UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A

BANATULUI REGELE MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
SPECIALIZAREA: ALIMENT NUTRIIE UMAN (ANU)

PROIECT LA DISCIPLINA NUTRIIE SPECIAL

COORDONATOR:
.L.dr. Velciov Ariana

MASTERAND():
DONICI VASILICA MDLINA
Master anul I

TIMIOARA
2016

CUPRINS

I
I.1
I.2
II
III

LAPTELE I PRODUSELE LACTATE

Valoarea nutritiv a laptelui
Digestibilitate i recomandri
CALORII LACTATE
ADEVRAT SAU FALS DESPRE LACTATE
BIBLIOGRAFIE

1
1
5
8
11

I.

LAPTELE I PRODUSELE LACTATE

Laptele si produsele lactate, alimente traditionale in multe tari, au ajuns in zilele

noastre sa fie considerate de catre unii asa-zisi oameni de stiinta ca fiind inamici ai
sanatatii, in ciuda dovezilor clare care sprijina consumul de lapte la toate vrstele. Pornind
de la faptul ca in anumite zone ale globului (indeosebi in Asia) nu exista cultura
consumului de produse lactate, s-a ajuns la incercarea de a se acredita ideea ca laptele,
baut dincolo de varsta de sugar, nu este util, ba chiar dauneaza, desi modul in care el ar
putea dauna nu a fost niciodata definit cu claritate.
Generatii de copii si adulti si-au asigurat prin intermediul laptelui aportul de nutrienti
valorosi, care i-au ferit de boli grave si au permis (copiilor) sa se dezvolte fizic si
neuropsihic corespunzator. In continuare, vom descrie valoarea nutritiva a laptelui si
lactatelor si eventualele probleme ridicate de digestia sa.

1. Valoarea nutritiva a laptelui

Laptele este un aliment constructor, care, indeosebi prin proteinele sale si prin
complexul fosfo-calcic, raspunde nevoilor copilului si adolescentului, favorizand
dezvoltarea, cresterea, osificarea, dentitia etc. Este si un aliment economic, proteinele sale
cu mare valoare biologica fiind mai ieftine decat cele din carne. Pentru a ilustra valoarea
laptelui ca aliment, putem aminti ca un litru de lapte sau 90 g de branza contin tot atatea
proteine cat 100 g carne sau doua oua. La aceste avantaje se adauga si digestibilitatea
deosebit de buna a factorilor sai nutritivi.
Din clasa lactatelor fac parte produse cu caracteristici diverse, dar care au o trasatura
comuna: continutul crescut de calciu cu biodisponibilitate superioara. Practic, lactatele
constituie cea mai buna sursa de calciu pentru om. Pentru ca au o digestibilitate destul de
diferita, nu exista persoana sanatoasa sau cu probleme de digestie care sa nu poata
consuma anumite produse din marea categorie a lactatelor.
Desigur, in tara noastra cele mai consumate sunt laptele de vaca si derivatele
acestuia. Valoarea nutritiva a diferitelor tipuri de lapte (vaca, oaie, bivolita, iapa, camila)
este similara, chiar daca exista si unele particularitati in functie de specie, mai ales in ceea
ce priveste continutul de lipide. Din punct de vedere nutritional, lactate sunt: laptele,
lactatele acide si branzeturile.
Smantana si untul nu sunt, din punct de vedere al valorii nutritive, produse
lactate, pentru ca nu sunt surse de calciu sau proteine si au un continut preponderent
lipidic.

Din lapte, printr-un proces de fermentatie lactica condus diferit, in functie de

microorganismele care predomina in flora microbiana de fermentatie, se obtin preparate
lactate acide: iaurt, lapte batut, sana, kefir etc.
Lactatele acide sunt alimente cu o digestibilitate facila si extrem de valoroase, aspecte
cunoscute de oameni de mult timp, dar care au fost confirmate si de studii efectuate in
secolul XX. Fermentatia lactica a laptelui este, de altfel, un proces natural, chiar daca el
este folosit in mod dirijat de catre om. De subliniat ca fermentatia laptelui, care apare
spontan, mai rapid sau mai lent dupa temperatura la care este pastrat laptele, nu este un
fenomen de alterare, ci o modalitate prin care laptele isi prelungeste singur perioada in
care poate fi consumat. Aceasta pentru ca in mediul acid al laptelui batut, flora de alterare
(in care domina microorganisme de putrefactie) nu gaseste un mediu bun de proliferare.
De asemenea, din lapte se fabrica si branzeturi, care au o conservabilitate superioara
laptelui si care permiteau in trecut consumul de lactate si in perioadele in care vacile sau
oile aveau un proces de lactatie scazut. De remarcat ca in branzeturi se gasesc toate
principiile nutritive din lapte, dar in cantitati foarte mari, concentrate, ceea ce le ofera o
valoare nutritiva exceptionala.
Asa dupa cum am remarcat anterior, lactatele aduc in primul rand calciu. Acesta se
gaseste intr-o cantitate sporita si are o excelenta utilizare digestiva. Daca in lapte si in
produsele lactate acide cantitatile sunt egale (aproximativ 125 mg/100 ml), in branzeturi
cantitatile sunt cu mult mai mari, dat fiind ca ele se obtin din mai multi litri de lapte.
Astfel, anumite sorturi maturate si uscate (svaiterul) au peste 1 g Ca/100 g produs.
In afara de criteriul cantitativ, calciul din lactate satisface si criteriul calitativ: el are o
biodisponibilitate ridicata, datorita unei multitudini de factori care ii favorizeaza
absorbtia (prezenta vitaminei D etc). Calciul din lactatele acide este si mai eficient decat
cel din lapte, deoarece acidul lactic prezent in aceste produse formeaza cu el lactat de
calciu, solubil si usor absorbabil. De remarcat ca niciunul dintre factorii care se opun
absorbtiei calciului in alte alimente (fitati, oxalati, fibre, grasimi greu digerabile) nu este
prezent in lapte.
Lactatele aduc si proteine de calitate superioara, cu mare valoare biologica. Predomina
cazeina, care coaguleaza in mediu acid (aceasta proprietate este esentiala in digestia
laptelui, dar si in fabricarea lactatelor acide si a branzeturilor). Cazeina alcatuieste in jur
de 80% din totalul proteinelor laptelui si se afla sub forma unui complex micelar alcatuit
din cazeinat de calciu, fosfat, magneziu si citrat. Alaturi de cazeina se gasesc lactalbumina
si lactoglobulina, proteinele zerului, solubile. Toate cele trei proteine sunt mult concentrate
in branzeturi, ele ajungand in anumite produse la aproximativ 30%, valoare care depaseste
cu mult concentratia proteica din alte alimente de origine animala, de exemplu,
concentratia proteinelor din carne.

Eficienta proteinelor din lactate este similara celor din carne, adica de aproximativ 3
g. O mentiune speciala trebuie acordata lactalbuminei si lactoglobulinei, proteine cu o
valoare plastica deosebita (de altfel, ele predomina in laptele uman, in detrimentul
cazeinei). Ele sunt bogate in aminoacizi alifatici, ceea ce le face extrem de utile in
alimentatia bolnavilor cu probleme hepatice (ciroza) sau a copiilor care cresc. Cele doua
proteine se gasesc in cantitati sporite in zer si in branza fabricata din acesta (urda).
Lactatele sunt surse bune pentru diferite vitamine, hidro- sau liposolubile. In ceea ce
priveste vitaminele liposolubile, ele se gasesc in concentratii mai mari atunci cand laptele
nu a fost degresat, deoarece, prin natura lor, sunt vehiculate de lipide. Indeosebi in
branzeturile grase se ating concentratii foarte mari. Lactatele sunt surse excelente de
vitamina A (retinol si caroteni) si de vitamina D. Vitaminele hidrosolubile sunt
reprezentate prin complexul B: B2, B6, B12, acid folic, acid pantotenic si cantitati reduse de
tiamina si de niacina (B3).
In lactatele acide, insa, flora de fermentatie produce indeosebi tiamina si riboflavina,
compensand partial deficientele laptelui din aceste puncte de vedere. De asemenea, in
branzeturi concentratiile vitaminice sunt foarte mari. Desi, in principiu, laptele nu are
foarte multa niacina, consumul curent al lactatelor reuseste, chiar in absenta carnii, sa
previna aparitia pelagrei (sa nu uitam ca proteinele laptelui aduc si triptofan, din care
organismul poate sintetiza niacina). Vitamina C se gaseste in cantitati reduse, cantitati ceva
mai mari fiind semnalate vara, cand animalul este hranit cu furaje verzi. Din pacate,
tratamentele termice necorespunzatoare distrug, in final, vitamina C, care se gaseste in
lapte.
Elementele minerale altele decat calciul aduse de lapte si lactate sunt
numeroase. Lactatele sunt excelente surse de fosfor, care se gaseste in combinatii organice
(fosfoproteine sau fosfolipide) care au o biodisponibilitate maxima. De asemenea, in lapte
si lactate avem magneziu, cantitati destul de mari de sodiu (chiar in absenta adaugarii de
catre om in procesul de fabricatie a branzeturilor), iod (daca animalul a fost furajat si
adapat cu apa si furaje bogate in acest microelement). Toate produsele lactate sunt extrem
de sarace in fier si cupru, fiind de aceea considerate alimente anemiante.
Lipidele lactatelor variaza cantitativ intr-o foarte mare masura, criteriile de variatie
fiind multiple: specie (laptele de oaie este mai gras decat cel de vaca), rasa, regim de
furajare, stare de sanatate. In principiu, insa, este vorba de lipide aterogene: trigliceride in
care predomina acizii grasi saturati si colesterol. Sa amintim si faptul ca avem o cantitate
destul de mare de fosfolipide, cu oarecare efect de contrabalansare a actiunii aterogene a
colesterolului.
Recent s-au pus in evidenta in lipidele laptelui acizi grasi conjugati (CLA-conjugated
linolenic acid) ale caror roluri par a fi foarte importante: reducerea unor substante chimice
cancerigene, in particular a celor care induc cancerul de piele, de stomac si mamar;
actiune antiaterogenica, ducand la micsorarea colesterolului total si LDL-colesterolului si

avand influente asupra compozitiei organismului in sensul reducerii grasimii si cresterii

masei musculare.
Desigur ca in branzeturile grase, lipidele sunt mult concentrate, ceea ce le confera
valoare calorica deosebita.
Glucidele laptelui sunt reprezentate de lactoza, un dizaharid care se gaseste in forma
fermentata in lactatele acide si in branzeturi.
Un element interesant este ca laptele este unicul produs de origine animala care are
acid citric in forma libera (0,18%) si in forma de saruri (citrati de Na, Ca, Mg, K). Citratul
de sodiu are un rol important in solubilizarea fosfatului de calciu. In acest fel, stimuleaza
absorbtia calciului. Sub actiunea florei lactice de fermentatie, acidul citric se descompune
in substante aromate cum este diacetilul, compus care da aroma specifica untului.

2. Digestibilitate si recomandari
Lactatele sunt produse care nu ridica probleme de digestie la omul sanatos. Doar
branzeturile foarte grase, datorita concentratiei lipidice ridicate, pot crea unele dificultati.
In digestia laptelui, primul act se consuma in stomac unde cazeina este coagulata fie sub
actiunea labfermentului (la sugar), fie sub actiunea acidului clorhidric din sucul gastric.
Urmeaza digestia peptica a proteinei. Zerul separat, bogat in lactoza, trece mai departe in
tubul digestiv, lactoza suferind ulteror actiunea dizaharidazei omoloage (lactaza), care se
gaseste in marginea in perie a intestinului subtire. Asa dupa cum s-a mai amintit, lipidele
laptelui sunt fin emulsionate si digestia lor este usoara, fara a solicita prea mult secretia
biliara.
In practica, insa, ne confruntam cu numeroase persoane care declara ca au
probleme atunci cand beau lapte. Cele doua puncte unde pot sa se creeze disfunctionalitati
sunt: stomacul (la persoanele cu gastrita hipoacida sau anacida, afectiuni intalnite
indeosebi la varstnic si, cel putin teoretic, la persoanele cu rezectii gastrice intinse) si
intestinul (unde temporar sau definitiv lactaza poate fi deficitara). Prima situatie se
intalneste frecvent la varstnici si se datoreaza scaderii secretiei de suc gastric. In schimb,
rezectiile gastrice trebuie sa fie extinse (sa elimine peste 90% din suprafata secretorie
gastrica) pentru ca sucul gastric sa scada in asemenea masura incat sa nu se mai poata
realiza coagularea cazeinei.
Oricare ar fi cauza, persoanele respective pot consuma fara probleme lactate acide
si branzeturi, care au cazeina deja coagulata. In mod special, lactatele acide aduc si acid
lactic, care reechilibreaza macar temporar pH-ul gastric.
Situatia a doua este cu mult mai frecventa. Lactaza este o enzima vulnerabila, care
se gaseste situata extrem de superficial in intestin. Orice proces inflamator intestinal duce

la o carenta temporara de lactaza. Ramasa nedigerata, lactoza provoaca diaree prin

mecanism osmotic si este descompusa de flora din intestinul terminal, cu aparitia de
disconfort abdominal, balonare, flatulenta. Desigur ca enzima se reface ulterior. Dintre
evenimentele cel mai des intalnite, amintim: enteritele specifice si nespecifice,
parazitozele intestinale (mai ales giardiaza), alcoolismul. Destul de rar apare o intoleranta
congenitala la lactoza, care se manifesta de regula dupa ablactare.
De asemenea, un adult care nu a consumat mult timp lapte poate avea probleme la
reluarea consumului, lactaza, in absenta utilizarii, avand o activitate diminuata. In aceasta
situatie, insa, remedierea este extrem de simpla: se reia consumul cu cantitati crescande de
lapte. In principiu, asa cum am mai spus, intoleranta la lactoza este tranzitorie. Daca totusi
situatia se prelungeste, fie se poate recurge la lactate acide (acestea mai au inca suficienta
lactoza incat sa poata crea probleme la anumite persoane), fie se recurge la branzeturi, care
au lactoza predigerata.
Toate produsele lactate au, conform valorii lor nutritive, o eficienta plastica
deosebita, atat prin continutul de proteine de calitate, cat si prin continutul de calciu. De
aceea, copiii au un necesar mare de produse lactate, la fel si femeile in perioada de
maternitate. De subliniat faptul ca tinerii continua sa-si osifice scheletul pana catre 30 de
ani, de aceea necesarul de lactate la varstele respective este mai mare decat al unui adult.
In regimurile deficitare in lactate, copiii fac rapid rahitism, iar osteomalacia si osteoporoza
au manifestari mai accentuate in cazul unor diete echilibrate. De remarcat si faptul ca
lactatele sunt usor masticabile, de aceea ele constituie alimente cu proteine valoroase
accesibile si varstei a treia, la care problemele dentare sunt de multe ori mari si consumul
de carne si derivate este dificil.
Lactatele au si rol antitoxic si antiinfectios, observatie care se bazeaza pe aportul
de proteine valoroase pe care il asigura. Substratul aparatului imunitar si al sistemelor de
detoxifiere il constituie, asa cum se stie, materialul proteic, de aceea un organism bine
asigurat din aceste puncte de vedere va face fata foarte bine in contact cu noxele de orice
tip si cu agentii bacterieni, virali sau parazitari.
Proteinele valoroase din lapte au efect corector pe proteinele mai putin valoroase
din alte alimente, de aceea este judicioasa asocierea lactatelor cu derivate cerealiere si
legume si fructe.
Prin faptul ca sunt surse importante de proteine, calciu, fosfor, retinol, vitamina D,
lactatele reprezinta alimente valoroase si pentru formarea unei danturi sanatoase. In plus,
laptele fiind un aliment fluid, nu stagneaza in cavitatea bucala iar branzeturile au glucidele
deja fermentate, deci atunci cand se afla in cavitatea bucala nu mai pot constitui premisele
inceperii unui fenomen de descompunere acida sub influenta florei din placa bacteriana.
Mai mult, s-a observat ca anumite branzeturi care au un continut lipidic mai mare
(cascaval, branza Chedar) au o actiune marcat cariopreventiva, prin formarea unei pelicule
grase care izoleaza suprafata dentara si o apara de actiunea acizilor din cavitatea bucala.

Laptele este un aliment cu relativ putine calorii. Produsele acide au acelasi numar
de calorii pe care il are si laptele din care au fost fabricate. Daca insa este vorba despre
iaurturi speciale, cu arome diferite, fructe, cacao etc, in care s-a adaugat o cantitate
oarecare de zahar, valoarea calorica este mai mare.
Branzeturile, concentrand principiile nutritive din lapte, au valori calorice
superioare. Lactatele acide, alimente extrem de pretuite in alimentatia contemporana, fac o
profilaxie eficienta a cancerului colo-rectal, prin favorizarera colonizarii colonului
terminal si a rectului cu flora de fermentatie. Aceasta ajunge sa fie mai numeroasa decat
flora de putrefactie, impiedicand, in acest fel, procesele de descompunere care conduc la
aparitia unor metaboliti cancerigeni.
In nutritia moderna au fost introduse si produse lactate probiotice (cu continut de
organisme vii care influenteaza organismul-gazda prin imbunatatirea echilibrului
microbian intestinal). Cercetarile realizate in domeniul evidentierii beneficiilor pentru
sanatate ale acestor produse au relevat un mare numar de efecte pozitive: influenta
pozitiva asupra cresterii (in studii pe soareci si pui), producerea de riboflavina, niacina,
tianina, piridoxina, B12 si acid folic, intensificarea absorbtiei mineralelor, cresterea
raspunsului imunitar prin intensificarea producerii de IgA, reducerea proportiei de bacterii
patogene prin producerea de acid lactic si acetic precum si a unor bacteriocine, reducerea
unor fenomene de intoleranta la lactoza, suprimarea enzimelor microbiene daunatoare
asociate cu cancerul de colon la animale, refacerea microflorei intestinale dupa afectiuni
gastrointestinale severe sau utilizarea antibioticelor, evitarea constipatiei, reducerea
colesterolului seric, efect inhibitor fata de mutagenicitate.
Recent, au fost investigate posibilitatile de a utiliza unele peptide bioactive din
proteinele laptelui in cadrul alimentelor functionale. Aceste peptide au diferite actiuni,
printre care: actiuni opioide, de inhibare a enzimei care converteste angiotensina (ACE),
antimicrobiene ,(antitrombotice, de legare a unor minerale. Actiunea de inhibare a ACE
este privita ca avand cel mai mare potential de utilizare.
O peptida bioactiva din cazeina este casomorfina, un fragment din lantul peptidic
al cazeinei. Fosfopeptidele din cazeina (PPC) sunt cunoscute de aproape 50 de ani pentru
faptul ca imbunatatesc biodisponibilitatea calciului si, poate, a altor minerale. In ultimii
10-15 ani s-a studiat posibila utilizare a PPC pentru a preveni cariile dentare. Desi studiile
nu sunt inca complete, produsele PPC au fost deja comercializate in Australia ca agenti
anticariogenici si adaugate in unele alimente sau in produse pentru igiena bucala.
Inalta valoare a proteinelor zerului a fost recunoscuta de mult timp, ele fiind azi
utilizate pe scara larga in dieta sportivilor care urmaresc cresterea maselor musculare
(halterofili, culturisti etc). Chiar in tara noastra au fost efectuate studii care au confirmat
valoarea acestor produse in alimentatia halterofililor.

Proteinele zerului previn cancerul intestinal la cobai. In studiul citat se arata ca

dietele bogate in proteine ale zerului, in comparatie cu dietele bogate in carne, soia sau
cazeina au un efect marcat mai mare de reducere a cancerului la soareci. Se apreciaza ca
acest efect se datoreaza cresterii concentratiei de glutation. Alti cercetatori au constatat o
crestere a concentratiei serice de IgM la cobaii care au consumat o dieta pe baza de
proteine ale zerului si smantana din zer proaspata (contine fosfolipide). Folosind aceeasi
dieta, au inregistrat un efect de reducere a concentratiei de colesterol din plasma si ficat,
precum si o crestere a producerii de colecistokinina implicata in suprimarea apetitului.
Lactatele au, desigur, si unele deficiente, care trebuie cunoscute de consumatori,
pentru a putea fi remediate prin metode gastrotehnice diferite sau prin asocieri
alimentare. Lactatele sunt sarace in vitamina C, in fier, in tiamina, dar sunt, in schimb,
bogate in grasimi aterogene si in sodiu. In consecinta, un regim monoton lactat poate
predispune la hipoascorbinemie, anemie feripriva si beri-beri (dezechilibru tiaminoglucidic), lactatele trebuind completate in dieta cu legume si fructe (ca surse de vitamina
C), cu carne si oua (ca surse de fier) si cu cereale integrale (ca surse de tiamina).
Pentru dietele hiposodate, laptele ar putea contine prea mult Na, dar situatiile
respective sunt rare si exista la dispozitia respectivilor pacienti formule de lapte
desodat. In ceea ce priveste lipidele, o degresare judicioasa a laptelui si un consum
moderat de branzeturi grase contrabalanseaza efectele aterogene ale acizilor grasi saturati
si ale colesterolului din lapte.
Ratiile recomandate de lapte sunt urmatoarele:
- copii de 1-12 ani: 400-600 ml
- adolescenti: 300-500 ml
- femei in perioada maternitatii: 400-600 ml
- adulti: 250-300 ml
- batrani: 300-500 ml
Ratia de branzeturi variaza in functie de cantitatea de lapte consumata, ca si de
celelalte alimente de origine animala din dieta zilnica a persoanei respective (aproximativ
40 g/zi).

II.

CALORII LACTATE

Tabelele de maijostiindicaportul de proteine,

grsimiicarbohidrain lapte, smntn,iaurt, brnz, untialteproduse lactate.
iofertotuldesprecalorii lactate.
O alimentaievariat, bogatn lactate, vvaaduce nu numai un plus de caloriiienergie,
ci imultebeneficiiadiacente, din numrul mare de proteinei din echilibrul de grsimipe
care acesteproduse le ofer. nvai din tabelul de maijos cum
svoptimizaialimentaiaconsumndproduse lactate i cum s le combinaipeacestea cu
alteprodusenecesareorganismuluidumneavoastr.
Lapteleiderivatele sale sunt o hranideal, deoarececoninsubstaneuorasimilabile.Ele
ne furnizeazcalciul, vitaminele (A, B2, B1, E, D, C )
imultealtesubstane valoroasenutritiv.

Lipid
e (g)

Carbohidra
i (g)

Brnz Brie gras

Tabel cu calorii lactate

Cantitate Valoareenergetic Protein
a
(kcal) calorii
e (g)
lactate
100 g
329
19,8

28,0

0,2

Brnz Camembert

100 g

324

15,3

28,8

0,1

Brnz Camembert
gras
Brnz Cheddar gras

100 g

291

21,4

23,0

0,2

100 g

391

27,1

31,7

0,1

Brnz de oaie

100 g

298

14,6

25,5

0,0

Brnz de vac

100 g

260

17,9

20,1

0,0

Brnzdulce

100 g

341

7,1

23,0

27,5

Brnzdulce cu stafide

100 g

343

6,8

21,6

29,9

Brnzfrgrsime

100 g

99

19,8

0,5

3,5

Brnz Feta

100 g

215

17,0

16,0

1,0

Brnzgras (calorii
lactate)
BrnzgruzinSulugun
i
Brnzprjit

100 g

175

17,7

10,1

3,5

100 g

285

19,5

22,0

0,0

100 g

168

17,6

4,2

14,2

Produs

Brnz semi-gras

100 g

133

18,7

4,7

3,7

Brnztopit

100 g

298

13,5

27,0

1,2

Brnztopit

100 g

340

22,0

27,0

0,0

Brnztopitafumat

100 g

270

23,0

19,0

0,0

Budinc de brnz

100 g

224

13,9

9,6

20,1

Cacavalolandez

100 g

352

26,0

26,8

0,0

Cacaval Roquefort

100 g

337

20,0

28,0

0,0

Cacavalrusesc

100 g

360

23,0

29,0

0,0

Cacaval tare

100 g

209

30,0

9,0

0,0

Chefir 0% grsime

100 ml

30

3,0

0,1

3,8

Chefir 2% grsime

100 ml

51

3,4

2,0

4,7

Chefirgras

100 ml

56

2,8

3,2

4,1

Crem de smntn
30% grsime
Crempentrucafea
20% grsime
Crempentrucafea 9%
grsime
Desert cu brnzdulce

100 ml

287

2,2

30,0

3,1

100 ml

206

2,8

20,0

3,7

100 ml

107

2,8

9,0

4,0

100 g

156

13,9

6,2

11,2

Drajeuriciocolat cu
crem de brnz
Fricdulce

100 g

407

8,5

27,8

32,0

100 ml

382

8,0

19,0

47,0

Fricvanilie

100 ml

346

2,8

28,0

21,6

Iaurt de fructe

100 ml

63

3,7

1,5

8,9

Iaurt de fructe 3,2%

100 ml

85

5,0

3,2

8,5

Iaurt natural 2%
grsime
Iaurt natural 3,2%
grsime
Kumis din lapte de cal

100 ml

60

4,3

2,0

6,2

100 ml

66

5,0

3,2

3,5

100 ml

41

3,0

0,1

6,3

Kumis din lapte de

vac, degresat
Lapte 0,5% grsime

100 ml

41

3,0

0,1

6,3

100 ml

39

3,5

0,5

5,1

Lapte 1,5% grsime

100 ml

47

3,4

1,5

5,0

Lapte 2% grsime

100 ml

51

3,4

2,0

4,9

Lapte 3,2% grsime

100 ml

61

3,3

3,2

4,8

Lapte 3,5%

100 ml

64

3,3

3,5

4,8

Lapte 6% (calorii
lactate)
Lapteacru

100 ml

84

3,0

6,0

4,7

100 g

30

3,0

0,1

3,8

Lapteacru 1%

100 ml

40

3,0

1,0

4,1

Lapteacru 2,5%

100 ml

53

2,9

2,5

4,1

Lapteacru 3,2%

100 ml

58

2,8

3,2

4,1

Laptecondensat,
ndulcit
Laptecondensat,
nendulcit
Lapte de capr

100 ml

326

7,5

8,0

55,3

100 ml

131

6,6

7,5

9,4

100 ml

68

3,2

4,1

4,5

Lapte de oaie

100 ml

107

6,0

7,0

5,1

Lapte dietetic 1%

100 ml

40

3,0

1,0

4,0

Lapte dietetic 3,2%

100 ml

57

2,8

3,2

3,8

Lapte dietetic degresat

100 ml

31

3,0

0,1

3,9

Lapte dietetic dulce

3,2%
Laptefiert cu orez

100 ml

77

2,8

3,2

8,6

100 ml

54

1,8

1,9

7,3

Laptefiert cu pasta

100 ml

58

2,2

1,9

7,9

Lapteprafdegresat

100 g

360

35,7

0,8

51,2

Lapteprafnedegreat

100 g

479

27,0

24,0

38,7

Macaroanefripte cu
brnzdulce
Parmezan

100 g

180

7,7

7,4

20,3

100 g

452

41,5

32,0

0,1

Plcint cu
brnzdulce
Plcint cu
brnzimorcovi
Praf de crem

100 g

183

18,6

3,6

18,2

100 g

232

12,9

11,5

18,8

100 g

577

19,0

42,0

30,2

Smntn 10%
grsime
Smntn 12%
grsime
Smntn 18%
grsime
Smntn 20%

100 ml

115

3,0

10,0

2,9

100 ml

133

2,7

12,0

3,9

100 ml

184

2,5

18,0

3,6

100 ml

206

2,8

20,0

3,2

Smntn 25%

100 ml

248

2,6

25,0

25,0

Smntn 30%
grsime
Sup de lapte cu
griidovlecel
vaier (calorii lactate)

100 ml

294

2,4

30,0

3,1

100 ml

50

2,0

2,2

5,4

100 g

396

24,9

31,8

0,0

Unt

100 g

659

1,1

73,5

1,1

Unt de casfrsare

100 g

661

0,8

72,5

0,0

Unt natural frsare

100 g

748

0,5

82,5

0,0

Unt natural pt, tartine

100 g

566

2,5

61,5

0,0

Unttopit

100 ml

892

0,2

99,0

0,0

Zr 1%

100 ml

40

3,0

1,0

4,2

Zr 2,5%

100 ml

54

2,9

2,5

4,2

Zr 4%

100 ml

67

2,8

4,0

4,2

Zr 6%

100 ml

84

5,0

6,0

4,1

Zer 0,5% grsime

100 ml

37

3,4

0,5

4,7

Zer 1% grsime

100 ml

40

3,3

1,0

4,7

III.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE LACTATE

Produsele lactate stau la baza unei alimentaii echilibrate. ns unele lactate sunt mai
sntoase dect altele, implicit, aduc mai multe beneficii. Iat cteva mituri despre lactate,
explicate de journaldesfemmes.com!

Toate iaurturile sunt bune pentru sntate

FALS. Iaurtul este una dintre gustrile pe care le servim fr s ne culpabilizm.

nainte de a alege un iaurt, este bine s citim eticheta, deoarece aportul nutriional i
compoziia difer n funcie de sortiment. De pild, iaurtul grecesc este mai bogat n
grsimi. Nici sortimentele cremoase nu sunt tocami o alegere sntoas, deoarece au adaos
de... crem i nici cele cu fructe, deoarece sunt mai bogate n calorii i, n plus, pot conine
conservani. Sfatul nutriionitilor este s alegem iaurturile al cror coninut de grsime nu
depete 3 grame la 100 de grame de produs.

Lactatele sunt bune pentru oase

ADEVRAT. Calciul este un element indispensabil oaselor, iar consumul de

lactate este recomandat pentru meninerea capitalului osos, care are de suferit pe msur
ce naintm n vrst. Femeile sunt la risc, deoarece dup menopauz, crete probabilitatea
de apariie a osteoporozei. Cu toate acestea ns, au aprut unele controverse legate de
acest subiect. Astfel, productorii din domeniul industrializrii laptelui au fost acuzai c
au ncurajat artificial nevoia de a consuma produse lactate.

Laptele conine mai mult calciu dect brnzeturile

FALS. Contrar unei idei preconcepute, nu laptele este cel mai important furnizor

de calciu dintre toate produsele lactate, ci brnzeturile, mai ales cele care au consisten
dur. Campionul la aceast categorie este parmezanul. Cu cele 1200 mg de calciu la 100
g de produs, parmezanul este de zece ori mai bogat n calciu dect laptele, afirm
Batrice Bnavent-Marco, nutriionist. Totui, nu trebuie uitat c brnza este mai gras
dect laptele.

Brnzeturile albe sunt foarte grase

FALS. Cnd se vorbete despre brnz alb cu 20% materie gras, aceasta este

calculat la masa uscat a produsului. Or, n realitate, brnza alb conine n jur de 80%
ap. La final, cantitatea de lipide prezente n produsul finit este de 3,5 g la 100 g, nu de 20
g, explic nutriionistul Batrice Bnavent-Marco. La fel i n cazul brnzei albe cu 40%
grsime, aceasta conine, de fapt, 6% grsime. Este bine de tiut c brnza alb este
produsul lactat cel mai bogat n proteine (7 - 10%). Atunci cnd este nevoie de o gustare,
brnza este alegerea potrivit.

Produsele lactate ngreuneaz digestia

ADEVRAT I FALS. Este dovedit faptul c iaurturile care conin probiotice ajut

digestia. Aceste molecule acioneaz asupra florei intestinale, mbuntind tranzitul. Cu

toate acestea ns, numeroase persoane diger greu laptele. n realitate, cea care pune
probleme este lactoza. Acest zahr este digerat cu ajutorul unei enzime, lactaza. Dac
aceast enzim este prezent ntr-o manier satisfctoare, laptele este tolerat. n caz
contrar, lactoza nu va fi digerat. n acest ultim caz, apar balonri i alte tulburri
digestive, spune nutriionistul Batrice Bnavent-Marco. Cum s-ar explica faptul c
bebeluii consum lapte toat ziua, fr a avea probleme? Micuii au capacitatea de a

produce lactaz n cantiti suficiente. Pe msur ce mbtrnesc, unii oameni pot produce
mai puin lactaz.

Lactatele light sunt mai bune

FALS. Din ce n ce mai multe persoane, mai ales cele preocupate de siluet, aleg

lactatele cu 0% grsimi. n primul rnd, este important s se citeasc eticheta nutriional a

produsului. Pentru a fi siguri c nu aduc plus de calorii, este bine ca produsul s nu conin
nici zahr. De multe ori, iaurturile cu 0% grsime conin zahr, chiar ntr-o cantitate mai
mare dect ar trebui, pentru mbuntirea gustului. De exemplu, un iaurt light cu fructe
poate avea mai multe calorii dect un iaurt obinuit, atrage atenia nutriionistul Batrice
Bnavent-Marco.

Un produs lactat pe zi este suficient

FALS. Doar o porie de lactate pe zi nu este suficient. n ri precum Frana,

autoritile din domeniul sntii recomand consumul a trei porii de lactate n fiecare zi.
Ideal este s se varieze: lapte, brnz, iaurt. Nu este indicat s se consume doar brnz,
pentru a se evita excesul de grsime i nici iaurt cu fructe, care pot conine prea mult
zahr. Dac ns includei n alimentaie i alte surse de calciu bine asimilate i cu o bun
biodisponibilitate, putei reduce poria de lactate, precizeaz nutriionistul Batrice
Bnavent-Marco.

Laptele organic este mai sntos dect cel convenional

ADEVRAT. Un studiu finanat de Uniunea European a artat c laptele organic

are mai multe beneficii nutriionale dect cel obinuit. Astfel, laptele organic are mai
puine grsimi saturate (cu pn la 50% mai puine) i mai multe grsimi bune precum
acizii grai Omega 3. Acest lucru s-ar putea explica prin faptul c vacile crescute n
condiii organice consum mai mult iarb i mai puine cereale. De asemenea, acest tip de
lapte este i mai bogat n vitamine (mai ales vitaminele A i E) i n antioxidani. Astfel,
laptele bio poate avea cu 75% mai mult betacaroten, substan precursoare a vitaminei A,
i de dou ori mai multe substane antioxidante precum lutein i zeaxantin, care lupt
mpotriva radicalilor liberi.

Doar lactatele conin calciu

FALS. n afar de produsele lactate, exist i numeroase alte alimente care sunt
surs de calciu. Cteva exemple n acest sens sunt broccoli, cresonul i varza. Contrar unei
idei preconcepute, calciul vegetal nu se absoarbe ntotdeauna mai greu dect cel animal.
Substanele care mpiedic asimilarea calciului sunt acidul oxalic i acidul fitic prezeni n
unele vegetale precum spanacul. Cu toate acestea, calciul din varza verde este foarte bine
asimilat, la fel ca i n cazul celui din lapte.

BIBLIOGRAFIE:

1. http://www.sanatatea-ta.com/products/adev%C4%83rat-sau-fals-desprelactate/

2. https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/20595-laptelesi-produsele-lactate-avantaje-si-probleme-asociateconsumului.html?doing_wp_cron
3. http://bonduelle.ro/cooking/tbd-new-tabels-of-caloric-nutritientsvalues-in-cooking-ingredients/cate-calorii-sunt-in-lactate/