Cultura fzic recreativ-este partea componenta a culturii
fzice care reprezint odihna activa a omului realizata prin intermediul practicarii exercitiului fzic,,a sportului pentru sanatate in scopul recuperarii fortelor ca masa in procesul activitatii profesionale.Elevul contemporan mai ales din clasele liceale duce o viata sedentara caracterizata prin lipsa de miscare.Activitatea educationala ii solicita elevului munca intelectuala asidua.Pentru activitatea didactica desfasurata la scoala si pentru insusirea de studio se cere mult timp(in mediu -!" ore#. $e%reta&il insa si putin timp li&er de care dispune elevul este dedicat desi%ur nu exercitiului fzic(calculatorul#. Asadar activitatea cotidiana a elevului e lipsita de miscari si eforturi musculate.'in punct de vedere stiintifc se munceste hipodinamic. 'aca activitatea profesionala a adultului se desfasoara fara intreruperi iar atunci cind pauzele,recreatiile sint folosite pentru odihna pasiva,freste astfel de comportament dauneaza or%anismului uman. Psiholo%ic omul devine indispus repede se erita, este nervos, spontan si nechi&zuit in vor&e si actiuni.'in punct de vedere anatomo-psiholo%ic consecintele,,intelectualizarii vietii( sint foarte %rave .)uschii in lipsa efortului fzic se atrofaza,sin%ele stavineaza in vene fapt care impiedica,functiile inimii si in %eneral ale sistemului cardiovascular, respirator,neuromuscular sint dere%late simtitor ca rezultat apar ameteli,discomfort intestinal,insomnie respiratia cit de mic devine difcila astfel apar diferite &oli* hipertensiunea, %astrita si ulcer stomacal,antroza si o&ezitate.Este important ca elevul sa constiintentizeze pe parcursul zilei de munca activitatea profesionala indiose&i intelectuala tre&uie sa fe alternate cu odihna activa. +dihna activa-neaparat tre&uie sa devina element al or%anizarii elevului. ,a &aza odihnei active a omului se a-a miscarea se are in vedere miscarea in forma de munca usoara si plim&arile ,cit si miscarea de exercitii fzice.Persoanele a-ate in stare de remisie pentru inceput pot afectua miscarile mentionate in prima variata,adica cu efort moderat. Care sint efectele odihnei active pentru om. Efectul psiholo%ic consta in faptul ca* !# omul primeste placer de la ,,&ucuria muschilor,acestea find as%urati cu anumite portiuni,doze de efort fzic. /#+ptine victorie in ,,duelul( cu lenea si pasivitatea motrica. 0#Crede in materializarea asteptarilor sale (va devein mai sanatos mai calit, mai rezistent#. 1#2si or%anizeaza efcient timpul sau li&er. 3#'evine mai optimist in viata cotidiana,apar noi interese, motivatii de a realiza noi proiecte in activitatea sa profesionala. Efortul fziolo%ic a#Efortul fziolo%ic de a practica exercitii fzice si a sportului consta in faptul ca practicind sistematic exercitii fzice ,omul simnte zi de zi fortifcarea or%anismului sau o&tinuta prin* - antrenarea or%anelor - sistemele or%anizmului 4apt ce sporeste functionalitatea lui in intre%ime. -Calirea corpului in urma practicarii exercitiilor fzice la aer li&er. -+mul suporta conditiile climaterice nefavora&ile ale mediului incon5urator. -+mul mai putin o&oseste la sfrsitului zilei de lucru, totodata reusind sa sta&ileasca mai usor pentru urmatoarea zi de lucru. 2n ce mod tre&uie realizata odihna activa. +dihna activa in cadrul zilei se or%anizeaza ca re%ula in forma de pauze dinamice sau recreative cu durata de !"-!3 min.2n timpul practicarii temelor la domiciliu, elevul va intrerupe studiul la fecare 1"-13 min. efectuind diferite ex.,va efectua o plim&are la aer curat, dar si un antrenament usor or%anizat in mod independent,durata antrenamentului va dispune de cit timp li&er ai.,a odihna activa in cadrul zilelor de odihna, sar&atori si vacante sint &inevenite or%anizarea antrenamentelor, de asemenea familia tre&uie sa participle la diferite concursuri sportive. $etineti conceptul*odihna active la &aza careia se a-a miscare,efortul fzic efectuat cu eforturi musculare pronuntate si realizat sistematic contri&uie la ivitarea o&oselei,improspatarea fortelor psiholo%ice,totodata sporind capacitatea de munca a elevului si imunitatea or%anizmului elevului.+dihna activa este un exemplu si un remediu activ si efect efcace si inproflaxia &olii elevului. Cultura fzica rea&ilitara Cultura fzica rea&ilitara- reprezinta activitatea motrica orientata spre recuperarea functiilor hipofzice, psiholo%ice si capacitatilor motrice ale omului partial sau in intre%ime pierdute sau reduse in urma traumelor,&olilor.Cultura fzica rea&ilitara satisface necesitatile in tratarea recuperarea fortelor umane prin intermediul exerctiilor fzice, masa5ul, &ailor de a&uri , procedurilor de apa.$ea&ilitarea fzica ca forma de activitate cu caracter corativ si or%anizeaza in cadrul policlinicilor, dar poate f realizata si la domiciliu cu conditia ca* !#6tarea de sanatate nu e %rava si permite realizarea unui pro%ram motric fara a f suprave%heat de medic. /#'ozarea efortului fzic sa fe dupa puterile omului fara a depasi limitele acestuia. 0#Exercitiile fzice nu vor f riscante, find simple din punct de vedere al structurii &iomecanice. 1#2n caz de starea de sanatate se a%raveaza in urma exercitiilor fzice,omul se va adresa la medic. $ea&ilitatea fzica poate f utilizata si in practica educatii fzice scolare,cind elevul in urma suprasolicitarilor pronuntate,necorespunzatoare pre%atirii fzice si functionale sufera dureri musculare sau dere%lari in starea de sanatate. Ce re%uli tre&uie respectate,indeose&i la practicarea exercitiilor fzice,in cazul antrenamentelor de rea&ilitare*
!#Antrenamentul va incepe cu exercitii fzice,destinate se%mentelor sau re%iunilor corporale sanatoase. /#2n prima perioada de exersare se vor utiliza exercitii fzice simple, fara o&iecte accesi&ile pentru executare. 0#Pentru insanatosire rapida,antrenamentele vor avea caracter sistematic. 1#7u se admite depasirea pro%ramului motric sta&ilit de specialist. 3#Executarea exercitiilor fzice nu vor provaca dureri. Concluzie*Cultura fzica rea&ilitara prin specifcul mi5loacelor sale,a5uta omul sa-si rea&iliteze mai repede sanatatea pentru a putea continua activitatea sa profesionala. 8aia, masa5ul si sanatatea omului 8aia,ca mi5loc i%ienic,curativ se utilizeaza mai mult de /3 de secole,proprietatile lecuitoare find inalt apreciate de medicina ofciala si cea populara.Ea a fost si este utilizata atit in scopul proflaxiei &olilor cit si in tratarea lor.Caracteristica de &aza a &aii consta in faptul ca ea contri&uie la calirea or%anismului. 8aia cu a&uri este un &un antrenament pentru sistem cardiovascular respirator,neuromuscular si edocrin.9emperat in &aie de :"-;" %rade,in%reuneaza mecanismul termore%larii fapt ce favorizeaza,intensifca circulatia san%uina astfel ridicind temperatura corpului care poate a5un%e pina la 1" de %rade in fnal se activeaza procesul schim&ului de su&stante. 'upa cum sa sta&ili,t preintipina im&atrinirea.<n lucru semnifcativ este faptul ca in urma incalzirii pielii se deschid porii prin care se elimina multa sudoare(de la 3"" pina la !3""ml.#care contine saruri de sodium,clorizi,urina daunatoare pentru or%anismul uman. Printre alte efecte in urma &aii de a&uri mai putem mentiona urmatoarele* !#relaxeaza muschii,lichideaza durerile musculare. /#'ispare o&oseala,apare simtul corpului usor. 0#2n locul stresului apar emotii pozitve 1#+mul devine improspatat. 2n &aia de a&uri e foarte folositoare matura de ste5ar sau mesteacan, care initial tre&uie pre%atita astfel* )atura se scufunda intr-un vas cu apa fer&inte pentru cel putin /" minute.6e recomanda de &atut corpul cu matura incapind cu a doua sau a treia intrare.<tilizarea maturii nu numai ca intensifca termore%larea,circulatia sin%elui, dar si maseaza excellent corpul.Evident ca &aia cu a&uri tre&uie folosita cu rationament in caz contrar ea dauneaza sanatatii omului. $e%ulile principale pe care tre&uie sa le respectam pentru ca sanatatea noastra sa ai&a de cisti%at* !#8aia cu a&uri se va utilize !=/ori pe saptamina. /#7umarul intrarilor depinde de starea or%anismului insa nu mai mult de 0=3 ori. 0#'urata,,sedintelor* initial 0-3 minute,ma5ore treptata pina la !"-!3 minute. 1#Pe cap in mod o&li%atoriu pune o caciulita. 3#7u se va intra in ciupici. )asa5ul ,automasa5ul ,a fel ca si &aia este cel mai raspindit procedeu utilizat in sistemul tratamentului &olnavilor.2n dependenta de profunzime si viteza efectuarii,masa5ul poate linisti sau erita omul.6copul ma5or al masa5ului,automasa5ului este de a resti&ili,rea&ilita functiile sistemelor corporale pierdute in urma traumelor precum si de a lichida o&oseala.)asa5ul,automasa5ul contri&uie la relaxarea muschilor impietriti,scoate incordarea psiholo%ica si durerile de cap,lichideaza insomnia.)asa5ul im&unatateste circulatia san%vina,intensifca procesele de oxidare,fapt ce contri&uie la functionarea normala a or%anismului. Sint cunoscute urmatoarele procedee de masaj: 1)Netezirea-cu acest procedeu incepe si se incheie masajul,automasajul;
2)Frictionarea-mina care maseaza se deplaseaza atit in directia circulatiei limfi cit si a singelui,cit si in sens opus acesteia;
3) Framintatul consta in apucarea,intinderea si stoarcerea tesutului muscular; )!i"ratia consta in miscari oscilatorii e#ectuate cu capetele degetelor cu marginea palmelor sau cu pumnul$ %eguli igienice in e#ectuarea masajului,automasajului: 1)&emperatura camerei in care se e#ectueaza masajul nu 'a f mai putin de 1( grade; 2)miinile tre"uie sa fe curate,unghiile taiate,inainte de a incepe procedura de masare miinile se 'or unge cu ulei special si adaugind cite'a picaturi de suc de lamiie; 3)Sa nu se #aca intreruperi intre procedurile de masare; )&oate miscarile de masare se e#ectuiaza de la peri#erie spre centru con#orm directiei f"relor muscular; ))*uschii,corpul in intregime tre"uie sa fe rela+at; ,)Se 'a respecta ritmul miscarilor de masare; -).upa masaj,automasaj se 'a im"raca haina si se 'a odihni la cald$ /onsecuti'itatea automasajului:0a"ele picioarelor,gam"ele,#esele, regiunea lo"ara,gitul,cutia toracica,a"domenul,miinele$ .urata automasajului pe intregul corp este 11-1) minute,iar a unor regiuni sau segmente corporale pina la ) minute$2utomasajul "ine sa se e#ectueze dupa e+ecutarea unui comple+ de e+ercitii fzice ,realizrea unui usor antrenament de alergari,jocuri sporti'e$ 2tentie:3aia cu a"uri,masajul si automasajul nu pot f #olosite in toate cazurile,e+ista anumite contraindicatii,de aceea inainte de a e#ectua o oarecare procedura persoana tre"uie sa consulte medicul$