CAPITOLUL II

CURĂŢENIA

O etapă extrem de importantă în prevenirea şi controlul infecţiilor în

asistenţa de medicină dentară, o reprezintă “curăţenia” .
De fapt, este un lucru de necontestat că, prin intermediul obiectelor,
mediului, şi chiar al persoanelor, care au venit în contact cu sânge, salivă,
precum şi cu alte fluide biologice (personalul medical, precum şi pacienţii),
pot fi vehiculate o serie de microorganisme patogene, din clinic, către
laboratorul de tehnică dentară şi invers, din laboratorul de tehnică dentară,
către cabinetul de medicină dentară.
Astfel, pentru a se realiza o prevenire şi chiar un control al infecţiilor
în practica medicală curentă, (în acest sens ne referim la tot ceea ce
înseamnă activitate medicală) mediul în care sunt îngrijiţi pacienţii trebuie să
fie curăţat zilnic, ori de câte ori este nevoie, şi periodic.
Scopul practicilor de curăţenie şi dezinfecţie este acela de a îndeparta
sau de a distruge microorganismele, care sunt potenţial patogene.
Orice articol, echipament sau piesă de instrumentar utilizate pentru
îngrijirea pacienţilor pot fi implicate în apariţia unei infecţii sau în izbucniri
epidemice de infecţii nozocomiale. Curăţenia inadecvată a articolelor şi a
echipamentelor respective, precum şi a instrumentarului poate fi incriminată
în transmiterea infecţiei la un anumit număr de pacienţi.
Normele tehnice privind curăţenia şi dezinfecţia în unităţile sanitare
reprezintă anexa nr.1 din “Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei Nr.
185/2003 pentru Aprobarea Normelor Tehnice Privind Curăţenia,
Dezinfecţia, Efectuarea Sterilizării şi Păstrarea Sterilităţii Obiectelor şi
Materialelor Sanitare în Unităţile Sanitare de Stat şi Private.
Trebuie de asemenea specificat că, acest capitol este tratat pe larg şi în
lucrarea elaborată de către “Institutul de Sănătate Publică Bucureşti,
Controlul Infecţiilor” în “Ghid Privind Curăţenia, Dezinfecţia şi
Sterilizarea în Unităţile de Asistenţă Medicală”, din care cităm în
continuare.
Curăţenia este cea mai răspândită metodă de decontaminare utilizată
în unităţile sanitare, care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe
suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a
substanţelor organice.
Aplicarea corectă a metodelor de curăţenie a suprafetelor, a
obiectelor, precum şi a echipamentelor poate realiza o decontaminare de

63
aproximativ 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin
curăţenie se acţionează asupra microorganismelor, dar acest procedeu nu
înlocuieşte dezinfecţia. De fapt, dezinfecţia reprezintă procesul prin care
sunt distruse cele mai multe sau aproape toate microorganismele patogene
(aproximativ 98-99%) de pe obiectele din mediul inert, cu excepţia sporilor
bacterieni .
Metodele generale de efectuare a curăţeniei sunt reprezentate de:
- spălare;
- ştergere;
- aspirare;
- periere.
Prin spălare sunt îndepărtate, prin udare, concomitent cu alte
proceduri mecanice, pulberile şi substanţele organice. Puterea de spălare
depinde de cantitatea de lichid (apă) utilizată pentru udare. Spălarea se
realizează prin folosirea de apă caldă şi de substanţe tensioactive. Apa
caldă, la o temperatură de 35-45 oC are o putere de spălare superioară apei
reci, deoarece deţine o putere mai mare de emulsionare şi de dizolvare.
Înmuierea cu apă fierbinte, la o temperatură de peste 55 oC prezintă
dezavantajul coagulării proteinelor, pe care le face aderente de suportul
tratat. În funcţie de suportul de tratat, la apa caldă se pot adăuga 1-2%
carbonat de calciu, săpun, detergenţi anionici sau produse etichetate şi/sau
avizate de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, ca detergent-dezinfectant
sau ca produs pentru curăţenie şi decontaminare.
Condiţiile de eficacitate pentru realizarea unei curăţenii eficiente sunt
reprezentate de următoarele aspecte:
- este utilizată apa caldă cu calităţi chimice corespunzătoare şi cu
putere de udare mare, prin adaosul unor cantităţi optime de agenţi
tensioactivi ;
- este asociată spălarea cu metode mecanice clasice: agitare, periere
sau frecare;
- să fie respectaţi timpii de înmuiere si de spălare;
- este obligatoriu ca spălarea să fie urmată de clătire abundentă.
Prin ştergerea umedă a suprafeţelor se realizează îndepărtarea
microorganismelor. Acest procedeu se practică, pentru întreţinerea curăţeniei
între spălări.
Condiţii de eficacitate pentru realizarea unei”ştergeri umede “eficiente
sunt reprezentate de:
- utilizarea de lavete curate;
- umezirea lavetelor cu soluţii proaspete ale unor produse etichetate şi
avizate de MSF ca detergent sau ca detergent-dezinfectant;

64
 - schimbarea frecventă a lavetelor şi a apei de ştergere.
Curăţenia prin aspirare este recomandată a se realiza numai cu
aspiratoarele cu proces umed, a căror construcţie permite curăţarea şi
dezinfecţia lor, precum şi menţinerea uscată, după utilizare.
Periajul umed este o metodă de curăţenie cu eficacitate redusă. Nu se
recomandă măturatul uscat sau scuturatul în încăperi, în locuri circulate sau
aglomerate.
Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi trebuie asociată întotdeauna cu
aerisire. Astfel, curăţenia se practică ca metodă de decontaminare
profilactică.

PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE A

CURĂŢENIEI

Curăţenia se realizează cu produse etichetate de producător, ca fiind:

- produse destinate curăţeniei;
- produse detergent-dezinfectant.
Săpunurile sunt reprezentate de:
- săpun tare, utilizat pentru întreţinerea suprafeţelor placate cu
ceramică, a suprafeţelor vopsite în ulei sau a celor din oţel inoxidabil;
- săpun moale, utilizat pentru curăţare grosieră, pentru gresie, mozaic,
etc.
Detergenţii sunt reprezentaţi de:
- detergenţi neutri sau lichizi, utilizaţi pentru mobilier, paviment,
veselă şi pentru spălarea manuală a textilelor;
- detergenţi alcalini sau decapanţi, utilizaţi pentru întreţinerea de fond
a pavimentelor;
- detergenţi acizi sau detartanţi, utilizaţi pentru curăţirea materialelor
cu depuneri de piatră;
- detergenţi-dezinfectanţi sau detergenţi cationici utilizaţi, atât pentru
acţiuni de curăţare, cât şi pentru dezinfecţie, atunci când este cazul.
Produsele abrazive sunt utilizate pentru suprafeţele dure, pentru
obiectele sanitare, pentru pavimente, etc.
Produsele pentru lustruit sunt reprezentate de detergenţii lustruitori
sau de ceruit. Sunt folosite în general, pentru spălarea pavimentelor.

65
 REGULI GENERALE PENTRU UTILIZAREA PRODUSELOR
FOLOSITE ÎN ACTIVITĂŢI DE CURĂŢENIE

Atunci când se realizează proceduri de curăţenie este neapărat nevoie

să fie respectete o serie de instrucţiuni, cu caracter general, cum ar fi:
- utilizarea produselor avizate /autorizate de MSF, pentru sectorul
sanitar;
- respectarea tuturor recomandărilor producătorului;
- respectarea normelor de protecţie a muncii;
- etichetarea şi închiderea ermetică a recipientelor;
- afişarea numelui produsului, precum şi a familiei chimice din care
face parte;
- respectarea termenului de valabilitate afişat de producător;

- respectarea diluţiei de lucru,

- respectarea datei, la care s-a făcut diluţia de lucru;
- respectarea perioadei de utilizare a produsului diluat, menţinut în
condiţii adecvate;
- nu este permis amestecul produselor;
- nu este permisă utilizarea ambalajelor alimentare, pentru stocarea
produselor de întreţinere a curăţeniei;
- este obligatorie distribuirea produselor la locul de utilizare în
ambalajul original;
- trebuie asigurată rotaţia stocurilor, pentru respectarea termenului de
valabilitate;
-nu este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost
şi/ sau neutralizate.

MATERIALUL DE ÎNTRETINERE AL CURĂŢENIEI

Materialul de întretinere al curăţeniei trebuie utilizat, respectând

regulile standard de igienă, pentru ca operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţie
să-şi atingă scopul, acela de a elimina microorganismele.
Este recomandată instruirea periodică a personalului de întreţinere a
curăţeniei.
Sunt utilizate mături, perii, teuri şi mopuri. Cu ajutorul acestor
ustensile este îndepărtat praful şi gunoiul de pe paviment.
Cu ajutorul căruciorului pentru curăţenie sunt realizate următoarele
operaţiuni:

66
 - transportul materialelor de întreţinare puţin voluminoase;
- transportul sacilor colectori pentru deşeuri.
Căruciorul pentru spălarea pavimentelor este alcătuit din 4 elemente:
instalaţie de scurgere, stoarcere, găleţi şi perie.
Nu trebuie omisă nici utilizarea aspiratorului. Ca materiale accesorii
sunt folosite mănuşile de menaj.
Ca dispozitive pentru spălare avem ustensilele pentru spălat suprafeţe
verticale, reprezentate de lavete şi de bureţi abrazivi.

REGULI DE ÎNTREŢINERE A USTENSILELOR DE CURĂŢENIE

Pentru o bună desfăşurare a procedurilor de curăţenie trebuiesc

respectate următoarele reguli:
- zilnic, după fiecare operatiune de curăţenie, precum şi la sfârşitul
zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spălate, curăţate, dezinfectate şi
uscate;
- personalul care execută operaţiunile de curăţenie şi decontaminare a
materialului de curăţenie va purta mănuşi de menaj sau de latex nesterile;
- decontaminarea (curăţenia şi dezinfecţia) materialului de curăţenie
se realizează astfel:
a) materialul moale reciclabil utilizat se spală cu apă caldă şi
detergent, se clăteşte, se dezinfectează prin imersie, se stoarce şi apoi se
usucă. Se foloseşte cel puţin odată pe săptămână;
b) materialul moale reciclabil se imersează în detergent-dezinfectant,
se spală, se clăteşte şi apoi se usucă.
- materialul de curăţenie se foloseşte în secţiile cu risc scăzut de
apariţie a infecţiilor nozocomiale.

TEHNICI PRINCIPALE DE ÎNTRETINERE A CURĂŢENIEI ŞI A

DEZINFECŢIEI SUPRAFEŢELOR

Întreţinerea curăţeniei şi a dezinfecţiei pavimentului se realizează

astfel:
- se realizează curăţenia zilnică, pentru îndepărtarea prafului de pe
paviment prin măturare umedă, urmată imediat de spălare;
- acest procedeu are ca obiectiv îndepărtarea prafului şi a gunoaielor
împrăştiate pe paviment, cu ajutorul unei mături sau a unei perii cu lavetă
umezită:
a) îndepărtează 90% din praf;
b) foloseşte următoarele metode:

67
 1) prin împingere-alunecare în benzi paralele a periei;
2) prin rotire sau prin pivotare; se rotează peria, descriind forma literei
“s” pe paviment;
Spălarea pavimentului are ca obiectiv îndepărtarea murdăriei, în acest
fel realizâdu-se şi scăderea numărului de microorganisme de pe paviment.
Este utilizată metoda celor 2 găleţi: o găleată este utilizată pentru spălare, iar
cealaltă găleată este utilizată pentru clătire.
Totodată, trebuie realizată o curăţenie periodică, ea efectuându-se o
dată pe lună.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei suprafeţelor verticale

Suprafeţele verticale sunt reprezentate de :

- pereţii vopsiţi în ulei;
- pereţii cu faianţă;
- pereţii cu tapet;
- geamuri .
Aceste suprafeţe pot fi murdărite prin proiecţia de lichide biologice
sau pot fi contaminate, prin atingere cu mâna murdară. Pereţii trebuiesc
spălaţi zilnic cu detergent, doar în zonele care au venit în contact cu
tegumentele mâinilor.
Metoda prin care se realizează curăţenia este reprezentată de:
- ştergerea de praf a pereţilor;
- spălarea se face pe zone, efectuând mişcări de jos în sus;
- se clăteşte suprafaţa spalată cu apă;
- se usucă.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei pe coridoare, holuri , scări,

vestiare

Curăţenia se realizează de mai multe ori pe zi, în funcţie de cât de

circulată este zona respectivă.
Zilnic, pe coridoare:
- se şterg de praf pavimentul, mobilierul, uşile;
- se face măturarea umedă;
- se spală pavimentul, se clăteşte şi se şterge apoi cu o soluţie
dezinfectantă.
Zilnic, pe scări:
- se şterg de praf treptele scării;

68
 - se şterg de praf balustradele;
- se spală treptele.
Trimestrial, gurile de aerisire, plafoanele şi corpurile de iluminat,
trebuiesc curăţate.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei grupurilor sanitare

Obiectele sanitare, reprezentate de chiuvete, căzi de baie, duşuri şi

WC-uri sunt locuri unde există şi totodată persistă umezeala. Întreţinerea şi
dezinfecţia lor, stă la baza prevenirii infecţiilor cu Pseudomonas aeruginosa,
cu Proteus, cu Serratia tricomonas, etc.
Întretinerea lor este zilnică şi se utilizeză următoarea metodă:
- laveta este înmuiată în soluţie de detergent-dezinfectant;
- se curăţă faianţa de pe pereţi;
- se curăţă obiectele sanitare, începând cu partea de dedesubt a
obiectelor sanitare;
- se clătesc, se aplică soluţia de dezinfectant;
- se lasă apoi un timp de contact şi se clăteşte abundent.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei sălilor de tratament

Întreţinerea se face zilnic şi periodic. Se tine seama de:

- îngrijirile curente;
- intervenţiile chirurgicale;
- contaminarea sălii.
Se începe de obicei cu obiectele mai puţin murdare şi se termină cu
obiectele murdare. Nu sunt admise în aceste locuri ghivece cu flori şi vase
cu flori tăiate.
Tehnica de întreţinere este următoarea:
- se deschide geamul, pentru a se aerisi sălile;
- se colectează şi se evacuează lenjeria murdară;
- se curăţă şi se dezinfectează tot materialul din sală, reprezentat de:
a) mesele pentru pregătirea tratamentului;
b) mesele cu recipiente cu produse biologice;
c) mesele cu instrumentar nesteril;
d) birourile, dulapurile;
e) instrumentarul;
f) suprafeţele verticale;
g) corpurile de iluminat;

69
 h) mobilierul;
i) uşile;
j) obiectele sanitare;
k) instrumentarul şi accesoriile acestuia;
l) pavimentul
- se schimbă recipientele pentru depozitarea deşeurilor.
Totodată, se verifică aspectul estetic al sălii şi se închid geamurile.

DECONTAMINAREA ŞI PREGĂTIREA MATERIALULUI

MEDICO-CHIRURGICAL

Aceste aspecte se referă la decontaminarea şi pregătirea materialului,

material care va fi sterilizat sau la instrumentarul utilizat “curat”
(termometre, tăviţe renale, garouri, cuve, etc.).
Decontaminarea sau pre-dezinfecţia materialului medico-chirurgical
permite îndepărtarea unui procent de aproximativ 95-98 % din germenii
patogeni prezenţi. Totodată, este evitată şi transmiterea acestor germeni,
prin intermediul altor bolnavi, personalului medical sau mediului medical.
Dezinfecţia materialului medico-chirurgical, completează
decontaminarea şi realizează distrugerea germenilor patogeni, în proporţie
de 99,99% de pe instrumentar, echipamente, etc. Scopul dezinfecţiei
materialului medico-chirurgical este următorul:
- să evite contaminarea personalului medical;
- să reducă contaminarea mediului medical;
- să evite fixarea pe instrumente şi echipamente a materialului organic
(sînge, salivă, secreţii, excreţii, precum şi a altor fluide biologice).
Decontaminarea trebuie realizată imediat după utilizarea materialului
medico-chirurgical.

70
 Etape în pregătirea materialului medico-chirurgical, sunt prezentate în
figura nr. 1.

Fig. nr. 1.

MATERIAL MEDICO-CHIRURGICAL

DECONTAMINARE

CURĂŢARE ,DEZINFECŢIE,
CLĂTIRE , USCARE

ÎMPACHETARE STERILIZARE CHIMICĂ SIMPLĂ

ŞI UTILIZARE
STERILIZARE

poupinel sau materiale termosensibile tăvi;

autoclavă tăviţe renale;
cuve;
termometre;
garouri; etc.

Tehnica de lucru cuprinde 7 etape, descrise astfel:

1) - curăţare, decontaminare; instrumentarul utilizat se imersează prin

agitare într-o solutie specială de detergent enzimatic sau de detergent-
dezinfectant sau în alt produs de curăţare-decontaminare;
- se face apoi spălarea manuală a instrumentarului, urmată de
utilizarea dezinfectantului recomandat sau de folosirea masinii de spălat
automată cu dezinfecţie, atunci când aceasta există;
- se perie apoi cu grijă, insistând asupra articulaţiilor şi a
canelurilor;

71
 - se demontează complet instrumentarul şi se curăţă părţile scobite şi
cavităţile.
2) - urmează clătirea riguroasă sub jet de apă potabilă;
3) - se face apoi dezinfecţia. Sunt utilizate cuve sau recipiente cu capac.
Instrumentarul este imersat în soluţie dezinfectantă, soluţie care îl acoperă
pe perioada de timp şi la temperatura recomandată de producător;
4) - urmează clătirea instrumentarului, care se realizează cu apă din
abundenţă;
5) - urmează uscarea instrumentarului;
6) - se face lubrifierea, atunci când este cazul;
7) - în final, se realizează verificarea integrităţii instrumentelor.
Reguli generale pentru pregătirea şi decontaminarea instrumentarului
medico-chrurgical:
- se face decontaminarea materialului medico-chirurgical. Acest lucru
se realizează într-o încăpere sau într-un spaţiu special amenajat;
- personalul care execută această operaţiune trebuie să respecte
Precauţiunile Universale;
- personalul care execută această operaţiune trebuie să poarte
obligatoriu echipamentul de protecţie;
- protocolul de lucru, privind decontaminarea va fi afişat la loc vizibil.

72
 RECOMANDĂRI PRACTICE PRIVIND DECONTAMINAREA
AMPRENTELOR ŞI A MODELELOR ÎN MEDICINA DENTARĂ

A. PRINCIPII GENERALE PRIVIND DECONTAMINAREA

AMPRENTELOR

Principiile curăţeniei, decontaminării, dezinfecţiei şi sterilizării sunt

cunoscute şi aplicate, atât în practica de medicină generală, cât şi în practica
de medicină dentară curentă. Dar, poate mai mult ca în oricare altă
specialitate, medicina dentară şi în special cabinetul dentar sunt incriminate
în apariţia unor maladii infecto-contagioase cu o largă răspândire, produse
de virusurile hepatitelor tip B (HBV) şi tip C (HCV), virusul herpetic,
virusul citomegalic, virusul urlian şi nu în ultimul rând, virusul
imunodeficienţei umane dobîndite (HIV).
Acest lucru este posibil şi datorită faptului că, medicina dentară este o
specialitate, în care orice manoperă presupune un contact direct cu fluidele
biologice ale organismului, pe de o parte, iar pe de altă parte deoarece
teritoriul de lucru al medicului de medicină dentară, cavitatea bucală, este o
zonă ultrapopulată cu o floră microbiană extrem de variată. De aceea, o
atenţie deosebită trebuie acordată prevenirii riscului infecţios în practica de
medicină dentară, prin decontaminarea amprentelor.
Riscul contaminării microbiene în cazul amprentării şi al amprentelor
inclusiv, deşi este evident, este vehement contestat de o parte importantă a
practicienilor de medicină dentară. Un alt procent mai puţin reprezentativ al
specialiştilor consideră acest risc, ca având o probabilitate extrem de redusă,
şi doar o mică parte a medicilor de medicină dentară, a asistentelor de
cabinet şi a tehnicienilor dentari recunosc importanţa deosebită, care trebuie
acordată decontaminării amprentelor.
Este totuşi cert că, prin intermediul amprentelor sunt asigurate
vehicularea şi transferul microorganismelor provenite din contactul cu
fluidele biologice existente la nivelul cavităţii bucale (salivă, sânge, puroi,
etc.) din cabinetul de medicină dentară, către laboratorul de tehnică dentară.
Astfel, amprenta îndeplineşte rolul de vector pentru microorganisme în
practica de medicină dentară. În acelaşi timp este asigurată şi multiplicarea
microorganismelor, precum şi transferul acestora prin intermediul modelelor

73
mai departe. Se pot produce în acest moment, acele infecţii care sunt
asociate îngrijirilor medicale, şi anume infecţiile nozocomiale.
Termenul de “infecţie nozocomială” este în prezent generalizat. Acest
termen a fost şi este asimilat cu infecţiile spitaliceşti, infecţiile
intraspitaliceşti, hospitalismus infecţios, infecţiile încrucişate (cross
infection) sau în cazul nostru cu infecţiile iatrogene sau profesionale.
În acest moment, printr-o legislaţie extrem de riguroasă în foarte
multe ţări ale Uniunii Europene practicienii de medicină dentară au fost
obligaţi, pentru prevenirea infecţiilor nozocomiale să realizeze
decontaminarea, dezinfecţia şi, în unele cazuri, chiar sterilizarea amprentelor
şi a dispozitivelor cu care se realizează înregistrarea şi verificarea relaţiilor
intermaxilare de ocluzie: şabloanele de ocluzie, plăcile din ceară, machetele
din ceară aflate la probă, etc.
Indiferent de tehnicile de dezinfecţie şi sterilizare a instrumentarului şi
a majorităţii materialelor folosite în cabinetul de de medicină dentară nu se
poate pretinde în cazul amprentelor să fie utilizate aceleaşi operaţiuni. Este
acceptată simpla curăţare a amprentei prin spălare, urmată de
decontaminarea acesteia. În acest fel, se produce dezorganizarea completă a
biofilmului bacterian, prezent pe suprafaţa materialului de amprentă.
Curăţirea amprentelor prin spălare, imediat după îndepărtarea
acesteia din cavitatea bucală a pacientului, se realizează indiferent de
materialul de amprentă utilizat. Se urmăreşte eliminarea resturilor de sânge
şi de salivă, precum şi de alte materii organice.
Spălarea amprentei se face sub jetul de apă de la robinet pe o durată
de aproximativ 15 secunde (fig. nr. 2 şi 3), urmată de uscarea acesteia cu
jetul de aer (fig. nr. 4 şi 5) sau cu ajutorul hârtiei absorbante (fig. nr.6 şi 7).
Curăţirea amprentei se realizează, utilizând obligatoriu echipament de
protecţie: halat, mască filtrantă, ochelari şi mănuşi.

74
Fig. nr. 2, 3. Spălarea amprentei sub jetul de apă de la robinet timp de 15 sec. Se
remarcă mănuşile de protecţie din latex ale utilizatorului

Fig. nr. 4, 5. Uscarea amprentelor după spălare cu jetul de aer

75
 Fig. nr. 6, 7. Uscarea amprentelor după spălare cu ajutorul hârtiei absorbante

Unii autori recomandă utilizarea apei cu săpun, urmată de clătirea

energică şi uscarea amprentei prin metodele mai sus enunţate. Considerăm
acest lucru contraindicat, deoarece este foarte posibil ca săpunurile utilizate
să intre în contact cu substanţa decontaminantă.
Această simplă spălare a amprentei sub jetul de apă timp de 15
secunde este extrem de importantă pentru operaţiunile de decontaminare
ulterioare, deoarece reduce contaminarea în proporţie de 60-70%.
Decontaminarea amprentelor. A doua fază de tratament a amprentei
este reprezentată de decontaminarea propriu-zisă. Aceasta se realizează în
două moduri:
a) prin înglobarea în materialele de amprentă a unor substanţe cu
potenţial antibacterian;
b) prin metode externe: fizice, chimice şi fizico-chimice.
a) Trebuie specificat că, tot mai multe firme de specialitate încearcă să
găsească soluţii cât mai simple şi mai puţin costisitoare, în vederea
diminuării gradului de contaminare microbiană a amprentelor şi totodată a
modelelor, ce vor fi turnate în aceste amprente.

76
 A fost testată încorporarea de săruri cuaternare de amoniu, precum şi
de compuşi biguanidici (clorhexidină), atât în structura hidrocoloizilor
ireversibili (Blueprint Asept, Jeltrate Plus), cât şi a elastomerilor de sinteză.
Rezultate satisfăcătoare au fost obţinute, doar în cazul hidrocoloizilor
ireversibili.
Nu a fost încercată încorporarea în materialele de amprentă a altor
substanţe dezinfectante, cum ar fi glutaraldehida sau hipocloritul de sodiu,
datorită toxicităţii extrem de ridicate a acestor substanţe. De asemenea, este
exclusă încorporarea de acid peracetic, datorită rapidităţii cu care se
descompune această substanţă în structura materialului de amprentă.
Pe lângă decontaminarea amprentelor şi încorporarea de substanţe
dezinfectante direct în compoziţia materialelor de amprentă, s-a încercat
acelaşi tip de încorporare al dezinfectantelor şi în materialele pentru modele.
De exemplu, au fost intoduse substanţe dezinfectante şi în gips-uri (Sterie
Die A, Sterie Die B, Orodent International), fără a fi precizate însă
substanţele active (se presupune că este vorba tot de săruri cuternare de
amoniu, sau de clorhexidină). Proprietăţile acestor materiale nu au fost
modificate.
O altă metodă de diminuare a contaminării amprentelor, o reprezintă
încorporarea substanţelor dezinfectante în compoziţia adezivilor pentru
materialele de amprentă, care se aplică în portamprente. Aceasta a dat
rezultate bune, în ceea ce priveşte decontaminarea şi dezinfecţia, în schimb a
scăzut aderenţa materialului de amprentă la lingură (tabel nr.XII).

Tabel nr. XII. Adezivi pentru materiale de amprentă .

Produse comerciale Ingredienţi
Coe (Coe Laboratories) Acetonă, metil-etil-cetonă; toluen, fenol,
formaldehidă
Express (3M Dental Products Division Răşini polisiliconice, tricloretan, toluen
Hold (Teledyne Getz) Densko Elk Grove Izopropanol, toluen
b) Metodele fizice şi chimice de decontaminare, dezinfecţie şi chiar
sterilizare a amprentelor sunt:
- dezinfecţia cu ajutorul radiaţiilor UV (contraindicată, mai ales în
cazul hidrocoloizilor ireversibili);
- sterilizarea cu ajutorul căldurii uscate (se realizează doar pentru
modelele din gips);
- sterilizarea cu oxid de etilenă este contraindicată, datorită costului
crescut şi a toxicităţii ridicate a substanţelor;

77
 - decontaminarea sau dezinfecţia amprentei, prin pulverizarea sau
imersia în soluţii cu potenţial antibacterian; este varianta cea mai
agreată de specialişti.
Pulverizarea substanţei dezinfectante asupra amprentei se face, după
ce aceasta a fost spălată şi uscată (fig. nr. 8). Apoi amprenta este stocată într-
o pungă sterilă (fig. nr. 9), unde este menţinută în mediu umed pe toată

durata de timp recomandată de producător (fig. nr. 10).

Fig. nr. 8 Fig. nr. 9

Aplicarea substanţei dezinfectante Introducerea amprentei decontaminate
cu ajutorul spray-ului pe suprafaţa într-o pungă de plastic sterilă
amprentei

78
 Fig. nr. 10
Mentinerea amprentei decontaminate in mediu umed

Urmează spălarea şi uscarea amprentei, pentru a fi îndepărtate

reziduurile de substanţă dezinfectantă. Amprenta este trimisă apoi în
laboratorul de tehnică dentară.
Imersia amprentei în substanţa dezinfectantă se realizează tot după
spălarea amprentei de resturile de fluide organice (salivă, sînge) şi uscarea
ei. Amprenta este menţinută în recipientul cu substanţă dezinfectantă ermetic
închis, pe durata de timp recomandată de producător (fig. nr.11, 12 şi 13).
Urmează spălarea şi uscarea amprentei.

79
 Fig. nr. 11 Fig. nr. 12
Amprenta în recipientul Recipientul cu substanţă dezinfectantă
cu dezinfectant şi amprenta imersată, închis ermetic

Fig. nr. 13
Recuperarea amprentei din recipientul cu dezinfectant

Dintre substanţele cu potenţial antimicrobian utilizate pentru

decontaminarea amprentelor, cele mai importante sunt:
- acidul peracetic ;
- glutaraldehidă 2%;
- hipoclorit de sodiu ;
- iodofori ;
- clorhexidină 0,5-4% în soluţie alcoolică ;
- ortofenil-fenol.

Acidul peracetic
- soluţia utilizată în practica medicală este de 0,4-2,5%;
- prezintă un spectru bacterian larg, este activ pe bacilii gram
pozitivi, gram negativi, acţionează pe virusuri, pe Mycobacterium
tuberculosis, distruge sporii;
- distruge parţial şi prionii;
- utilizat ca atare este toxic şi iritant pentru tegumente şi mucoase;
este coroziv, poate exploda la o concentraţie de 30-40%;
- este rapid degradat de căldură şi de lumină;

80
- pentru decontaminarea amprentelor este utilizat Pera-Safe-ul, un
compus în care acidul peracetic a fost neutralizat, din punct de
vedere al coroziunii şi al toxicităţii;
- nu necesită echipament de protecţie.

Glutaraldehida
- este disponibilă în practica de medicină dentară în soluţie apoasă
neutră, acidă şi bazică în concentraţie de 2%;
- fixează membrana celulară şi blochează schimburile celulare;
- prezintă spectru antibacterian foarte larg, precum şi o intensă
activitate sporicidă;
- este inactivă din punct de vedere al prionilor;
- este un produs extrem de toxic, putând produce leziuni iritative şi
alergice cutanate, precum şi ale mucoaselor respiratorii;
- pentru decontaminarea amprentelor necesită echipament de
protecţie adecvat.

Hipocloritu de sodiu
- este utilizat în România sub forma apei de Javel;
- acţionează prin difuziunea acidului hipocloros, care traversează
membrana citoplasmatică a microorganismelor;
- este activ la un pH cuprins între 11,7-17;
- acţionează foarte eficient pe bacilii gram pozitivi şi pe cei gram
negativi, iar pentru inactivarea virusurilor şi a sporilor necesită un
timp de contact mult mai ridicat;
- apa de Javel 2% inactivează prionii după 60 de minute la o
temperatură de 200C;
- pentru decontaminarea amprentelor, concentraţia substanţei de
hipoclorit de sodiu este cuprinsă între 0,5-5%;
- necesită echipament de protecţie adecvat.

Clorhexidină
- face parte din familia biguanizilor;
- este un compus antiseptic, utilizat mai ales pentru antiseptizarea
tegumentelor şi pentru apele de gură;
- se prezintă sub formă diacetată sau sub formă de digluconat de
clorhexidină;
- inhibă multiplicarea microorganismelor; este inactivă pe spori şi pe
prioni;

81
 - pentru decontaminarea amprentelor, clorhexidina este utilizată în
concentraţie de 0,5-4%;
- nu necesită echipament de protecţie.

Derivaţi fenolici (orto-fenil-fenol, triclosan)

- sunt bactericizi în concentraţii cuprinse între 2-10%;
- sunt activi pe bacilii gram pozitivi, pe bacilii gram negativi şi pe
micobacterii;
- efectul fungicid şi virulicid este dat de concentraţie;
- sunt inactivi pe spori şi pe prioni;
- pentru decontaminarea amprentelor, necesită echipament de
protecţie.

B) Protocoale de lucru privind decontaminarea amprentelor

În continuare vom prezenta protocoale de lucru, privind

decontaminarea principalelor tipuri de materiale de amprentă.

Tabel nr. XIII. Protocol de lucru, privind decontaminarea siliconilor de adiţie şi de

condensare.
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 25-30  Aplicare spray
min.  Izolare 25-30 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 25-30  Aplicare spray
3-5% pentru imersie min.  Izolare 25-30 min. în

82
(Apa de Javel)  Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 25-30  Aplicare spray
min.  Izolare 25-30 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 25-30  Aplicare spray
min.  Izolare 25-30 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 25-30  Aplicare spray
min.  Izolare 25-30 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 25-30  Aplicare spray
min.  Izolare 25-30 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Tabel nr. XIV. Protocol de lucru, privind decontaminarea polieterilor.
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
de apă 15 sec mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 15 min.  Aplicare spray
3-5% pentru imersie  Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
(Apa de Javel) de apă 15 sec mediu umed

83
  Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
de apă 15 sec mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
de apă 15 sec mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
de apă 15 sec mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min. în
de apă 15 sec mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare

Tabel nr. XV. Protocol de lucru, privind decontaminarea polisulfurilor (materiale de

amprentă foarte rar utilizate).
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 20 min.  Aplicare spray
3-5% pentru imersie  Spălare sub jet  Izolare 20 min.

84
(Apa de Javel) de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec.
Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec.
Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec.
Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec.
Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Tabel nr. XVI. Protocol de lucru, privind decontaminarea hidrocoloizilor
ireversibili. Timpul de decontaminare este de 10 minute pentru a fi
evitat fenomenul de imbibiţie.
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 10 min.  Aplicare spray

85
3-5% pentru imersie Spălare sub jet  Izolare 10 min.
(Apa de Javel) de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Tabel nr.XVII. Protocol de lucru, privind decontaminarea amprentelor cu
hidrocoloizi reversibili.
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 10-15  Aplicare spray
min.  Izolare 10-15 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 10-15  Aplicare spray

86
3-5% pentru imersie min.  Izolare 10-15min. în
(Apa de Javel)  Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 10-15  Aplicare spray
min.  Izolare 10-15 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10-15  Aplicare spray
min.  Izolare 10-15 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10-15  Aplicare spray
min.  Izolare 10-15 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 10-15  Aplicare spray
min.  Izolare 10-15 min. în
 Spălare sub jet mediu umed
de apă 15 sec  Spălare
 Uscare  Uscare

Tabel nr. XVIII. Protocol de lucru, privind decontaminarea pastelor de oxid de zinc-
eugenol (ZOE). Având eugenol în compoziţie care este o substanţă antiseptică, timpul de
decontaminare pentru pastele ZOE se reduce la aproximativ 5-10 minute.

87
 Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec. 
Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare 
Uscare
 Imersie 5-10 
Aplicare spray
min. 
Izolare 5-10
 Spălare sub jet min. în mediu
de apă 15 sec umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 5-10  Aplicare spray
min.  Izolare 5-10
 Spălare sub jet min. în mediu
de apă 15 sec umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 5-10  Aplicare spray
min.  Izolare 5-10
 Spălare sub jet min. în mediu
de apă 15 sec umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 5-10  Aplicare spray
min.  Izolare 5-10
 Spălare sub jet min. în mediu
de apă 15 sec umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 5-10  Aplicare spray
min.  Izolare 5-10
 Spălare sub jet min. în mediu
de apă 15 sec umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Tabel nr. XIX. Protocol de lucru, privind decontaminarea materialelor termoplastice tip
Stentz (Spofa), Kerr (Bayer), etc.

88
 Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 20 min.  Aplicare spray
3-5% pentru imersie  Spălare sub jet  Izolare 20 min.
(Apa de Javel) de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 20 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 20 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare

C) Decontaminarea modelelor din gips şi a lucrărilor protetice

89
 1) Într-o prima fază modelele din gips se curăţă prin spălare sub jetul
de apă timp de aproximativ 15 secunde, după care se usucă cu jetul de aer
sau cu ajutorul hârtiei absorbante.
Decontaminarea se realizează prin imersie (fig. 14, 15) sau prin
aplicarea substanţei dezinfectante cu ajutorul spray-ului (fig. 16, 17).
În cazul imersiei, modelul este menţinut în substanţa dezinfectantă
timp de 10 minute, ca şi în cazul aplicării spray-ului. În acest ultim caz
modelul se menţine în mediu umed tot 10 minute.
O altă metodă prin care se realizează distrugerea microorganismelor
este sterilizarea modelelor, cu ajutorul căldurii uscate. Este o soluţie
eficientă, dar din păcate neutilizată de specialişti, datorită timpului crescut
de lucru.

Fig. nr. 14 Fig. nr. 15

Decontaminarea modelelor din gips prin imersie în substanţă dezinfectantă

90
 Fig. nr. 16 Fig. nr. 17
Decontaminarea modelelor cu ajutorul spray-ului cu sunstanţă dezinfectantă

Trebuie totuşi specificat că, separarea amprentei de pe model

(demularea), după ce s-a realizat turnarea pastei de gips în amprentă se
efectuează cu multă grijă, pentru a se evita fracturarea dinţilor de pe model.
Se obţine astfel modelul de lucru. După demulare resturile amprentei rămase
sunt aruncate. Indiferent dacă amprentele au fost sau nu decontaminate în
prealabil, resturile amprentelor rămase după turnarea modelelor sunt
considerate periculoase, ca având potenţial infectant şi sunt introduse în
saci de plastic de culoare galbenă (culoarea galbenă este caracteristică pentru
deşeurile periculoase)

Tabel nr. XX. Protocol de lucru, privind decontaminarea modelelor din gips.

91
 Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 15 min.  Aplicare spray
3-5% pentru imersie  Spălare sub jet  Izolare 15min.
(Apa de Javel) de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare
alcoolică  Imersie 15 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 15 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare

2) Decontaminarea lucrărilor protetice

92
 Curăţirea lucrărilor protetice adjuncte sau conjuncte se face prin
spălare sub jetul cu apă timp de 15 sec. (fig. nr. 18, 19). Uscarea se
realizează cu ajutorul jetului de aer sau cu hârtie absorbantă (fig. nr. 20, 21,
22).
Decontaminarea propriu-zisă se face prin imersie sau prin aplicarea
spray-ului cu substanţa dezinfectantă şi menţinerea în aceasta timp de 10
minute (fig. nr.23, 24, 25, 26). Urmează clătirea şi uscarea pieselor protetice,
după care se aplică în cavitatea bucală.

Fig. nr. 18 Fig. nr. 19

Spălarea pieselor protetice sub jetul de apă de la robinet

93
Fig. nr. 20 Fig. nr. 21

Fig. nr. 22
Uscarea pieselor protetice cu ajutorul spray-ului de aer

Fig. nr. 23 Fig.nr. 24

Decontaminarea pieselor protetice prin imersie în substanţă dezinfectantă

94
Fig. nr. 25

Fig. nr. 26

95
 Fig. nr. 25, 26. Decontaminarea pieselor protetice cu ajutorul spray-ului cu substanţă
dezinfectantă

Tabel nr. XXI. Protocol de lucru, privind decontaminarea lucrărilor

protetice.
Substanţa Metoda Calitatea
suprafeţelor
Acid peracetic  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(PeraSafe)  Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Hipocloritul de  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
sodiu  Uscare  Uscare
0,5-3% pentru spray  Imersie 10 min.  Aplicare spray
3-5% pentru imersie  Spălare sub jet  Izolare 10 min.
(Apa de Javel) de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Glutaraldehida 2%  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
(Endosporine)  Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Iodofori  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Orto-fenil-fenol  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
 Uscare  Uscare
 Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare
Clorhexidina 0,5-  Spălare 15 sec.  Spălare 15 sec. Nealterată
4% în soluţie  Uscare  Uscare

96
alcoolică  Imersie 10 min.  Aplicare spray
 Spălare sub jet  Izolare 10 min.
de apă 15 sec în mediu umed
 Uscare  Spălare
 Uscare

97