 in cazul relaiilor cu ,e"icul i de la 2),2 mild. 7C4 la $&<,( mild. 7C4 in relaiile cu 5anada1N 0"porturile ,e"icului ctre C7! au crescut in intervalul de timp analizat cu apro"imativ *(& P .de la <2,% mild. 7C41, atingand valoarea de $(2 mild. 7C4, iar e"porturile ctre 5anada au crescut de la *,A mild. 7C4 .nivel care a carecterizat anul precedent integrrii, respectiv $%%(1, la 2,A mild. 7C4 .in anul *''(1, adic a inregistrat o cretere cu **)P in decurs de un deceniu de liberalizri comercialeN 0"porturile 5anadei ctre partenerii N!96! au crescut cu apro"imativ $'&P, de la $$(,A mild. 7C4 la *($,) mild. 7C4 in relaia cu C7!.in perioada $%%(-*''*1 i de la ',% mild. 7C4 .la sfaritul anului $%%(1 la $,2( mild. 7C4 in anul *''( in relaia cu ,e"iculN N!96! a permis ma#orarea importurilor me"icane i canadiene pe piaa american, nu ins cu acelai ritm cu care au crescut importurile ,e"icului i 5anadei din C7!. 5anada s-a situat in mod constant la nivelul de $2P din totalul importurilor americane, in timp ce cota importurilor americane din ,e"ic a crescut de la A,2P in $%%( la $$,AP in anul *''*N n decursul primului deceniu de funcionare a N!96!, nivelul productivitii activitii economice a crescut cu *2P in C7!, cu <<P in ,e"ic i cu *(P in 5anadaN 0ficiena economiilor s-a reflectat printr-o poziionare favorabil pe piaa internaionalN N!96!, ca i grupare, cuantific apro"imativ $%P din e"porturile globale mondiale, i *<P din importurile globaleN N!96! reprezint un mediu investiional atractiv3 in decurs de un deceniu investiiile intre parteneri s-au dublat, depind nivelul de ('' mld. 7C4, i a crescut in acelai timp prezena investitorilor strini din afara N!96!N N!96! recepioneaz in prezent peste *&P din investiiile strine directe inregistrate la nivel mondial, i furnizeaz *<P din flu"urile de investiii strine directeN N!96! i-a catigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu i a celor de munc in cadrul colaborrii trilaterale. N!96! aspir la e"tinderea ctre sud, la cuprinderea unui numr tot mai mare de state de pe continentul american in planul de integrare regional.

19. %actorii ce motiveaz statele pentru a integra la o comunitate. :locul de integrare regional& A"E,. 5ooperarea economica !C ! P!5 9 5 .!P051 s-a constituit in noimembrie $%2% ca forum consultativ al tarilor membre !C !N si al partenerilor lor din Pacific. Cediul este la Cingapore. 5omponenta organizatiei A"E, cuprinde *$ membri care include3 !ustralia, Drunei, 5anada, 5ili, 5-ina, 5oreea de Cud, 9ilipine, Kong Uong, ,alaisia, ,e"ic, Noua Meelanda, 6aiVan, 6ailanda, Cingapore, C7!, Peru, /usia, Eietnam. "rincipalele o#iective& Fpromovarea colaborarii economice multilaterale Fin special in domeniul comertului Fin domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. n * #umate a sec WW, tarile din !sia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Gaponia. n perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. n primul val au fost 4ragonii !siatici si anume3 Kong Uong, 5orea de Cud, 6aiVan si Cingapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. !l doilea val au fost 6inerii 6igri !siatici3 ndonezia, 9ilipine, ,alaizia si 6ailanda.

J evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Eietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei ndo5-ina. n perioada postbelica, sc-imbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, /epublica Populara 5-ineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. 6arilor !P05 le revine <' P din produsul total mondial, <' P din e"portul mondial de marfuri, &' P din populatia globului, ($ P din teritoriul globului pamintesc. ,embrii !P05 au un P D reunit de aproape $A trilioane dolari americani si intruneste apro"imativ &* P din comertul mondial. +! sfirsitul secolului WW, !P05 a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul desc-is si cooperare economica. 4e la crearea !P05 nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Jrganizatia A"E, se bazeaza pe trei piloni de baza3 1. +iberalizarea comertului si a investitiilor 2. 9acilitarea flu"urilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. !linierea in domeniul standardelor interne si internationale. !ccesul sporit pe piata mondiala. ). 5ooperarea economica si te-nica si a te-nologiilor avansate. Structura organizatorica a A"E,& 1. 5onsiliul de ministri 2. 5onsiliul consultativ ). Cecretariatul. Ctructura organizatorica a !P05are componentele 1. /euniuni de informare la nivel de sfere de stat 2. /euniuni anuale la nivel de ministri ). /euniuni trimestriale ale e"pertilor guvernamentali +. ( comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie /. ( grupari de e"perti pt ,, te-nilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta 8. $' grupari de lucru pe probl ec si te-nice 9. $ secretariat din $%%( cu sediul la Cingapore 1;. Integrarea economic $n America de Sud i ,arai#e. "iata comuna ,entrala Americana 2",,A5 2,A,-5 !cordul de creare a ",,A a fost semnat la $( decembrie $%A' de catre Auatemala, Salvador, @icaragua si Bonduras si mai tirziu de ,osta 3ica. N 6 !6 E! 5!/0 ! ! stat la baza semnarii tratatului a vizat unificarea econimiilor pietelor si impulsionarea pe cale con#ugata a dezvoltarii !mericii centrale , dar cu scopul de imbunatatire a standardului de viata din regiune. n scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare3 F6ratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in !merca 5entrala F5onventia 5entral !mericana asupra egalizarii ta"elor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal prezidential 5entral !merican F6ratatele bilaterale subscrise de statele din !merica 5entrala F6ratatul de asociere economica n $%A< a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate sc-imburile reciproce de produse industriale. n cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit din august *''( numai pentru 5osta /ica si Konduras. 0valuarea vamala este guvernata de prevederile acordului organizatiei =!66 .$%%&1X J,5 .$%%<1 cu e"ceptia Calvadorului si =uatemalei. ,omunitatea ,arai#elor 5!/ 5J, a luat fiin la & iulie $%)( odat cu semnarea 6ratatului de la 5-aguaramas de ctre prim-minitrii a & state .Darbados, =uHana, Gamaica i 6rinidad i 6obago1 cu scopul de a ntri legturile reciproce i de a crea o pia comun integrat n regiunea 5araibelor. !ctualmente numr $< membrii plini, < membrii asociai i ) membrii observatori, ma#oritatea acestora aparinnd 5ommenVelt-s. Jrganele supreme de conducere sunt 5onferina efilor de Ctat i 5onsiliul de ,initri al 5omunitii 5araibelor. ,embrii cu drepturi depline3!ntigua si Darbuda Da-amas Darbados , Delize 4ominica =ranada =uHana Kaiti Gamaica ,ontserrat Cfanta +ucia Cfantul Uitts si Nevis Cfantul Eincentiu si =renadinel Curinam 6rinidad si 6obago ,embrii asociati3 !nguilla Dermude nsulele 5aiman ,embrii observatori3 !ruba !ntilele Jlandeze 5olumbia ,e"ic Puerto /ico /epublica 4ominicana Eenezuela >#iectivele 5omunitatii 5araibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt3 integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata 5omunaN coordonarea politilor e"terne ale statelor ,embreN promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial. 1<. Integrarea economic $n Asia.

!sociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est.!C !N1 s-a constituit in anul $%A) cu sediul la Gacarta . ndonezia1. ,embrii de baza au fost Drunei, 5ombod#ia, 9ilipine, ndonezia, ,alazia, +aoz, Cingapore, 6ailanda, Eietnam si Papua Noua =uinee. !C !N este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. 4e la constituirea sa, !C !N s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. "rincipalele o#iective !C !N3 F accelerarea progresului economic Fcresterea stabilitatii in regiune FPromovarea cooperarii intre tarile membre "rincipalele domenii de cola#orare economica reciproca ale !C !N sunt3 Facces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc.resurse energetice si alimentare1 Fcolaborarea in domeniul comertului.iesire comuna pe pietele e"terne si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea Fcolaborare de productie Frelatiile ec-ce, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. !C !N este una dintre cele mai vec-i si mai importante organizatii de integrare economica din !sia si c-iar din lume. !naliza populatiei celor $' tari care se includ in prezent in componenta !C !N este circa <'' mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. /egiunea poseda resurse naturale bogate ce se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Jceanul Pacific cu orientul mi#lociu, cu !frica si cu 0uropa. n principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul !C0!N. n ac perioada nici asupra investitiilor straine directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale. 9u"urile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member !C0!N , decit a incercarilor de integrare a pietelor lor "rincipalul efect economic al !C !N este3 Fcrearea marii piete unice cu nr general de pop. de ((' mil oameni si totalul anual de P D de ('' mlrd Y. FCtimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in !C !N.implimentarea capitaluli fara impozite1 n cadrul !C !N activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera ma#ora importanta de sistemul de relatii internationale 2=. Integrarea economic $n Africa. 4upa eliberarea si obtinerea independentei, tarile africane s-au orientat spre constiruirea de grupari ec subregionale. Principalele sunt3 5omunitatea 0c. ! !fricii Jccidentale, 7niunea vamala si economica a !fricii 5entrale, 5omunitatea 0st-!fricana, s.a. 6oate incercarile de integrare !fricana au esuat, deoarece3 -0le nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate -s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec -n-au avut forta institutional si decizionala -s.a. slabiciuni , ce au impiedicat sc-imdarea esentiala a situatiei ec si sociale a !fricii. 5ontinentul african este ?gazda@ a nu mai putin de $& grupari economice intraregionale, din care #umatate au o importanta relativa mai mare3 !naliza gruparilor economice africane arata ca, din punct de vedere organizatoric, ele nu sunt cu nimic mai pre#os dect ?colegele@ lor mult mai performante, ca 70 sau N!96!. !u secretariate operationale, ntlniri la nivel ministerial si al grupurilor de lucru, aran#amente institutionale comple"e, declaratii politice, dar le lipsesc rezultatele. 5ele mai multe dintre masurile de integrare cuprinse n protocoale, decizii si acorduri nu sunt transpuse n practica la nivel national, ca urmare a lipsei unor mecanisme de planificare, organizare, coordonare si urmarire a deciziilor luate. !cest lucru e"plica esecurile nregistrate pna acum n ceea ce priveste respectarea anga#amentelor luate, lipsa de vointa a guvernelor de a subordona interesul politic national scopurilor pe termen lung ale gruparilor economice regionale, monitorizarea rezultatelor obtinute att n plan comercial, ct si al stabilizarii macroeconomice. Nerealizarile statelor membre ale diverselor grupari sunt reflectate c-iar de incapacitatea de a colecta fondurile necesare pentru transpunerea n practica a obiectivelor propuse. 5u toate aceste dificultati, integrarea pe continentul african nu este o batalie pierduta. 5u multa energie si mult spri#in se pot obtine rezultatele asteptate. /ezultate mai vizibile au fost obtinute n domeniul integrarii comerciale. Pentru atingerea stadiului unei uniuni economice sunt necesare eforturi considerabile. Poate ca mai mult dect n oricare alta regiune a lumii, integrarea pe continentul african este singura solutie de a iesi din conul de marginalizare n care se afla acum. +ipsa resurselor financiare, a infrastructurii, problemele sociale cu care se confrunta sunt doar cteva dintre coordonatele ce definesc situatia grea a acestui continent. Cuccesul va depinde ntr-o masura covrsitoare de cooperarea

21. Etape i forme ale integrrii 7est Europene. 9ormele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre * sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor <' a sec *' in 0uropa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in !frica, !merica 5entrala. !ld oilea vad de regionalizare a debutat la mi#locul anilor 2'I perioada in care C7! a devenit principalul actor. Ce formeaza N!96!, !C !N si ,0/5JC7/, 500. Etapele integrarii economice in eropa de vest. Prima 0tapa a integrarii economice in 0uropa de Eest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a 9rantei in scopul realizarii unei unitati a 0uropei. 0l a mentionat ca productia de otel a 9rantei si =ermaniei sa fie administrata de un organism comun. /obert Cc-uman, ministrul de e"terne a 9rantei a mers mai departe si in anul $%<' a anuntat un program de constituire a 5omunitatii 0uropei a 5arbunelui si Jtelului..505J1. talia si tarile D0N0+7W-ului au sustinut acest program si in primavera $%<$ a fost semnat 6ratatul de la Paris de catre3 Delgia, franta, =ermania, italia , +u"emburg si olanda. 505J a fost considerata astfel ca prima sc-ita efectiva de unitate 0uropeana si a avut ( obiective3 $./esocierea 9rantei si a =ermaniei. *.6estarea posibilitatii unei piete comune (.Punerea bazelor unei noi 0urope Pentru prima data 505J a infiintat o autoritate europeana comuna. ! doua etapa etapa a inceput cu 5onferinta interguvernamentala la Dru"elles $%<<-<A, sub presedintia lui C-paac, fost ministru de e"terne al Delgiei. !cest presedinte a prezentat un program unde era inclus 3 de a crea uniunea vamala si e"ploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui $%<) cele * tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor member si la $ ian $%<2 a intrat in vigoare.. 6ratatul de la /oma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile firta de munca si capitalul sa circule liber. ! treia etapa3 a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati. 505J, 500, 07/!6J,1 sub denumirea generale de 5omunitatea 0conomica 0uropeana 500, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun. ! patra etapa3 sa desfasurat in continuare sub semnul e"tinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana. . *) tari 701 n aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica. Pina in prezent 70 e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de integrare.