Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

INTEGRAREA ECONOMICA EUROPEANA


Note de curs

Conf. un !. dr. Ir n" G"#r e$" R"du$escu

P"rte" I INTEGRAREA ECONOMICA PE GLO% &.& Inte'r"re" econo( c" nterst"t"$" ) "s*ecte 'ener"$e &.+ Un une" Euro*e"n" &.+.& Lun'u$ dru( "$ de un t"t euro*ene &.+.+ E!o$ut " nte'r"r nterst"t"$e ,n Euro*" occ dent"$" &.+.- Tr"nsfor("r nst tut on"$e &.+.. De $" *o$ t c $e econo( ce co(une $" ("re" * "t" un c" euro*e"n" &.+./ De $" UE ) &/ $" UE ) +0 &.+.1 Pers*ect !e$e nte'r"r *o$ t ce " UE &.- Acordu$ de L #er Sc2 (# Centr"$ Euro*e"n 3CEFTA) &.. Acordu$ Euro*e"n de L #er Sc2 (# 3AELS4 &./ S*"5 u$ Econo( c Euro*e"n 3SEE4 &.1 Or'"n 6"t de nte'r"re econo( c" d n "$te 6one "$e $u( dec7t Euro*" &.1.& Inte'r"re" econo( c" *e cont nentu$ "(er c"n &.1.&.& Inte'r"re" ,n A(er c" de Nord ) Zon" de L #er Sc2 (# d n A(er c" de Nord 3Nort2 A(er c" Free Tr"de A'ree(ent ) NAFTA4 &.1.&.+ Inte'r"re" ,n A(er c" L"t n" s C"r" #e &.1.&.- Zon" de L #er Sc2 (# " A(er c $or 3Free Tr"de Are" of t2e A(er c"s4 &.1.+ Inte'r"re" econo( c" ,n As " s ,n Afr c" &.1.+.& Asoc "t " T"r $or d n As " de Sud-Est 3ASEAN4 &.1.+.+ Coo*er"re" Econo( c" As "-P"c f c 3APEC4 &.1.+.- Inte'r"re" econo( c" ,n Afr c"

&.& Inte'r"re" econo( c" nterst"t"$" ) "s*ecte 'ener"$e


Aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale, concomitent cu adncirea procesului de globalizare sunt doua forte dinamice si uneori contradictorii care definesc economia mondiala contemporana. Desfasurarea concomitenta a globalizarii si regionalizarii a generat o economie mondiala din ce n ce mai interdependenta. Procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare a economiei. Ambele tendinte, globalizarea si regionalizarea, determina diversificarea relatiilor dintre entitati economice (n special state si corporatii), facnd sa se atenueze, cel putin din punct de vedere economic, rolul granitelor nationale. Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa si bazeze relatiile reciproce pe relatii integrative tot mai strnse, cu grade diferite de complexitate. Adncirea tendintei de integrare s a bazat tot mai mult pe aparitia unui numar din ce n ce mai mare de grupari regionale integrationiste, pe proliferarea relatiilor regionale dintre state. !egionalismul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale aflata la ora redefinirilor, contrabalansarea unor puteri economice facndu se de catre unele state prin reunirea eforturilor lor de dezvoltare economica. "ntensificarea procesului de integrare la scara regionala constituie o necesitate obiectiva, lund n considerare urmatoarele elemente definitorii# potentialul material, financiar si uman care poate fi antrenat prin cooperare n circuitul national, regional si mondial de valori$ proximitatea geografica, cu efecte favorabile asupra raporturilor de complementaritate ntre dimensiunile economice, politico diplomatice si cultural umane, amplificate de afinitatile spirituale$ gruparile regionale cresc acumularea de avutie nationala si regionala, avnd efecte pozitive asupra sc%imburilor comerciale n cadrul gruparilor, precum si asupra locului tarilor membre n comertul international.

&endinta de formare a unor blocuri regionale comerciale este determinata de actiunea mai multor factori, att de natura endogena, ct si exogena. F"ctor endo'en sunt rezultatul evolutiilor care s au petrecut n interiorul unor tari sau grupari de tari deja constituite# optiunile fundamentale de politica economica similare, conceptia comuna despre dezvoltare$ politicile de liberalizare a comertului ntreprinse de multe ta ri n dezvoltare, proces care va facilita liberalizarea accentuata n vederea unei viitoare integrari cu statele industrializate$ dificultatile economice cu care s au confruntat tarile ca urmare a crizei energetice, si care a avut ca efect constientizarea faptului ca exista potential de crestere insuficient valorificat. 'a f"ctor e8o'en mentionam# modalitatea de acoperire a riscurilor potentiale determinate evenimente care se petrec fie n zona respectiva, fie n alte zone$ de

ncercari de a compensa, printr o intensificare a sc%imburilor intragrup, eventualele pierderi datorate din ngustarea unor piete extraregionale, ca urmare tot a unor procese integrationiste$ dorinta de stabilitate politica si de ntarire a sistemelor democratice.

For(e$e *e c"re $e ,(#r"c" nte'r"re" econo( c" re' on"$" sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc ntre doua sau mai multe state care si conjuga eforturile spre atingerea unui obiectiv comun. Dimensiunile unui proces integrativ sunt date, n principal, de axa verticala, cea a adncimii gradului de integrare si cea orizontala, respectiv numarul de state membre. (ruparile integrationiste existente astazi, c%iar daca au obiective diferite sau grad de institutionalizare inegal (elemente ce caracterizeaza intensitatea procesului de integrare), sunt grupari desc%ise, ce permit aderarea de noi state, n conditiile stabilite de fiecare acord n parte. Analiza diverselor forme de integrare are n vedere n principal axa verticala, respectiv intensitatea procesului integrativ. Principalele forme de integrare, n functie de intensitatea procesului integrativ sunt# zone de liber sc%imb, uniunea vamala, piata comuna, uniunea economica, uniunea monetara si uniunea politica. Pna astazi, cel mai nalt grad de integrare este atins de )niunea *uropeana, care este n faza de uniune economica si monetara, dar care si a propus si realizarea uniunii politice. &oate formele de integrare implica un permanent dialog ntre statele participante cu privire la procedurile de armonizare a intereselor, obtinerea consensului, elaborarea si aplicarea noilor forme de conduita economica. Prin urmare, cu ct este mai nalt stadiul de integrare, cu att devine insuficienta armonizarea institutionala si se dovedeste necesara transferarea unor abilitati decizionale de la nivel national la nivel unional. +n economia mondiala exista zeci de asocieri regionale, diferind ntre ele prin diversitatea obiectivelor sau gradul de institutionalizare. 'onform datelor ,-', au fost notificate peste .// de acorduri comerciale regionale, de tipul uniunilor vamale, zonelor de comert liber sau alte tipuri de aranjamente preferentiale$ mai mult de 01/ fiind astazi n functiune. 2tructura acestor acorduri este deosebit de complexa si multe tari fac astazi parte din mai multe acorduri. 'ele mai multe ntelegeri de acest tip sunt ntre tarile dezvoltate, n special cele europene (3/4), tarilor n dezvoltare revenindu le o parte mai mica (014). !estul sunt ntelegeri ce implica ambele categorii de tari . Procesul de regionalizare, de extindere a numarului si ariei gruparilor de integrare economica regionala, cunoaste un avnt deosebit dupa cel de al doilea razboi mondial din varii motive.Prin constituirea acestora, tarile lumii si, n special, tarile n dezvoltare au urmarit sa si potenteze eforturile n vederea cresterii economice sustinute, sa contracareze efectele relatiilor externe inec%itabile si sa lic%ideze subdezvoltarea. *l a evoluat pe parcursul mai multor etape. Pr (u$ !"$ de re' on"$ 6"re a comertului international a debutat la nceputul anilor 51/ n *uropa, prin crearea 'omunitatii *uropene, a continuat n Africa, din considerente de realizare a unor deziderate economice stringente sau, pur si simplu, din ratiuni de imitare a marilor metropole, si s a extins n America 'entrala si de 2ud, Asia de 2ud *st si ,rientul -ijlociu. 2pecifica acestei perioade a fost dorinta de a dinamiza sc%imburile intraregionale. Acest val de regionalism reprezinta

nceputul unui proces de mare complexitate. A$ do $e" !"$ de re' on"$ 6"re a comertului international a debutat la mijlocul anilor 56/, perioada n care 2)A a devenit principalul actor. +n aceasta perioada '** a pus bazele pietei interne unice. +n acelasi timp, dupa semnarea si nc%eierea unor acorduri de liber sc%imb bilaterale cu "srael si 'anada, 2)A a lansat propunerea de creare a unei zone de liber sc%imb la nivel nord american, concretizata n crearea 7A8&A, n 099:. ;ec%ile uniuni vamale sau zonele de liber sc%imb din Africa, Asia si America <atina au fost revizuite sau au fost completate cu altele noi. 7oi dimensiuni ale colaborarii se nregistreaza n Piata Comuna a Americii Centrale si n ASEAN . +n partea de sud a Americii <atine a fost creata Piata Comuna a Sudului (-*!',2)!), ntr o regiune n care existaus i alte grupari integrationiste regionale. )ltimele evenimente arata ca procesele integrationiste au capatat un nou impuls si noi dimensiuni. <argirea fara precedent a )niunii *uropene, eforturile sustinute ale 2)A de a pune bazele unei zone de liber sc%imb la nivelul celor doua Americi constituie dovezi ale dinamismului regionalismului. Privit din perspectiva economica, *rocesu$ de nte'r"re re' on"$" " ,nre' str"t o d n"( c" "scendent" datorita, n special, a urmatoarelor evenimente# cresterea posibilitatii obtinerii de efecte de creare de comert, cresterea fortei n negocierile internationale si scaderea costurilor de distributie comerciala$ incapacitatea organizatiilor internationale, n special a ,rganizatiei -ondiale a 'omertului, de a solutiona cu succes unele probleme legate de liberalizarea sc%imburilor comerciale la nivel multilateral, ducnd la reanalizarea rolului gruparilor integrative regionale n construirea unui sistem de comert liber global.

2ustinatorii procesului de regionalizare explica acest dinamism, de asemenea, si prin efecte$e s"$e *o6 t !e , considerate preponderente att pentruta rile participante, ct si pentru ansamblul mondial. Pe de o parte, se sustine ideea ca aranjamentele comerciale regionale promoveaza ideea de comert liber si consolideaza prin aceasta conduita comerciala multilaterala, cel putin, prin doua cai# pe de o parte, crearea de comert, si pe de alta parte, adncirea integrarii contribuie att la dinamica interna, ct si la dinamica externa a liberalizarii globale. Apoi, partizanii ideii de regionalizare subliniaza faptul ca, de cele mai multe ori, aceasta determina numeroase efecte de antrenare. '%iar si n cazul tarilor cu o economie similara, exista premise pentru dezvoltarea de noi industrii si de ntarire a celor existente, ca urmare a accesului la o piata de desfacere sau de aprovizionare mai mare. +n fine, adeptii regionalismului apreciaza ca acesta are, mai degraba, efecte pozitive pe termen mediu si lung, c%iar daca, pe termen scurt, apar si unele efecte negative pentru anumiti participanti. Astfel, sc%imburile comerciale statuate pe noi coordonate, adncirea procesului de integrare pna la stadiul de uniune economica si monetara, au facut practic imposibile conflictele ntre tarile participante astazi la )*. De asemenea, Argentina si =razilia folosesc -*!',2)! pentru a pune capat rivalitatilor istorice dintre ele. )nul dintre dezideratele centrale ale AP*' vizeaza transformarea acestei zone de liber sc%imb ntr o ancora de stabilitate economica si geopolitica si ca liant institutional ntre posibilele diferende

ntre '%ina, >aponia si alte tari din regiune. &otusi, "cordur $e co(erc "$e re' on"$ const tu e9 totod"t"9 surs" *entru nu(ero"se contro!erse. Dat fiind numarul lor foarte mare, volumul semnificativ al fluxurilor comerciale care intra sub incidenta lor, gruparile cu caracter integrationist suscita dezbateri din ce n ce mai aprinse. Principalele aspecte aduse n discutie se concentreaza pe# beneficiile si costurile pentru statele membre, comparativ promovarea globalizarii si neimplicarea n acorduri regionale, efectele asupra statelor nemembre ale unor astfel de grupari, masura n care astfel de acorduri submineaza sistemul comercial multilateral creat sub egida ,-', masura n care reglementarile ,-' cu privire la crearea si functionarea acestor acorduri sunt adecvate situatiei internationale actuale, diferentele n capacitatea de negociere n cadrul ,-' dintre diferitele grupari cu caracter integrationist, pe de o parte si tarile membre ,-', pe de alta parte. cu

Pro$ fer"re" #$ocur $or co(erc "$e re' on"$e *o"te conduce $" sc"dere" cred # $ t"t OMC9 dat fiind faptul ca acestea constituie derogari de la principiile liberalizarii comertului pe baze nediscriminatorii. 2e poate pune problema care mai este rostul demersurilor organizatiei, din moment ce exceptia devine mai puternica dect regula. +n plus, nu exista prevederi ,-', care sa impuna sanctiuni acelor blocuri regionale care nu respecta prevederile organizatiei n materie de impunere tarifara si netarifara. )nii specialisti considera ca riscul de a ajunge la un comert ntre blocurile comerciale regionale nu este deloc att de ndepartat pe ct pare. De altfel, dintre tarile membre ,-', doar -ongolia nu face parte din nici un acord regional, 9?4 din comertul mondial este derulat de state ce sunt membre n cel putin o grupare integrationista (fata de ?/4 n 099/), iar cele trei mari grupari ()*, 7A8&A si AP*') detin ?/4 din comertul mondial. 8orta unora dintre gruparile integrationiste depaseste cu mult aspectele economice, att n sens pozitiv, ct si negativ. Atractia determinata de )niunea *uropeana a avut puternice implicatii n procesul electoral din )craina, de exemplu, si a dominat toate obiectivele politice din ultimul deceniu si jumatate ale tarilor foste comuniste, n dorinta acestora de a deveni membre )*$ ncercarea de realizare a unei vaste zone de liber sc%imb la nivelul celor doua Americi a trezit numeroase sentimente anti americane, care au condus la un blocaj n negocierile dintre state si la tensionarea relatiilor dintre unele tari latino americane. +n concluzie, tendinta de regionalizare, manifestata prin crearea si perfectionarea de grupari cu caracter integrationist este dincolo de o realitate, un fenomen dinamic, cu profunde implicatii la nivel economic, politic si social.

&.+ Un une" Euro*e"n"


"ntegrarea economica interstatala a debutat n perioada postbelica, cuprinznd tari din toate colturile lumii, att dezvoltate, ct si n dezvoltare. De la o zona la alta a economiei mondiale exista deosebiri n ceea ce priveste momentul declansarii procesului de integrare, ritmul evolutiei sale, formele concrete de manifestare si, mai ales, performantele realizate. 8ara ndoiala, @vitrina publicitara A a integrarii interstatale o constituie Un une" Euro*e"n". &.+.& Lun'u$ dru( "$ de un t"t euro*ene "deea unitatii europene si are nceputurile n perioada interbelica. 2ub impulsul consecintelor catastrofale ale primului razboi mondial, n 09.B, ia nastere @-iscarea paneuropeanaA, din initiativa lui 'ouden%ove Calergi, un aristocrat de origine ce%a. +ntr un apel lansat la ;iena, n 09.:, se spune# @ Salvarea rezida n unirea tuturor statelor democratice ale continentului ntr-o grupare politica si economica internationala. Nu trebuie sa se lase sa se repete acest adevar simplu: o Europa divizata conduce la razboi, la agresiune, la mizerie... A (s.n.). Prima initiativa oficiala, n directia uniunii europene, are loc n 09.9 si apartine lui Aristide =riand, cunoscut om politic francez, artizan al 2ocietatii 7atiunilor, laureat al Premiului 7obel pentru Pace (09.3), adept al unei @legaturi federaleA, bazate pe apropierea franco germana. Din pacate, demersul lui =riand s a lovit de vitregia vremurilor. 'riza economica mondiala din 09.9 09BB si evenimentele politice care i au urmat# victoria nazismului n (ermania (09BB), razboiul civil din 2pania (09.3 09B9), Ansc%luss ul (09B9), cotropirea =oemiei si -oraviei de catre (ermania (09B9), invadarea Poloniei de catre trupele naziste aliate cu cele ale comunistilor rusi etc. +n 09:/, )!22, aparatoarea pacii n ntreaga lume , anexeaza tarile baltice, =asarabia si =ucovina de 7ord. +n ultima nota sovietica adresata guvernului romn se spunea# !" #n decurs de $ zile ncep%nd de la orele !$, ora &oscovei, la '( iunie, s a se evacueze teritoriul )asarabiei si )ucovinei de catre trupele rom%nesti. '" *rupele sovietice n acelasi timp sa ocupe teritoriul )asarabiei si partea de nord a )ucovinei . +" #n decursul zilei de '( iunie, trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, C,isinau, Cetatea Alba... . *uropa, sfs iata de ambitii nationaliste, a intrat n cel de al doilea razboi mondial. &emerile partizanilor @-iscarii paneuropeneA s au adeverit pe deplin. "deea unitatii europene este reluata de Dinston '%urc%ill, imediat dupa sfrsitul ultimei conflagratii mondiale. +ntr un discurs tinut la EFric%, n 09:3, el spunea# ...e-ista un remediu care, daca ar .i acceptat peste tot si spontan, ar trans.orma ca prin minune toata scena si ar .ace din Europa, n c%tiva ani, un pam%nt tot as a de liber si .ericit ca acela al Elvetiei de astazi... Care este acest remediu suveran/ Este .ormarea .amiliei europene... Noi trebuie sa construim un .el de State 0nite ale Europei (s.n.). 2a nu fi prevazut, oare, marele om politic britanic consecintele ntelegerii de la Galta (09:1), cnd marile pretentii teritoriale ale lui 2talin au fost satisfacute pe seama *uropei 'entrale si de *stH 2a fi fost att de mare ncrederea sa n loialitatea )!22H 'ert este ca un alt mare om politic occidental I generalul '%arles de (aulle, cu numai ctiva ani mai trziu, ntrevedea o *uropa @de la Atlantic la )ralA.

@!azboiul receA care a urmat acestor momente de euforie a trezit la realitate lumea occidentala. 2cindarea *uropei n doua blocuri devenise un fapt real. +n mai 093., acelasi '%arles de (aulle, mult mai realist, vorbea despre @o lume n care totul conduce spre amenintarea unui conflict general...A si (doar) despre o @*uropa occidentala unita si care sa aiba destula forta, destule mijloace si destula coeziune pentru a exista prin ea nsasi...A (s.n.). *uropa occidentala alesese calea unitatii prin integrarea economica si politica interstatala. +n ciuda acestor evolutii potrivnice ideii de unitate la nivel european, popoarele captive din 'entrul si *stul continentului nostru au demonstrat ca au ramas fidele legaturilor lor traditionale cu tarile occidentale, ideilor democratiei. 2ub diferite forme, ele si au manifestat opozitia fata de regimul de dictatura comunista. +n !omnia, timp de zece ani (09:1 0911) a fost organizata rezistenta armata n munti, n 0913 a avut loc insurectia de la =udapesta, n 0936 @revolutia de catifeaA de la Praga, n 096/ revolta muncitorilor polonezi de la santierele navale de la (dansJ. Pe drept cuvnt, reputatul politolog si profesor de origine romna I (%ita "onescu, n cartea sa @;iitorul politic al *uropei ,rientaleA, aparuta la <ondra, sublinia ct de mare a fost @rezistenta traditiilor de autonomieA pe care bolsevismul a ntlnit o n tarile satelit. Prabusirea comunismului n *uropa (0969 0990) a nlaturat principalul obstacol din calea materializarii ideii de unitate europeana. +ntr un timp record (aprilie 099/) se convoaca reuniunea la vrf de la Dublin a 'omunitatii *uropene care da semnal verde initierii acordurilor de asociere cu tarile din *uropa 'entrala si de *st. &ot la Dublin s a %otart si nfiint area =*!D (=anca *uropeana de !econstructie si Dezvoltare) menita sa acorde asistenta financiara tarilor asociate. De asemenea, se decide ca =anca *uropeana de "nvestitii sa finanteze proiecte de modernizare economica n aceste tari. Primele acorduri de asociere sunt semnate cu fosta 'e%oslovacie, Polonia si )ngaria apoi cu !omnia (februarie 099:) si =ulgaria (martie, acelasi an). +n total, zece tari foste comuniste din *uropa devin asociate la ).*. &oate au naintat ulterior cereri de aderare. +n urma 2ummit ului de la KelsinJi (decembrie 0999) au fost initiate negocierile de aderare cu toate statele candidate care ndeplinesc criteriul politic. *xista, asadar, vointa politica de ambele parti . 7umai ca ea nu este suficienta. 'ele mai multe tari candidate sunt mult ramase n urma din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. +n aceste conditii, o integrare rapida a lor n ).*. nu ar fi reciproc avantajoasa. *forturile ).*. ar trebui sa si gaseasca un corespondent n tarile candidate la integrare, din *st. , conditie sine Lua non este alinierea acestor tari la ceea ce se nt elege prin @acLuis communautaireA, adica la acel ansamblu de legi, de drepturi deja obtinute la nivel comunitar. *ste vorba despre un @bun cstigatA concretizat n standarde juridice, politice si sociale, superioare. &arile candidate la integrare trebuie sa faca dovada capacitatii implementarii acestui @acLuisA, ceea ce nu este deloc usor. +n fine, mai este si problema !usiei cu specificul ei de fosta superputere care are aspiratia de a redeveni ce a fost. +n dezvoltarea cooperarii cu o asemenea tara, )* a preferat solutia @acordului de parteneriatA. Deocamdata nu se poate spune precis ce viitor va avea acest tip de acord. +n sc%imb, este sigur ca de la *uropa economica si politica pna la *uropa geografica mai este cale lunga. Dar, atta timp ct nu va exista o *uropa unita n ntregul ei, se va mentine riscul

acumularii tensiunilor n partea rasariteana, ceea amenintare si la adresa securitatii )niunii *uropene.

ce

va

reprezenta o

+n mod incontestabil, *uropa occidentala a facut scoala n domeniul integrarii interstatale. Din acest punct de vedere, ea ofera ntregii lumi un adevarat model I cel al @'omunitatii *uropeneA. 'um se explica succesul ei ntr o ntreprindere att de complexa, unde nu exista nici un precedent, nici o experienta anterioaraH C"u6e *uropa de ;est reprezinta un "ns"(#$u o(o'en de t"r , o zona n care statele au un mod de viata asemanator (dar nu identic) si se caracterizeaza prin acelasi tip de civilizatie. , astfel de stare de lucruri constituie o oportunitate pentru integrarea interstatala. 8orta de atractie a ideii de integrare este data de efectu$ de "ntren"re pe care l genereaza. , mare piata unica, libera circulatie a capitalurilor si a bunurilor, n cadrul ei, fac ca economiile integrate sa obtina rezultate superioare sumei performantelor individuale realizate anterior. Acest efect devine posibil numai atunci cnd ntre state nu exista decalaje semnificative de dezvoltare. *ste tocmai ceea ce caracterizeaza tarile *uropei occidentale. Dar integrarea economica interstatala, pentru a avea succes, presupune si asumarea unor responsabilitati. De unde si (*ort"nt" :c"*"# $ t"t ; t"r $or ,n c"u6". &arile candidate la integrare trebuie sa posede un anumit potential economic si politic fara de care ndeplinirea obligatiilor devine imposibila. 2tatele *uropei occidentale ndeplinesc si aceasta conditie. "ntegrarea vest europeana a fost posibila datorita existentei unei !o nte *o$ t ce *utern ce. +n acest sens, apropierea franco germana a avut un rol decisiv. Aici se cuvine amintit rolul deosebit jucat de cele doua mari personalitati politice care au fost presedintele 8rantei I '%arles de (aulle si primul cancelar al noii (ermanii (de vest) I Conrad Adenauer. (ratie lor, cei doi @eterni dusmaniA si au dat mna pentru ca mpreuna sa construiasca o noua *uropa, n pace. 7u trebuie subestimat nsa rolul tarilor mici. *le n au aderat cu forta la ideea de uniune europeana. Potentialul lor politic s a dovedit mare, mai ales atunci cnd s a pus n discut ie caracterul relatiilor reciproce. @*uropa nu poate fi conceputa... dect n egalitatea dintre state$ @ceea ce ar fi periculoss i total inacceptabil este ca anumite mari state sa si imagineze ca, atunci cnd ajung la un acord ntre ele, problemele sunt n mod automat rezolvate...A, declara, n aprilie 093., Paul Kenri 2paaJ, fostul ministru belgian al afacerilor extderne MM. !elatiile dintre tarile participante la procesul de integrare vest europeana n au fost idilice. "mportant este nsa ca, prin negocieri, s au gasit ntotdeauna solutii reciproc convenabile. "ntegrarea economica interstatala a *uropei occidentale s a bazat pe un @nuc$eu durA format din sase natiuni# trei mari (8ranta, (ermania, "talia) si trei mici (=elgia, ,landa, <uxemburg I =enelux). *le n au fost numai primele care s au nscris pe traiectoria integrarii, ci si cele mai consecvente. )niunea *uropeana de astazi ar fi fost de neconceput fara

aportul acestor tari. ;orbind despre cauzele integrarii vest europene, n afara celor interne, trebuie amintite si cele internationale. Dupa nc%eierea ultimului razboi mondial, *uropa occidentala se afla ntr o situat ie deloc favorabila. Pe de o parte, ncepuse @razboiul receA, iar tarile occidentale se simteau amenintate de colosul sovietic. 2olutia nu putea fi alta dect solidaritatea tarilor din vestul continentului. Pe de alta parte, era vorba despre impactul economic cu cealalta superputere I 2tatele )nite. &ransnat ionalele americane, deja instalate n *uropa, reprezentau cel mai teribil concurent pentru economiile vest europene, vizibil slabite de razboi. )nui concurent att de redutabil, numai o @uniune europeanaA putea sa i faca fata. nterst"t"$e ,n Euro*" occ dent"$"

&.+.+ E!o$ut " nte'r"r

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest europene si pna n prezent a trecut jumatate de secol. Pe tot acest lung parcurs au fost, desigur, si esecuri, dari napoi. *ra firesc sa se ntmple as a, daca tinem seama ca statele din vestul continentului si asuma responsabilitati fara precedent. *le erau primele care avusesera curajul sa porneasca pe o asemenea cale. Din fericire, mult mai importante s au dovedit performantele realizate. Pe baza lor, procesul integrarii interstatale s a dezvoltat considerabil. Co(un t"te" Euro*e"n" " C"r#une$u s Ote$u$u 3CECO4 'onsiderata @ntreprinderea pilotA a constructiei europene, '*', a fost nfiintata prin &ratatul de la Paris (06 aprilie 0910). 2ediul sau a fost instalat la <uxemburg, primul presedinte fiind francezul >ean -onnet. &ratatul a intrat n vigoare pentru o perioada de 1/ de ani. -embrii fondatori au fost 8ranta, !.8. (ermania, "talia si tarile =enelux. '*', avea n frunte o institutie cu caracter supranational I @+nalta AutoritateA. 2copul '*', era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului ntre cele sase state care furnizau, mpreuna, cea mai mare productie din *uropa de ;est, n cele doua domenii. &otodata, '*', si a propus libera circulatie a acestor produse, prin desfiintarea taxelor vamale, fapt realizat n 091:. De asemenea, a avut un rol important n reconversia minerilor disponibilizati. Co(un t"te" Econo( c" Euro*e"n" 3CEE4 +n comparatie cu '*',, limitata doar la doua domenii de activitate, '** nseamna o considerabila extindere a procesului de integrare economica interstatala. 'omunitatea *conomica *uropeana a luat fiinta pe baza &ratatului de la !oma (martie 091?), semnat de catre reprezentantii celor sase state membre ale '*',. +n acelasi timp se parafeaza si &ratatul privind 'omunitatea *uropeana a *nergiei Atomice (*uratom). Din acel moment s a putut vorbi despre existenta a trei @comunitatiA. Pr nc *"$u$ o# ect ! "$ CEE a fost crearea unei P ete Co(une n cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor. &ermenul limita prevazut era B0 decembrie 099.. Piata 'omuna este o forma de integrare superioara, att fata de zona de liber sc%imb, ct si fata de uniunea vamala. &otusi, ea reprezinta doar o etapa intermediara n calea catre uniunea economica si, mai ales, integrarea totala. "deea de baza este stimularea concurentei

ntre agent ii economici din tarile membre si realizarea economiei de scara. Primii zece ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !oma au fost caracterizati prin nfaptuiri semnificative. <a loc de frunte se plaseaza desfiintarea drepturilor vamale ntre @cei saseA (iulie 0936), cu 06 luni nainte de termenul prevazut si instituirea unui tarif vamal extern comun. 'onsecintele pe termen lung au fost cresterea constanta a ritmului comertului ntre statele membre, mai repede dect cel cu statele nemembre. Printre realizarile importante din aceasta perioada mai pot fi distinse lansarea politicii agricole comune, fuziunea institutiilor celor trei comunitati ('*',, '** si *uratom)$ din acel moment va exista o singura 'omisie a 'omunitatilor *uropene si un singur 'onsiliu de -inistri *uropean. Ader"re" de no st"te si largirea sa. Acest proces vorbeste de la sine despre marea forta de atractie a ideii de uniune europeana. +n 09?B se da startul @ Euro*e ce$or nou"A prin includerea efectiva a trei tari I Danemarca, -area =ritanie si "rlanda. +n ianuarie 0960 ia nastere @Euro*" ce$or 6eceA prin intrarea efectiva a (reciei. +n ianuarie 0963 se formeaza @Euro*" ce$or do s*re6eceA, 2pania si Portugalia devenind, efectiv, membre ale 'omunitatii. Actu$ Un c Euro*e"n a fost semnat la <uxemburg, n februarie 0963, de catre @cei 0.A,si a intrat n vigoare un an mai trziu. , serie de amendamente si de completari la &ratatul de la !oma au fost regrupate ntr un singur document, de unde si denumirea de Act )nic. 2e prevedea crearea, nainte de B0 decembrie 099., a unui @spatiu fara frontiere interne, n care este asigurata libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor si a persoanelorA. Actul )nic marc%eaza decizia de a crea @marea piata unica europeanaA$ el relanseaza procesul de integrare vest europeana. Desc%iderea marii piete europene prevazuta n @Actul )nicA, intensificarea circulatiei marfurilor si capitalurilor ntre tarile membre, aduc la ordinea zilei necesitatea unor masuri institutionale si pe plan monetar. 2istemul -onetar, lansat n 09?9, dadea semne de @criza de crestereA. +n iunie 0966, 'onsiliul *uropean, ntrunit la Kanovra, cere unui comitet condus de presedintele, de atunci, al 'omisiei *uropene, >acLues Delors, @sa studieze si sa propuna etapele concrete care sa conduca la un une" econo( c" s (onet"r"A (s.n.). !aportul Delors va fi prezentat 'onsiliului *uropean din aprilie 0969 si se va afla la baza acordurilor de la -aastric%t. Un une" Euro*e"n" 2emnat n februarie 099., de catre cele douasprezece state membre si intrat n vigoare dupa ratificare, la 0 noiembrie 099B, &ratatul de la -aastric%t marc%eaza consolidarea procesului de integrare europeana. 'omunitatea *uropeana capata denumirea oficiala de Un une Euro*e"n". <a 0 ianuarie 0991, devin membre ale )* I Austria, 8inlanda si 2uedia. 1a nastere Europa celor 15. 7oul tratat stabileste drept *r nc *"$ o# ect ! econo( c trecerea la )niunea -onetara, prin adoptarea unei monede unice si a unor paritati fixe si irevocabile. Cr ter $e de con!er'ent" )niunea -onetara cuprinde tarile care au ndeplinit criteriile de convergenta stabilite. Doua dintre criterii au n vedere @caracterul suportabil al situatiei finantelor publice...A. +n scopul realizarii acestui deziderat se prevede ca# def c tu$ #u'et"r sa reprezinte cel mult B 4 din P"=$

d"tor " *u#$ c" sa nu depaseasca 3/ 4 din P"=.

&ratatul mai prevede @realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor$ acest lucru va rezulta dintr o rata a inflatiei apropiata de aceea a trei state membre... care prezinta cele mai bune rezultate n materie de stabilitate a preturilorA. R"t" nf$"t e n tarile membre nu va trebui sa reprezinte mai mult de 0,1 4 n raport cu rata medie a celor trei tari, pe acest plan. +n fine, tratatul mai subliniaza @caracterul durabil al convergentei atinse de un stat membru... care se reflecta n nivelul ratei dobnzii pe termen lungA. R"t" no( n"$" " do#7n6 *e ter(en $un' nu va trebui sa depaseasca cu mai mult de . 4 media ratelor dobnzii celor trei tari care au cele mai bune performante pe planul ratei inflatiei. Aceasta conditionare are la baza logica economica. +n opinia lui P%ilippe !ollet, prin adoptarea acestor criterii, accentul cade pe convergenta nominala si nu pe cea reala. +ntr adevar, n &ratatul de la -aastric%t nu se spune nimic despre necesitatea unei convergente a produsului intern brut pe locuitor al tarilor membre, despre convergenta structurala. Asadar, influentele monetariste asupra autorilor tratatului au fost puternice. 'onsiliul *uropean, la reuniunea de la -adrid din 0991, stabileste programul pentru introducerea monedei unice. 'onform acestui program, n 0996 s a efectuat nominalizarea a unsprezece tari care sa participe la )niunea *conomica si -onetara. +n acelasi an, =anca 'entrala *uropeana si intra n atributii. L" -& dece(#r e &<<= s-" *rodus $"ns"re" of c "$" " (onede e!en (ent de (*ort"nt" stor c". un ce ) euro9

Tr"t"tu$ de $" A(sterd"( , a treia revizuire a tratatului privind 'omunitatea *uropeanN, a fost adoptat de Oefii de stat Oi de guvern ai )niunii *uropene la 03 0? iulie 099? Oi semnat la . octombrie 099?. A intrat n vigoare la 0 mai 0999. &ratatul de la Amsterdam a amendat &ratatul de la -aastric%t, fNrN nsN a l nlocui. Principalele obiective ale acestuia sunt# plasarea n prim plan a problemei locurilor de muncN Oi a drepturilor cetNPenilor, existnd pentru prima datN elemente de politicN ocupaPionalN$ sporirea eficienPei structurii instituPionale a )niunii *uropene$ extinderea drepturilor Parlamentului *uropean n sensul coparticipNrii acestuia la procesul decizional$ ndepNrtarea obstacolelor care au mai rNmas n calea libertNPii de miOcare a cetNPenilor$ a fost instituit aOa numitul @spaPiu de libertate, securitate Oi justiPieA, n acest context extinzndu se drepturile ,ficiului *uropean de PoliPie (*)!,P,<)

+n acelaOi an (decembrie 099?), 'onsiliul *uropean, n reuniunea sa de la <uxemburg, a adoptat Pactul de stabilitate 2i de cre2tere , menit sN stea la baza coordonNrii mNsurilor destinate pregNtirii ultimei faze a )*- Oi, n special, sN asigure respectarea criteriului din &ratatul de la -aastric%t referitor la deficitul bugetar al statelor membre (maximum B4 din P"=).

&abelul 0
Un une" Euro*e"n>

Pr (u$ * $on 3su*r"n"5 on"$feder"5 e4

A$ do $e" * $on 3 nter'u!ern"(ent"$confeder"5 e4 Po$ t c" e8tern> ? de secur t"te co(un> (P*2') Politica externN# 'ooperare -enPinerea pNcii ,bservatorii electorali Oi &rupele comune de intervenPie Drepturile omului DemocraPie AsistenPa acordatN statelor terPe Politica de securitate # Politica europeanN de securitate Oi apNrare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmNrii 2istemul european de securitate

A$ tre $e" * $on 3 nter'u!ern"(ent"$confeder"5 e4 Coo*er"re" *o$ 5 ene"sc> ? @ud c "r> ,n ("ter e *en"$> (>A") &rafic de droguri Oi &rafic de arme &rafic de carne vie &erorismul "nfracPiuni mpotriva minorilor 'rimN organizatN 'orupPie, coruptibilitate Oi nOelNciune

Co(un t>5 $e Euro*ene ('*)

Politica agricolN comunN )niune vamalN Oi PiaPa internN Politica n domeniul concurenPei 2ubvenPii de stat PoliticN structuralN PoliticN comercialN )niunea *conomicN Oi -onetarN 'etNPenia europeanN *ducaPie Oi 'ulturN 'ercetare Oi -ediul nconjurNtor !ePele transeuropene 2NnNtate ProtecPia consumatorului PoliticN socialN Politica comunN de imigraPie Politica n domeniul azilului ProtecPia frontierelor

2ursa # %ttp#QQro.RiJipedia.orgQRiJiQ)niuneaS*uropean4':46B

Tr"t"tu$ de $" N s" este un &ratat care modificN &ratatul privind )niunea *uropeanN, tratatele de instituire a 'omunitNPilor *uropene, precum Oi anumite acte conexe. A fost semnat de Oefii de stat Oi de guvern ai statelor membre )* la 00 decembrie .///, n cadrul 'onsiliului *uropean de la 7isa Oi a intrat n vigoare dupN nc%eierea procesului de ratificare. 'ele mai importante modificNri aduse de cNtre &ratatul de la 7isa se referN la urmNtoarele# simplificarea tratatelor n scopul de a le face mai clare Oi mai concise fNrN a sc%imba sensul acestora $ delimitarea mai precisN a competenPelor instituPiilor )niunii *uropene$

luarea deciziilor necesitN ntrunirea majoritNPii calificate (se renunPN la unanimitate)$ introducerea majoritNPii duble, care cere, pe lngN majoritatea calificatN, majoritatea statelor membre (pe principiul cN fiecare stat ar avea un vot).

Tr"t"tu$ de $" L s"#on", cunoscut n faza de proiect sub numele de *ratatul de 3e.orm4 este un tratat destinat sN nlocuiascN tratatul constituPional european. 7umele oficial este *ratatul de la 5isabona de modi.icare a *ratatului privind 0niunea European4 2i a *ratatului de instituire a Comunit46ii Europene. &extul tratatului s a finalizat n urma unui summit neoficial la <isabona pe 09 octombrie .//?, iar tratatul a fost semnat pe 0B decembrie de cNtre reprezentanPii celor .? de state membre ale )*. "ntrarea n vigoare a &ratatului este programatN pentru 0 ianuarie .//9, dupN ratificarea de cNtre toate statele membre. 'ele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmNtoarele# )niunea *uropeanN va avea personalitate juridicN$ funcPia de preOedinte al 'onsiliului *uropean va fi transformatN ntr una permanentN de @PreOedinte al )niuniiA, cu un mandat de . ani Oi jumNtate$ va fi nfiinPatN funcPia de ministru de externe al )niunii, cu numele oficial de +nalt !eprezentant al )niunii pentru politica comunN externN Oi de securitate$ numNrul de comisari va fi redus cu o treime$ se va modifica modalitatea de vot n cadrul 'onsiliului. !egulile stabilite n &ratatul de la 7isa rNmn nsN n vigoare pnN n ./0:.

V "# $ t"te" (ode$u$u co(un t"r Drumul parcurs de la &ratatul de la !oma pna la cele de la -aastric%t si Amsterdam, de la *uropa @celor saseA la *uropa @celor cincisprezeceA, este presarat cu importante mpliniri. *le demonstreaza viabilitatea modelului de integrare ales initial, consecventa si creativitatea celor care l au pus n aplicare. 8orta acestui model de integrare a fost dovedita si de succesul sau n confruntarea cu un alt model occidental, de sorginte britanica. Din initiativa -arii =ritanii a luat fiinta, n 0919, prin acordul de la 2tocJ%olm, Asociatia *uropeana a <iberului 2c%imb. A*<2 a inclus sapte state# Austria, Danemarca, 7orvegia, 2uedia, *lvetia, Portugalia si tara initiatoare. Deci sase state mici alaturi de o mare putere economica, ceea ce avea sa conduca la un ec%ilibru precar. Din punctul de vedere al nivelului de integrare, A*<2 s a situat pe prima treapta I cea a zonei de comert liber# asociatia si a propus doar suprimarea taxelor vamale reciproce (la produsele industriale), nu nsa si un tarif vamal extern comun. 2pre deosebire de 'omunitatea *uropeana, n cadrul A*<2 a fost lasat liber jocul fortelor pietei. Accentul a fost pus pe utilizarea mijloacelor @functionaleA si nu a celor @institutionaleA. <a un moment dat, A*<2 a nceput sa dea semne de slabiciune. Pe de alta parte, forta de atractie a 'omunitatii *uropene s a dovedit din ce n ce mai mare.

"nevitabilul se produce# cinci tari parasesc A*<2, trecnd n tabara adversa# -area =ritanie si Danemarca (0 ianuarie 09?B), Portugalia (0 ianuarie 0963), Austria si 2uedia (0 ianuarie 0991). <a sfrsitul secolului TT, A*<2 nu mai cuprinde dect *lvetia, 7orvegia, "slanda si <iec%tenstein (ultimele doua, aderate ulterior). &.+.- Tr"nsfor("r nst tut on"$e Pe parcursul anilor, instituPionalizarea procesului de integrare vest europeanN a evoluat, att n lNrgime (prin apariPia unor instituPii noi), ct Oi n adncime (prin perfecPionarea fiecNrei instituPii n parte). Astfel au apNrut# Consiliul European, Consiliul de &ini2tri European 7Consiliul 0niunii Europene", Comisia European4, Parlamentul European. Consiliul European 'onsiliul *uropean constituie instituPia de vrf, n care reprezentarea PNrilor membre este la cel mai nalt nivel# 2e.i de state 2i de guverne, asista6i de mini2trii de e-terne . -ai este reprezentatN Oi Comisia European4 prin pre2edintele sNu Oi un vicepre2edinte. 'onsiliul *uropean reprezintN un for european de dialog politic care nu este nici instituPie comunitarN, cum sunt 'omisia, 'onsiliul )niunii *uropene, 'urtea de >ustiPie Oi 'urtea de 'onturi, Oi nici organ comunitar cu activitate permanentN sau deliberativN, cum sunt ',!*P*!, 'omitetul regiunilor etc. 'onform unei opinii, el este considerat organ paracomunitar ceea ce i conferN o putere sporitN la nivel de concepPie Oi concepPie politicN. +n alte opinii, 'onsiliul *uropean este caracterizat fie ca organ interguvernamental de cooperare , fie ca o .orm4 institu6ional4 nou4 de prezentare a Consiliului 0E, fie ca organ sui generis. +nfiinPat la 0/ decembrie 09?: sub forma unui organism de cooperare politicN la cel mai nalt nivel, 'onsiliul *uropean are urmNtoarele funcPii# dN un impuls general marilor %otNrri politice, economice Oi sociale referitoare la integrarea europeanN luate att la nivel european, ct Oi naPional$ ia decizii necesare n vederea definirii Oi punerii n aplicare a politicii externe Oi de securitate a )*, a coordonNrii acPiunilor statelor membre n domeniile ce Pin de ordinea publicN Oi cooperarea judiciarN n materie penalN$ coordoneazN politicile economice generale ale )niunii *uropene$ serveOte ca forum al discuPiilor politice la nivel nalt n situaPii de crizN Oi ncearcN sN rezolve disputele dintre statele membre.

'onsiliul *uropean se ntruneOte de douN ori pe an sau ori de cte ori este nevoie n diferite PNri ale )* ( summit) Oi este condus de Oeful de stat sau de guvern din Para care dePine Oi preOedinPia 'onsiliului )*. PreOedinPia acestui 'onsiliu se asigurN pe baza principiului rotaPiei (la fiecare Oase luni).

Consiliul de &ini2tri European 'onsiliul de -iniOtri *uropean ('onsiliul *uropean) este principala institu6ie cu putere de decizie din cadrul 0niunii, reprezentnd organul unde se exprimN interesele naPionale. 2ediul sNu se aflN la =ruxelles. 'onsiliul reuneOte reprezentanPii statelor membre, care conform &ratatului de la -aastric%t trebuie sN fie de nivel ministerial Oi sN aibN abilitNPi de a angaja guvernele statelor pe care le reprezintN n domeniul n care sunt specializaPi. <a 'onsiliu, miniOtrii sunt asistaPi de reprezentanPi permanenPi sau miniOtrii adjuncPi. "nstituPia poate lua forma unui Consiliu general, atunci cnd este compus din miniOtrii de externe ai statelor membre sau a unor Consilii speciale, specializate sau sectoriale, cnd este compus din miniOtrii specializaPi ntr un domeniu sau altul (agriculturN, industrie, comerP etc.). 'onsiliul general se ntruneOte lunar, pentru a asigura continuitatea activitNPii, necesarN funcPionNrii )niunii *uropene n bune condiPii. 'onsiliile specializate se reunesc atunci cnd se impune discutarea unor aspecte concrete din domeniul de activitate respectiv, fie odatN cu 'onsiliul general, fie ntre ntlnirile acestuia. *xistN nouN configuraPii diferite ale 'onsiliului de -iniOtri, cele mai importante fiind # 'onsiliul afacerilor generale, 'onsiliul afacerilor economice Oi financiare (*',8"7), 'onsiliul de miniOtri ai agriculturii etc. Printre funcPiile principale ale 'onsiliului de -iniOtri *uropean se pot aminti urmNtoarele# are rol legislativ n )niunea *uropeanN adoptnd, n acest sens, acte normative cu forPN juridicN obligatorie (regulamente, directive) care se impugn statelor membre, celorlalte instituPii comunitare Oi nsuOi 'onsiliului )*. De asemenea, 'onsiliul poate revizui tratatele comunitare Oi sN ia decizii de naturN constituPionalN$ asigurN coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre$ nc%eie acorduri internaPionale ntre )niunea *uropeanN Oi alte PNri sau organizaPii internaPionale$ aprobN, mpreunN cu Parlamentul *uropean, bugetul comunitar$ dezvoltN politica externN Oi de securitate comunN, bazatN pe liniile directoare date de 'onsiliul *uropean$ coordoneazN politica n justiPie Oi afaceri interne.

+ntruct 'onsiliul de -iniOtri are o activitate periodicN, intermitentN, iar procesul de decizie comunitarN necesitN existenPa unor organe cu activitate continuN a fost creat, prin &ratatul de fuziune, Comitetul reprezentan6ilor permanen6i (',!*P*!). Acest organ comunitar reuneOte nalPi funcPionari din fiecare stat membru conduOi de un !eprezentant permanent cu rang de ambasador. ',!*P*! are ca rol principal pregNtirea lucrNrilor 'onsiliului Oi realizarea atribuPiilor ce i sunt conferite, fiind asistat de mai multe 8rupuri de lucru formate din oficiali ai administraPiilor naPionale.

'onsiliul are un preOedinte ales la fiecare Oase luni, dintr o altN ParN dect cel precedent0. AceeaOi ParN prezideazN, n acelaOi timp, att 'onsiliul *uropean, ct Oi 'onsiliul de -iniOtri *uropean. DupN unele opinii, termenul de 3 luni este prea scurt, deoarece nu permite statului care dePine preOedinPia sN Oi finalizeze proiectele ncepute. !olul preOedinPiei, asistatN de 2ecretariatul general, este acela de a pregNti lucrNrile 'onsiliului, de a dirija discuPiile Oi de a concilia interesele naPionale cu cele comunitare. +n ceea ce priveOte adoptarea deciziilor, aceasta se face cu respectarea urmNtoarelor reguli de vot# dacN %otNrrile se iau pe baza propunerii 'omisiei, atunci este necesarN ma9oritatea cali.icat4 ponderat4 (.11 de voturi din B:1 provenind de la majoritatea membrilor)$ dacN %otNrrile nu se iau pe baza propunerii 'omisiei, atunci este necesarN ma9oritatea cali.icat4 (.11 de voturi din B:1 posibile, exprimate de .QB din membri, dar sN reprezinte 3.4 din populaPia )niunii *uropene)$ pentru adoptarea deciziilor din domenii UsensibileA, precum politica externN Oi de securitate comunN, fiscalitatea, politica de imigrare, este necesar votul unanim.

+n prezent fiecare stat are un anumit numNr de voturi, stabilit proporPional cu numNrul populaPiei (vezi tabelul .). &abelul . 3epartizarea voturilor n statele 0niunii Europene (ermania, 8ranPa, "talia Oi -area =ritanie# 2pania Oi Polonia# !omnia# ,landa# =elgia, !epublica 'e%N, (recia, )ngaria Oi Portugalia# Austria, =ulgaria Oi 2uedia# Danemarca, "rlanda, <ituania, 2lovacia Oi 8inlanda# 'ipru, *stonia, <etonia, <uxemburg Oi 2lovenia# -alta# &,&A< 2ursa# %ttp#QQeuropa.euQinstitutionsQinstQcouncilQindexSen.%tm .9 .? 0: 0B 0. 0/ ? : B B:1

Pentru urmNtorii cinci ani preOedinPia 'onsiliului )niunii *uropene va fi asiguratN dupN cum urmeazN# .//6 I 2lovenia (ianuarie iunie) Oi 8ranPa (iulie decembrie)$ .//9 I !epublica 'e%N (ianuarie iunie) Oi 2uedia (iulie decembrie)$ ./0/ I 2pania (ianuarie iunie) Oi =elgia (iulie decembrie)$ ./00 I )ngaria (ianuarie iunie) Oi Polonia (iulie decembrie)$ ./0. I Danemarca (ianuarie iunie) Oi 'ipru (iulie decembrie).

Comisia European4 'omisia *uropeanN a rezultat n urma fuziunii dintre structurile celor trei comunitNPi europene, n iulie 093?. *a constituie organ de execuPie Oi control al )niunii *uropene. 2ediul sNu se aflN la =ruxelles, dar existN reprezentanPe ale acesteia n toate statele membre )*, precum Oi delegaPii externe n majoritatea capitalelor lumii. 'omisia *uropeanN este formatN, n prezent din .? membri desemnaPi de guvernele statelor membre pe baza competenPei lor profesionale. -andatul comisarilor europeni este de 1 ani Oi sunt reeligibili. PreOedintele 'omisiei este ales de Parlamentul *uropean ceea ce i conferN mai multN legitimitate. *l are, teoretic, rol administrativ Oi protocolar, reprezentnd 'omisia n faPa celorlalte instituPii comunitare, precum Oi n relaPiile cu terPii. &ratatul de la 7isa a ntNrit rolul preOedintelui 'omisiei *uropene n raport cu ceilalPi comisari# el defineOte orientNrile politice Oi organizarea internN a 'omisiei, asigurnd coerenPa, eficacitatea Oi colegialitatea acPiunilor acesteia, numeOte vicepreOedinPii 'omisiei Oi poate cere demisia unui comisar. 'omisia *uropeanN are urmNtoarele atribuPii# fiind dePinNtoare a dreptului de iniPiativN legislativN, ea propune proiecte de texte de legi pe care le supune Parlamentului Oi 'onsiliului$ coordoneazN Oi implementeazN politicile )niunii *uropene, precum Oi bugetul comunitar$ fiind consideratN gardian al tratatelor, ea veg%eazN la aplicarea Oi respectarea dreptului comunitar, att de cNtre statele membre, ct Oi de cNtre celelalte instituPii comunitare$ reprezintN )niunea *uropeanN pe scena internaPionalN, n acest rol negociind tratatele internaPionale nc%eiate de )niune Oi fiind mputernicitN, de fiecare datN, de cNtre 'onsiliul )*.

Parlamentul European Prin &ratatul de la !oma a luat fiinPN Adunarea 8eneral4 fiind alcNtuitN din reprezentanPi ai parlamentelor statelor membre Oi cu rol pur consultativ. Din anul 093., a luat denumirea oficialN de Parlament *uropean sporindu Oi puterea odatN cu revizuirile aduse &ratatului# Actul )nic *uropean, &ratatul de la -aastric%t, &ratatul de la Amsterdam. Astfel, Parlamentul *uropean a devenit un organism cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naPionale. *ste ales prin sufragiu universal direct de cNtre cetNPenii statelor membre ale )niunii *uropene, pentru cinci ani. 8iecare stat este reprezentat n funcPie de mNrimea populaPiei sale (vezi tabelul B). -embrii Parlamentului *uropean sunt grupaPi nu dupN apartenenPa naPionalN, ci dupN cea de partid. 'ele mai numeroase grupuri parlamentare sunt# Partidul 'reOtin Democrat Oi DemocraPii *uropeni (.3? locuri), (rupul 2ocialiOtilor *uropeni (./0 locuri), (rupul AlianPei Democrate Oi <iberale pentru *uropa (69 locuri), AlianPa <iberN *uropeanN sau (rupul ;erzilor (:. locuri) etc.

&abelul B Num4rul de locuri a.erente .iec4rui stat membru 0E n Parlamentul European 7mandatul '::;-':!$"
=elgia =ulgaria !epublica 'e%N Danemarca (ermania *stonia (recia 2pania 8ranPa "rlanda "talia 'ipru <etonia TOTAL .. 0? .. 0B 99 3 .. 1/ ?. 0. ?. 3 6 0-1 <ituania <uxemburg )ngaria -alta ,landa Austria Polonia Portugalia !omnia 2lovenia 2lovacia 8inlanda 2uedia -area =ritanie 0. 3 .. 1 .1 0? 1/ .. BB ? 0B 0B 06 ?.

2ursa# %ttp#QQRRR.europa.euQinstitutionsQinstQparliamentQindexSen.%tm

Parlamentul *uropean are sediul principal la 2trasbourg unde se Pin sesiunile plenare Oi ncN douN sedii la =ruxelles Oi <uxemburg. Parlamentul *uropean are trei funcPii principale# .unc6ia legislativ4, pe care o mparte cu 'onsiliul )*. *l emite avize care pot fi, dupN caz, facultative, consultative sau conforme. 'ea mai cunoscutN procedurN pentru adoptarea legislaPiei europene este cea a codeciziei care presupune acordul Parlamentului *uropean Oi pe cel al 'onsiliului )*$

.unc6ia de supraveg,ere 2i control asupra activitNPii comunitare Oi a instituPiilor comunitare, n special asupra 'omisiei *uropene. Parlamentul *uropean aprobN desemnarea membrilor acesteia Oi are putere de cenzurN$ .unc6ia bugetar4 I bugetul comunitar este adoptat de cNtre 'onsiliul )*, la propunerea 'omisiei *uropene, cu avizul Parlamentului *uropean. Parlamentul *uropean este cel care aprobN bugetul Oi descNrcarea de gestiune a 'omisiei.

Curtea European4 de <usti6ie 'urtea *uropeanN de >ustiPie, cu sediul la <uxemburg, a luat naOtere n urma &ratatului asupra 'omunitNPii *uropene a 'Nrbunelui Oi ,Pelului n anul 091.. *a are rolul de a garanta aplicarea, interpretarea Oi respectarea dreptului comunitar. +n prezent, este compusN din .? de judecNtori, cte unul pentru fiecare stat membru, asistaPi de 6 avocaPi generali. *i sunt desemnaPi de cNtre 'onsiliul )*, la propunerea statelor membre, pe o perioadN de 3 ani. Din B n B ani, jumNtate dintre judecNtori sunt sc%imbaPi pentru a se asigura o anumitN continuitate n activitatea 'urPii.

'urtea are douN funcPii principale# .unc6ie 9urisdic6ional4, putnd acPiona ca o curte constitu6ional4 (judecN recursurile contra unei instituPii comunitare sau a unui stat membru sau la interpretarea tratatelor)$ ca o curte Curtea European4 de <usti6ie administrativ4 (controleazN legalitatea actelor comunitare)$ ca o 9urisdic6ie civil4 (soluPioneazN cauzele avnd ca obiect acordarea daunelor interese) Oi ca o curte de apel (judecN recursurile mpotriva %otNrrilor date de &ribunalul de PrimN "nstanPN)$ .unc6ie consultativ4, prin emiterea de avize n problema revizuirii tratatelor comunitare sau a nc%eierii de acorduri internaPionale.

Curtea European4 de Conturi A fost nfiinPatN printr o convenPie la .. iulie 09?1 avnd sediul la <uxemburg. !olul ei este acela de instituPie specializatN n controlul financiar, exercitat asupra instituPiilor comunitare. *a verificN conturile Oi execuPia bugetului general al 'omunitNPii. AceastN verificare are dublu sens# pe de o parte, mbunNtNPeOte gestionarea resurselor financiare, iar pe de altN parte, informeazN asupra modului de utilizare a fondurilor publice de cNtre autoritNPile ce au responsabilitNPi de gestiune. =ondurile structurale )niunea *uropeanN mai dispune Oi de alte tipuri de instituPii, printre care aOa numitele 8onduri structurale# Fondul Social European (82*), a fost creat prin &ratatul de la !oma (091?) Oi dezvoltat prin cel de la -aastric%t. *ste cel mai important instrument al politicii sociale comunitare finanPnd prioritar obiectivul numNrul B al politicii regionale a )*# adaptarea Oi modernizarea politicilor Oi sistemelor de educaPie, formare Oi folosire a forPei de muncN$ Fondul European de Orientare 2i de Garantare Agricol4 (8*,(A). Acesta a fost creat n 093. pentru regularizarea prePurilor agricole Oi are n vedere protejarea de concurenPa externN a agricultorilor comunitari, prin subvenPii, precum Oi restructurarea producPiei agricole comunitare n scopul creOterii randamentului$ Fondul European de Dezvoltare Regional4 (8*D*!). Acesta a intrat n funcPiune la 0 ianuarie 09?1, fiind destinat sN corecteze dezec%ilibrele regionale. *l este orientat cNtre infrastructurN, investiPii productive Oi dezvoltarea ntreprinderilor mici Oi mijlocii. )4ncile comunitare +n sistemul instituPional al )* se mai aflN Oi bNncile @comunitareA# Banca European4 de Investi6ii (=*") a fost nfiinPatN pe baza &ratatului de la !oma n anul 0916 Oi are sediul la <uxemburg. *a finanPeazN proiectele ce

servesc la promovarea integrNrii europene Oi ntNrirea coeziunii economice Oi sociale n )niunea *uropeanN. Pe de altN parte, ea finanPeazN Oi proiecte n afara )niunii, ca parte a politicii comunitare de cooperare cu terPe PNri$ Banca European4 pentru Reconstruc6ie 2i Dezvoltare (=*!D), creatN n 0990, este o bancN de dezvoltare care susPine statele n reconstrucPia lor Oi o bancN de afaceri care finanPeazN sectorul privat. 2ediul sNu se aflN la <ondra$ Banca Central4 European4 (='*) a intrat n funcPiune n 0996 n urma semnNrii &ratatului )niunii *uropene. *ste destinatN elaborNrii politicii monetare unice a )*, administrNrii *)!,, asigurNrii stabilitNPii prePurilor, gestionNrii rezervelor valutare Oi coordonNrii 2istemului *uropean al =Nncilor 'entrale (2*='). 2ediul sNu se aflN la 8ranJfurt. +n sistemul instituPional al )niunii *uropene, ='* ocupN un loc aparte, datN fiind independenPa sa n raporturile cu celelalte organisme. *a este singura responsabilN de politica monetarN comunitarN.

Procedur" de codec 6 e +ntre institutiile )niunii *uropene exista o strnsa conlucrare. *a creeaza un f$u8 dec 6 on"$ care parcurge urmatorul traseu# 'omisia *uropeana, pornind de la strategia, de la marile obiective, stabilite de 'onsiliul *uropean, ia initiativa avansarii de propuneri 'onsiliului de -inistri si Parlamentului. 'onsiliul de -inistri, pe baza unui deciziile, stabilind o @*o6 t e co(un";. "! 6 *re"$"# $ al Parlamentului, ia

Parlamentul ratifica (sau nu) deciziile 'onsiliului de -inistri. +n caz de divergenta se recurge la 'omitetul de 'onciliere. 'omisia *uropeana executa si controleaza aplicarea deciziilor finale.

Din cele mentionate se poate deduce ca, din punct de vedere strict formal, decizia apartine 'onsiliului de -inistri. Dar ea nu poate fi luata fara conlucrarea cu celelalte institutii, fiecare jucndu si rolul n virtutea unor prerogative determinate de statele membre, prin vointa lor liber exprimata. *xista, asadar, o *rocedur" de codec 6 e, care a fost oficializata prin &ratatul de la -aastric%t. Acelasi tratat introduce n actul decizional si *r nc * u$ su#s d "r t"t . +n conformitate cu acest principiu, )niunea *uropeana nu intervine n probleme care nu sunt considerate de competenta sa (nvatamntul, sanatatea publica, amenajarea teritoriului etc.), lasnd rezolvarea lor pe seama guvernelor nationale sau a organelor locale ale puterii. +n sc%imb, institutiile comunitare intervin n problemele de interes general (politici economice comunitare, politica externa, protectia mediului ambiant etc.). Aplicarea consecventa a acestui principiu va avea consecinte benefice pentru procesul de integrare# va creste eficienta actului decizional prin plasarea lui la nivelul adecvat$ va mpiedica centralizarea excesiva a puterii de decizie$ va conduce la o mai buna conjugare ntre interesul national si cel comunitar.

E-ista tendinte supranationale n 0E/ +n decursul procesului de integrare vest europeana au existat voci care protestau mpotriva unor tendinte supranationale. "nitial, criticile s au ndreptat mpotriva @+naltei AutoritatiA din timpul '*',. -ai apoi tinta criticilor a fost 'omisia executiva europeana I @gardianulA tratatelor comunitare. -ai nti se cuvine precizat un lucru# tendintele supranationale nu apar din neant. 2upranationalitatea nu are un caracter de sine statator. *a este rezultatul cresterii in.luentei unui stat sau a unui grup de state . -ai ales n prima perioada a existentei '**, s au facut auzite proteste ale tarilor mici mpotriva @condominuluiA tarilor mari. Pe parcurs nsa, relatiile dintre tarile membre s au ameliorat vizibil. 'ine face politica )*H +n primul rnd, 'onsiliul *uropean care este reprezentantul la vrf al statelor membre. *l este acela care stabileste strategia, adica liniile directoare ale politicii pe termen lung. Ar fi absurd sa se creada ca vreun sef de stat sau de guvern ar actiona mpotriva intereselor propriei tari. Alaturi de aceasta institutie se cuvine mentionat si 'onsiliul de -inistri I care ia decizii si care este compus din titularii cabinetelor ministeriale din statele lor de origine . +n fine, Parlamentul *uropean poate fi plasat @n aceeasi barcaA. *ste adevarat ca membrii sai nu se grupeaza pe tari, ci pe partide, alcatuind un fel de @internationaleA I socialiste, democrat crestine, ecologiste etc. Dar, la momentul votului, este greu de crezut ca nu vor tine seama de interesul national. Adeseori, n 'onsiliul de -inistri sau n Parlament apar divergente puternice n probleme legate de bugetul comunitar, politica agricola comuna etc. Aceste divergente sunt o dovada ca nu se practica consensul impus de cei puternici. >eciziile sunt rezultatul compromisului politic ntre reprezentantii unor tari care au subscris la ideile comunitare. +n istoria 'omunitatii vest europene exista cazuri n care reprezentantii statelor membre au avut libertatea de a nu subscrie la ,otar%rile ma9oritatii, fara ca acest lucru sa nsemne @taierea puntiiA. -area =ritanie, Danemarca si 2uedia, desi toate trei membre ale )*, au avut totusi dreptul sa nu adere n primul val la moneda unica I euro. 2a ne gndim si la principiul subsidiaritatii$ oare ar mai fi fost el adoptat daca n cadrul )* ar prevala tendintele supranationaleH &.+.. De $" *o$ t c $e econo( ce co(une $" ("re" * "t" un c" euro*e"n" )niunea *uropeana ar fi de neconceput fara existenta politicilor economice comune. 'um au aparut eleH "ntegrarea economica interstatala a facut posibil saltul de la interventionismul statal la cel suprastatal. &otodata, ea a desc%is calea cooperarii ntre factorii de decizie aflati la cele doua niveluri, ntre institutiile respective. Aceasta noua posibilitate a aparut datorita cedarii liber consimtite, de catre statele membre ale comunitatii europene, a unor prerogative ale suveranitatii lor nationale n favoarea institutiilor comunitare (dreptul de a fixa taxe vamale, de a @bateA moneda nationala etc.). *volutiile ulterioare au demonstrat ca aceasta renuntare a fost larg compensata prin avantajele ce decurg din noua suveranitate I aceea a )niunii *uropene ca entitate.

Politicile economice comune sunt rodul cooperarii ntre cele doua niveluri de decizie. +n ordine cronologica, prima lansata a fost politica agricola comuna (093.), pe vremea *uropei @celor saseA I 8ranta, (ermania, "talia, =elgia, ,landa si <uxemburg I considerate @state fondatoareA. Prin aceasta politica se urmarea iesirea din situatia de criza de subproductie existenta pe piata produselor agricole, imediat dupa sfrsitul celui de al doilea razboi mondial. 2uccesul PA' a fost deplin. ,ferta a crescut considerabil. 2iguranta alimentara si calitatea produselor au fost asigurate. )lterior, PA' avea sa intre ntr o faza de criza de supra productie, cnd accentul a fost pus pe reducerea ofertei n raport cu cererea. Politica agricola comuna a fost marea beneficiara a existentei si functionarii celorlalte politici economice comunitare. Politica comerciala comuna a nsemnat eliminarea progresiva a taxelor vamale si a restrictiilor netarifare, n cadrul sc%imburilor intracomunitare, ceea ce a facilitat si comertul reciproc cu produse agricole. Piata comuna s a realizat, n primul rnd, n sectorul agricol. &ariful vamal comun extern, intrat n vigoare la 0 iulie 0936, a asigurat, dupa caz, o protectie si a productiei agricole comunitare, desi el a scazut continuu, datorita negocierilor din cadrul (A&&Q,-'. Politica bugetara a 0niunii a satisfacut preferential cerintele PA'$ de cte ori au fost luate n discutie proiectele de buget comunitare, s au manifestat puternice disensiuni ntre reprezentantii tarilor membre, n primul rnd din acest motiv. Politica monetara comuna , dupa parcurgerea a doua etape preliminare, cea a asa numitului sarpe monetar (09?. 09?6) si cea a sistemului monetar european (09?9 0996) intra ntr o etapa calitativ superioara, etapa )niunii *conomice si -onetare, prin lansarea oficiala a monedei unice euro, la B0 decembrie 0996, prin crearea =ancii 'entrale *uropene, devenita operationala la 0 ianuarie 0999 si prin nc%eierea procesului de retragere din circulatie a monedelor nationale ale statelor care aderasera la euro, la 0 martie .//., moment n care euro devine e.ectiv moneda unica. *uro a marit efectul de antrenare generat de procesul de integrare economica interstatala, prin alinierea n jos a ratelor inflatiei si ale dobnzii, tendinta care a stimulat investitiile si, n consecinta , cresterea economica la nivelul )*. *uro a facilitat considerabil stabilirea unor preturi unice, ceea ce a consolidat marea piata interna europeana. Se(n f c"t " for("r M"r P ete Un ce Euro*ene Actul )nic *uropean (0 iulie 096?) a dinamizat procesul de integrare vest europeana. *l a prevazut ca, pna la data de B0 decembrie 099., sa fie realizata definitiv marea piata unica, un spatiu economic .ara .rontiere. &area piata unica este c,emata sa asigure cele patru libertati de circulatie # a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor. Aceste liberalizari nu sau produs simultan, ci n ritmuri diferite. Deosebiri de ritm s au nregistrat nu numai ntre diferitele fluxuri, ci si n interiorul lor ,ntre segmentele care le compun. Astfel, prima liberalizare s a nfaptuit n domeniul circulatiei capitalului. <ibera circulatie a marfurilor a devenit posibila gratie politicii comerciale comune. )n rol important au jucat si diverse reglementari, cum sunt cele privind fiscalitatea sau recunoasterea reciproca a calitatii produselor. <ibera circulatie a

persoanelor a debutat prin libertatea trecerii frontierelor (un rol important revenind acordului de la 2c%engen) si apoi prin abolirea discriminarii de nationalitate, n privinta angajarii, salarizarii, conditiilor de munca. &ratatul de la Amsterdam a avut un rol considerabil pe planul respectarii drepturilor omului, a persoanei. <iberalizarea serviciilor a evidentiat un ritm mai rapid n cazul serviciilor bancare, urmate de cele din domeniul valorilor mobiliare si din cel al asigurarilor. -area piata unica reprezinta principala prg%ie a performantelor )niunii *uropene. &.+./ De $" UE ) &/ $" UE ) +0 &ratatul de la 7isa, semnat la .3 februarie .//0, a desc%is calea catre o noua extindere a )niunii *uropene, de asta data catre *st, cea mai ampla din cte au avut loc pna n prezent. <argirea )* cu cele 0/ state candidate (statele baltice I *stonia, <etonia, <ituania, statele central europene I Polonia, 'e%ia, 2lovacia, )ngaria, 2lovenia, statele mediteraneene I 'ipru si -alta) a fost %otarta de 'onsiliul *uropean de la 'open%aga (decembrie .//.). 2emnarea &ratatelor de Aderare s a desfasurat cu ocazia 'onsiliului *uropean de la Atena (.//B). E-tinderea a devenit e.ectiva de la ! mai ':: :, dupa ratificarea acestor &ratate de catre parlamentele celor .1 de state membre. Acest eveniment reprezinta cea mai mare provocare de pna acum la adresa integrarii inter statale europene. Pentru prima data, noii veniti provin, n marea lor majoritate, dintr o @alta lumeA, cea a fostului @lagar socialistA, avnd un nivel de dezvoltare (exceptnd 2lovenia) evident inferior n raport cu media vest europeana. !evenirea la sistemul capitalist, la economia de piata, a necesitat un efort urias, nu numai din partea @candidatilorA, ci si a )niunii *uropene M. Acest efort va continua si dupa aderare, anuntnd sa fie c%iar mai mare, dat fiind complexitatea sporita a procesului de integrare, propriu zis. *ste de remarcat, nsa, ca toti factorii responsabili sunt pregatiti sa faca fata situatiei. Premisele succesului au fost asigurate, n buna parte, n perioada de asociere a statelor candidate la aderarea la )*. Procesul lor de asociere a .ost unul cu totul speci.ic. *l nu s a desfasurat de pe o zi pe alta. 'omisia *uropeana a elaborat o strategie de pre aderare destinata familiarizarii tarilor candidate ex comuniste cu acLuis ul comunitar, cu politicile )*, cu democratia. 'ooperarea )* cu .iecare candidat n parte a pornit de la necesitatea rezolvarii unor probleme specifice$ ea s a bazat pe un parteneriat n adevaratul sens al cuvntului si a fost sprijinita de un a9utor .inanciar substantial, nerambursabil, oferit prin =ondurile europene de pre-aderare . +n acest fel, riscurile perioadei @post aderareA, ale integrarii propriu zise, au fost nu numai asumate, dar si calculate. <a 0 ianuarie .//?, s a infaptuit aderarea !omniei si =ulgariei la )niunea *uropeana ajungandu se la )* I .?. Care sunt posibilitatile ca, ntr-un viitor mai apropiat sau mai ndepartat, actuala ,arta a 0niunii Europene sa .ie modi.icata/ Pe lista de asteptare ramne &urcia. 'ererea sa de aderare a fost depusa de multi ani de zile. !ecent, )* a decis demararea negocierilor, cu tot scepticismul manifestat de cetatenii statelor membre. 'ea mai mare opozitie vine din partea

(reciei. 2e estimeaza o lunga durata a negocierilor. , atentie sporita este acordata, n prezent, de catre )*, fostelor tari iugoslave si Albaniei, care continua sa reprezinte @butoiul cu pulbere al =alcanilorA. <iderii europeni vor sa limiteze riscurile pe care le prezinta statele respective, acordndu le ajutor financiar, desi nu exista un calendar oficial de aderare a lor. Dintre tarile din zona, -acedonia si 'roatia au cele mai mari sanse de a candida la aderare. )n grup aparte formeaza acele tari din ,ccident care, desi ndeplinesc toate conditiile de aderare la 0E, nu sunt membre pentru ca nu doresc acest lucru . *ste vorba despre *lvetia, 7orvegia si "slanda. &otusi, daca expectativa lor se va prelungi, ar putea fi mpiedicata nsasi nfaptuirea dezideratului *uropei )nite. )n caz special reprezinta grupul format din -area =ritanie, 2uedia si Danemarca. &oate trei sunt membre ale )*, dar nu si ale 0niunii &onetare. Democratia )* permite acest lucru. *le n au adoptat moneda unica I euro, prefernd propriile monede nationale. Pentru -area =ritanie, de pilda, lira sterlina reprezinta mai mult dect moneda cea mai bine cotata din lume$ ea este un adevarat simbol al traditiilor si maretiei britanice. Desigur, renuntarea la aceasta moneda si adoptarea euro, ar nta ri considerabil pozitia internationala a monedei unice europene. Daca ne raportam la fostele state sovietice din *uropa, cum sunt )craina, !epublica -oldova, Armenia si (eorgia, prin faptul ca joaca rol de pivoti geo politici, ele intereseaza si )niunea *uropeana. <a rndul lor, ele nsele doresc sa adere la )*. 8iind nsa departe de ndeplinirea cerintelor )niunii *uropene, economice si politice, deocamdata nimic nu este de semnalat pe linia aderarii. *le vor continua sa ramna n pozitie de asteptare. +n ce priveste !epublica =elarus, ea nu se afla printre cei dornici sa adere la )*. Dorinta exprimata de =elarus, este o uniune statala cu !usia. 8osta superputere, !usia, doreste sa revina la statutul pierdut. Pentru moment, ea este tinuta n loc de ntrzierea reformei economice si de dimensiunile impresionante ale marii coruptii. *ste semnificativ ca !usia a ales calea capitalista de dezvoltare pe care o considera cea mai potrivita pentru valorificarea superioara a propriilor bogatii si sporirea puterii economice. Analistii politici apreciaza ca singura posibilitate de orientare a relatiei )* I !usia, rezida ntr un parteneriat special , dorit de ambele parti si totodata realizabil. &.+.1 Pers*ect !e$e nte'r"r *o$ t ce " UE &ratatele privind integrarea economica interstatala (!oma I 091?, -aastric%t I 099. si Amsterdam I 099?) nu prevad explicit obiective referitoare la integrarea politica. 2a fi fost, oare, abandonate pe parcurs principiile formulate de pionierii integrarii europene sau s a dorit, mai degraba, menajarea unor susceptibilitat nationalisteH 8apt este ca aproape fiecare dintre deciziile majore pe planul integrarii economice si monetare a reprezentat, n felul ei, o caramida pusa la temelia constructiei politice europene# Cre"re" nst tut $or co(un t"re, care s a facut cu pretul renuntarii la unele dintre prerogativele suveranitatii nationale a statelor, expresie a unei vointe politice de integrare interstatala. I(*$e(ent"re" *o$ t c $or co(un t"re, reprezinta o afirmare a spiritului

integrationist n competitia cu cel nationalist. :AcAu s;-u$ co(un t"r, cu tot ceea ce reprezinta el, constituie un fundament pentru o integrare politica n cadrul )niunii *uropene.

+nfaptuirile la nivel comunitar n ar fi avut efect daca n ar fi influentat pozitiv viata cetatenilor. Pe fondul general al cresterii nivelului de trai n ansamblul )niunii *uropene, a fost ntarita protectia drepturilor si intereselor cetatenesti ,n to"te st"te$e (e(#re prin adoptarea unor decizii, cum sunt# acordarea unor drepturi politice suplimentare privind garantarea liberei circulatii a persoanelor n cadrul )*, a dreptului rezidentilor de a participa la alegeri locale, c%iar daca sunt cetateni ai altui stat comunitar$ protectia cetateanului european n calitate de consumator prin impunerea unor standarde superioare de calitate, obligatorii pentru toate statele )*, ca si pentru exportatorii straini$ construirea progresiva a unei zone de libertate, securitate si justitie. 7u putem nc%eia aceasta enumerare, fara cteva cuvinte despre rolul euro ca instrument de coagulare politica.

, moneda nu este numai un simbol al valorii, ci si unul politic, al independentei si suveranitatii unui stat. -oneda nationala, prin cursul ei de sc%imb, permite statului care a emis o sa si valorifice avantajul comparativ, drepturile economice care i se cuvin, n sc%imbul cu alte state si sa asigure un standard de viata corespunzator propriilor cetateni. De aceea, n tarile dezvoltate, cu moneda forte, se formeaza un adevarat atasament al populatiei fata de moneda nationala. +ncrederea cetatenilor unei tari n moneda proprie este, ea nsasi, un factor de stabilitate. Asa stnd lucrurile, renuntarea la moneda nationala de catre o tara bogata, mai ales daca reprezinta o forta economica si politica pe plan international, nseamna asumarea unui risc considerabil. 'onsimtind acest lucru, un stat, cetatenii sai, au dreptul la o compensatie care sa le asigure un nou avantaj comparativ, superior fata de trecut. 7umai asa moneda unica se va putea bucura de recunoastere, de ncrederea necesara, n primul rnd n zona monetara n care are putere de circulatie. 8ara doar si poate, euro ul va raspunde acestei cerinte. +n masura n care avantajele pe care le ofera n prezent se vor concretiza, moneda unica europeana va cstiga suportul public absolut necesar. *uro ul va genera astfel efecte centr *ete9 devenind un instrument de coagulare politica la scara )niunii *conomice si -onetare. Pna n prezent nu s a mentionat nimic oficial despre felul cum va arata uniunea politica europeana. , indicatie indirecta se gaseste, totusi, n &ratatul de la Amsterdam, n partea privind instituirea cetateniei europene# @'etatenia )niunii co(*$ete"6" cetatenia nationala si nu o ,n$ocu esteA (art. 6, s.n.). Asadar, fiecare persoana ar urma sa aiba dreptul la dubla cetatenie# una nationala si alta europeana, ,n "ce$"s t (*. Acest fapt prefigureaza coexistenta a doua tipuri de entitati politice# pe de o parte, statele natiune, membre ale )*, cu ceea ce au ele specific, nainte de toate pe plan cultural, iar, pe de alta parte, )niunea, cu institutiile, legislatia si politicile sale comunitare. 7oile provocari cu care se va confrunta )niunea *uropeana au fost luate n

discutie, la cel mai nalt nivel, nca de la nceputul noului secol. 'onsiliul *uropean de la 7isa (februarie .//0), prin &ratatul nc%eiat, precum si cel de la <aeJen (decembrie .//0) au stabilit obiectivele si directiile de actiune. A rezultat ca n centrul atentiei se va afla refor(" nst tut on"$", care sa nsemne @mai multa transparenta si eficienta si mai putina rigiditateA. -ai concret, reforma va avea doua tinte fundamentale# apropierea institutiilor )* de cetatean$ cresterea eficientei deciziei la nivel european.

A fost creat un cadru oficial de dezbatere a problematicii extinderii I @'onventia europeanaA. 2emnificativ este faptul ca la lucrarile ei nu au participat numai statele membre si institutiile europene, ci si reprezentantii statelor candidate la integrare. 7u este vorba despre o participare formala, ci de una cu toate drepturile. <ucrarile @'onventieiA s au aflat la baza 'onferintei interguvernamentale care a luat dec 6 def n t !e, naintea alegerilor europene din .//B .//:. Din luarile de pozitie oficiale se contureaza masuri cum sunt# extinderea prerogativelor parlamentelor nationale pe plan european$ ele nu se vor mai limita doar la ratificarea sau respingerea %otarrilor instantelor )*, ci vor fi asociate la luarea celor mai importante decizii ale acestora. +n asemenea conditii, s ar crea posibilitatea abandonarii procedurilor de ratificare a &ratatelor europene si a intrarii lor imediate n vigoare. introducerea unei legislatii cadru care sa lase statelor membre libertate de alegere$ mai multa

instituirea unui @spatiu public europeanA desc%is dezbaterilor ntre membrii societatii civile$ eficientizarea aplicarii principiului subsidiaritatii, printr o mai buna definire si repartitie a competentelor ntre institutiile europene si ntre acestea si cele nationale. Se are n vedere c,iar si trans.erul unor atributii de sus n 9os $ simplificarea si accelerarea procedurii de @codecizieA ntre 'onsiliul de -inistri *uropean si Parlamentul *uropean$ trecerea la votul majoritar, ca regula generala$ desfiintarea dreptului @de vetoA, cu exceptia unor cazuri particulare.

)niunea *uropeana exista si functioneaza n virtutea a sapte tratate# Paris I 0910, !oma I 091?, -aastric%t I 099., Amsterdam I 099?, 7isa I .//0 si <isabona .//?. ,biectivele, competentele si instrumentele de actiune se gasesc dispersate n ansamblul acestor tratate. 8apt este ca, dupa ratificarea lor, s au produs transformari importante, pline de semnificatii. De aceea se resimte necesitatea unui *ratat de baza care sa reflecte nu numai trasaturile definitorii ale stadiului actual de integrare inter statala, dar care sa desc%ida noi cai de actiune. )n &ratat 'onstitutional al )niunii *uropene apare ca fiind un raspuns valabil la toate aceste asteptari. Din pacate nsa, respingerea recenta a proiectului 'onstitutiei europene n urma referendumului organizat de 8ranta si ,landa (mai .//1), doua tari .ondatoare, amna pentru o perioada nedeterminata rezolvarea problemelor

amintite. ;otul francezilor si olandezilor, dupa attia ani de eforturi majore, nsotite de performante notabile, pe planul integrarii inter statale, apare lipsit de logica. ,are s ar putea face fata marilor provocari ale secolului acesta, cum sunt globalizarea, concurenta tot mai mare din partea 2tatelor )nite si c%iar a '%inei, recurgndu se la izolare sau printr o politica de ntarire a unitatii din interiorul )*H ;otul negativ franco olandez a aruncat )niunea *uropeana ntr o evidenta criza care ridica un mare semn de ntrebare n ceea ce priveste succesul celei mai mari extinderi, proces n care investitiile )* au fost foarte mari. +n aceste conditii, oficialii europeni au preferat o perioada de reflectie, un fel de @time outA, n termeni sportivi. 2e vor cauta noi solutii care sa fie general acceptate, att de statele mari, ct si de cele mici. -area provocare a secolului TT", pentru )*, ramne integrarea sa politica I mult n urma fata de cea economica. "ndiferent de forma pe care o va mbraca, uniunea politica va face posibila transformarea )niunii *uropene ntr o super putere capabila sa joace un rol considerabil n configurarea ordinii mondiale.

&.- Acordu$ de L #er Sc2 (# Centr"$ Euro*e"n 3CEFTA4


Constituire Acordul Central European al Comer6ului 5iber , '*8&A (engl. Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber sc%imb a mNrfurilor care a luat fiinPN la .0 decembrie 099. la 'racovia Oi a intrat n vigoare la 0 ianuarie 099B, avnd ca membri fondatori 'e%oslovacia, ulterior 'e%ia Oi 2lovacia, Polonia Oi )ngaria. 2copul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piaPN comunitarN lipsitN de taxe vamale Oi un exerciPiu de preaderare la )niunea *uropeanN. 2tatele membre sunt evidenPiate n tabelul :. 'elor : membri ai (rupului de la ;iOegrad li s au alNturat ulterior 2lovenia (de la 0 ianuarie 0993), !omnia (0 iulie 099?), =ulgaria (0 ianuarie 0999), Oi 'roaPia (0 martie .//B). '*8&A Oi a modificat componenPa de la 0 mai .//:, avnd n vedere cN cinci dintre PNrile membre ('e%ia, Polonia, 2lovacia, 2lovenia Oi )ngaria) au aderat la )*, rNmnnd n Acord =ulgaria, 'roaPia Oi !omnia. <a data de .? februarie .//3 s a semnat, la 2Jopje, Acordul de aderare a !epublicii -acedonia la '*8&A, n prezent acesta aflndu se n proces de ratificare. Principala preocupare a PNrilor membre '*8&A n ultima perioadN a fost viitorul acestui Acord, avnd n vedere faptul cN de la 0 ianuarie .//?, odatN cu integrarea n )*, !omnia Oi =ulgaria s au retras din '*8&A. DeOi a pNrNsit acest Acord la 0 ianuarie .//? pentru a se alNtura )niunii *uropene, !omnia a arNtat )niunii *uropene cN are un rol de jucat n asigurarea stabilitNPii Oi securitNPii n regiune. 7oul Acord va nlocui rePeaua actualN de B. de acorduri bilaterale Oi de comerP liber dintre PNrile din *uropa de 2ud *st Oi va contribui la crearea unei zone de comerP liber in regiune. Acordul privind amendarea '*8&A va fi unul modern, n concordanPN cu regulile ,rganizaPiei -ondiale a 'omerPului. Acordul a contribuit la mbunNtNPirea regimului comerPului Oi la pregNtirea membrilor sNi pentru eventuala aderare la )niunea *uropeanN. ?biective generale PNrPile vor nfiinPa o zonN de comerP liber n concordanPN cu prevederile Acordului '*8&A Oi n conformitate cu regulile Oi procedurile relevante ale ,-'. Eona de comerP liber va fi nfiinPatN ntr o perioadN de tranziPie ce se va nc%eia cel mai trziu la B0 decembrie ./0/$ 'onsolidarea ntr un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerPului realizat prin sistemul acordurilor bilaterale de comerP liber deja nc%eiate ntre PNrPi$ +mbunNtNPirea, n continuare, a condiPiilor pentru promovarea investiPiilor, inclusiv a investiPiilor strNine directe$ 'reOterea comerPului cu mNrfuri Oi servicii Oi impulsionarea investiPiilor prin reguli corecte, clare, stabile Oi predictibile$ *liminarea barierelor Oi a distorsiunilor din calea comerPului Oi facilitarea circulaPiei mNrfurilor n tranzit Oi a circulaPiei transfrontaliere a mNrfurilor Oi serviciilor ntre teritoriile PNrPilor$

,ferirea de condiPii corecte de competiPie pentru comerP exterior Oi investiPii Oi desc%iderea treptatN a piePelor pentru ac%iziPii publice ale PNrPilor$ ,ferirea de protecPie corespunzNtoare a drepturilor de proprietate intelectualN n conformitate cu standardele internaPionale$ Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea Oi aplicarea Acordului$ 'ontribuPia prin acestea la dezvoltarea armonioasN Oi creOterea comerPului mondial.
&abelul :

Statele membre CE=*A, cu anul intr4rii 2i ie2irii din organiza6ie


St"te$e (e(#re Polonia )ngaria !epublica 'e%N 'e%oslovacia 2lovacia 2lovenia !omnia =ulgaria 'roaPia !epublica -acedonia =osnia Oi KerPegovina -oldova 2erbia -untenegru Albania Cosovo 0993 099? 0999 .//. .//3 .//? .//? .//? .//? .//? .//? .//: .//? .//? V V V V V V V V 099. .//: "nu$ "der>r 099. 099. "nu$ e? r 3B4 .//: .//:

(M) ca urmare a aderNrii la )niunea *uropeanN. %ttp#QQro.RiJipedia.orgQRiJiQAcordulS'entralS*uropeanSalS'omer4'14ABuluiS<iber

Structura institu6ional4 '*8&A, deOi este consideratN Oi funcPioneazN ca o organizaPie economicN regionalN, nu are o structurN instituPionalN UclasicNA, n sensul cN nu este prevNzutN cu un secretariat cu caracter permanent. 3euniunile de e-per6i CE=*A, care se desfNOoarN periodic la intervale de aproximativ . B luni la nivel de director din ministerele responsabile cu relaPiile comerciale internaPionale, au un rol esenPial n funcPionarea '*8&A. *xperPii '*8&A asistN Comitetul &i-t la ndeplinirea atribuPiilor sale, prin rezolvarea obiectivelor stabilite de reuniunile acestuia Oi de summit ul primilor miniOtri ai PNrilor membre. &otodatN, reuniunile de experPi sunt menite sN abordeze orice probleme legate de funcPionarea '*8&A Oi sN pregNteascN decizii sau recomandNri pentru 'omitetul -ixt. PreOedinPia 'omitetului -ixt al '*8&A este asiguratN, dupN principiul rotaPiei, de cNtre fiecare ParN membrN. Politica economic4 Principalele rezultate aOteptate de la lansarea '*8&A s au concentrat n direcPia creOterii sc%imburilor comerciale reciproce, prevenirii efectelor de deturnare de comerP Oi minimizNrii efectelor negative ale atomizNrii piePei PNrilor din regiune. Participarea unei PNri la '*8&A se diferenPiazN ntructva de participarea la alte grupNri regionale ca urmare a stadiului de la care pornesc partenerii Oi a obiectivelor urmNrite. 2e sperN cN participarea la '*8&A va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare Oi, prin coordonarea politicilor economice, se poate obPine un mai mare grad de stabilitate politicN n zonN. 'eea ce le uneOte pe aceste PNri este dorinPa comunN de a adera ct mai repede la )niunea *uropeanN Oi speranPa ca prin valenPele '*8&A se grNbeOte ndeplinirea cerinPelor acestui demers. 'apacitatea de a face faPN cerinPelor unui exerciPiu integraPionist poate transmite la =ruxelles un mesaj favorabil cu privire la capacitatea candidaPilor de a face faPN exigenPelor integrNrii n )*. <a nivelul '*8&A se va alimenta o concurenPN, uneori neloialN, ntre PNrile participante pentru a dovedi care este cea mai pregNtitN pentru aderarea la structurile )niunii *uropene. +n perioada .//0 .//:, comerPul din regiune a crescut cu BB4, fiind de .,? miliarde de euro la nceputul perioadei, iar la sfrOit atingnd B,1 miliarde de euro, potrivit datelor 'omisiei *uropene. +n acelaOi timp, comerPul cu PNrile neafiliate a crescut cu .04, de la B/,. miliarde de euro n .//0 la B3,: miliarde de euro n .//:.

&.. Acordu$ Euro*e"n de L #er Sc2 (# 3AELS4


Constituire Acordul European de 5iber Sc,imb (&%e European Free Trade Association A*<2) a luat fiinPN la B mai 093/, ca alternativN a statelor europene care nu erau admise sau nu doreau sN se alNture 'omunitNPii *conomice *uropene (astNzi )niunea *uropeanN). 'onvenPia A*<2 a fost semnatN la : ianuarie 093/ n 2tocJ%olm de cNtre ? state. AstNzi, numai "slanda, 7orvegia, *lvePia Oi <iec%tenstein au rNmas membre ale A*<2, dintre care numai 7orvegia Oi *lvePia sunt membri fondatori. Conven6ia de la Stoc@,olm a fost nlocuitN cu Conven6ia de la Aaduz (<iec%tenstein) semnatN la .0 iunie .//0 Oi intratN n vigoare la 0 iunie .//.. Prin aceastN nouN 'onvenPie au fost aduse cteva modificNri# introducerea unor noi domenii de cooperare# comerPul cu servicii, investiPiile, libera circulaPie a persoanelor, securitate socialN, transportul aerian Oi rutier, drepturile de proprietate intelectualN etc$ funcPiile 'onsiliului A*<2 au fost sporite n scopul de a reflecta sc%imbNrile istorice ale misiunii A*<2, n special cu referire la regimul de zonN liberN a statelor partenere. 7oua 'onvenPie oferN un cadru mult mai coeziv pentru relaPiile economice dintre cei patru membri Oi un set mbunNtNPit de instrumente care sN coordoneze relaPiilor lor interne, precum Oi relaPiile externe cu actualele Oi potenPialele PNri partenere.

AceastN convenPie promoveazN liberalizarea comerPului statelor membre. &rei dintre PNrile A*<2 sunt membre ale PiePei "nterne a )niunii *uropene prin Acordul asupra Bonei Economice Europene (Economic European Area **A) intratN n vigoare n anul 099:. 'ea de a patra, *lvePia, a optat pentru o nPelegere bilateralN cu )niunea *uropeanN. +n plus, statele A*<2 au nc%eiat acorduri comerciale comune cu un numNr de alte PNri. 2copul iniPial al acestei organizaPii internaPionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale n comerPul dintre statele membre. Prin convenPia A*<2, statele A*<2 au stabilit o zonN de liber sc%imb pentru comerPul mNrfurilor. 'onvenPia a fost completatN, ulterior, printr un acord de integrare economicN pentru sectorul de servicii. 2pre deosebire de )niunea *uropeanN nsN, A*<2 nu este o uniune vamalN, ceea ce nseamnN cN fiecare stat membru A*<2 poate stabili, n principiu, liber taxele vamale Oi politica comercialN externN privind state terPe (non A*<2). Scurt istoric -embrii fondatori au fost !egatul )nit al -arii =ritanii Oi al "rlandei de 7ord, Danemarca, 7orvegia, 2uedia, Austria, *lvePia Oi Portugalia. 8inlanda a devenit membru asociat n 0930 (devenind membru cu drepturi depline n 0933), iar "slanda n 09?/. !egatul )nit Oi Danemarca intrN n 'omunitatea *uropeanN n 09?B (mpreunN cu "rlanda, ncetnd prin urmare sN fie membre A*<2). Portugalia a pNrNsit, de asemenea, A*<2 pentru a intra n 'omunitatea *uropeanN n 0963. <iec%tenstein se alNturN A*<2 n 0990, interesele sale fiind reprezentate pnN atunci de *lvePia. +n 0991 Austria, 2uedia Oi 8inlanda devin membre )* Oi pNrNsesc A*<2.

Acordurile de comer6 liber ale AE5S 2trategia comercialN a statelor membre A*<2 a evoluat dincolo de limitele continentului european. +ncN de la sfrOitul anilor 59/, statele membre A*<2 au acPionat global pentru a Oi menPine poziPia competitivN pe plan internaPional. 8olosind A*<2, statele membre au creat una din cele mai largi rePele de zone de comerP liber, ce asigurN operatorilor economici accesul direct pe o piaPN formatN din aproximativ ::/ milioane consumatori. Principalul motiv pentru care *lvePia, "slanda, <iec%tenstein Oi 7orvegia folosesc A*<2 ca mijloc comun pentru negocierile unor acorduri regionale este acela cN statele A*<2, privite ca un grup comercial, UcntNrescA mai mult dect ca actori economici singulari Oi sunt mai interesante ca potenPiali parteneri comerciali. PnN n prezent, statele A*<2 au nc%eiat 01 acorduri de comerP liber cu 09 state partenere Oi teritorii (vezi 8igura 0).
8igura 0

&rebuie menPionat cN, n timp ce statele membre A*<2 au adoptat o politicN de nc%eiere a numeroase acorduri economice regionale, acest lucru nu diminueazN gradul de prioritate acordat bunei funcPionNri a sistemului comercial multilateral guvernat de ,rganizaPia -ondialN a 'omerPului, cele douN abordNri I bilateralismul Oi multilateralismul I susPinndu se reciproc. Prin acordurile economice regionale ale A*<2 sunt urmNrite mai multe obiective, printre care putem menPiona#

stabilirea unei zone de comerP liber ntre parteneri (se au n vedere produsele industriale, agricole, piscicole etc.)$ liberalizarea comerPului cu servicii, a investiPiilor, ac%iziPiilor publice etc$ furnizarea protecPiei pentru drepturile de proprietate intelectualN$ stabilirea unor reglementNri pentru evitarea Oi rezolvarea disputelor ntre pNrPi$ mbunNtNPirea permanentN a acestora pentru a fi ct mai eficiente lund n considerare Oi sc%imbNrile din cadrul ,-'.

&./ S*"5 u$ Econo( c Euro*e"n 3SEE4


Ce este Spa6iul Economic European Spa6iul Economic European (2**) uneOte cele .? state membre )* Oi cele trei state 2** A*<2 ("slanda, <iec%tenstein Oi 7orvegia) ntr o piaPN internN guvernatN de aceleaOi reguli de bazN. Aceste reguli au ca scop sN permitN mNrfurilor, serviciilor, capitalului Oi persoanelor sN circule liber n cadrul 2**, ntr un mediu desc%is Oi competitiv, un concept cunoscut drept cele patru libert46i. ?biectivul SEE ,biectivul Acordului 2**, aOa cum este prezentat n Articolul 0, este de U a promova nt4rirea continu4 2i ec,ilibrat4 a rela6iilor comerciale 2i economice dintre P4r6ile ContractanteCn scopul cre4rii unui Spa6iu Economic European omogen A. Acordul 2** asigurN condiPii egale de afaceri n ntreaga piaPN internN, prin reguli privind competiPia Oi ajutoarele de stat. De asemenea, conPine prevederi orizontale referitoare la cele patru libertNPi, precum Oi la cooperarea n afara celor patru libertNPi, n aOa numitele domenii de .lanc. Acestea din urmN acoperN domenii cum ar fi cercetarea Oi dezvoltarea te%nologicN, serviciile de informare, educaPia, instruirea Oi tineretul, locurile de muncN, ntreprinderea Oi antreprenoriatul, protecPia civilN. 'ooperarea se desfNOoarN prin activitNPi comune de diferite tipuri, cum ar fi participarea 2** A*<2 la programele )*. SEE nu acoper4 urm4toarele domenii ale politicii )* # politicile comune n domeniul agriculturii Oi pisciculturii (deOi Acordul conPine prevederi privind diverse aspecte ale comerPului cu produse agricole Oi piscicole)$ uniunea vamalN$ politica comercialN comunN$ politica externN Oi de securitate comunN$ justiPia Oi afacerile interne (deOi "slanda Oi 7orvegia fac parte din rePeaua 2c%engen)$ uniunea monetarN ()*-).

2tatele 2** A*<2 nu au transferat nici o competenPN legislativN cNtre instituPiile 2** Oi, ca urmare, toate deciziile 2** A*<2 sunt luate prin unanimitate. Scurt istoric De la nfiinParea A*<2 n 093/, 'omunitatea *uropeanN a fost cel mai important partener comercial al acesteia. +n 09?., PNrile A*<2 au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber sc%imb cu '** cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii generale, n 09??.

<a mijlocul anilor W6/, 'omisia *uropeanN Oi a lansat ambiPiosul proiect al unei piePe interne complet integratN. Planul a fost stabilit prin Actul )nic *uropean, semnat n 0963. +n 096:, statele A*<2 Oi '* au adoptat o declaraPie privind nfiinParea comunN a unui 2paPiu *conomic *uropean (2**), care enumera posibilele cNi de cooperare, n special n domeniul comerPului cu mNrfuri. 2tatele A*<2 au nPeles determinarea politicN a )* de a finaliza crearea piePei interne pnN la 0 ianuarie 099B Oi au decis sN continue dezvoltarea relaPiilor '* A*<2 n paralel cu evoluPiile interne ale )*. +ntre 096: Oi 0969 s a realizat eliminarea barierelor din calea comerPului, caz cu caz. &otuOi, a devenit dificil pentru statele A*<2 Oi pentru '* sN coopereze n condiPiile n care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar altele nu. 'a urmare, n 0969 >acLues Delors, PreOedintele 'omisiei *uropene, a propus o nouN formN de parteneriat, mai structuratN, care avea sN devinN Acordul SEE. 2tatele A*<2 din acea vreme (Austria, 8inlanda, "slanda, <iec%tenstein, 7orvegia, 2uedia Oi *lvePia) au salutat ideea Oi negocierile oficiale au nceput n iunie 099/. Acordul privind 2paPiul *conomic *uropean a fost semnat la . mai 099. la ,porto Oi a intrat n vigoare la 0 ianuarie 099:. *lvePia a votat n decembrie 099. mpotriva statutului de membru al 2** Oi, ulterior, Oi a menPinut Oi dezvoltat relaPiile cu )* pe bazN de acorduri bilaterale. De la 0 ianuarie 0991, Austria, 8inlanda Oi 2uedia au participat la 2** ca state membre ale )*. <iec%tenstein a devenit participant cu drepturi depline n 2** la 0 mai 0991. 7egocierile pentru extinderea 2** au avut loc n perioada ianuarie iulie .//B. +ncepnd cu 0 mai .//: )niunea *uropeanN Oi 2** au fost extinse cu zece noi membri. )azele 9uridice ale AE5S Acordul 2** se bazeazN pe legislaPia primarN (&ratatul de la !oma) a )niunii *uropene Oi pe legislaPia secundarN derivatN (reglementNri, directive, decizii Oi anumite instrumente non obligatorii ale 2**, adoptate de instituPiile )* n mod continuu I cunoscute Oi ca acLuis ul comunitar). 'a urmare, o mare parte a Acordului 2** este identicN cu pNrPile corespunzNtoare din &ratatul de la !oma din 091? care guverneazN cele patru libertNPi. Acordul 2** este constituit din !'; articole, precum Oi din .. anexe Oi :9 protocoale. Anexele se referN la acLuis ul comunitar aplicabil n 2**. Protocoalele includ prevederi referitoare la unele domenii specifice, cum ar fi regulile de origine a mNrfurilor, perioadele de tranziPie stabilite pentru statele 2** A*<2 n anumite domenii Oi procedurile vamale simplificate. )na din principalele caracteristici ale Acordului 2** este cN regulile sale uzuale sunt actualizate continuu prin ad4ugarea noii legisla6ii CE . Acest aspect este esenPial, avnd n vedere impactul considerabil pe care legislaPia comunitarN l are asupra piePei interne. +n fiecare lunN, un numNr de elemente legislative relevante ale 2** sunt ncorporate n Acordul 2** prin decizia 'omitetului 'omun al 2**.

>eciziile politice 2tatele 2** A*<2 au posibilitatea de a influenPa modelarea legislaPiei relevante pentru 2**, adicN pot .ace propuneri c4tre 0E n stadiul elaborNrii proiectelor sau naintea trimiterii acestora n procedura )* de adoptare. AceastN posibilitate este specificatN n Acordul 2** ca un drept al reprezentanPilor statelor 2** A*<2 de a participa la grupurile de experPi ale 'omisiei *uropene Oi de a prezenta spre examinare comentariile 2** A*<2 asupra legislaPiei care urmeazN sN fie adoptatN. DeOi statele 2** A*<2 folosesc aceste posibilitNPi de a modela activ legislaPia, ele nu pot in.luen6a decizia .inal4 a 0E . *le nu pot participa 2i nici nu pot vota n Parlamentul European sau n Consiliul de &ini2tri European (care sunt colegislatorii )* pentru cea mai mare parte a legislaPiei relevante pentru 2**) Oi, ca urmare, trebuie s4 ncorporeze n Acordul SEE decizia .inal4 adoptat4 de alte institu6ii care nu au 6inut seama neap4rat de propunerile de modelare . Aspecte institu6ionale -Nsurile instituPionale aflate sub incidenPa Acordului 2** sunt cuprinse ntr o structurN bazatN pe doi pilieriQbi polarN n care instituPiile 2** A*<2 corespund celor ale )*. Deciziile importante referitoare la Acordul 2** Oi la funcPionarea acesteia sunt @ntreprinderi comuneA Oi sunt adoptate de organisme comune 7vezi sc,ema din .igura ' de mai 9os". 8igura . Structura institu6ional4 a SEE AE5S

2ursa# %ttp#QQRRR.euractiv.roQuniunea europeanaQarticles 4?'displaXArticleQarticle"DS6936Q!omania lasa mostenire A*<2.%tml

?rganisme comune Comitetul Comun SEE rNspunde de administrarea permanentN a Acordului 2**. *ste un forum n care se sc%imbN opinii Oi se iau decizii prin consens pentru ncorporarea legislaPiei 'omunitNPii n Acordul 2**. 'omitetul 'omun este format din ambasadorii statelor 2** A*<2 la )*, reprezentanPi ai 'omisiei *uropene Oi ai statelor membre )* $ Consiliul SEE, compus din miniOtrii de externe ai statelor )* Oi 2** A*<2, furnizeazN impulsul politic pentru dezvoltarea Acordului Oi orientNri pentru 'omitetul 'omun $ Comitetul Comun Parlamentar al SEE 7CCP SEE" cuprinde membri ai parlamentelor statelor 2** A*<2 Oi ai Parlamentului *uropean. 'omitetul contribuie, prin dialog Oi dezbatere, la o mai bunN nPelegere ntre 'omunitate Oi statele A*<2 n domeniile acoperite de Acord $ Comitetul Consultativ SEE cuprinde membri ai 'omitetului 'onsultativ A*<2 Oi ai 'omitetului *conomic Oi 2ocial al )*. 'omitetul lucreazN pentru ntNrirea contactelor dintre partenerii sociali ai ambelor pNrPi Oi pentru cooperarea ntr o manierN organizatN Oi cu caracter de regularitate, n scopul ntNririi cunoaOterii Oi al asigurNrii fluxului de date pentru aspectele economice Oi sociale ale 2**.

?rganismele SEE AE5S 7pilierul SEE AE5S" Comitetul Permanent al statelor AE5S acPioneazN ca un forum n care statele 2** A*<2 se consultN ntre ele si ajung la o poziPie comunN nainte de a se ntlni cu )* n 'omitetul 'omun 2**. *ste compus din reprezentanPi ai 7orvegiei, "slandei Oi <iec%tenstein ului Oi observatori din *lvePia Oi ai AutoritNPii de 2upraveg%ere A*<2. 2ub structura 'omitetului este alcNtuitN mod normal din cinci 2ubcomitete("), sub care se aflN cteva grupuri de lucru. +n septembrie .//B, 'omitetul Permanent a aprobat fuzionarea de facto a 2ubcomitetelor "", """ Oi "; Oi a nfiinPat (rupul pentru 2trategia <isabona Oi alte probleme de politicN orizontalN. +n pilierul 2** A*<2 mai existN douN organisme importante# Autoritatea de 2upraveg%ere A*<2 Oi &ribunalul A*<2 $ Autoritatea de Supraveg,ere AE5S , cu sediul la =ruxelles, asigurN ndeplinirea de cNtre statele 2** A*<2 a obligaPiilor stabilite de Acordul 2**. +n plus, faPN de supraveg%erea generalN privind conformitatea, Autoritatea de 2upraveg%ere are puteri referitoare la competiPie, ajutoare de stat si ac%iziPii publice, reflectnd competenPele extinse pe care 'omisia *uropeanN le are n aceste domenii n cadrul 'omunitNPii $ *ribunalul AE5S, cu sediul la <uxemburg, corespunde 'urPii de >ustiPie a 'omunitNPii *uropene, pentru probleme legate de statele 2** A*<2. &ribunalul se ocupN de acPiuni de ncNlcare de cNtre un stat A*<2 a implementNrii, aplicNrii sau interpretNrii unei reguli 2**, semnalate de Autoritatea de 2upraveg%ere, precum Oi de medierea disputelor dintre douN sau mai multe state A*<2. De asemenea, &ribunalul audiazN apeluri

referitoare la decizii luate de Autoritatea de 2upraveg%ere A*<2 Oi oferN consultanPN tribunalelor din statele A*<2 privind interpretarea regulilor 2**. E-perien6e 2i perspective 'u ocazia celei de a zecea aniversNri a 2** n .//:, statele 2** A*<2 au analizat, mai n detaliu, modul n care 2** a funcPionat n ultimul deceniu Oi ce beneficii le a adus. *xperienPa aplicNrii Acordului 2** confirmN cN acesta funcPioneazN bine, spre satisfacPia comunitNPii de afaceri Oi a cetNPenilor din 2** A*<2. Dezvoltarea principiului recunoaOterii reciproce Oi crearea de standarde comune au fost esenPiale pentru stabilirea unui cadru de afaceri uniform n ntregul 2paPiu *conomic *uropean. 2tatele 2** A*<2 au preluat ntreaga legislaPie armonizatN referitoare la produse care se aplicN n )*. Pentru cetNPenii 2** A*<2, libertatea de miOcare a persoanelor este un beneficiu esenPial. Aceasta este completatN Oi sprijinitN de un sistem de coordonare a sc%emelor de securitate socialN Oi de un sistem de asigurare a recunoaOterii reciproce a calificNrilor Oi diplomelor. Pentru a ajuta comunitatea de afaceri Oi cetNPenii sN descopere Oi sN beneficieze de drepturile pe care le au n piaPa internN, 'omisia *uropeanN a nfiinPat cteva vaste rePele europene care includ cele trei state 2** A*<2. Politica european4 de vecin4tate )* se aflN n procesul de dezvoltare a unui cadru de politicN coerentN privind noua sa vecinNtate. Politica este orientatN spre )craina, =elarus, -oldova, !usia, Armenia, Azerbaidjan, (eorgia Oi cele zece PNri sud mediteraneene, cu care )* are acum graniPN comunN. +n martie .//B, 'omisia a prezentat un 'omunicat care subliniazN cele trei obiective principale ale politicii sale, care se referN la cooperarea politicN, cooperarea n probleme de securitate Oi dezvoltarea socialN Oi economicN (inclusiv aranjamente comerciale preferenPiale). 2tatele 2** A*<2 participN Oi au interese directe n dezvoltarea acestei politici. *le mpNrtNOesc obiectivele politicii de prevenire a apariPiei de noi linii de diviziune Oi de promovare a dezvoltNrii democraPiei Oi economiei n noile PNri vecine. 2tatele A*<2 sunt actori principali n noile relaPii de vecinNtate, stabilindu Oi propriile rePele de acorduri de liber sc%imb sau declaraPii de cooperare cu unele PNri care fac obiectul politicii respective, ca Oi forme de cooperare prin diverse canale. 2tatele 2** A*<2 urmNresc cu interes dezvoltarea pe mai departe a acestei politici Oi evalueazN att impactul ei, ct Oi posibilele domenii de cooperare din interiorul iniPiativei. E-tinderea SEE <a 0 mai .//:, )* a fost extinsN cu zece noi state membre# !epublica 'e%N, !epublica *stonia, !epublica 'ipru, !epublica <etonia, !epublica <ituania, !epublica )ngaria, !epublica -alta, !epublica Polonia, !epublica 2lovenia Oi !epublica 2lovacN. Aceste state participN, de asemenea, la 2paPiul *conomic *uropean extins, de .6 de membri.

7egocierile pentru extinderea 2** au nceput n ianuarie .//B Oi s au concentrat asupra contribuPiilor financiare ale statelor 2** A*<2 pentru reducerea diferenPelor sociale Oi economice din cadrul 2** Oi asupra accesului pe piaPN a produselor din peOte pentru a menPine fluxurile comerciale cu noile state membre. 7egocierile s au nc%eiat n iulie .//B Oi Acordul a fost semnat n luna noiembrie a aceluiaOi an. +n general, se aOteaptN ca extinderea sN aibN un impact pozitiv. 2tatele 2** A*<2 vor avea acces la o piaPN internN extinsN, cuprinznd :11 milioane de consumatori. 2** asigurN un cadru de afaceri uniform, cu stabilirea unor reguli Oi standarde comune pentru ntregul 2paPiu ceea ce va facilita Oi extinde relaPiile comerciale.

&.1 Or'"n 6"t de nte'r"re econo( c" d n "$te 6one "$e $u( dec7t Euro*"
&.1.& Inte'r"re" econo( c" *e cont nentu$ "(er c"n !.D.!.! 1ntegrarea n America de Nord E Bona de 5iber Sc,imb din America de Nord 7Nort, America =ree *rade Agreement E NA=*A" <ansnd la 0 ianuarie 099: Acordul de <iber 2c%imb 7ord American, America de 7ord este promotoarea unei grupari regionale care a implicat nca de la nceput limitarea la doar doua aspecte economice I comert si investitii. Desi nu s au propus obiective la fel de ambitioase precum sunt cele ale )niunii *uropene, anumite domenii I probleme de mediu si conditiile de munca I sunt deja acoperite prin prevederile acordului. *volutia procesului integrationist n aceasta regiune confera o serie de particularitati, care tin de atitudinea statelor membre fata de fenomenul de regionalizare (n special 2)A), de tipologia economiilor care compun respectiva zona de liber sc%imb (doua economii dezvoltate si o tara n dezvoltare, mai mult # superputerea mondiala 2)A si doua state cu potentiale economice, politice si comerciale diferite 'anada si -exicul). 7A8&A nu a debutat sub bune auspicii. -exicul s a confruntat la finele anului 099: cu o criza financiara de proportii. -ulti critici ai Acordului 7A8&A considera criza peso ului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber sc%imb. *xista voci care afirma ca 7A8&A a constituit un sprijin pentru guvernul mexican n traversarea unei crize determinate de factori externi. Dar prin ce s ar putea defini n formula cea mai simpla 7A8&A, de la lansare pna n prezent H 7A8&A reprezinta cea mai mare zona de liber sc%imb, cu o piata de :.3 mil. consumatori si cu o valoare totala a productiei de bunuri si servicii de 0./// mild. )2D (0QB din produsul global mondial). 7A8&A este o grupare integrationista care a facut posibila, n decurs de un deceniu de la lansare, o crestere economica a partenerilor de # B64 n cazul 2)A, B/,94 n cazul 'anadei si de B/4 n cazul -exicului. +n intervalul de timp 099: .//B, e-porturile Statelor 0nite catre ceilalti doi parteneri au crescut de la 0B:,B mild. )2D la .1/,3 mild. )2D (adica# de la :3,1 mild. )2D la 0/1,: mild.)2D n cazul relatiilor cu -exicul si de la 6?,6 mild. )2D la 0:1,B mild. )2D n relatiile cu 'anada)$ E-porturile &e-icului catre 2)A au crescut n intervalul de timp analizat cu aproximativ .B: 4 (de la 16,9 mild. )2D), atingnd valoarea de 0B6 mild. )2D, iar exporturile catre 'anada au crescut de la .,3 mild. )2D (nivel care a carecterizat anul precedent integrarii, respectiv 099B), la 6,3 mild. )2D (n anul .//B), adica a nregistrat o crestere cu ..?4 n decurs de un deceniu de liberalizari comerciale$

E-porturile Canadei catre partenerii 7A8&A au crescut cu aproximativ 0/:4, de la 00B,3 mild. )2D la .B0,? mild. )2D n relatia cu 2)A(n perioada 099B .//.) si de la /,9 mild. )2D (la sfrsitul anului 099B) la 0,6B mild. )2D n anul .//B n relatia cu -exicul$ 7A8&A a permis majorarea importurilor mexicane si canadiene pe piata americana, nu nsa cu acelasi ritm cu care au crescut importurile -exicului si 'anadei din 2)A. 'anada s a situat n mod constant la nivelul de 064 din totalul importurilor americane, n timp ce cota importurilor americane din -exic a crescut de la 3,64 n 099B la 00,34 n anul .//.$ +n decursul primului deceniu de functionare a 7A8&A, nivelul productivitatii activitatii economice a crescut cu .64 n 2)A, cu 114 n -exic si cu .B4 n 'anada$ *ficienta economiilor s a reflectat printr o pozitionare favorabila pe piata internationala$ 7A8&A, ca si grupare, cuantifica aproximativ 094 din exporturile globale mondiale, si .14 din importurile globale$ 7A8&A reprezinta un mediu investitional atractiv# n decurs de un deceniu investitiile ntre parteneri s au dublat, depasind nivelul de B// mld. )2D, si a crescut n acelasi timp prezenta investitorilor straini din afara 7A8&A$ 7A8&A receptioneaza n prezent peste .:4 din investitiile straine directe nregistrate la nivel mondial, si furnizeaza .14 din fluxurile de investitii straine directe$ 7A8&A si a cstigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu si a celor de munca n cadrul colaborarii trilaterale. 7A8&A aspira la extinderea catre sud, la cuprinderea unui numar tot mai mare de state de pe continentul american n planul de integrare regionala.

!.D.!.' 1ntegrarea n America 5atina si Caraibe 8enomenul integrationist de pe continentul latino american si din regiunea 'araibelor are deja o traditie, nsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila n ceea ce priveste nc%eierea acordurilor de asociere din regiune. "n anii 51/ deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare n vederea crearii mult speratei Piete 'omune a Americii <atine. '*PA< ('omisia *conomica ,7) pentru America <atina) si !aul Prebisc% si au adus aportul %otartor n cadrul initiativei, ndeosebi la nivel te%nic. Aceste deliberari aveau sa se concretizeze n proiecte de integrare ambitioase# &%e <atin American 8ree &rade Association (<A8&A I Asociatia <atino Americana a 'omertului <iber) care n anii 56/ a evoluat n A<AD" (Asociatia de "ntegrare <atino Americana sau <A"A# <atin American "ntegration Association) , &%e 'entral American 'ommon -arJet ('A'- I Piata 'omuna 'entral Americana Q P''A), si Acordul de la 'artagena, cunoscut mai bine ca Andean (roup (A( (rupul Andin), devenit 'omunitatea Andina ('A7) 0939. "ntre timp, statele vorbitoare de limba engleza au creat 'aribbean 8ree &rade Association ('A!"8&A I Asociatia de <iber 2c%imb din Eona 'araibilor), care n anii 5?/ a evoluat n 'aribbean 'ommunitX ('A!"',- I Piata 'omuna din

Eona 'araibilor). 7iciuna din gruparile timpurii nu si au atins dect ntr o proportie minora scopurile, ele Usi au pierdut din sufluA n anii 5?/ si au intrat n criza n anii 56/. America <atina a practicat pna n anii Y6/ politica de industrializare prin substitutia importurilor ("2"), prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere n concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei. Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus, n practica, la izolare si o dezvoltare autar%ica, cu efecte negative, care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat n anul 096. n -exic. Acest model a fost inversat ulterior printr un program de desc%idere catre exterior, de privatizare a structurilor de stat, etc. +n 099/ s a declansat un nou val integrationist ( noul regionalism: e-. crearea &E3C?S03 n anul !;;! - -ercado 'omZn del 2ur Piat a 'omuna a 2udului), bazat pe afinitatea statelor care mparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice, culturale si lingvistice, toate dornice sa sporeasca interactiunea umana, comerciala si politica. Acest avnt s a lovit nsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale pastrarea suveranitatii, actiuni individuale, sc%imbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni. 7oul regionalism latino american demarat la nceputul anilor Y9/ s a bazat pe largi reforme structurale, desc%iderea economiilor catre exterior, promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului n economie. !eformele structurale cele mai vizibile, care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea sc%imburilor comerciale. "n perioada de tranzitie institutiile politice, economice si sociale care caracterizau perioada "2" au disparut si au fost nlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora. Aparatul de protectie la frontiera, programe de industrializare ("2") , subventii, facilitati de creditare pentru anumite activitati, reglementarea investitiilor straine, mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri, politica de ac%izitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc., toate au fost abandonate. Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare, identificndu le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare, c%iar si atunci cnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si, mai mult, c%iar si atunci cnd initiativele multilaterale reciproce se aflau n faze tranzitorii, mai ales dupa finalizarea rundei )ruguaX. +n acest context, integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare. "mplicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate ntre statele latino americane au fost nesemnificative, date fiind nivelurile initiale scazute ale sc%imburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pna atunci. Desc%iderea regionala s a bucurat de popularitate la nivel politic, explicatia constnd n receptivitatea pe plan intern a ideii de Ugetting toget%erA. "ntegrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adncirea liberalizarii, reducerea protectionismului, recrearea starii de competitie ntre parteneri. *ste adevarat ca unele tari, ca raspuns la presiunile socurilor fiscale si ale dezec%ilibrelor balantelor de plati, au recurs la accentuarea protectionismului n

anii Y9/. )niunile vamale, ca de exemplu -*!',2)!, au limitat, si c%iar au exclus, astfel de tendinte. Din punct de vedere instrumental, este clar ca noul regionalism difera radical de vec%iul regionalism si din alte puncte de vedere# atragerea de n!est t str[" ne d recte 3ISD4# ;ec%ea temere fata de dependenta de "2D a fost nlocuita de aprecierea contributiei acestora la sporirea competitivitatii internationale si a accesului la piete. "n era globalizarii se manifesta o concurenta acerba pentru atragerea acestui tip de capital, iar -*!',2)! si 7A8&A sunt zone de real interes pentru "2D. co(ertu$ ntr"re' on"$[# crearea pietelor regionale a stimulat activitatea de comert si investitii, genernd transformari dinamice n sectoarele productive. 'resterea exporturilor intraregionale s a reflectat n plan productiv printr o diferent iere a productiei, crearea de bunuri manufacturate care sa ncorporeze mai multe cunostinte, accentuarea specializarii n productie si economiile de scara n domeniul industrial. 8irmele si au reorientat politicile de marJeting , de investitii si de aliante strategice spre exploatarea pietelor regionale. -ai mult, comertul n anumite sectoare, precum textilele si produsele lactate, a fost avantajat, dat fiind protectionismul exacerbat pe pietele internationale. Cn *$"n 'eo*o$ t c# orientarea politicilor Americii <atine spre [exterior a solicitat o mai activa si strategica participare la nivelul emisferei si pe plan mondial. "ntegrarea regionala a permis statelor din America <atina sa intensifice cooperarea si sa devina jucatori mai eficienti la nivel global. Pe calea integrarii si a comertului s a reusit consolidarea democratiilor la nivelul unor state care s au confruntat ndelung cu regimuri militare si s au consolidat granitele ntre state. *xperienta -*!',2)! este graitoare# naintea integra rii regiunea a fost sub influenta nefasta a starii conflictuale din zonele de granita , acum este o zona pacifista pentru ca disputele au ncetat, statele au descoperit interese comune care prevaleaza asupra orgoliilor nationaliste. ;ec%iul regionalism nu a fost capabil sa genereze si garanteze acest lucru datorita nationalismului autoritar al diferitelor regimuri militare, cu un interes crescut n dispute teritoriale si practici non democratice

Prin aparitia si dezvoltarea gruparilor regionale pe continentul <atino American (dintre care cele mai puternice sunt Piata 'omuna a 'onului de 2ud I -*!',2)! si 'omunitatea Andina 'A7), prin eforturile acestora de a se unifica ntr un bloc unitar sudic si ntr o voce unica pe plan mondial, 2tatele )nite si au vazut afectata %egemonia pe marele continent si a considerat oportuna redefinirea relatiilor cu statele din regiune sub forma unui proiect amplu de integrare# 8.&.A.A. (8ree &rade Area of t%e Americas I Eona de <iber 2c%imb a Americilor), care sa reuneasca B: de state (mai putin 'uba) de pe continentul american. Aceasta zona de comert liber va pune pe noi baze pan americanismul lansat n secolul T"T (conceput la acea vreme dupa modelul Eollverein ului (erman). 8&AA este un plan destul de ambitios, lansat cu ocazia 2ummitului Americilor de la -iami, din decembrie 099:. !ealizarea unei zone de liber sc%imb

de la AlasJa la &ara de 8oc a realizat pasi timizi, nsa punctul de plecare este dat tocmai de 7A8&A. 2)A trebuie sa convinga vecinii din sud ca este n interesul lor sa se alature unei zone de liber sc%imb, iar -exicul trebuie sa se transforme ntr o dovada vie a beneficiilor acestei conlucrari. Daca zona nu functioneaza satisfacator n formula simpla, cum poate functiona ntr un cadru mult mai extins si mai eterogenH !.D.!.+ Bona de 5iber Sc,imb a Americilor 7=ree *rade Area o. t,e Americas" Eona de <iber 2c%imb a Americilor va reprezenta, asa cum si au propus artizanii integrarii emisferei vestice, o extindere a 7A8&A n toate tarile continentului american (n numar de B: de state) , mai putin 'uba (exclusa din ,rganizatia 2tatelor Americane n anul 093.). Prima +ntlnire la nivel nalt a Americilor a avut loc n perioada 9 00 decembrie 099: la -iami (8irst 2ummit of t%e Americas). "n cadrul acesteia participantii au stabilit ca obiectiv prioritar al cooperarii emisferice n domeniul economico comercial, formarea, la orizontul anului .//1, a unei Eone de <iber 2c%imb a Americilor (8ree &rade Area of &%e Americas Q 8&AA I Area de <ibre 'omercio de las Americas Q A<'A). 7egocierile 8&AA au fost lansate oficial n aprilie 0996 cu ocazia 2ummitului de la 2antiago de '%ile si au avut drept rezultat definirea din punct de vedere institutional a mecanismului de negociere. Dar pentru a deveni o zona de liber sc%imb functionala, este nevoie de un tratat bine pus la punct, care sa raspunda deopotriva intereselor tuturor celor B: de state membre c%emate sa ia parte la proces. Asa cum au reflectat demersurile integrationiste pe toate nivelurile sale functionale, elaborarea documentului de baza (tratatul) se prezinta ca o procedura greoaie care naste permanent vii dispute. 'eea ce exista n prezent ca baza a viitorului acord, este un proiect de text, elaborat de cele 9 grupe de negociere, aprobat cu ocazia celui de al treilea 2ummit al Americilor de la \uebec ('anada), din anul .//0. Planul de actiune adoptat la \uebec s a axat pe 06 domenii c%eie# !" democratiaF '"drepturile si libertatile .undamentale ale omuluiF +" 9ustitie, statul de drept si securitatea persoanelorF $" securitatea n emis.eraF G" societatea civilaF D" comert, investitii si stabilitatea .inanciaraF H" in.rastructura si mediuF (" managementul dezastrelorF ;" dezvoltarea sustenabilaF!:" management agricol si dezvoltare ruralaF!!" .orta de munca si soma9ulF!'" ec,itateF!+" educatieF !$" sanatateF !G" egalitatea ntre se-eF!D" populatia indigenaF !H" diversitatea culturalaF !(" tinerii. Dinamica integrarii "ntegrarea trebuie nteleasa ca proces dinamic, desc%is extinderii permanente catre noi si noi domenii de interes, orientat catre corijarea diferentelor. Eonele de liber sc%imb caracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult @staticeA. Acordul de constituire se transforma n cadrul de guvernare pe termen lung# 7A8&A nu a fost conceputa ca o etapa initiala a unui proces de adncire a integra rii, asa cum s a ntmplat n *uropa ,ccidentala, 7A8&A a fost creata pentru extinderea si nu pentru adncirea integrarii. @DinamicaA extinderii 7A8&A poate fi interpretata doar din perspectiva extrapolarii asimetriilor catre sud, ca o dinamica pe orizontala si nu vertical ascendenta.

Dimensiunea sociala @Eonele de liber sc%imb asimetriceA sunt indiferente la strategiile sociale regionale# spre exemplu, saracia si analfabetismul sunt probleme lasate n afara sferei de interes comun. "n cadrul 7A8&A s au creat comisiile pentru cooperarea n domeniul muncii si n domeniul mediului nconjurator. 8unctionarea lor a demonstrat o slaba capacitate de a solutiona problema conditiilor inadecvate de lucru, lipsa securitatii si a rigorilor sanitare n cadrul @maLuiladorasA din -exic, care exporta n 2tatele )nite si nici problema poluarii apei, solului si aerului din ariile n care maLuiladoras (in bound plants) functioneaza. "n )* exista preocupari n ceea ce priveste politicile de munca, educatia, protectia sociala, protectia consumatorului etc. si se identifica la nivelul )* intensificarea eforturilor de solutionare comuna a problemelor care apar n cadrul acestor domenii pe masura adncirea integrarii. Dimensiunea producti aD @Acordurile de liber sc%imb conventionaleA nu ofera posibilitatea de coordonare n domeniul productiei. De exemplu, n cazul unei zone de liber sc%imb ntre statele andine si 2)A, tarile latino americane poseda structuri productive si de export similare si s ar concura puternic pe piata 2)A. "ntr o astfel de situatie, orice masura de coordonare a productiei regionale ar fi atacata drept contrara liberului sc%imb. "n cadrul unui astfel de @acord de liber sc%imb conventionalA nu ar exista masuri de asistenta pentru dezvoltare destinate statelor mai putin dezvoltate, cum sunt cele cuprinse n cazul Eonei de <iber 2c%imb 2)A America 'entrala I 'A8&AQ).2. 'entral American 8ree &rade Agreement (n realitate componentele de asistenta cuprinse n acord nu s au regasit n practica). "ntegrarea n stadiile sale avansate permit stabilirea de politici sectoriale performante ntre diferite economii, inclusiv acordarea de regimuri comune de protectie. Pe aceasta cale se poate sustine complementaritatea si coordonarea productiei prin intermediul politicilor comune. *xemplul cel mai elocvent este Politica Agricola 'omuna a )niunii *uropene. 'oordonarea politicilor solicita la rndul sau o serie de angajamente macroeconomice regionale, cum este cazul )*, care a reusit introducerea monedei unice si crearea =ancii 'entrale *uropene. @Acordurile de liber sc%imb conventionaleA au dovedit a avea o capacitate limitata de a sustine cresterea exporturilor si a caracterului antrenant al acestora n generarea bunastarii. Desi s au nregistrat n unele cazuri (-exicul n cadrul 7A8&A) cresterea exporturilor si a P"= ului, reducerea saraciei si restabilirea ec%itatii sociale nu s au nfaptuit. Pentru aceasta este nevoie de mecanisme active de redistribuire a veniturilor. !o"ilitatea #actorilor de productie "n cadrul zonelor de liber sc%imb cu probleme de asimetrie, se promoveaza ideea liberei circulatii a marfurilor si capitalurilor, dar nu si a fortei de munca (este cazul cetateanului mexican care nu poate munci sub protectia acordului 7A8&A n 2)A$ prevederi similare sunt cuprinse n cadrul acordului '%ile I2)A). Dimensiunea politica "n cadrul @acordurilor de liber sc%imb conventionaleA dimensiunea politica este absenta. +ntlnirile si dialogul se poarta la nivelul de reuniuni ministeriale si de sefi

de state. Dificultatea ncorporarii dimensiunilor politice n cadrul negocierilor au fost destul de clare n cadrul 2ummitului 8&AA de la -onterreX (-exic, .//:), cnd s a dorit atingerea unui compromis n domeniul politicilor de dezvoltare, sociale si ambientale, ele nu au dus la nici un rezultat. @Acordurile de liber sc%imb conventionaleA nu se cantoneaza numai la nivelul liberalizarii fluxurilor comerciale, dar si la aspecte conexe acestora# reglementarea liberei circulatii a capitalurilor, drepturile de proprietate intelectuala, servicii (nu numai cele traditionale, de telecomunicatii, dar si cele educationale si sanatate etc.), emigrarea, ac%izitii guvernamentale, etc. Aceste teme ajung sa ncorporeze o serie de aspecte legate de dezvoltarea nationala si limiteaza actiunile guvernamentale. 2ub umbrela @drepturilor investitorilorA de transfer al capitalurilor si al @tratamentului nationalA, orice masura sociala, ambientala sau de pe piata muncii poate fi acuzata ca limiteaza libera circulatie a capitalurilor sau ca ar genera tratament diferentiat investitorilor. Analiza recenta a negocierilor dintre 2)A si natiunile andine a demonstrat, spre exemplu, ca acest tip de acorduri de liber sc%imb erodeaza puternic rolul statului natiune, dar nu ca o cedare a atributelor suveranitatii catre structuri supranationale (cum se ntmpla n cazul )niunii *uropene), ci catre mecanismele private. $olitica e%terna si de securitate si comertul Actiunea 2)A de a exercita presiuni asupra Americii <atine n scopul nc%eierii de acorduri de liber sc%imb este influentata de factori interni (interesele transnationalelor de a si extinde pietele, controlul asupra economiilor din jur, limitarea emigratiei, etc.) si externi (prezenta )niunii *uropene n America <atina si existenta unor grupari integrationiste autonome n regiune). +n acest context de factori, 2)A a utilizat o serie de instrumente de control# presiunile asupra -exicului pe parcursul negocierilor 7A8&A, interzicerea participarii unor reprezentanti din America <atina ca observatori n cadrul rundelor de negocieri, relansarea negocierilor cu '%ile pentru zona de liber sc%imb, dupa ce acesta a anuntat intentia de a deveni membru cu drepturi depline n cadrul -*!',2)!. Aceste masuri fac parte dintr un plan mai amplu al 2tatelor )nite ale Americii, cel al @2trategiei de 2ecuritate 7ationalaA, care ncorporeaza ca piloni principali 8&AA si acordurile de liber sc%imb, n calitate de instrumente de promovare a procesului de expansiune teritoriala si a influentei marii puteri. 1&'&( Integrarea economica )n Asia si )n A#rica !.D.'.! Asociatia *arilor din Asia de Sud-Est 7ASEAN" Asociatia &arilor din Asia de 2ud *st I A2*A7 (Association of 2out% *ast Asian 7ations) I este una dintre cele mai vec%i si mai importante formule de integrare economica din Asia si c%iar din lume. Asociatia a fost nfiintata pe 6 august 093?, ca un for de cooperare economica si politica ntre statele Asiei de 2ud *st. Printre membrii fondatori s au numarat# "ndonezia, -alaezia, 8ilipine, 2ingapore si &%ailanda. +nca de la crearea sa, A2*A7 s a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara doritoare din sud estul asiatic, care ar fi gata sa respecte principiile care

stau la baza existentei sale. &ensiunile politice din zona au blocat acest deziderat. Amenintarea pe care o reprezenta ;ietnamul, puternic sustinut de colosul sovietic, a facut ca statele A2*A7 sa ncerce sa mentina un oarecare ec%ilibru politic n regiune, desi suspiciunile le erau alimentate de elemente ct se poate de reale, precum conflictul dintre ;ietnam si 'ambogia. !abdarea de care statele membre A2*A7 au dat dovada n ncercarea lor de a neutraliza influenta negativa potentiala a ;ietnamului n regiune a dat roade si, n 099:, toate ta rile din grupare au reusit sa ajunga, dupa ./ de ani, la o normalizare a relatiilor cu acest stat. Astfel nct, tara care cu .. de ani n urma (n 09?B) se opusese ferm largirii A2*A7, grupare pe care o considera un bastion anti comunist, devine, n iulie 0991, n urma summit ului A2*A7 din ;ietnam, cel de al ? membru al acestei grupari. Acum, din A2*A7 mai fac parte, alaturi de cele cinci state fondatoare ("ndonezia, -alaezia, 8ilipine, 2ingapore si &%ailanda) si =runei, 'ambogia, -Xanmar, <aos si ;ietnam. Populatia celor 0/ tari care intra n prezent n component a A2*A7 este de circa 1// milioane de persoane, ceea ce transforma, potential, zona, ntr una din cele mai mari piete ale lumii. Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale bogate, se ntind pe o suprafata considerabila si se afla n apropierea rutelor strategice care leaga ,ceanul Pacific de ,rientul -ijlociu, Africa si *uropa. +n ultimii ani ai deceniului al 9 lea al secolului trecut, a nceput sa se dezvolte ideea unor Uzone economice subregionaleA, care ar fi putut, dupa opinia autoritatilor de atunci din statele A2*A7, sa contribuie la adncirea integra rii economice n zona, fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale. Au aparut astfel, o serie de mini grupari, Atriung%iuri ale cresteriiA, care nsa au avut un impact minor. 'onstatnd lipsa de consistenta a tuturor ncercarilor de pna atunci, tarile membre A2*A7 si au legat sperantele de crearea unei zone de liber sc%imb (A8&A). &arile membre au stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare n interiorul zonei, pna la nivelul de / 14 la produsele manufacturate n urmatorii 01 ani, ncepnd cu 0 ianuarie 099B. 'riza financiara din anii 099? 0996 a ncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia de sud est. 2tatutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul ntrebarii. 2 a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat, ca rapida crestere economica a UipotecatA viitorul acestor economii. -ulte tari s au ncarcat de datorii, au recurs la masuri de restructurare pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar, au urmat concedieri, perioade de instabilitate politica si sociala. ,ricum, partea buna, daca se poate vorbi de asa ceva, a crizei asiatice a fost, din punctul de vedere al statelor A2*A7, constientizarea vulnerabilitatilor comune, a necesitatii unui efort staruitor pentru consolidarea pietei comune alcatuite din pietele economiilor respective. !.D.'.' Cooperarea Economica Asia-Paci.ic 7APEC" +n deceniile ce au trecut de la sfrsitul celui de al doilea razboi mondial, tarile din Asia de *st s au caracterizat printr o crestere economica

puternica si constanta. <a nceput a fost >aponia. +n perioada imediat postbelica, niponii s au lansat, cu determinarea specifica, spre o reconstructie economica n masura sa uimeasca ntreaga lume si sa i propulseze ntre primele puteri economice ale planetei. Au urmat @dragoniiA asiatici I Kong Cong, 'oreea de 2ud, &aiRan si 2ingapore I care, c%iar daca nu pot aspira la statutul de superputere economica, au reusit sa recupereze, n mare masura, ramnerile n urma si sa intre n categoria @noilor tari industrializateA. )n al doilea val de dragoni, alcatuit din "ndonezia, 8ilipine, -alaezia si &%ailanda, dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa, pare a se fi trezit la viata si este n masura sa recupereze decalajele n viitorul apropiat. , evolutie similara nregistreaza n ultimul deceniu si ;ietnam ul, urmat I n mai mica masura I de celelalte tari ale Peninsulei "ndoc%ina. +n fine, sc%imbarile ideologice intervenite n cercurile ce conduc cel mai populat stat al lumii I !epublica Populara '%ineza I au descatusat energii nebanuite, ce au condus la cresteri economice spectaculoase, menite sa transforme semnificativ raportul de forte n plan regional si c%iar mondial. &oate aceste evolutii, coroborate cu interesul pe care 2tatele )nite ale Americii l au acordat acestui fenomen, au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute, practic, din zona Atlanticului n cea a Pacificului. Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramne fara efect n planul cooperarii regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii. 'a raspuns la cresterea interdependentei dintre economiile din zona Asia Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi dinamizate si de a si dezvolta spiritul comunitar, a fost nfiintata, n urma cu aproape un deceniu si jumatate, Or'"n 6"t " APEC 3As "n P"c f c Econo( c Coo*er"t on4. -embrii AP*' au un P"= reunit de aproape 03 trilioane de dolari si ntrunesc aproximativ :.4 din comertul mondial. +n ultimul deceniu, AP*' a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul desc%is si cooperarea economica. !olul AP*' a crescut n ultimii ani si acum aceasta se implica att n c%estiuni economice (liberalizarea comertului, facilitarea afacerilor, colaborare economica si te%nica), ct si n rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului nconjurator, educatie, drepturile femeilor n societate). ,rganizatia si propune ca sa se constituie ntr o zona de liber I sc%imb ntr un orizont de timp de mai ndelungat. Aparitia organizatiei este consemnata n 0969, cnd a avut loc n Australia ntrunirea ministrilor comertului si afacerilor externe din 0. tari de pe ambele maluri ale Pacificului, pentru a stabili diverse mijloace de nlesnire a coopera rii internationale n aceasta regiune ce se dezvolta att de rapid. Atunci s a decis nfiintarea organizatiei AP*', ai carei 0. membri fondatori au fost Australia, 'anada, =runei, "ndonezia, >aponia, 'oreea de 2ud, -alaezia, 7oua Eeelanda, 8ilipine, 2ingapore, &%ailanda si 2)A. +n 099B, 2)A au gazduit prima ntrunire anuala a liderilor tarilor membre AP*', la =laJe "sland, lnga 2eattle, cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului, a promova spiritul de comunitate, cresterea economica si dezvoltarea ec%itabila. +ntre 0969 si ntrunirea din 2)A din 099B, AP*' a acceptat sase noi

membri. +n noiembrie 0990, trei noi membri au fost primiti n organizatie# !epublica Populara '%ineza, Kong Cong si &aiRan. +n noiembrie 099B, organizatia a acceptat ca noi membri -exicul si Papua 7oua (uinee, deciznd ca '%ile va deveni membru cu drepturi depline n 099:. Peru, !usia si ;ietnam au fost ultimele tari incluse n organizatie, n noiembrie 0996. Astfel, AP*' cuprinde n prezent .0 de membri. +nca de la nfiintarea organizatiei, AP*' nu s a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii, acest termen subliniind faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic, nu politic. Aceasta grupare constituie un forum de consultari libere, fara o structura organizationala complicata sau o birocratie dezvoltata care sa l sustina. ,rganizatia pentru 'ooperare *conomica n zona Asia Pacific opereaza prin consens. +n anul 0990, statele membre s au angajat n conducerea activitatilor lor si a programelor lor de munca pe baza unui dialog desc%is, n care se pune accent pe respectul reciproc n ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor. ,rganele de conducere ale organizatiei sunt 'onsiliul de -inistri, 'onsiliul 'onsultativ si 2ecretariatul. +n cadrul 'onsiliului de -inistri, functia de conducere este asigurata anual, prin rotatie, de un reprezentant al statelor membre. 2tatul care detine presedintia este si responsabil cu gazduirea ntrunirilor anuale ministeriale (ntre ministrii afacerilor externe ai celor .0 de state). &arile membre ale AP*' ului au gazduit o serie de ntruniri la nivel nalt pe teme privind educatia, energia, mediul, finantele, resursele umane, cooperarea te%nologica, sprijinirea ntreprinderilor mici si mijlocii, telecomunicatii, transporturi. *conomiile AP*' au ales calea desc%iderii, integrarii, reformei institutionale si a unei mai bune guvernari si cooperari. 2e pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita, daca se iau n considerare evenimentele din ultimul deceniu. 2ingurul obstacol major I criza financiara asiatica I a provocat o panica financiara, care a condus la o scadere a investitiilor n zona, datorata n special ngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari. Pentru a face fata provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste, capabile sa depaseasca riscuri imprevizibile este necesara mai multa desc%idere, integrare, colaborare regionala si o mai buna guvernare. !.D.'.+ 1ntegrarea economica n A.rica "deea unei Africi integrate a aparut nca din anii 51/ 53/, de la cucerirea independentei cvasitotalitatii tarilor de pe acest continent. "ntegrarea ar fi trebuit sa cuprinda att aspectele comerciale, ct si cele ale politicilor economice, infrastructura, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca, astfel nct sa se valorifice toate oportunitatile oferite de o regiune cu nebanuite bogatii. Din pacate, aceasta idee a ramas la acelasi stadiu si foarte putine lucruri au fost facute n acest sens. Procesul de integrare n Africa nregistreaza cele mai scazute performante. Co(un t"t $e econo( ce re' on"$e "fr c"ne au multi membri, care fac parte din mai multe organizatii n acelasi timp (din cele 1B de tari, .? de tari fac parte din doua grupari, 06 din B grupari, !.D. 'ongo c%iar din patru, iar cele mai multe din

doua organizatii), sunt subapreciate de guverne, insuficient finantate si, n ciuda unor succese izolate, nu si au atins obiectivele. 'resterea productiei la nivelul tarilor membre, ca si intensificarea sc%imburilor comerciale au ramas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comertul international fiind sub nivelul unor tari ca -area =ritanie sau ,landa. 'ontinentul african este @gazdaA a nu mai putin de 0: grupari economice intraregionale, din care jumatate au o importanta relativa mai mare# A-) I )niunea Araba -agrebiana, cu 1 membri, [ ',-*2A I Piata 'omuna a Africii de ;est si de 2ud, cu ./ de membri, *''A2 I 'omunitatea *conomica a 2tatelor 'entral I africane, cu 01 membri, *',DA2 I 'omunitatea *conomica a 2tatelor din ;estul Africii, cu 01 membri, 2AD' I 'omunitatea de Dezvoltare a Africii de 2ud, cu 0: membri, "(AD I Autoritatea "nterguvernamentala de Dezvoltare, cu ? membri, '*7 2AD I 'omunitatea 2tatelor Africane din 2a%el, cu 06 membri, Alaturi de acestea, n Africa mai functioneaza nca alte ? grupari economice intraregionale# )*-,A I )niunea *conomica si -onetara ;est Africana, cu 6 membri, toti apartinnd *',DA2, -!) I -ano !iver )nion, cu B membri, apartinnd *',DA2, [ '*-A' I 'omunitatea *conomica si -onetara 'entral Africana, cu 3 membri, apartinnd *''A2, '*P(< I comunitatea *conomica a &arilor din Eona -arilor <acuri, cu B membri, apartinnd *''A2, *A' I 'omunitatea *st Africana, cu B membri, . apartinnd ',-*2A si unul 2AD', ",' I 'omisia ,ceanului "ndian, cu 1 membri, : apartinnd ',-*2A si unul 2AD', 2A') I )niunea ;amala a Africii de 2ud, cu 1 membri, [apartinnd att 2AD' ct si ',-*2A (. tari). Analiza gruparilor economice africane arata ca, din punct de vedere organizatoric, ele nu sunt cu nimic mai prejos dect @colegeleA lor mult mai performante, ca )* sau 7A8&A. Au secretariate operationale, ntlniri la nivel ministerial si al grupurilor de lucru, aranjamente institutionale complexe, declaratii politice, dar le lipsesc rezultatele. 'ele mai multe dintre masurile de integrare cuprinse n protocoale, decizii si acorduri nu sunt transpuse n practica la nivel national, ca urmare a lipsei unor mecanisme de planificare, organizare, coordonare si urmarire a deciziilor luate. Acest lucru explica esecurile nregistrate pna acum n ceea ce priveste respectarea angajamentelor luate, lipsa de vointa a guvernelor de a subordona interesul politic national scopurilor pe termen lung ale gruparilor economice regionale, monitorizarea rezultatelor obtinute att n plan comercial, ct si al stabilizarii macroeconomice. 7erealizarile statelor membre ale diverselor grupari sunt reflectate c%iar de incapacitatea de a colecta fondurile necesare pentru transpunerea n practica a

obiectivelor propuse. De exemplu, ',-*2A si '*-A' au nregistrat o scadere a ratei de colectare a contributiilor de la 0//4 n 099B, la 1/4 n 0996. -ai mult dect att, contributiile actuale ale statelor abia acopera costurile de operare ale gruparilor regionale, ceea ce face ca atingerea scopurilor propuse, din punct de vedere financiar, sa depinda ntr o foarte mare masura de asistenta straina. 'u toate pierduta. !ezultate atingerea aceste dificultati, integrarea pe continentul african nu este o batalie 'u multa energie si mult sprijin se pot obtine rezultatele asteptate. mai vizibile au fost obtinute n domeniul integrarii comerciale. Pentru stadiului unei uniuni economice sunt necesare eforturi considerabile.

Poate ca mai mult dect n oricare alta regiune a lumii, integrarea pe continentul african este singura solutie de a iesi din conul de marginalizare n care se afla acum. <ipsa resurselor financiare, a infrastructurii, problemele sociale cu care se confrunta sunt doar cteva dintre coordonatele ce definesc situatia grea a acestui continent. 2uccesul va depinde ntr o masura covrsitoare de cooperarea si angajamentul gruparilor regionale n redefinirea rolului lor.

% #$ o'r"f e se$ect !" 0. =A<A22A, =., European Economic 1ntegration, Amsterdam, 7ort% 09?1. Kolland,

.. D*7&, -. '., *,e European EconomI, &%e (lobal 'ontext, <ondon, !oudledge, 099?, p. B:. B. D*;<"7, !., *2&*;AD*,!DA<, A., J,atKs NeL in t,e NeL 3egionalism in t,e Americas, "7&A< "&D 2&A, DorJing Paper 3. :. ()DG7A2, *., >os caminos distintos: tratados de libre comercio I procesos de integraciMn 1. K*!2'K*<, -., 5KNconomie de la CommunautN europNenne, Paris, Armand 'olin, 099.. 3. <,D*7&KA<, A., ?s Estados 0nidos e a America 5atina na virada do seculo, Politica *xterna, vol. 9 no.B dezQjanQfev .///, !io de >aneiro Paz e &erra,. ?. 7*(*2'), D., Spre o tripolarizare *conomica nr. 01Q0991, p. .6. a comertului mondial , &ribuna

6. !"-=A)<D, (., 5KEurope des Ouinze , Paris, >;D2, 0991. 9. !,=2,7, P., *,e Economics o. 1nternational 1ntegration, <ondon, Allen )nRin, 096?. 0/. !,<<*&, P%., K)A!&, 8l., Du (rand -arc%] ^ l5)nion *conomiLue et -on]taire, 'ujas, Paris, 0991. 00. %ttp#QQRRR.integracionsur.comQamericalatinaQ(udXnasDesafios&<'s \uito.//:.pdf 0.. %ttp#QQenet.iadb.orgQidbdocsRebservicesQidbdocs"nternetQ"AD=PublicD oc.aspxHdocnum_:0?6:6 0B. 8&AAQ 2ummits of t%e AmericasQ Puebec Plan o. Action# %ttp#QQRRR.summit americas.orgQDocuments4./for4./\uebec4./'itX 4./2ummitQ\u ebecQPoA4./8"7A<4./public4./April4./.04./(eng).doc 0:. QNA=*A E a >ecade o. Success ,,ffice of t%e )2 &rade !epresentative : %ttp#QQRRR.ustr.govQDocumentS<ibrarXQ8actS2%eetsQ.//:Q7A8&ASAS DecadeSofS2uccess.%tml 01. NA=*A E a decade o. strengt,ening and a dInamic relations,ip , ,ffice of t%e )2 &rade !epresentative# %ttp#QQRRR.ustr.govQassetsQ&radeSAgreementsQ!egionalQ7A8&AQasse tSuploadSfile3/3SB191.pdf 03. 2ummit of t%e Americas 'enter, =*AA bac@groundA %ttp#QQRRR.americasnet.netQtradeQftaa.%tm

P"rte" " II-" POLITICI SI INSTRUMENTE COMERCIALE +.& Po$ t c" co(erc "$". Conce*t9 tr"s"tur 9 nstru(ente +.+ Instru(ente de *o$ t c" co(erc "$" de n"tur" t"r f"r" +.- Instru(ente de *o$ t c" co(erc "$" de n"tur" net"r f"r" +.. Po$ t c" co(erc "$" *ro(ot on"$" s de st (u$"re " e8*ortur $or +./ Ind c"tor de ("sur"re " 'r"du$u de nte'r"re ,n co(ertu$ ntern"t on"$ +./.& Gr"du$ de desc2 dere "$ econo( e res*ect !e +./.+ Cnc$ n"t " c"tre e8*ort +./.- R"t" de *enetr"re *e * "t" ntern" +./.. R"t" de sc2 (# +././ Ind c"tor " 'r"du$u de s*ec "$ 6"re ntern"t on"$"

+.& Po$ t c" co(erc "$". Conce*t9 tr"s"tur 9 nstru(ente $olitica comerciala se poate defini ca repezentnd acea conceptie coerenta cu privire la mijloacele pe care o tara le poate utiliza n relatiile comerciale cu exteriorul n scopul maximizarii beneficiilor care pot deriva din aceste sc%imburi. Departe de a se putea desfasura independent, politica comerciala se supune unei duble constr%ngeri# pe de o parte, ea va depinde de toate celelalte m[asuri de politica economica decise la un moment dat la nivel national$ pe de alta parte, va fi influentata si de masurile de politica economica decise de alte tari, n acest domeniu suveranitatea nationala nefiind niciodata intacta.

+n relatiile cu exteriorul, statele pot adopta diferite tipuri de politici economice# Autar,ice I regim caracteristic unei economii nc%ise, n care tara [respectiva consuma ceea ce produce, fara a recurge la importuri. Daca, conform definitiei, sistemele autar%ice nu au nici un fel de legaturi cu alte tari, n realitate, autar%ia nu poate fi nici totala, de vreme ce nici o natiune nu dispune de toate resursele, naturale si umane, pentru a produce ceea ce e necesar pentru locuitori, si nici permanenta, deoarece dezvoltarea autar%ica duce n timp la necesitatea dezvoltarii contactelor cu exteriorul (vezi cazul fostului "mperiu 2ovietic, al 'ubei, 'oreei de 7ord etc.). Speci.ice protectionismului I doctrina economica care consta n protejarea economiei nationale prin limitarea sau interzicerea importului de produse straine. +n acest caz, tara filtreaza sc%imburile cu exteriorul prin intermediul a diferite modalitati protectioniste, tarifare (presupun utilizarea barierelor vamale) si netarifare (utilizarea unor bariere de natura netarifara, precum contingente, norme te%nice, formalitati administrative etc.) Speci.ice liberului sc,imb I doctrina economica liberala caracterizata prin libera circulatie a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, respectiv prin absenta barierelor n calea relat iilor economice internationale. 'onform teoriilor liberale, o tara va fi avantajata de participarea la sc%imburile internationale n masura n care se va specializa (legea avantajelor absolute, legea avantajelor comparative etc.) si si va desc%ide frontierele. +.+ Instru(ente de *o$ t c" co(erc "$" de n"tur" t"r f"r" >e.initie# Politica vamala reprezinta acea componenta a politicii comerciale care se realizeaza cu ajutorul unor reglementari adoptate de stat si care vizeaza intrarea Q iesirea marfurilor din tara. =unctiile politicii vamale# 0. 8iscala I taxele vamale sunt o importanta sursa de venit la buget .. Protectionista I taxele vamale de import, ridicnd pretul marfurilor importate, protejeaza astfel produsele auto%tone B. De negociere I statele pot negocia, n cadru bilateral sau multilateral, diferite concesii vamale, reciproce sau nereciproce.

1nstrumente ale politicii vamale # &arifele vamale, care cuprind taxele vamale percepute asupra marfurilor "Q* <egile vamale, codurile si regulamentele vamale T"8e$e !"("$e De#initieD &axele vamale sunt impozite indirecte percepute de stat asupra marfurilor care trec granitele vamale ale unei tari. Clasi#icareD !. >upa scopul impunerii vamale: taxele vamale cu caracter f sc"$ I au un nivel redus, fiind percepute numai cu scopul procurarii de venit la bugetul statului$ taxele vamale cu caracter *rotect on st I au un nivel mai ridicat, fiind percepute pentru a reduce forta concurentiala a produselor importate. taxele vamale de (*ort I percepute asupra marfurilor importate, au o larga raspndire, vizeaza un nomenclator larg de produse, se practica pe termen lung, au un nivel mai ridicat dect taxele vamale de export sau tranzit. taxele vamale de e8*ort I percepute asupra produselor auto%tone la export, nu au o larga raspndire, vizeaza un nomenclator restrns, pe perioade scurte. 2e folosesc, de regula, pentru a limita anumite exporturi, mai ales de materii prime, pentru a favoriza prelucrarea lor n tara, n perioade de criza sau n cazul n care tara exportatoare este principalul exportator pe piata internationala, pentru a determina cresterea pretului. taxele vamale de tr"n6 t I se percep asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul vamal al tarii. 7u au o larga raspndire, fiind percepute cu scop fiscal$ au un nivel scazut, majoritatea tarilor ncurajnd tranzitul, ca importanta sursa de venit (utilizarea cailor, mijloacelor de transport, porturi, depozite etc.) taxele vamale "d-!"$ore( I se percep asupra valorii vamale a marfurilor "Q*$ se stabilesc sub forma unor procente care se raporteaza la valoarea vamala a marfurilor (ex# ./4 din valoarea vamala a unui autoturism, a unei tone de cereale etc.). 2unt cele mai vec%i taxe vamale si cele mai raspndite. Avanta9e# sunt mai usor de stabilit si nu presupun un tarif vamal detaliat. >ezavanta9e# sunt sensibile la oscila[tiile valorii marfurilor (scaderea preturilor duce la reducerea ncasarilor vamale si reduce efectul protectionist). Pentru aceasta, temporar se percep taxele vamale suplimentare, sub forma taxelor vamale specifice. Permit s[avrsirea de abuzuri, prin facturarea marfii la un pret mai mic dect valoarea reala (vezi prevederile 'odului de evaluare vamala !unda &oJio, 09?9, !unda )ruguaX, 099:). taxele vamale s*ec f ce I se percep pe unitatea de masura fizica a marfurilor "Q* , sub forma unei sume absolute exprimata n moneda tarii respective (ex#

'. >upa obiectul impunerii:

+. >upa modul de percepere:

0//./// lei pentru o tona gru, pentru un tractor de 1/ cai putere, automobil marca !enault etc.) Avanta9e# nu sunt influentate de variatiile preturilor de pe piata externa$ nlatura n mare parte posibilitatea fraudarii deoarece taxa se raporteaza la cantitatea de marfa importata. >ezavanta9e# folosirea lor este greoaie deoarece presupune un tarif vamal foarte detaliat, mereu completat si revizuit, cu fiecare tip de produs. taxele vamale ( 8te Iinclud att taxele vamale ad valorem ct si pe cele specifice. taxele vamale "utono(e 3'ener"$e) I sunt stabilite de catre stat n mod independent si nu pe baza unor conventii, bi sau multilaterale, cu alte tari. De regula, se percep asupra marfurilor care provin din tari cu care nu s au nc%eiat acorduri comerciale si nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate, de aceea sunt considerate a fi taxe vamale aplicate n a.ara regimului clauza nat iunii celei mai .avorizate . *le au, de regula, un nivel ridicat si nu fac obiectul negocierilor. taxele vamale con!ent on"$e 3contr"ctu"$e4I sunt stabilite de stat n nt elegere cu alte state, conform clauzelor din contractele bi si multilaterale. De regula, se percep asupra marfurilor ce vin din tari care si acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate ( se aplica n regimul clauza natiunii celei mai .avorizate ). Au un nivel mai redus ca taxele vamale autonome si fac obiectul negocierilor n cadrul (A&&Q,-'. taxele vamale *referent "$e 3de f"!o"re4I sunt taxe reduse (uneori zero), care se aplica marfurilor care provin din anumite tari, fara a se extinde si asupra marfurilor din alte tari. !eflecta un regim de favoare si sunt considerate a reprezenta o derogare de la clauza natiunii celei mai .avorizate. *xemplu de asemenea taxe# taxele vamale practicate n cadrul gruparilor economice integrationiste, n cadrul 2(P, 2(P' etc. taxele vamale de retors une 3de r"s*uns4 I se aplica de catre state ca raspuns la politica comerciala considerata neloiala a altor state. +mbraca doua forme, taxe vamale antidumping si taxe vamale compensatorii, ambele categorii percepndu se ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale n vigoare. Au un nivel prestabilit (pe care nu l pot depasi)# taxele vamale antidumping nu pot depasi marja de dumping (pret international I pret de dumping), iar cele compensatorii nu pot depasi nivelul subventiei la export (sau al primei la export). 2e pot percepe numai n urma unei proceduri de anc%eta, care sa faca dovada prejudiciului. -asura de raspuns se poate lua n spiritul acordurilor negociate n (A&& (codul antidumping si codul privind subventiile la export si taxele compensatorii). Acest lucru face ca cele doua categorii de taxe sa aiba un dublu caracter, tarifar si netarifar.

:. >upa modul de stabilire de catre stat#

+.- Instru(ente de *o$ t c" co(erc "$" de n"tur" net"r f"r" De#initieD suma de masuri si reglementari de politica comerciala prin care se mpiedicaQlimiteazaQdeformeaza fluxul bunuri si servicii, cu scopul apararii pietei interne de concurenta straina siQsau ec%ilibrarea balantei de plati.

Clasi#icareD bariere netarifare care implica $ ( t"re" c"nt t"t !" a importurilor bariere netarifare care implica limitarea importurilor prin (ec"n s(u$ *retur $or bariere netarifare care deriva din for("$ t"t $e !"("$e s "d( n str"t !e bariere netarifare care deriva din *"rt c *"re" st"tu$u co(erc "$" $" "ct ! t"te"

bariere netarifare care deriva din st"nd"rde$e "*$ c"te *roduse$or (*ort"te s nd 'ene implica limitarea cantitati a a importurilor

Po$ t c s nstru(ente co(erc "$e !" )ariere netari.are care 7restrictiile cantitative la import"

1nterdictii sau pro,ibiri la import # reglementari adoptate de stat prin care se interzice totalQpartial, pe perioade determinateQnelimitate, importul anumitor produse. 2e pot utiliza fie din ratiuni economice (protejarea unor ramuri economice sau ec%ilibrarea balantei de plati), fie politice (discriminarea unei tari) sau sanitare (protejarea sanatatii populatiei). 2e realizeaza prin refuzul organelor de stat de a elibera licenta la import. *xemplu# n )* se utilizeaza n mod selectiv si temporar interdictii la importul anumitor produse agricole. Contingentele # plafoane maxime, cantitative sau valorice, impuse la importul anumitor produse pentru o perioada determinata de timp, de regula un an. 2unt# globale (nu implica o repartizare a plafonului pe tari de provenienta) si bilaterale (implica mentionarea tarii de provenienta) 5icentele # autorizatii acordate de stat firmelor importatoare, pentru un produsQgrupa de produse, pe perioade rezonabile de timp (., :, 1 luni) n functie de natura produsului, tara de provenienta, distanta. 2unt# automate I utilizate pentru produsele liberalizate la import, fiind [acceptate ntr un termen prestabilit$ sunt folosite din considerente de ordin statistic$ neautomate I utilizate pentru produsele neliberalizate la import [(licente pentru administrarea restrictiilor cantitative) si se acorda selectiv, n functie de tara, produs etc. <a rndul lor, cele neautomate sunt globale (eliberate pe baza contingentelor globale) si individuale (eliberate pe baza contingentelor bilaterale). 5imitari voluntare la e-port 7autolimitari": ntelegeri oficiale(neoficiale, ntre anumite tari, prin care tara exportatoare, la cererea (sub presiunea) tarii importatoare, se obliga sa reduca valoarea exporturilor pentru un anumit produs o perioada determinata de timp. 'u alte cuvinte, reprezinta diminuari ale exporturilor acceptate c%iar de tarile exportatoare, sub amenintarea din partea tarii importatoare a recurgerii la masuri restrictive mult mai dure si pe o perioada mai mare de timp. Acorduri privind comercializarea ordonata a produselor # ntelegeri bi sau multilaterale ntre diferite tari, viznd limitarea negociata si controlata a comertului international cu anumite produse. "mplica, pe lnga

autolimitarile la export si respectarea unor limite de pret, a unor prevederi privind clauza de salvgardare (la care pot face apel tarile importatoare atunci cnd interesele lor economice sunt lezate). 2unt de data relativ recenta (anii 6/). .) )ariere netari.are care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor* Prelevarile variabile la import: speci.ice Politicii Agricole Comune, sunt taxe vamale suplimentare, calculate ca diferenta ntre preturile interne mai mari si preturile mondiale, mai scazute$ deoarece pretul comunitar ramne nesc%imbat, n vreme ce pret ul mondial oscileaza, diferenta, care se va modifica si ea, poarta numele de prelevare variabila. Preturi minime si ma-ime la import: Preturile minime I se folosesc atunci cnd costurile de productie interne sunt superioare celor din tarile concurente sau atunci cnd preturile de pe piata mondiala scad astfel nct produsul respectiv ameninta piata$ au niveluri apropiate de pretul intern cu ridicata$ folosite ncepnd cu deceniul opt al secolului al TT lea de catre 2)A si '** n cazul produselor siderurgice japoneze, de )* pentru produsele agricole etc. Preturile ma-ime I se folosesc atunci cnd anumite tari ncearca o crestere artificiala a preturilor pentru anumite produse$ se stabilesc la niveluri apropiate de pretul produselor similare indigene. Ambele categorii de preturi pot fi folosite numai de tari cu rol important de importator pe piata mondiala. A9ustarile .iscale la .rontiera: 2e refera la cea mai mare parte a impozitelor la care sunt supuse marfurile importate. Ajustarile reprezinta un regim fiscal conform caruia produsele de export sunt exonerate de plata impozitelor indirecte, iar cele de import sunt supuse acelorasi impozite ca si marfurile indigene. Practica discriminatorie fata de marfurile importate deriva din evaluarea diferentiata a bazei de impunere# pentru marfurile indigene, impozitele se percep la pretul cu ridicata, pentru marfurile importate, la pretul '"8, la care se adauga taxele vamale si alte taxe. =orme ale a9ustarilor .iscale: *AA I impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al circulatiei marfurilor, nu la ntreaga valoare, ci la valoarea adaugata. *a-a n cascada I impozit de consum calculat la fiecare stadiu al circulatiei marfurilor, la ntreaga valoare$ are caracter cumulativ. *a-a de acciza I impozit perceput asupra produselor care sunt fie monopol al statului (tutun, bauturi, %idrocarburi), fie asupra bunurilor considerate de lux (autoturisme, aparate video etc.). Alte categorii de ta-e# portuare, sanitare, consulare, statistice etc. *a-e de retorsiune (antidumping si compensatorii) I au o dubla natura, tarifara si netarifara$ se pot aplica, conform celor doua 'oduri (antidumping si privind subventiile la export si taxele compensatorii) trebuie declansata o procedura de anc%eta prin care se face dovada prejudiciului, pe perioada careia sunt sistate relatiile comerciale. >epozitele 7depunerile" prealabile de valuta la import I masura conform careia firmele importatoare sunt obligate sa depuna n contul organelor vamale o cota n valuta din viitorul import, cu cel putin 3 luni nainte de efectuarea lui$

sumele depuse nu sunt purtatoare de dobnzi, ca atare, pentru recuperarea pierderii, va fi necesara cresterea pretului la bunurile importate. +" )ariere netari.are care deriva din #ormalitatile amale si administrati e Aceste formalitati, desi sunt simple cerinte de ordin te%nic, pot genera discriminare fie n urma evaluarii incorecte n vama, fie prin obligatia completarii unor documente suplimentare, complicate. 'onform regulilor (A&&, stabilirea valorii n vama se face pe baza pretului din factura, daca este un pret real, sau a unuia calculat conform metodologiilor n vigoare. Pentru depasirea obstacolelor legate de documentatia ceruta, se recomanda simplificarea si tipizarea documentelor. :) )ariere netari.are care deriva din participarea statului la acti itatea comerciala Ac,izitiile guvernamentale 7piata publica": Ac%izitiile de bunuri si servicii realizate de catre stat (departamente, ministere, institutii centrale etc) se transforma n bariere netarifare atunci cnd, pe baza unor reglementari n vigoare, firmele nat ionale au prioritate n raport cu cele straine n aprovizionarea organelor de stat. !eglementarile internationale, respectiv Acordul privind ac,izitiile guvernamentale (n vigoare din 0960), stabilesc faptul ca orice ac%izitie guvernamentala care depaseste o anumita suma trebuie sa se faca prin licitatie, la care sa participe att firmele nat ionale ct si cele straine (reglementarile respective nu se aplica n cazul produselor militare, al celor considerate a avea caracter strategic etc.). Comertul de stat, format dintr o suma de operatiuni de vnzare cumparare efectuate prin intermediul firmelor proprietate de stat. 2e transforma n bariere netarifare atunci cnd firmele de stat beneficiaza de anumite avantaje (de pilda, avantaje de ordin fiscal) n raport cu cele private. &onopolul de stat asupra importului anumitor produse permite limitarea importului si stabilirea unor preturi mai mari n cazul produselor care fac obiectul acestui monopol. produselor

G" )ariere netari.are care deriva din standardele te,nice aplicate importate si auto,tone 7obstacolele te,nice"

?bstacolele te,nice sunt reglementari n vigoare pe plan international (standarde internationale) si national (standarde nationale) cu privire la diferitele caracteristici te%nice si de calitate ale produselor interne si importate. 2unt pe deplin justificate, dar se transforma n bariere netarifare atunci cnd fie exista standarde internationale dar nu se respecta de catre anumite tari, fie nu exista iar tarile adopta reglementari proprii, diferite si neuniforme. =orme: 7orme sanitare si fitosanitare I reglementari destinate consumului uman si animal$ 7orme de securitate I reglementari care vizeaza bunurile destinate consumului productiv$ 7orme privind ambalarea, marcarea si etic%etarea.

+.. Po$ t c" co(erc "$" *ro(ot on"$" s de st (u$"re " e8*ortur $or &asuri promotionale -[asuri luate la nivel macroeconomic, prin care se urmareste influentarea potentialilor clienti externi. =orme concrete: 7egocierea si nc%eierea de tratate de comert si navigatie, acorduri comerciale si de plati, acorduri de cooperare economica, care includ clauza natiunii celei mai favorizate sau clauza regimului national$ ele reprezinta baza juridica a sc%imburilor comerciale, asigurnd stabilitate si continuitate. Participarea la trguris i expozitii internationale sau organizarea lor n tara, pentru o mai buna cunoastere a concurentilor. ,rganizarea de agentii si reprezentante comerciale n strainatate pentru o mai buna cunoastere a pietei partenerilor$ n prezent, reteaua de reprezentare economica oficiala cuprinde sectiile economice din cadrul ambasadelor si consulatelor. Pe lnga reprezentarea oficiala, firmele si pot crea n ta rile partenere propria retea de promovare a sc%imburilor, prin filiale, sucursale, comis voiajori, societati mixte etc. Asigurarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi, consultanta si asistenta de specialitate, pentru o mai buna informare cu privire la potentialul de export al tarii care acorda asistenta. 8olosirea diverselor modalitati de publicitate externa.

&asuri de stimulare a e-porturilor cuprind masuri care se pot lua la nivel macroeconomic si care au ca scop cresterea competitivitatii marfurilor destinate exportului, cresterea gradului de cointeresare a productiei si exportului. De regula se considera ca numai masurile luate la nivel macro fac parte din politica comerciala a unei tari, cele la nivel micro (de ntreprindere), de reducere a costurilor, crestere a calitatii, fiind legate numai n mod indirect de politica comerciala a unui stat. -asurile de stimulare la nivel macro pot fi mpartite n patru categorii# !. >e natura bugetara: Su#!ent $e d recte $" e8*ort _ sume de bani acordate de stat anumitor ramuri economice pentru a le rentabiliza activitatea, n cazul n care costurilor lor depasesc preturile de pe piata mondiala. 2e acorda selectiv, de regula pentru# ramurile aflate n declin (industria carbonifer[a, siderurgica, textila), ramuri sensibile la concurenta straina$ pentru ramuri considerate de interes pentru economia nationala (n cazul carora pierderea pietelor ar putea dezec%ilibra balanta de plati)$ n majoritatea tarilor, pentru agricultura.

Pr (e$e d recte de e8*ort I se acorda acelor exportatori care realizeaza un volum mare de desfacere pe piata externa sau exporta produse ale unor industrii importante pentru economia nationala$ ele nu urmaresc rentabilizarea unitatilor exportatoare, ci cresterea volumului vnzarilor si, eventual, influentarea structurii pe marfuri si a orientarii geografice, n functie de interesele urmarite la un moment dat. Su#!ent $e nd recte $" e8*ort I vizeaza stimularea ntreprinderilor mici si mijlocii pe linia cresterii exporturilor, prin preluarea de catre stat, total sau partial, a c%eltuielilor ocazionate de diferite actiuni, manifestari, etc. precum# facilitati oferite n domeniul informational, al asistentei te%nice de specialitate, pentru participarea la trguri si expozitii internationale, pentru realizarea de catre institute de specialitate de studii si cercetari de piata cu pret redus sau gratuite etc.

'. &asuri de stimulare de natura .iscala )rmaresc cresterea competitivitatii exporturilor prin reducerea sau eliminarea acelor componente de cost datorate diferitelor taxe si impozite si, prin aceasta, cresterea cstigului net al exportatorilor. F"c $ t"t f sc"$e "cord"te *entru ("rfur $e e8*ort"te apar sub forma scutirii, reducerii sau restituirii impozitelor pe circulatia marfurilor. 2e acorda selectiv, n functie de importanta exportului pentru economia nationala respectiva, de regula fiind direct proportionale cu gradul de prelucrare al produselor. +n aceasta categorie se include si importul cu scutire conditionata de plata taxelor vamale sau regimul de draLbac@# se refera la importul acelor produse (materii prime sau componente) care urmeaza sa fie ncorporate sau prelucrate n vederea obtinerii de produse destinate exportului. F"c $ t"t f sc"$e "cord"te d rect e8*ort"tor $or I pot sa apara sub forma scutirii sau reducerii impozitelor pe venitul provenit din export.

+. &asuri de stimulare de natura .inanciar-bancara 2e realizeaza prin intermediul sistemului bancar national si Q sau al unor institutii publice sau private, specializate n acordarea, asigurarea si garantarea creditelor de export. Acord"re" cred te$or de e8*ort poate mbraca mai multe forme# Cred tu$ cu(*"r"tor _ creditul acordat de catre o banca din tara [e-portatorului importatorului strain sau bancii acestuia. De regula, valoarea acestui credit acopera ?1 9/4 din valoarea tranzactiei, restul fiind platit de importator (din capitalul propriu sau dintr un alt credit) sub forma de avans. Aceste credite se acorda de catre institutii specializate n finant area exporturilor din tara exportatorului, pentru aceasta nc%eindu se o conventie de credit ntre importator (banca sa) si banca exportatoare. Asigurarea creditelor cumparator este obligatorie si se realizeaza de catre banca exportatorului, la o institutie de asigurare din tara sa. 'ostul asigurarii este suportat, de regula, de importator. L n $e de cred t _ sunt o

forma a creditului cumparator, se desc%id de catre o institutie financiara din tara exportatorului n favoarea unei institutii financiare din tara importatorului, n baza unor acorduri inter guvernamentale nc%eiate ntre cele doua tari (exportatoare si importatoare), prin care guvernul tarii se obliga sa garanteze creditul acordat importatorilor. Cred tu$ furn 6or E credit comercial acordat de v%nzator [7.urnizor"Re-portator cumparatorului strain$ se foloseste n cazul unor exporturi de valoare mai mica si pe perioade reduse de timp. 8inantarea acestui tip de credite# cea mai mare parte a furnizorilor care ofera facilitati de plata cumparatorilor nu dispun de resurse suficiente pentru a astepta sfrsitul perioadei de creditare, de aceea, n practica, furnizorii finanteaza creditele acordate mprumutndu se (lund credit) de la o institutie de credit, n general o banca comerciala Q specializata n finant area exporturilor. =ancile respective conditioneaza acordarea acestor credite catre exportatori de asigurarea acestora la o institutie de asigurare. 'ostul asigurarii, sub forma primei de asigurare platita de exportator, va fi suportat de importator (direct, prin evidentierea ei separat n contract sau indirect, prin includerea ei n pret). As 'ur"re" cred te$or de e8*ort I urmareste acoperirea riscului exportatorului de a nu ncasa la scadenta contravaloarea marfurilor livrate pe credit. -ajoritatea tarilor au creat institutii specializate de asigurare, de regula cu o dubla functie# institutie de asigurare si institutie specializata de finantare a exporturilor. Aceste institutii, direct sau indirect, sunt controlate si sprijinite de statul respectiv. Asigurarea se face ntr un anumit procent n raport cu valoarea creditului acordat, cealalta parte din risc suportnd o furnizorul sau cumparatorul, dupa caz (de regula, riscurile economice se acopera ?1 9/4, cele politice, 61 9/4). 7ivelul primei de asigurare, suportat de regula de catre importator, este n funct ie de categoria de risc asigurata si de calitatea beneficiarului creditului. G"r"nt"re" cred te$or de e8*ort I se face de catre o institutie bancara din tara importatorului (cumparatorului) care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului sa ac%ite contravaloarea marfurilor livrate pe credit, n cazul n care debitorul devine insolvabil. +n orice contract comercial international, obligatia principala a partilor e reprezentata de obligatia contractantilor de a si ndeplini obligat iile asumate. (arantia, ceruta suplimentar, da nastere unei a doua relatii obligationale, secundara, dar egala ca valoare si forma, atunci cnd obligatia asumata initial nu a fost ndeplinita.

$. &asuri de stimulare a e-porturilor de natura valutara Pr (e$e !"$ut"re _ sume suplimentare acordate exportatorilor n momentul presc%imbarii valutei, prin oferirea unui curs de sc%imb mai avantajos dect cursul de sc%imb oficial, respectiv cursul de sc,imb cu prima. 2e acorda diferentiat, pe grupe de marfuri, zone geografice. De*rec ere" (onet"r" I este favorabila exportatorilor numai pe termen scurt si numai daca reducerea cursului de sc%imb al monedei nationale

este mai accelerata dect reducerea puterii de cumparare interne a acesteia. Diferenta ntre gradul de depreciere si reducerea puterii de cumparare reprezinta un fel de prima pentru e-port, care poate permite reducerea pretului de export, fara diminuarea cstigului n moneda nationala. Acest fenomen este cunoscut drept dumping valutar. Politica de depreciere si poate atinge scopul numai atunci cnd cererea pentru produsele de export este elastica fata de pret. +./ Ind c"tor de ("sur"re " 'r"du$u de nte'r"re ,n co(ertu$ ntern"t on"$ +./.& Gr"du$ de desc2 dere "$ econo( e res*ect !e De vreme ce statele lumii au dimensiuni si forte diferite, ar fi nerelevant sa comparam, n valoare absoluta, volumul comertului exterior al 2)A cu cel, sa zicem al =ulgariei sau !omniei. Pentru a obtine un rezultant relevant si comparabil se poate raporta valoarea acestuia la volumul productiei tarii. 8radul de desc,idere _ `(TQP"=) x 0// 'u ct gradul de desc%idere al unei economii este mai ridicat, cu att tara respectiva este mai integrata n '" si, n consecinta, mai dependenta de pietele de desfacere externe. 8acem observatia ca, n cazul anumitor tari industrializate, care dispun de o importanta piata interna, capabila sa absoarba mare parte din productie, gradul de desc%idere al economiei nu este foarte ridicat (vezi, de pilda, cazul 2)A sau al 8ederatiei !use). Pe de alta parte, n cazul tarilor dezvoltate de dimensiuni teritoriale reduse (cazul tarilor europene), gradul de desc%idere este foarte ridicat, ca urmare a unei piete interne insuficiente n raport cu capacitatea de productie. +./.+ Cnc$ n"t " c"tre e8*ort Pentru fiecare economie, cautarea ec%ilibrului ntre exporturi si importuri eprezinta o preocupare permanenta, fiecare stat cautnd sa si acopere, pe ct posibil, importurile printr un nivel ec%ivalent al exporturilor. Pozitia de ec%ilibru se masoara cu ajutorul ratei de acoperire a importurilor prin exporturi, care se determina ca raport ntre nivelul exporturilor (exprimate n preturi 8,=) si cel al importurilor (exprimat n preturi '"8). 3ata de acoperire _ a(T(fob) Q -(cif)b x 0// Acest indicator se poate calcula fie pentru ansamblul balantei comerciale, fie pentru o anumita categorie de produse (autoturisme etc). &eoretic, o rata# superioara [comercial, valorii de 0//4 semnifica existenta unui excedent

o rata inferioara lui 0//4 semnifica existenta unui deficit comercial. [8acem de asemenea observatia ca, de regula, valoarea exporturilor si importurilor va fi calculata n mod diferit ceea ce nseamna ca exporturile vor

fi subevaluate n raport cu importurile. +n aceste conditii, punctul de ec%ilibru va fi atins la un nivel inferior valorii de 0//4. Pentru a evita acest inconvenient, anumite statistici ofera valoarea importurilor exprimata n preturi 8,= pentru a permite masurarea mai exacta a ratei de acoperire. +./.- R"t" de *enetr"re *e * "t" ntern" Acest indicator permite masurarea partii ocupate de produsele consumate sau utilizate n total bunuri consumate pe piata considerata. Piata interna (Pi) _ G c (- I T), unde Pi _ piata interna, G _ productia interna, T _ exporturi, - _ importuri straine interna

3ata de penetrare _ (-QPi) x 0// +./.. R"*ortu$ de sc2 (# Acest indicator 7*erms o. *rade sau 3apport dKNc,ange) ilustreaza conditiile n care o tara sc%imba produse cu o alta tara. 7otiunea a fost n special utilizata de clasicii englezi care doreau sa utilizeze preturile reale, de pilda pretul n gru pentru o tona de otel. +n prezent se utilizeaza pentru a aprecia nivelul de trai dintr o anumita tara (o masina reprezinta x salarii), n care exista un curs de sc%imb oficial. 3aportul de sc,imb _ cantitatea Q valoarea bunurilor exportate pentru a obtine o unitate de bunuri importate, ntr o anumita perioada de timp. 3aportul de sc,imb _ Lx Q L m Raportul de sc+im" )ntre produse, "rut si net Raportul "rut al sc+im"urilor # raport ntre indicele volumului exporturilor si cel al importurilor 3aport brut al sc,imburilor _ ("x Q "m) x 0// ;aloarea exporturilor si importurilor este corectata prin aplicarea indicelui corespunzator preturilor. , rata superioara valorii de 0//4 indica o deteriorare a raportului de sc%imb, ceea ce arata ca tara importatoare trebuie sa finanteze acelasi volum de importuri printr o crestere a exporturilor. Asa de pilda, o valoare de 00/4 n raport cu anul anterior arata ca tara trebuie sa exporte un volum de 00/ unitati pentru a importa acelasi volum de 0// unitati. !aportul brut a fost utilizat de !icardo si de clasicii englezi, dar nu mai este la fel de mult utilizat astazi. Raportul net al sc+im"urilor export si import. _ raportul dintre indicele relativ al preturilor la

3aportul net al sc,imburilor _ ("px Q "pm) x 0//

"ndicele este considerat a fi net pentru ca ia n consideratie variatia preturilor si nu a cantitatilor. *l analizeaza evolutia puterii de cumparare externe a unei natiuni, respectiv capacitatea sa de a finanta ntr o proportie mai mare sau mai mica importurile. )n indice egal cu 0//4 semnifica faptul ca preturile la export si import au variat n aceeasi proportie, marcnd o stabilitate la nivelul raportului net al sc%imburilor, un indice superior lui 0// indica o ameliorare a conditiilor de sc%imb, n timp ce unul inferior lui 0//, o nrautatire. +././ Ind c"tor " 'r"du$u de s*ec "$ 6"re ntern"t on"$" Daca luam ca valoare de referinta o anumita zona geografica, putem calcula gradul de specializare relativa al acelei tari. Astfel, daca un produs ocupa o parte importanta din exporturi n raport cu un ansamblu de referinta (lumea, )* etc.), aceasta caracteristica reflecta existenta unui avantaj comparativ pentru tara respectiva, valoarea indicatorului fiind mai mare ca 0. 1ndicatorul avanta9elor comparative relevate "ndicatorul avantajelor comparate relevate sau al specializarii interna tionale compara marimea relativa a unui sector dintr o anumita tara n totalul exporturilor realizate de acea tara cu marimea relativa a exporturilor unui sector anume dintr o anumita zona fata de exporturile zonei respective. "A!' _ (TijQTj) Q (TirQTr) d 0, unde i _ produsul, j _ tara, r _ ansamblul de referinta 1ndicatorul avanta9elor comparative globale Deoarece o tara poate exporta si importa acelasi produs, ca urmare a dezvoltarii sc%imburilor intraramura ntre tarile dezvoltate, se poate determina, de o maniera similara, un indicator al dependentei de importuri ("D"), respectiv# "D" _ (-ijQ-j) Q (-irQ-r) x 0// 1ndicatorul avanta9elor comparative globale reprezinta raportul dintre indicatorul avantajelor comparative relevate si cel al dependentei de importuri. "A'( _ e a(TijQTj) Q (TirQTr)b Q a(-ijQ-j) Q (-irQ-r)b f x 0// Acest indicator sintetic este semnificativ n determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al unei tari. Daca indicatorul este superior unitatii, tara poseda un avantaj comparativ global pentru acel produs. 1ndicatorii specializarii intra-ramura

Au devenit necesari pentru a explica de ce tari dezvoltate, precum cele din )* de exemplu, nu s au specializat n producerea unor bunuri anume, dar si pentru a depasi analizele simpliste, di%otomice, reductioniste privind diferentele ntre sectoarele intensive n munca Q capital sau n bunuri de productie Q consum. 1ndicatorul )ela )elassa *xprima raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse i sau ramuri n total sc%imburi comerciale. 1)) _ a (Ti I -i) Q (Ti c -i) b x 0// 'u ct acest raport este mai redus, cu att specializarea intra ramura este mai importanta. 1ndicatorul lui 8rubel sau indicatorul comertului intra-industrial &ine cont si de gradul de desc%idere al pietelor si masoara specializarea intra ramura ca diferenta ntre balanta comerciala (Ti I-i) si volumul sc%imburilor comerciale ale ramurii (Ti c -i), ajustata cu volumul sc%imburilor ramurii. e a (Ti c -i) I (Ti I -i) b Q (Ti c -i) f x 0//

% #$ o'r"f e se$ect !" 0. (*KA77*, >. '. >ictionnaire t,NmatiOue de sciences NconomiOues et sociales , Dunod, 0991 .. C,!CA, -. ,&)2A, * A2*, .//B B. <"7D*!&, P. :. -"!,7, D. Statistica pentru a.aceri internationale, =ucuresti, *ditura

1nternational Economics, "rRin, 0996 Politici comerciale, =ucuresti, *ditura <uceafarul, .//B

1. 2A7D!*&&,, !. 5e commerce international, Armand 'olin, 0991 3. 2)&A, 7. Comert international si politici comerciale contemporane , =ucuresti, *ditura *conomica, .//B ?. 7*-*, '. Economie internationale. =ondements et politiOues , <itec, 0993