Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune
cu care se confrunta.
4.Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin
din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala
de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva.
5.Implicatiile integrarii economice international
Implicatiile IEI asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona:
a)IEI creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe
care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica.
b) IEI stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si
competitivitatii.
c)Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-export
d)intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite.
e) IEI stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si
externe.
6. Esenta, obiectivele si etapele integrarii economiei international
Esena integrrii economice internaionale
Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea activitii de colaborare economic a
statelor participante. ns, structura i mecanismele de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n
conformitate cu interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i relaiile cu celelalte
state ale lumii. nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea formelor variate de discriminare care exist ntre
economiile naionale.
Integrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv
ireversibil. n general se apreciaz c procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape:
Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl: Europa Apusean, Europa
Rsritean i pe continentul Americii de Nord.
n Europa Occidental prima organizaiecare a constituit o form de integrare economic internaional a fost Comunitatea European a
Crbunelui i Oelului (CECO), care a luat fiin n aprilie 1915 pe baza planului Schuman, (pe atunci ministru
al Franei) de ctre R..F. Germania, Frana, Italia Luxemburg, Belgia i Olanda, tratat care a intrat n vigoare n august 1952. rile
semnatare ale acestui tratat i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i crearea unei
piee comune pentru ramurile respective.
n Europa Rsritean, n 1940, a luat fiin Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER), la care au participat: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia,
Romnia, Ungaria i Uniunea Sovietic. Conform statutului, CAER-ul era o organizaie, economic internaional cu caracter
guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economic i tehnic,
ridicrii nivelului de industrializare al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii muncii.
A doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la Roma, n anul 1957 , a dou tratate i formarea Comunitii
Europene a Energiei Atomice (EURATOM) i Comunitii Economice Europene (CEE), la care au participat aceleai ase ri n
cadrul CECO. Ca o reacie fa de constituirea CCEla 4 ianuarie 1960 a fost semnat Convenia de la Stockholm prin care a luat
fiin Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) ntre Austria, Danemarca, Elveia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia i
Suedia. La AELS au mai aderat ulterior: Finlanda (1961), Irlanda (1970), Lichetenstein (1937) ultimele dou avnd statut de
asociat.
A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n 1967, un tratat de fuziune a celor trei comuniti (CECO, EURATOM
i CEE) avnd aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun si a luat
denumire oficial de Comunitatea European, cu un sistem instituional politic specific. caracterul acestei etape a integrrii economice
vest- europene este creterea considerabil a numrului de ri asociate la CEE.
Aceste ri, dei nu au drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, tehnic i financiar i ncheierea acordului comercial cu
fiecare ar membr AELS.
A patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de schimburile profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale
lunii.
n Europa Occidental prin aderarea Greciei (1981), Spaniei i Portugaliei (1986), Piaa Comun fiind format n acel moment din 12
membri. Ulterior la 1 noiembrie 1993 prin semnarea tratatului de la Maastrich a luat fiin Uniunea European care dispune de noi
dimensiunieconomice, prin intenia de promovare a unei politci externe active, prin
introducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot rezidenilor strini etc. Dup aderarea Austriei, Finlandei
i Suediei, numrul de membri a crescut la 15, ulterior Uniunea European lrgindu-se prin aderarea de noi state, n prezent numrul lor
ridicndu-se la 25. De altfel, ncepnd cu 1 ianuarie 1994 Uniunea European i AELS formeaz una dintre marile piee integrate ale
lumii cunoscute sub numele de Spaiul Economic European (SEE) care se ntinde de la Marea Mediteran pn la Oceanul ngheat.
Marcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea CAER, eecul fiind pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor
participante, n special n domeniul preurilor.
7. Principalele forme de integrare economica internationala
Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt:
-Zona de comert liber
-Uniumea vamala
-Piata comuna or unica
-Uniunea economica si monetara
-Uniunea politica.
Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele
vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In
rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a
comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor
economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea
comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante.
Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV
desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in
relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri:
1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii.
2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii.
UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale
initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din
circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale
comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea
Vamala Internationala.
Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de
piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru
marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un
moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea
multor standarte industriale si norme de drept
Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza
conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si
monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca,
introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In
uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale
din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta
apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu
Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate.
-Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce
la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a
tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:
a)securitatea politicii comune,
b) Introducerea cetateniei unice
Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri
interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor
cetatenilor.
8. Avantajele generale ale integrarii economiei interstatale-internationale
La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint:
-Economiile derivate din productia de serii mari
-Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite
-Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile.
-Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual
din cauza limitarii pietelor lor
-Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale
-Formularea mai coerenta a politii economice
-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi
aminate desinestatator
-Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a
cresterii economice).
9. Teoria uniunii vamale. Definirea uniunii vamale
Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari.
Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie
cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. Teoria UV a inregistrat
in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna.
10. Teoria clasica a uniunii vamale
Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari formate numai prin corectarea taxelor
vamale ca instrument de protectie si politica comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV
unindu-se 12 state. Mai tirziu in Anglia, Germania (sec 19), SUA-includea 50 state(sec 19), Spatiul Rominesc(sec 19).
*Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar schimburile cu
tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune.
*Uniunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda
totusi in schimburi importante avantaje diverse. Aici exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
*Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in
cadrul UV.
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent.
11.Teoria moderna a uniunii vamale
Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a
politicilor comerciale dintre tarile membre), precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala( adica ridicarea
diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre).
Teoria moderna a uniunii vamale elaborate de J. Vinez, J.Meade, R. Jipsy,. Vinez adispus din anii 50 o distinctive neta
intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a fluxurilor de marfuri comerciale. Tot in acest deceniu
Meade propune un model de echilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra
repartitei produselor.
Aspectele cele mai importante ale modelului sunt:
-formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare.
-uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata
-un vamala va fi cu atit m avantajoasa cu cit va fi mai larga
-un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative.
Dupa (Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna:
*Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
*Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
*Modificarile favorabile in raporturile de schimb
* Cresterea ritmului dezvoltarii economice
12.Teoria uniunii econom si monetare. Principalele principii ale integrarii econom
Sa constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara..In cadrul
acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt:
1.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele
2.Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3.crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4.Concurenta loiala
5.Armonizarea legislatiilor nationale
Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. Economistul Balassa distinge
5 etape ale integrarii economice internationale:
Atitudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei US in lume in orice mod si prin orice
mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala.
NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei
si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o
forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de
Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene.
NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si
depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.
Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai
competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.
18. Acordul ce Comert Liber Nord-American-NAFTA:prevederi ,preincipiiobiective. Directiile de activitate ale
NAFTA
NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei
si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o
forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de
Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene.
NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si
depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.
Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai
competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.De fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul
NAFTA, NAFTA acopera 7 domenii importante de activitate:
*Tratamentul National si accesul la piete
*Reguli de origine
*Proceduri vamale
*Comertul cu servicii
*Investitii
*Proprietatea intelectuala
*Solutionarea contraverselor
Principiile care stau la baza acordului NAFTA sunt:
*Clauza natiunii cele mai favorizate
*Tratamentul national
*Asigurarea transparentei
Prin functionarea NAFTA tarile membre si-au propus urmatoarele obiective majore:
*Liberalizarea comertului si facilitarea investitiilor externe-directe pe continentul Nord-American
*Acordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de 10 ani a tuturor barierilor comerciale asupra
produselor industriale si agricole
*Printre sectoarele relevante se numarau:automobilele,piesele auto si textilele
*Initial Mexicul avea barierele comerciale mai mari decit cele Americane
*Firmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national
*Acordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a
altor piete de servicii
*A fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate
intelectuala
*Promovarea competentiei loiale
*Cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
*Recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare
*Stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune
Principalele directii de activitate a NAFTA-ei:
*Comertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de 10 ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor
considerate ca Nord-Americane
*Comertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national
1.
Adincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic
2.
Armonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale
3.
Intensificarea procesului de industrializare subregionala
4.
Liberalizarea schimbului
5.
Tariful vamal comun
6.
Canalizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel
subregional
Exista trei organe de conducere: *Consiliul prezidential ANDIN
*Consiliul ANDIN al ministrilor de externe
*Comisia ANDIN
22 Piata Comuna Sudului(MERCOSUR)
In 1986 intre Brazilia si Argentina a fost semnat un Acord de cooperare care a dus la crearea in 1991 MERCOSUR
care mai tirziu au decis sa se alature Uruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor 4 tari au semnat la Asoncian
la 26 martie 1991 Tratatul de constituire a pietei comune a conului de Sud. In conditiile de constituire a pietii comune a
conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost:
*asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie
*evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune
*coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a
imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare
La etapa actuala MERCOSUR r/a o piata mondiala de 200 mln consumatori si un pib total de peste 1000mrld$, care o
plaseaza in rindul celor 4 economii din lume dupa NAFTA , UE si Japonia
Practica mondiala ne demonstreaza ca MERCOSUR este astazi unul dintre centrele majore de atractie a investitiilor pe
plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple:
*MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume
*resursele energetice in special mineralele si resurse hidroelectrice sint printre cele mai importante in lume
*retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare
Actualmente MERCOSUR dispune de 2 mln
Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce
transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate ce se
intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific cu orientul
mijlociu, cu Africa si cu Europa.
In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa
atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul ASEAN. In ac perioada nici asupra investitiilor straine
directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale.
Fuxurile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member ASEAN ,
decit a incercarilor de integrare a pietelor lor
Principalul efect economic al ASIAN este:
*crearea marii piete unice cu nr general de pop. de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd $.
*Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite)
In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei
intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale
27 Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC)
Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre
ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore.
Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud,
Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam.
Principalele obiective:
*promovarea colaborarii economice multilaterale
*in special in domeniul comertului
*in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.
In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre
primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o
reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice
in cadrul economiei mondiale.
In primul val au fost Dragonii Asiatici si anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in
categoria noilor tari industrializate.
Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine, Malaizia si Tailanda.
O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei IndoChina. In perioada
postbelica, schimbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara
Chineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional,
mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 %
din populatia globului, 31 % din teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane
dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul secolului XX, APEC a fost principala
organizatie economica din zona care a promovat comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a
considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza:
1. Liberalizarea comertului si a investitiilor
2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. Alinierea in
domeniul standardelor interne si internationale. Accesul sporit pe piata mondiala.
3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate.
Structura organizatorica a APEC:
1. Consiliul de ministri
2. Consiliul consultativ
3. Secretariatul.
Structura organizatorica a APECare componentele
1. Reuniuni de informare la nivel de sfere de stat
2. Reuniuni anuale la nivel de ministri
3. Reuniuni trimestriale ale expertilor guvernamentali
4. 3 comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie
5. 3 grupari de experti pt IMM tehnilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta
6. 10 grupari de lucru pe probl ec si tehnice
Un rol important pt dezvoltarea CEE la avut Actul unic European care a fost constituit la 17 febr 1986 la haga.
Actul unic European a intrat in vigoare la 1 iul 87 si are la origine cartea alba. Ac carte contine 34 articole si un act final
cu o serie de declaratii. Actul unic European era savirsit in forma de tratat la dorinta a 12 state membre de a indruma
politica expusa in cartea alba. Aici au fost grupate toate tratatele si acordurile intrun singur doc. De unde si den de actul
unic. Se prevedea crearea inainte de termen a unui spatiu fara frontiereinterne in care e asigurata libera circulatie a celor 4
libertati
EURATOM e o org guvernamentala constituita in baza Tr de la roma la 25 mar. 1957, intrat in vig la 1 ian 58. Tr de la
roma a fost sumat de catre repr celor 6 membri ale CEC.
Principalele obiective:
1. Crearea intre tarile membre a unei PC pt materialele si echipamentelenucleare specializate
2. Asigurarea liberei circulatiia capitaluluipt investitii nucleare
3. Controlarea pozitiilor statelor participante in domeniul cercetarii stiintifice nucleare
4. Punerea la punct a tehnologiilor industriale
5. Dezvoltarea industriei nucleare
6. Aprovizionari cu materiinucleare
Scopul ac org era crearea conditiilr de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. Cauza instituirii ac
comunitatise bazeaza pe deficitul de energie a tarilr membre. Raminerea in urma a acestora in momentul
respectiv fata de alte state si faptul ca trebuiau sasi dezvolte sectorul energetic nuclear pt interesele nationale
regionale comune.
30 Constituirea comunitatii economice europene- Uniunii Europene (CEE---UE)
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele si guvernele membre ale
comunitatilor europene(CECO, EURATOM, CEE) care a intrat in vigoare in noiembrie 1993. Sediul este la Bruxell.
Relatiile, intre tarile UE , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din 1957,
dar pe baza tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992).
In corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii,
economiei generale si politica externa unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera
sociala.Conform tratatului au fost fixate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european,
largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale.In corespunderea cu tratatul de la roma din 1957 a fost
creata comunitatea economica europeana numita CEE ( piata comuna) care asugura in viito integrarea economica a tarilor
europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile.Uniunea europeana prezinta in sine
gradul superior de integrare economica si politica europeana.Integrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la
paris din 1951, care a fost semnat de cele 6 tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale.
Dupa 1951 in sase baluri succesive de extindere , UE a ajuns la 27 de tari membrie la 01 ianuarie 2007.
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a includ Danemarca Irlanda si Marea Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia.
A treia extindere in 1986 Portugalia si Spania
A patra extindere 1995- a aderat Austria, Finlanda, Suedia
A cincea extindere 2004-: Cipru, Cehia,Estonia,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovacia,Slovenia si Ungaria
A sasea extindere2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate.
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de putere economica al lumii
contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare.
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre in 2005 constituia 13452miliarde $ americani, cu un PIB mediu pe locuitor de
27776$.
UE controleaza peste 50% din comertul mondial,detine a circa 45% din veniturile nationale insumate ale tarilor
lumii,si detine circa 45% din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt:
1 sa promoveze progresul economic si social (viata unica a fost stabilita in 1993,moneda unica a fost lansata in 1999
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala, prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre
politica externa si de securitate comuna
3actiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia
europeana( care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a
cetacenilor europe
4. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie ( legata de functionarea pietei interne si in particular de libera
circulatie a persoanelor
5. Sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia UE existente( corpul legislatiei adoptate de catre
institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
6. Sa formeze un spatiu economic unic , echilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si
stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente, reunite in jurul unor valori politice , economice culturale
si sociale comune.
UE are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si
pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a UE
31.Aspecte ale Acordului European de liber schimb ( AELS)
Asociatia Europeana de Liber Schimb AELS
AELS este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva, constituita prin semnarea conventiei de la Stocholm
la 03 mai 1960.In AELS au intrat 11 tari: Norvegia,Suedia,Danemarca,Austria,Elvetia,Portugalia,Mare
Britanie,Finlanda,Leichtenstein, Islanda, ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE.
La etapa actuala membrii AELS sunt : Elvetia.Norvegia,Islanda,si Leichtenstein.
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt:
1.Contributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor
2.Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3.Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta
4.Contributia asigurarii de ocupatie a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere:
- consiliul AELS
-comitetele permante
-secretariatul
32.Constituirea Spatiului economic europena (SEE)
Aceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii: economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul
inconjurator si social-cultural.Declaratia prvind acest spatiu s-a incheiat in 1984 la luxemburg de catrre tarile membre ale
comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului schimb.
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au desfasurat in februarie 1992.In realiate
acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si
asociatia europeana a liberului schimb AELS ( 7 state).
Scopul de baza a organizatie a fost:
- libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelor;
- acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului inconjurator , politicile sociale si
invatamintul;
- creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul
economic european au fost incheiate acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS despre importul unor tipuri de
productie agro-alimentare.
Din punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic
european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare ( un comitet parlamentar mixt/ & comitetul consultativ al
spatiului economic european).
33.Acordul de liber schimb din europa central (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii Ungare,Cehia,Slovacia,Polonia pe cale integrarii in
Europa, semnata la Vishegrad in februarie in 1991 unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale
in procesul integrarii in UE.
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor economice si externe a
Cehiei,Poloniei,Slovaciei si Ungariei.La 01 martie 1993 CEFTA a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in
vigoare la 01 iunie 1994 cu sediul la Vishegrad.Mai tirziu a aderat Slovenia la 01 ianuarie 1996, Bulgaria la 01 iunie 1996,
Romania la 01 iulie 1997
Toate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in UE .CEFTA si-a fixat urmatoare obiective
1.Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a
comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata potentiala de peste 100milioane pers
2.Sa acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor UE in rezultateul acordului de asociere
3.Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata.
Relatiile comerciale intre RM si statele Europei Centrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu
guvernele unor tari printre care si membrii CEFTA. Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria, Estonia,
Lituania, Letonia, Ungaria si Polonia.Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza Natiunii Celei mai
Favorizate.Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania.Romania si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri
ale RM la Export din Europa centrala si de Est. Potrivit ministrului CEFTA 2006 ofera avantaje si oportunitati unice,
creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in
calea comertului in diferite domenii. CEFTA 2006 e ratificata de RM, Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia,
Muntenegru, Croatia , Serbia si Cosovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export.
34. Ideea europeana si concretizrea ei. Eforturile postbelice de creare a unei Europe unice
Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.Exista un fapt de necontestat ca Europa
este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la
Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza
ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor
Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea
religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19,
anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut
acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a
Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul
ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul Marshall ca ajutor
oferit de SUA si acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost:
- Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre
SUA.
- In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului.
-In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii
culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului.
La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit
treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene.
35. Aparitia regionalismului in Europa de Vest. Etapele si formele intergrarii vest europene
procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.Ambele
tendinte( globalizarea si regionallizarea) determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice. Entitati
economice :state si corporatii trans-nationale.
Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile
integrative.Regionalizmul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale. Formele pe care le imbraca
integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state.
Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor 50 a sec 20 in Europa prin crearea
comunitatii europene, acesta a continuat in Africa, America Centrala. Ald oilea vad de regionalizare a debutat la mijlocul
anilor 80 perioada in care SUA a devenit principalul actor. Se formeaza NAFTA, ASIAN si MERCOSUR, CEE.
Etapele integrarii economice in eropa de vest.
Prima Etapa a integrarii economice in Europa de Vest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a
Frantei in scopul realizarii unei unitati a Europei. El a mentionat ca productia de otel a Frantei si Germaniei sa fie
administrata de un organism comun. Robert Schuman, ministrul de externe a Frantei a mers mai departe si in anul 1950 a
anuntat un program de constituire a Comunitatii Europei a Carbunelui si Otelului.(CECO). Italia si tarile BENELUX-ului
au sustinut acest program si in primavera 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris de catre: Belgia, franta, Germania, italia ,
Luxemburg si olanda. CECO a fost considerata astfel ca prima schita efectiva de unitate Europeana si a avut 3 obiective:
1.Resocierea Frantei si a Germaniei.
2.Testarea posibilitatii unei piete comune
3.Punerea bazelor unei noi Europe
Pentru prima data CECO a infiintat o autoritate europeana comuna.
A doua etapa etapa a inceput cu Conferinta interguvernamentala la Bruxelles 1955-56, sub presedintia lui Shpaac, fost
ministru de externe al Belgiei. Acest presedinte a prezentat un program unde era inclus : de a crea uniunea vamala si
exploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui 1957 cele 2 tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor
member si la 1 ian 1958 a intrat in vigoare.. Tratatul de la Roma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat
este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile
firta de munca si capitalul sa circule liber.
A treia etapa: a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati( CECO, CEE, EURATOM) sub denumirea generale de
Comunitatea Economica Europeana CEE, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun.
A patra etapa: sa desfasurat in continuare sub semnul extinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana.( 27
tari UE) In aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica.
Pina in prezent UE e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de
integrare.
36.PIATA COMUNA EUROPEA NA;ASIGURAREA CELOR PATRU LIBERTATI DE CIRCULATIE.
Ceea ce si-a propus de la bun inceput CEE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii
europene. In acest spatiu economic omogen barierele vamale si comerciala au fost suprimate.La baza pietei comune se
afla o serie de libertati fundamentale si anume:Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital.
Libera circulatie a marfurilor Libera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii
reciproce a pieei unice, care const n garantarea circulaiei libere a bunurilor i serviciilor unui stat membru n celelalte
state membre, chiar dac acestea sunt produse dup norme de calitate i standarde diferite, cu condiia respectrii cu
strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, protecia mediului i a consumatorului.
Libera circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din UE peste 60%,
progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.
In domeniile serviciilor financiare de exemplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu 01ianuare
1993.Comform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se
instala intr-o alta tara,posibiliatea de a-si deschide fara autorizatii suplimentare filiale sau BC sau sucursale in alte tari
Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la 01iulie 1994.
Serviciile privind investiile de la 01 ianuarie 1996.
Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor : transporturilor; telecomunicatiilor
Un domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de
invatamint.
Libera circulatie a persoanelor inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare( nu se folosecste in UE ca sa se egaleze
forta de munca,adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta).Articolul 48 al tratalului CEE impune
pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale:
1. Realizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii
2. Evitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de
munca, remunerarea si alte conditii de munca.
La 29 iulie 1968 s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte:
1. Lucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali
2. Se mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari
Libera Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii
pietei comune pe care toate statele membre il recunosc.In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul
prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa
afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari.
37.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DINAMICA SI ROLUL INSTITUTIILOR
COMUNITARE.PRINCIPALELE INSTITUTII COMUNITARE.ALTE INSTITUTII COMUNITARE.
. Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale UE dispune de un ansamblu de institutii proprii.Aceste pot avea caracter
fie consultativ , fie executiv sau jurisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a
activitatii UE sunt:
1. Consiliul European
2. Parlamentul european
3. Consiliul de ministri
4 somisia eusropena
5 Curtea europeana de justitie
6. Curtea europeana de conturi
7, comitelutl economic si social ( ECOSOR)
8. Comitetul regiunilor
9. Banca europeana de investii
structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel
de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective
1 economic+ apromovarea progresului tehnic alocarea optmiqa a resurswelor crestterea productie adic nivelul de via
echitabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare.
Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective:
1.
2.
3.
stabilizarea pieilor
4.
5.
3.
In f-ti de model in care se regasesc si actioneaza cele 3 elemente pe diferite piete, organizarea comuna a pietekor cunosc
urmatoarele forme delimitate dupa principiul instrument de interventie:
I forma: organizatii commune prin prt garantat
II forma: organiz commune prin subventii directe
III forma: org commune prin protective externa
La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol pot funciona liber n primul
rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i un maximum pre pplafon, care este preul
indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul. Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de
minitri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri:
1.
pre indicativ
2.
pre de orientare
3.
pre de baz
4.
preuri garantate
Preurile grarantate cuprind de la preurile ghid prezentate anterior de consiliul de minitri. Stabilete preurile garantate la
care de achiziii au obligaia de a cumpra produsele agricole. A soua grup de preuri se divizeaz n preuri de
intervene, preuri de cumrare, preul minim i preul de retragere.
Prin reforma
politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a schimbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea
preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe.
Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt (tratatul MAASTRI:
1.
Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii
fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe
2.
3.
Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de sprijin
4.
5.
Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii
Incurajararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mijlocii
3.
Incurajarea unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se ajunge la un abuzz de pozitii
dominante
4.
Incurajararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii
tehnologice
Politica industriala a competitivitatii pentru UE a determinat 4 prioritati:
1.
2.
3.
4.
In art 130 s-au mentionat 2 cai pentru coordonarea politicii industriale.Principala cale pentru folosirea obiectivelor
politicii industriale este cea a folosirii unor politici de activitatii pe care comisia le desprinde din alte prevederi ale
tratatului .Programele elaborate de comisie in comunicatele din 1990 si 1994 arata ca in vederea atingerii unor obiective
concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume :
-
regulile concurentei
aromonizarea fiscala
unele state membre.Unanimitatea a fost susutinuta de majoritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate
masuri cu character protectionist in baza art130 fara acordul lor.
46.Politica monetara europeana.Evolutia tranzitiei la moneda unica
Politica monetara Europeana
In ultimul deceniu al sec 20 UE s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.Tratatul de
la maastricht a intrat in vigoare de la 01 noiembrie 1993 Dar tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii
sistemului monetar European- pozitie sustinuta numai de Anglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul
monetar european in 1992. Ele au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare
europene sunt determinate .O meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest
context apar urmatoarele intrebari:
- este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil
- care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice
- care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate
- care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare
Trecerea la sistemul monetary Europeana ECU euro:
In plan economic si monetar au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita
incompatibilitate intre existenta unui system de rate de schimb fixe a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea
rind o politica monetare autonoma
Etapele de trecere:
-
in 1999 a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer ( ca atare
euro a trecut in cicrulatie in 2002 ( in present sunt 16 tari cu euro din 27 )
Valutele trebuiau s stea n paramentrii stabilii de ERM pentru cel puin 2 ani
Ratele de dobnd pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% dect cele ale celor mai bune trei State Membre
din punct de vedere al performanei
Inflaia trebuie s fie sub valoarea de referin (n decurs de trei ani preurile nu pot fi mai mari cu 1,5% dect cel
mai bun performer)
Datoria de stat trebuie s fie sub 60% din produsul intern brut (sau s fie apropiat acestei inte) i deficitele
bugetare s fie sub 3%.
50. Privire generala asupra principalelor realizari ale Uniunii Europene.Extinderea Uniunii Europene si efectele
acesteia
In prezent UE cuprinde 27 de tari est-europene.Toate aceste tari s-au unit eforturile spre orientarea lor in directia obtinerii
prosperitatii si bunastarii.Pentru cunoasterea temenica si stiitifica a economiilor nationale ca cellule de baza ale diverselor
forme integrationiste si ale economiei mondiale in ansamblu, ONU (organizatia natiunilor unite) a clasificat aceste
economii si diferitelor grupari in functie de diferite criterii.Din numarul de criterii si a afactorilor determinanti a locului si
rolului economiei tarilor lumii, cei mai utilizati in statistica intenationala sunt:
prima trasatura a economiilor tarilo membre ale UE se incrie in existenta si functionarea economiei de piata bine
conceputa si conceputa in toate domeniile si la toae nivelele.Rezultatele remarcabile ale UE cu economii moderne
de piata se explica prin libertatea de actiune a agentilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate
cu interesele tarilor membre reglementate prin acte juridice.
Economiile tarilor membre UE ca economii de piata se caracterizeaza si printr-o eficienta ridicata atit pe
ansamblu cit si pe diverse compartimente. Adica tarile UE realizeaza productii mai mari cu consumuri mai mici
de resurse si factori de productie, obtinin astfel performante superioare fata de celelalte economii.
Furnizarea maxima din ce au nevoie oamenii
UE a oferit un system de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata UE si sa
majoreze in asa mod importul in republica. Sistemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal
preferential in raport cu tarile dezvoltate la exportul marfurilor industriale din RM.
De la 01 iulie 1996 sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole
Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un system general si unul stimulator.
Deasemenea UE a acordat sprijin in securitatea granitelor RM.
UE este interesata de stabilitate in RM deoarece in urma extinderii UE , deoarece RM este cel mai apropiat vecin.RM este
cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de UE.Eforturile principale sunt
orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat,
asistenta tehnica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la economia
de piata.
54. Realizarea Acordului de Parteneriat si Cooperare si a Planului de actiune UE- RM
UE este una din fortele majore, politice si economice pe arena internationala incheiind acorduri de cooperare cu
majoritatea tarilor din lume.Acordul de parteneriat si cooperare APC precum s-a mentionat s-a incheiat la 28
noiembrei 1994, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile
intre comunitatea europeana si statele lor membre si RM. Pentru a intra in vigoare a fost necesar sa fie sustinut de
toate tarile membre ale UE.
In 1998 APC a intrat in vigoare pe o perioada de 10 ani, aranjamentul RM de a continua procesul de reformare a fost
recunoscut si apreciat de catre UE. Acordul este o intruchipare a angajamentului preluat intre UE si RM de a coopera ceia
ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata.
Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare:
-
asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor
politice
- Promovarea schimbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza
dezvoltarea lor economica durabila
- Asigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul juridic , social, financiar si cultural
- Sustinerea eforturilor RM in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea
procesului sau de tranzitie spre o economie de piata
Deci Obiectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice
intre Ue si RM
55. Republica Moldova in contextul lansarii Politicii de Vecinatate
Politica europeana de vecinitatate a aparut ca urmare aderarii la UE a 10 noi state membre in mai 2004.Obiectivul
principal este de a impartasi benificiile acestei extinderi cu statele din vecinatate apropiata pentru care pe termen mediu
nu exista perspectiva de aderare la uniune europeana.Politica europeana de vecinatate a afost conceputa in asa fel incit sa
evite aparitia unor linii de diviziune dintre europa extinsa si vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a
participa la activitatile UE prin intermediul unei colaborari politice si economice mai strinse.
In domeniul politic este preconizata intesificarea dialogului cu UE si asistenta din partea acesteia pentru consolidarea
institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept.De asemenea se asteapta o colaborarea mai strinsa in domeniul
politicii externe si de securitate
IN domeniul economic. Obiectivele politici europene de vecinate sunt consolidarea relatiilor comerciale, sporirea
asistentei tehnice si financiare, participarea graduala intr-o serie de programe si politici a UE dar si participarea la piata
interna a UE prin aproximarea rezultativa si integrarea graduala a retelelor de transport , energetice si de cominicare.
Realizarea politicii europene de vecinatate are loc in 2 etape:
1. etapa presupune stabilirea in strinsa colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme realiste
2. etapa ofera asistenta pentru realizarea acestor obiective
La prima etapa ( acea de stabilire a reformelor ) UE incheie cu statele vecine planuri de actiune individuale in cadrul
politicii europene de vecinatate.
La etapa a doua (cea de asistenta a reformelor) statele partenere vor primi asistenta tehnica si financiara din partea UE
pentru continuarea procesului de reforme si integrare.Dupa 2007 programele actuale de asistenta au fost prelungite in
cazul RM , dar si inlocuirea printr-un program nou nimit Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat al UE.
Asistenta prin instrumenul euriope de vecintiate dva fi acordata pentru neceistatile prioritate ale statelor partenere si
pentru impelnmetarea obiectivelor planurilor de actiune .
56.Participarea Republicii Moldova la cooperarea economica din Europa de Sud-Est Cooperarea economica la
Marea NeagraCEMN
Procesul de dezvoltare progresiv a relaiilor economice cu Uniunea European primete un impuls nou, cu caracter
structural i conceptual, deosebit prin prisma aderrii Moldovei la Uniunea de Cooperare n Europa de Sud-Est (SECI).
Nefiind menit s nlocuiasc alte organe ale cooperrii economice regionale, ea vine s le completeze i s catalizeze
integrarea regional, dezvoltarea sectoarelor de producere, a sectorului privat, atragerea investiiilor strine, lsnd la
discreia rilor-membre stabilirea modelelor cooperrii lor. Printre oportunitile de integrare n cadrul cooperrii
economice a rilor bazinului Mrii Negre (CEMN), pentru Republica Moldova pot fi evideniate:
Oferirea noilor posibiliti de redresare a economiei naionale prin extinderea ariei comerului extern, bazat pe schimbul
echilibrat att n volum ct i proporiile comparabile ale valorii adugate, ceea ce poate fi efectuat doar ntre economiile
echivalente;
Finanarea proiectelor naionale n diverse domenii de ctre Banca Mrii Negre pentru Comer iDezvoltare;
Lichidarea barierelor comerciale i valorificarea noilor perspective n promovarea unei politici comerciale relevante, o
dat cu semnarea n cadrul CEMN a Declaraiei de Intenii privind nfiinarea zonei de comer liber n regiune;
Prin activitatea sa n CEMN, conceput n contextul larg al arhitecturii europene, Moldova i faciliteaz i promoveaz
procesele de integrare european.
57. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea economica din Europa de Sud-Est; Asociatia Liberului schimb
din Europa Centrala- CEFTA 2006
Relatiile comerciale intre RM si statele Europei Centrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu
guvernele unor tari printre care si membrii CEFTA. Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria, Estonia,
Lituania, Letonia, Ungaria si Polonia.Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza Natiunii Celei mai
Favorizate.Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania.Romania si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri
ale RM la Export din Europa centrala si de Est.Potrivit unor date oficiale incepind cu 2 ianuarie 2008 a preluat presedintia
CEFTA 2006.Respectiva decizie fiind luata in cadrul primei reuniuni ministeriale a Comitetului Mixt CEFTA 2006, care
sa desfasurat in Macedonia.Ministrul de Economie si a Comertului , Igor Dodon, considera ca prezentul acord, e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE.Potrivit ministrului CEFTA 2006 ofera avantaje si oportunitati
unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor
inutile in calea comertului in diferite domenii. CEFTA 2006 e ratificata de RM, Albania, Bosnia si Hertegovina,
Macedonia, Muntenegru, Croatia , Serbia si Cosovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export.
58. RM in contextul lansarii politicii de vecinatate. ODDE_ GUAM
Printre prioritile de cooperare regional n cadrul ODDE-GUAM un loc aparte este atribuit cooperrii n
domeniul tehnologiilor informaionale. n decembrie 2006, la Chiinu, a avut loc cea de a II-a edin a grupului de
lucru n domeniul tehnologiilor informaionale al ODDE GUAM. Experii ce reprezentau rile membre au examinat
posibilitile i perspectivele de colaborare reciproc n domeniul dezvoltrii Societii Informaionale. n cadrul
reuniunii s-a convenit s se consolideze reeaua coordonatorilor GUAM n domeniul tehnologiilor informaionale i de
comunicaii, iar activitatea acestuia trebuie s fie armonizat cu standardele internaionale i europene respective. n
cadrul aceleiai reuniuni de la Chiinu, a fost prezentat experiena Republici Moldova n domeniul dezvoltrii SI, n
domeniul crerii i gestionrii Registrelor de stat ale populaiei, persoanelor juridice, etc., i dezvoltrii resurselor
informaionale de stat, precum i a altor proiecte de succes.
59. Participarea RM la cooperare economica din europa din sud-est, AELS din europa centrala. CEFTA RM
Acordul CEFTA a fost semnat la 21 dec. 1992, la Cracovia, Polonia. El este un instrument de pregatire pentru aderarea
la UE, pt tarile ce au incheiat un accord de asociere cu UE. Statele semnatare sunt: Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, si
ulterior: Slovenia, Romania, Bulgaria si Croatia.
RM se asociaza in 2001, semnind 6 acorduri de comert, cu fiecare stat in parte. Adera la Pactul de stabilitate.
In present RM detine relatii comerciale cu CEFTA, dar nu foarte intense, din cauza lipsei proximitatii geografice. Totusi,
volumul comertului a crescut in 2000-2007 de 5 ori (de la 4.7 mln la 23.7 mln).
60. Participarea RM la cooperare economica din europa din sud-est, organizatia pentru democratie si dezv
economica. ODDE-GUAM
s-a constituit la 10oct. 1997, la Strasbourg. Au fost incheiate peste 20 de acorduri multilateral privind zonele de liber
schimb, cooperarea in domeniul transporturilor si controlului vamal.
In 2002 GUAM semneaza un accord de cooperare cu SUA privind facilitarea comertului, combaterea traficului de
droguri, crimei organizate,etc.
Principalele directii de cooperare sunt: crearea coridorului de transport trans-euro-asiatic, acordarea ajutorului in regl
conflictelor regionale, promovarea dezv social-ec, precum si in domeniul stiintific, cultural si al drepturilor omului; dezv
relatiilor cu alte organizatii si tari, cooperarea in domeniul energetic, de infrastructura, etc.
Organele principale sunt: Coordonatorul national, Consiliul de afaceri, Adunarea Parlamentara.
GUAM repr pt RM o sansa de conectare la resursele energetic din Asia Centrala, si evitarea dependentei de Rusia. In acest
sens a fost semnat si un accord: TRACECA, privind transportul in spatial Asia-Caucaz-Europa.