Metode de Sterilizare A Instrumentelor

Metode de sterilizare a
instrumentelor. Obligațiunile de
serviciu a personalului medical în
cabinetul stomatologic
Tatiana Porosencova
Dr.șt.med. Asistent universitar

Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”
© Tatiana Porosencova 2019

Definiții
• Sterilizare = utilizarea procedurilor fizice sau chimice

în scopul distrugerii tuturor microorganismelor,
inclusiv a formelor sporulate rezistente de bacterii.
• Sterilizarea constituie distrugerea tuturor formelor de

viață. (Ronald B Luftig)
• Sterilizarea este procesul de nimicire sau înlăturare al

tuturor microorganismelor viabile. (MIMS-Playfair)

Definiții
• Steril = Liber de orice formă vie de microorganisme;
• Dezinfecție = Distrucția tipurilor patogene și a altor

forme de microorganisme prin metode fizice sau chimice.
• Dezinfecția este mai puțin letală ca sterilizarea.

Metodele de sterilizare
• Fizice
• Chimice

Prelucrarea instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea
• Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi
sterilizate trebuie curăţate prin metode fizice şi dezinfectate
chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
• Regulile de sterilizare a articolelor prevăd 2 faze a sterilizării:
 presterilizarea şi
 sterilizarea.
Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea
• Presterilizarea = etapa care presupune pregătirea instrumentelor în

vederea sterilizării;
• prevede înlăturarea prin procedeul de curăţare mecanică a tuturor

impurificărilor de origine proteinică, lipidică, medicamentoasă etc.
• prezenţa materiilor organice protejează germenii de acţiunea agenţilor

dezinfectanţi sau sterilizanţi;
• dacă nu există condiţii pentru a spăla imediat instrumentele impurificate

cu sânge sub jet de apă, ele trebuie cufundate într-o soluţie de inhibitor
anticoroziv (soluţie de 1% de benzoat de natriu). Instrumentele
reutilizabile pot fi ţinute în soluţie pînă la 7 h.

Pregătirea instrumentarului în vederea sterilizării
• Înainte de sterilizare, tot instrumentarul se curăţă de resturi

organice, sânge, puroi, dentină, os – ulterior se clătesc şi se
usucă.

Prelucrarea instrumentarului la etapele ce
Curăţirea este de 2 tipuri:
 manuală
 mecanică - cu baia cu ultrasunete,mașina de spălat instrumentar.

Prelucrarea manuală a instrumentarului la
• Curăţirea manuală – se efectuează de un cadru mediu echipat cu
mănuşi, care foloseşte pentru curăţare: apa caldă, săpun, detergenţi
şi perie aspră.
• Se va acorda o atenţie deosebită atât îndepărtării tuturor resturilor

organice, cât şi posibilelor accidente – tăieturi, înţepături – prin
manevrarea acelor (de canal, de siringă), a instrumentarului tăios
(sonde dentare, foarfece, bisturie). Manevra este mare consumatoare
de timp.
• Curăţirea mecanică – asigură o curăţire corespunzătoare, economie

de timp, necesită aparate speciale cu ultrasunete.
• instrumentele sunt spălate
minuțios cu perii adecvate,
insistându-se la încheieturi, la
canelurile acelor si frezelor,
pentru înlăturarea tuturor
formelor de materii organice.

• cleștii de extracție,
precum și alte
instrumente chirurgicale
sunt supuse acelorași
etape de presterilizare
însă în recipiente
separate, apoi se usucă și
se curăță din nou în caz
de necesitate.

Prelucrarea mecanică a
instrumentarului la etapele ce
• Baia cu ultrasunete utilizează unde
sonore capabile de a forma bule de
oscilație, proces numit = cavitație;
• Aceste bule au capacitatea de a

înlătura detritusul de pe suprafața
instrumentelor;
• În scopul presterilizării în baia cu

ultrasunete, se va utiliza soluții
recomandate de producători;

Prelucrarea mecanică a
• Mașina de spălat instrumentar –
utilizează apa fierbinte la viteze
înalte și un detergent pentru
curățarea instrumentelor.
• Aceste dispozitiv necesită personal

pentru plasarea instrumentelor în
coș sau de a utiliza casete pentru
instrumente.

Prelucrarea chimică a
• se utilizează obligatoriu un dezinfectant etichetat ca
dezinfectant pentru instrumentar și avizat de Ministerul
Sănătății, în concentrația recomandată de producător;
• soluția de dezinfectant se pune în cuve / recipiente cu

capac;
• instrumentarul va fi complet imersat în soluție și va fi

menținut în aceasta pe perioada recomandată de
producător.

Prelucrarea chimică a
• instrumentarul medical reutilizabil în procesul de
exploatare, a curăţării presterilizante şi sterilizării
• pot fi supuse coroziunii. soluţia preconizată pentru

curăţarea chimică conţine următorii componeţi:
• - acid acetic (CH3CO2H);
• - clorură de sodiu (NaCl);
• - apă distilată – până la 100 ml.

Prelucrarea chimică a instrumentarului
la etapele ce precedă sterilizarea
• Soluţia de spălare-curăţare pentru presterilizarea

articolelor medicale reutilizabile este raţional de a o
folosi în decurs de până la 12 ore din momentul
preparării în funcţie de gradul lor de impurificare.
• Detergenţii, în special cei în stare friabilă, urmează a

fi verificaţi la conţinutul de substanțe active nu mai
rar decât o dată în 3 luni.

Prelucrarea instrumentarului la etapele
ce precedă sterilizarea
• Pregătirea instrumentarelor şi materialelor pentru

sterilizat se face în spaţii bine amenajate, autorizate
conform cerinţelor în vigoare.
• periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la

curăţare se spală şi se decontaminează.

Etapele de presterilizare
1. Curățarea fiecărui articol cu perie și detergent;
2. Clătirea cu apă curgătoare;
3. Plasarea articolelor în soluție dezinfectantă;
4. Clătirea cu apă curgătoare;
5. Uscarea instrumentelor cu prosop curat sau aer comprimat;
6. Lubrefierea instrumentarului care necesită acest tratament;
7. Verificarea integrității instrumentarului.

Reguli generale
• Personalul care efectuează aceste operațiuni, va purta

echipament de protecție:
 Halat;
 Mănuși,
 Șorț de;
 Ochelari de protecție.
Reguli generale
• Protocolul de lucru va fi
atașat la loc vizibil;
• Asistenta medicală – este

responsabilă cu pregătirea,
decontaminarea și
dezinfecția
instrumentarului medico-
chirurgical;

Reguli generale
• Verificarea eficacității procedurilor – prin prelevare de

probe și investigare bacteriologică.

• După uscare și verificare, instrumentele se

împachetează în folii închise etanș, ce au prevăzute
markeri de sterilizare care virează (își schimbă
culoarea), putându-se astfel controla expunerea
materialelor la temperatura optimă și permițând
totodată verificarea sterilizării.

• De asemenea pe cutiile metalice (casolete) în care

sunt grupate alte instrumente se pun benzi cu astfel
de marker de sterilizare, atât în interiorul cât și în
exteriorul cutiilor.

• Pe acești markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate

data, ziua și ora, astfel încât putem controla sterilizarea
instrumentelor cu maxim 24 de ore înainte de folosire.
• Acest lucru poate fi verificat și prin menționarea zilnică într-un

caiet de sterilizare, a instrumentelor supuse acestui proces, felul
sterilizării, parametrii aparatelor, iar în dreptul datei respective
adăugarea markerului de sterilizare din interiorul aparatului
respectiv.

Sterilizarea pieselor
stomatologice
• Autoclavarea – sterilizarea prin vapori de apă
sub presiune (căldură umedă) într-un autoclav.
autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea
materialelor textile, a instrumentelor, seringilor,
obiectelor
• de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor

materiale care nu se deteriorează prin
tratamentul termic
• În funcţie de material, se sterilizează la 121°C

(=1,1 atmosferă de suprapresiune) sau la 132°C
(=2 atmosfere de suprapresiune).
Sterilizarea prin ratarea cu
vapori sub presiune
• Autoclavarea – sterilizarea prin vapori de apă
sub presiune (căldură umedă) într-un autoclav.
autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea
materialelor textile, a instrumentelor, seringilor,
obiectelor
• de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor

materiale care nu se deteriorează prin
tratamentul termic
• În funcţie de material, se sterilizează la 121°C

(=1,1 atmosferă de suprapresiune) sau la 132°C
(=2 atmosfere de suprapresiune).
Sterilizarea prin aer uscat fierbinte
(Poupinel)
• timp de 150 min la 160°c sau la 1 oră la 180°c este o
• metodă eficace cu condiţia de a dispune de un bun

aparat electric, cu un termometru în stare bună (şi o
• circulaţie de aer în aparatele mari).este convenabilă

pentru sterilizarea instrumentarului medical
reutilizabil, sticlei termorezistente, dar nu şi pentru
sterilizarea materialului moale (textil) şi a
compreselor. este
• important la timpul de sterilizare trebuie să fie socotit

din momentul în care temperatura este atinsă.

Sterilizarea prin aer uscat fierbinte
(Poupinel)
Ciclul complet al unei sterilizări are 3
timpuri:
- încălzirea la temperatura indicată pentru

sterilizare;
- menţinerea temperaturii realizate în tot

timpul indicat pentru sterilizare;
- răcirea aparatului.

Recomandări pentru o sterilizare
eficientă cu căldură uscată
• Încălzirea trebuie începută cu uşa cuptorului deschisă pentru a diminua umeditatea
aerului şi deci riscul de oxidare a instrumentelor.
• În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă aparatul la temperaturi peste

80°c.
• evitarea sterilizării la temperaturi mai mari de 180°c, deoarece conţine riscul de alterare a
metalului.
• este totdeauna preferabil de a se pune instrumentele în cutii închise cu volet special, dar
se pot lăsa cutiile deschise pentru a uşura urcarea temperaturii materialului din interior.
• la încheierea ciclului de sterilizare se interzice deschiderea sterilizatorului cu aer cald la

temperatura mai sus de 50ºc.
• asigurarea aşezării materialelor în cuptorul cu aer cald astfel încât aerul să circule uşor
între obiecte, respectând planurile delimitate prin rafturi.
• este interzisă scoaterea rafturilor.

Sterilizarea pieselor stomatologice
• În timpul utilizării pieselor de mână în
cavitatea bucală a pacientului, resturi de
sânge, salivă, detritusuri dentinare cât și
materiale restaurative pot pătrunde în
partea activă a pieselor.
• Astfel, piesele de mână necesită a fi

sterilizate după fiecare pacient pentru
preveni infecția încrucișată.

• Protocolul de sterilizare a pieselor de mână
 Piesa de mână se șterge cu șervețele dezinfectante

ce conțin alcool prin înlăturarea detritusurilor
vizibile de pe suprafața pieselor;
 Rulați piesa de mână pentru minimum 30 de

secunde pentru adescărca piesa de apă și aer;
 Curățați riguros cu apă și detergent;
 Reatașați piesa de mână la unit și rulați-o uscată;

 Lubrifierea piesei de mână se va face
înainte de sterilizare;
 Piesa de mână se plasează în punga de

sterilizare și se sigilează;
 Sterilizarea prin autoclavare.

Aparatele pentru sterilizarea
instrumentelor și frezelor
Glassperlene
• Temperatura 2180C – 2460C;
• Cristalele trebuie să fie mai mici de 1 mm

în diametru, deoarece diametre mai mari
nu sunt eficiente în transmiterea căldurii la
spațiile mari de aer între cristale.

Aparatele pentru sterilizarea
instrumentelor și frezelor
• Instrumentele de canal – 5 sec;
• Conuri absorbante de hârtie – 10 sec;
• Instrumenete endodontice infectate – 3 sec;
• Această metodă este considerată o metodă

auxiliară de sterilizare.

Suprafețele de contact

Dezinfecția unitului stomatologic
 Este necesar de a dezinfecta unitul stomatologic

după fiecare pacient, în scopul prevenției
contaminării încrucișate.
 Se va decide dacă se vor utiliza husele de plastic

pentru scaune sau se va efectua dezinfectarea
suprafețelor după fiecare pacient.

Asistenta medicală
• Curăță și pregătește instrumentarul pentru sterilizare:
 Scoaterea din soluția dezinfectantă;
 Spălarea;
 Perierea și eliminarea oricărui material rămas pe

intrumente;
 Trierea;
 Punerea în pungile de sterilizare;
 Sigilarea;
 Introducerea în autoclav și înregistrarea sterilizării în

caietul special;
 Datarea și punerea la loc în sertare.

Obligațiunile de lucru ale infirmierei
• Schimbarea sacilor de deșeuri

medicale și depozitarea lor în
spațiu special;
• Datul cu mătura și mopul;
• Efectuarea curățeniei generale.

Triajul deșeurilor medicale
• Fiecare administrator de instituţie medico-sanitară este obligat să asigure condiţii optime de muncă
pentru personal.
• deficienţe în sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale (GdaM) pot condiţiona
infestarea colaboratorilor, cu diverse microorganisme patogene, inclusiv cu virusurile Hva, b, c şi Hiv.
• pericolul epidemiologic al deşeurilor activităţlor medicale (daM) se explică prin faptul că ele conţin un
număr crescut de microorganisme comparativ cu deşeurile menajere şi totodată în ele se depistează
microoorganisme patogene – bacterii, virusuri.
• datorită acestui fapt, incorectitudinea manipulării cu deşeurile medicale în interiorul iMs, totodată
nerspectarea condiţiilor de segregare, colectare, depozitare, transportare pot fi cauza răspândirii
maladiilor infecţioase în rândul pacienţilor şi exportul infecţiilor în afara iMs.
• deaceea pentru a preîntâmpina răspândirea infecţiilor din IMS este imperios faptul ca fiecare iMs să
beneficieze de un sistem de gestionare a deşeurilor.

Triajul deșeurilor medicale
• o atenţie deosebită se acordă deşeurilor periculoase,

tăietor - înţepătoare
• pentru a preîntâmpina afectarea sănătăţii omului şi

prevenirea contaminarii mediului ambiant.

Clasificarea deșeurilor
• Deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a
oficiilor de distribuire a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca deşeurile
menajere:
 ambalajele materialelor sterile,
 flacoanele de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice,
 ghipsul necontaminat cu lichide biologice,
 hârtia,
 resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase),
 sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu
sângele sau cu alte lichide biologice etc.;

• Deşeurile periculoase, care la rândul lor se clasifică în:
• deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice, care

cuprind
 părţi anatomice, material biopsic

• Deşeuri infecţioase, sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu

sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi
şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu:
 seringi,
 ace, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide;
 biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică

folosinţă, comprese, pansamente;
 materiale de laborator folosite etc.;

• Deşeurile înţepătoare-tăietoare, sunt reprezentate de ace, catetere,

seringi cu ac, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de
laborator, care au venit în contact cu material infecţios.
• Deşeurile chimice şi farmaceutice, sunt deşeurile care includ

serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit,
medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice,
reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de
curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor
necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit.

Gestionarea deșeurilor
• Segregarea este una din cele mai importante etape în cadrul programului de
gestionare cu succes în gestionarea deșeurilor instituțiilor medicale.
• datorită faptului că doar circa 10 – 25% din deșeurile activității medicale sunt
caracterizate de un nivel înalt de risc, costul pentru prelucrare şi distrugere poate fi
redus considerabil daca se utilizează o metodă de izolare adecvată.
• În acest motiv se recomandă ca segregarea şi ambalarea să se efectuieze conform

sistemului de separare a deşeurilor după trei categorii (Periculoase, tăietor-
înțepătoare și inofensive).
• În cazul cînd o asemenea selectare nu se respectă , întreaga cantitate de deşeuri se

tratează ca fiind periculoasă.

Ambalarea deșeurilor
• Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu
deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică
folosinţă şi se elimină o dată cu conţinutul.
• codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile:
a) galben - pentru deşeurile periculoase (infecţioase, tăietoare-înţepătoare,

chimice şi farmaceutice);
b) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere).
 pentru deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare se foloseşte

pictograma
 “pericol biologic” . pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc

pictogramele adecvate
 pericolului: “inflamabil”, “corosiv”, “toxic” etc.

Ambalarea deșeurilor
• Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt

tăietoare-înţepătoare se folosesc cutii din carton
prevăzute în interior cu saci din polietilenă sau
saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu
galben.
• deşeurile înţepătoare-tăietoare se colectează în

cutii din material rezistent la acţiuni mecanice.
• cutiile pot fi confecţionate din plastic sau

carton de rezistenţă suficientă pentru deşeurile
tăietor prevăzute cu un capac care să permită
introducerea deşeurilor şi să împiedice
scoaterea acestora după umplere.
Referințe
1. Ghid de supraveghere și control în infecțiile
nosocomiale. Ediția I, Chișinău 2008;
2. http://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/guidel
ines/index.htm;
3. Preventive and Social Medicine, 20th Edition, Park K.

Metode de Sterilizare A Instrumentelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Sterilizare A Instrumentelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de sterilizare a

Dr.șt.med. Asistent universitar

© Tatiana Porosencova 2019

• Sterilizare = utilizarea procedurilor fizice sau chimice

• Sterilizarea constituie distrugerea tuturor formelor de

• Sterilizarea este procesul de nimicire sau înlăturare al

© Tatiana Porosencova 2019

• Steril = Liber de orice formă vie de microorganisme;

• Dezinfecție = Distrucția tipurilor patogene și a altor

• Dezinfecția este mai puțin letală ca sterilizarea.

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

• Regulile de sterilizare a articolelor prevăd 2 faze a sterilizării:

• Presterilizarea = etapa care presupune pregătirea instrumentelor în

• prevede înlăturarea prin procedeul de curăţare mecanică a tuturor

• prezenţa materiilor organice protejează germenii de acţiunea agenţilor

• dacă nu există condiţii pentru a spăla imediat instrumentele impurificate

© Tatiana Porosencova 2019

• Înainte de sterilizare, tot instrumentarul se curăţă de resturi

© Tatiana Porosencova 2019

 mecanică - cu baia cu ultrasunete,mașina de spălat instrumentar.

© Tatiana Porosencova 2019

• Se va acorda o atenţie deosebită atât îndepărtării tuturor resturilor

• Curăţirea mecanică – asigură o curăţire corespunzătoare, economie

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

• Aceste bule au capacitatea de a

• În scopul presterilizării în baia cu

© Tatiana Porosencova 2019

• Aceste dispozitiv necesită personal

© Tatiana Porosencova 2019

• soluția de dezinfectant se pune în cuve / recipiente cu

• instrumentarul va fi complet imersat în soluție și va fi

© Tatiana Porosencova 2019

• pot fi supuse coroziunii. soluţia preconizată pentru

• - acid acetic (CH3CO2H);

• - clorură de sodiu (NaCl);

• - apă distilată – până la 100 ml.

© Tatiana Porosencova 2019

• Soluţia de spălare-curăţare pentru presterilizarea

• Detergenţii, în special cei în stare friabilă, urmează a

© Tatiana Porosencova 2019

• Pregătirea instrumentarelor şi materialelor pentru

• periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la

© Tatiana Porosencova 2019

2. Clătirea cu apă curgătoare;

3. Plasarea articolelor în soluție dezinfectantă;

4. Clătirea cu apă curgătoare;

5. Uscarea instrumentelor cu prosop curat sau aer comprimat;

6. Lubrefierea instrumentarului care necesită acest tratament;

7. Verificarea integrității instrumentarului.

© Tatiana Porosencova 2019

• Personalul care efectuează aceste operațiuni, va purta

• Asistenta medicală – este

© Tatiana Porosencova 2019

• Verificarea eficacității procedurilor – prin prelevare de

© Tatiana Porosencova 2019

• După uscare și verificare, instrumentele se

© Tatiana Porosencova 2019

• De asemenea pe cutiile metalice (casolete) în care

© Tatiana Porosencova 2019

• Pe acești markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate

• Acest lucru poate fi verificat și prin menționarea zilnică într-un