Ce este insolatia?

Intr-un mediu cu temperaturi ridicate, corpul uman scapa de excesul de caldura prin cresterea fluxului sangvin la nivelul pielii, prin transpiratie si expirarea aerului cald. Atunci cand aceste mecanisme sunt depasite, pot aparea semne de insolatie. Daca temperatura aerului este prea ridicata sau prea umeda, corpul ajunge sa genereze caldura mai repede decat poate scapa de ea, sistemul de termoreglare al organismului nu mai face fata, astfel incat temperatura interna poate atinge valori alarmante, determinand aparitia leziunilor cerebrale (in primul rand edem cerebral acut) si leziuni la nivelul altor organe (care pot fi mai mult sau mai putin reversibile). Gravitatea simptomatologiei cauzate de expunerea la soare este legata, in primul rand, de deshidratare, pierderi de saruri si de deteriorarea sistemului de termoreglare. Insolatia este o stare care poate pune viata in pericol si care apare daca organismul se supraincalzeste si nu poate sa-si scada temperatura. Persoana cu insolatie are o temperatura de pana la 40,5 de grade Celsius si nu mai transpira. Insolatia apare in sezonul estival, iar persoanele care sufera de insolatie sunt acelea care s-au expus pe o perioada lunga de timp la caldura excesiva emanta de razele soarelui. Atentie insa, insolatia se poate instala chiar si atunci cand ne ferim de razele soarelui si stam la umbra. In zilele foarte calduroase, umbra copacilor sau a umbrelei de soare nu poate proteja de insolatie. Efectele daunatoare ale soarelui la orele amiezii sunt cauzate de actiunea razelor ultraviolete, indeosebi cele de tip A si B, care strabat straturile de piele (epiderma, derma si hipoderma). Razele UV-A ajung pana la derma si altereaza colagenul, care asigura elasticitatea pielii, grabind astfel procesul de imbatranire cutanata prematura. Razele UV-B ataca celulele epidermei si provoaca efecte acute imediate (insolatia) sau efecte de durata, cum ar fi cresterea in volum a alunitelor si unele dermatoze fotoagravante (lupus erimatos, acnee estivala, infectii ale pielii, dermatomiozite). Nu este exclusa evolutia afectiunilor spre cancerul de piele (melanom), a carui frecventa a crescut alarmant in ultima vreme. Trebuie subliniat ca nimeni nu este imun la efectele negative ale soarelui, nici chiar atletii cei mai antrenati. Un grad inalt de risc exista la copii, persoanele in varsta, femeile gravide si bolnavii care sufera de afectiuni cronice, mai ales cele ale inimii si plamanilor, care sufera de obezitate, dereglari hormonale sau de metabolism, boli cronice incurabile, boli cardiovasculare, care nu sunt obisnuite cu un anumit tip de clima. Din punct de vedere al pigmentarii pielii, persoanele cu pielea deschisa la culoare sunt cele mai sensibile fata de expunerea la soare. Oamenii cu pielea maslinie / creola si parul brunet fac mai greu insolatie decat cei blonzi. Persoanele mai sensibile la actiunea razelor de soare sunt cele cu pielea deschisa la culoare; oamenii bruneti cu pielea creola fac mai greu insolatie decat cei blonzi. Nu exista o gradare a tipurilor de insolatie, dar ea se manifesta diferit la diversele categorii de varsta. La copii si batrani, insolatia are efecte mai puternice din cauza deshidratarii ce urmeaza varsaturilor. Bebelusii si copiii sunt cei mai vulnerabili la insolatie. Printre factorii care conduc la aparitia insolatiei se remarca: activitatea intensa; vremea umeda si foarte calda; aerisirea improprie; imbracamintea groasa;

 deshidratarea. Toti acesti factori impiedica organismul sa se poata racori singur prin transpiratie. Exista trei trepte de supraincalzire: usoara - corpul este slabit, apare senzatia de somnolenta, ameteli, dureri de cap sau greata. In acest caz, victima trebuie dusa intr-o camera racoroasa si bine aerisita, i se dau bauturi reci - de preferat apa minerala sau apa plata cu o lingurita de sare in ea. medie - dureri mari de cap, greata, voma, necoordonarea miscarilor, pierderea cunostiintei, cresterea temperaturii corpului, accelerarea batailor inimii si respiratiei. In acest caz, persoana trebuie dezbracata si infasurata intr-un cearsaf imbibat cu apa rece, la cap i se pune o punga cu gheata, la gat i se pun comprese reci (nu i se pun pungi cu gheata la nivelul inimii). socul termic - pierderea cunostintei, delir, halucinatii, respiratia si pulsul sunt accelerate, pielea este uscata sau acoperita de sudoare lipicioasa. In acest caz, se procedeaza ca in situatia anterioara, dar pacientul trebuie tinut sub supraveghere permanenta, pentru a nu-si inghiti limba. In caz de voma, capul trebuie intors intr-o parte. In caz de necesitate, persoana trebuie reanimata. Semnele evolutiei rapide spre insolatie sunt: pierderea cunostintei pentru mai mult de 1 minut; convulsii; semne de respiratie dificila de la moderate spre severe; temperatura rectala peste 40 oC dupa expunerea la temperaturi ambientale mari; confuzie, neliniste extrema sau anxietate (sentiment de pericol iminent si nedeterminat, insotit de o stare de rau, de agitatie); tahicardie (accelerarea ritmului batailor inimii); tegumente foarte calde (fierbinti), uscate, rosii si netranspirate (tipul clasic de insolatie) sau cu transpiratie excesiva; varsaturi severe si diaree.

Simptome - insolatie
Acestea pot varia de la individ la individ, insa printre cele mai frecvent intalnite se numara: migrena/dureri de cap-cefalee; ameteala; slabiciune; dificultate in respiratie; frisoane; greata; inrosirea excesiva a fetei; gura uscata; sete puternica; temperatura corpului foarte ridicata; halucinatii/delir; ritm cadiac accelerat; varsaturi; crampe musculare.

Tratament - insolatie
Primul lucru dupa care iti poti da seama ca o persoana a facut insolatie este acela ca inceteaza sa mai transpire. De indata ce constati acest lucru, este imperativ ca persoana afectata sa primeasca ajutor specializat inainte de a se ajunge la probleme de sanatate mult mai grave si chiar deces.

Masuri de prim ajutor - insolatie

Mutati persoana afectata intr-un spatiu racoros, departe de razele soarelui. Indepartati-i hainele, asezati-l in asa fel incat sa se expuna cat mai mult din corpul sau la aer (cat mai multa suprafata corporala sa intre in contact direct cu aerul). Racoriti intregul corp al pacientului cu apa rece, dar nu foarte rece, care poate fi pulverizata pe corp sau aplicata cu ajutorul unui burete, reusindu-se astfel scaderea temperaturii corporale. Daca exista conditii, se poate infasura intr-un cearsaf umed. Se pot aplica pachete de gheata sau comprese pe abdomen, pe gat si in axile (subsuoara), locuri unde vasele de sange mari se gasesc la suprafata tegumetului. Se interzice introducerea pacientului intr-o baie de gheata. Asezati persoana afectata in pozitia culcat cu picioarele usor ridicate. Daca respiratia se opreste, trebuie incepute manevrele de respiratie artificiala. Se interzice administrarea de aspirina sau paracetamol (acetaminofen) sau orice alt medicament pentru a reduce temperatura corporala ridicata din timpul insolatiei, deoarece ii va face mai mult rau din cauza raspunsului organismului la insolatie. Nu folosi alcoolul pentru frectii pe corp si incheieturi. Nu este indicat sa-i administrezi orice (nici apa) pana ce nu i se stabilizeaza starea. Daca pacientul este constient si capabil sa inghita, trebuie sa i se dea sa bea fluide (de la 1 litru la 1.9 litri) in primele 2 ore pentru a-l hidrata. Trebuie sa se bea apa, sucuri pentru a inlocui fluidele si mineralele pierdute. Repausul la pat este absolut necesar dupa insolatie, iar temperatura corpului va fluctua anormal cateva saptamani dupa incident. Pentru restabilire dupa o asemenea tulburare datorata caldurii excesive, trebuie sa se consume mari cantitati de lichide, supe de legume, sucuri de fructe, banane, cartofi, mazare si fasole boabe.

Este necesara o perioada de odihna de 24 de ore, timp in care trebuie continuata inlocuirea fluidelor pierdute cu ajutorul unei solutii de rehidratare. Trebuie evitate activitatile fizice extenuante. In mod normal, rehidratarea completa cu lichide pe cale orala

dureaza in jur de 36 de ore, dar majoritatea pacientilor incep sa se simta mai bine in cateva ore.

Sfaturi/recomandari si masuri de prevenire

Atunci cand afara este canicula, pentru a nu iti pune sanatatea in pericol, este bine sa urmezi sfaturile de mai jos: Evitati activitatile fizice solicitante si expunerea indelungata la soare intre orele 11 18. Renuntati la iesiri in zilele foarte calduroase in intervalul 11-18. Daca sunteti totusi nevoiti sa va deplasati in acest interval, purtati haine deschise la culoare, din materiale naturale (in, bumbac, matase naturala) si acoperiti-va capul cu o palarie/ sapca/ esarfa si ochelari de soare. Va trebui sa aveti pe tot parcursul deplasarii o sticla cu apa, pentru a va hidrata. Desfasurati activitatile zilnice in locuri cat mai racoroase si cat mai umbrite Practicati sportul dimineata, pentru a mari rezistenta organismului la canicula din timpul zilei. Consumati cat mai multe lichide, fructe si legume, pentru a mentine un nivel optim de hidratare si vitaminizare a organismului. Consumati iaurt, deoarece un pahar de iaurt este echivalentul unui pahar cu apa. Faceti dusuri la o temperatura moderata si nu te sterge de apa. Evitati consumul de cafea, alcool sau sucuri carbogazoase, deoarece acestea sunt diuretice si, in plus, favorizeaza deshidratarea organismului. Aerisiti camerele dimineata cand inca nu este cald, folositi draperii la ferestre si daca se poate, porniti sistemul de aer conditionat la o temperatura cu 5 grade mai mica decat cea de afara.

Recomandari pentru familie si copii

In cazul in care in familia ta exista si un copil, trebuie sa ai in vedere urmatoarele detalii, atunci cand zilele sunt peste masura de calduroase: Dati copilului sa consume lichide si fructe proaspete, chiar daca nu ti le cere. Nu lasati copilul singur, nici macar pentru perioade scurte de timp, mai ales in masina sau in spatii neventilate. In cazul in care plecati cu masina, luati cu voi o sticla mai mare cu apa si sucuri de fructe. Nu scoateti copilul la plimbare in timpul caniculei, mai ales daca nu a ajuns la varsta de 1 an jumatate. In cazul in care iesiti cu el din casa, imbracati-l lejer si asigurati-va ca aveti mereu la indemana o sursa optima de hidratare, atat pentru voi, cat mai ales pentru el. Lasati copilul sa doarma dezvelit sau invelit cu un cearsaf subtire, racoros, din bumbac. Nu il lasati sa se scalde in apa rece sau sa se ude cu apa rece. La plaja, expuneti-va progresiv la soare! La plaja, expunerea la soare trebuie sa se faca progresiv, astfel ca pielea sa aiba timpul necesar sa produca melanina, acel pigment cu rol protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi dusi la plaja, iar cei mai mari nu vor fi lasati sa se joace mai mult de 40 minute sub razele directe ale soarelui fara a avea capul acoperit. Hiperpigmentarea pielii poate fi prevenita prin aplicarea de creme cu factor ridicat de protectie fata de razele solare.

Femeile isi vor proteja tenul cu creme corespunzatoare, aplicate in doze optime, pentru a pastra prospetimea pielii. Orice exagerare a machiajului poate transforma figura intr-o masca hidoasa. Fiecare persoana va purta la drum sau la lucru sticla cu apa pentru a-si asigura hidratarea necesara organismului.

Tratamente naturiste
Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare impotriva razelor solare si de tratare a afectiunilor cutanate pot fi mentionate ceaiul verde, galbenelele, aloe vera, fructele de paducel, frunzele si fructele de afin, frunzele de urzica, papadia si scoarta de salcie din care se consuma cate 2-3 cani pe zi, cu 200-250 ml decoct. In tratamentele externe se recomanda dusuri caldute sau bai generale in care se adauga bicarbonat de sodiu (o cana la cada) sau amidon si faina de orez (1/2 cana la cada). Baia va dura 15-20 minute, apoi se sterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea inca umeda va fi pudrata cu malai si se va unge cu ulei de masline. Se aplica comprese cu apa rece sau cu gel de aloe, ceai din radacini de nalba mare, seminte de gutui, lapte degresat sau iaurt cu care se umezeste un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 minute. Daca arsurile sunt pe pleoape, se pun comprese reci cu musetel sau galbenele. Cataplasmele se prepara cu cartofi rasi, frunze de varza zdrobite, cantitati egale de malai si tarate de grau aplicate pe cap, torace si pe pielea arsa de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplica o cataplasma cu petale de trandafir in otet de mere. Se recomanda ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavanda, ulei de salvie, de masline sau de cocos, dupa care se fac spalaturi cu infuzie de musetel, coada soricelului, sunatoare sau muguri de plop.

Regimul alimentar
Se recomanda consumul de alimente usoare, care se digera bine, precum si o cura de fructe si legume proaspete, cu continut bogat in apa si o cantitate echilibrata de saruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazare, salate). Varza, luata sub forma cruda (in aperitive si salate), sucuri sau fiarta, este benefica datorita bogatiei in sulf (100 mg %), arsenic, calciu, fosfor, iod si cupru, cu efecte remineralizante si revigorante. La persoane cu arsuri solare grave se vor evita bauturile alcoolice, cafeaua si alte produse care contin cofeina, intrucat grabesc deshidratarea. De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contracta vasele sanguine si reduce capacitatea de adaptare la caldura.