Sunteți pe pagina 1din 8

Tutela si curatela minorului

1 - Notiunile de tutela si curatela


1. Tutela minorului reprezinta ansamblul dispozitiilor legale prin care se nfaptuieste ocrotirea
acestuia cnd este lipsit de ocrotire parinteasca; ea se exercita n interesul exclusiv al minorului
(art. 114 si art. 123, C. fam.), este o sarcina sociala obligatorie (art. 118, C. fam.), personala si
gratuita, ca si n Dreptul roman.
Conform art. 40 din Legea nr. 272/2004, tutela se instituie n situatia n care ambii parinti sunt
decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti,
precum si n cazul n care, la ncetarea adoptiei, instanta judecatoreasca hotaraste ca este n
interesul copilului instituirea unei tutele.
Tutela se instituie, conform legii, de catre instanta judecatoreasca n a carei circumscriptie
teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul. Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia
mpreuna, care au domiciliul n Romnia si nu se afla n vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute de lege. Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie
sa fie evaluata de catre Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la
garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a primi un
copil n ngrijire. Evaluarea se realizeaza de catre Directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, acordndu-se prioritate membrilor
familiei extinse a copilului (art. 41).
Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive ntemeiate nu se opun, o
ruda sau afin ori un prieten al familiei copilului, n stare sa ndeplineasca aceasta sarcina,
tinndu-se seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului
(art. 42).
Art. 117, C. fam., stabileste incapacitatile speciale de a fi tutore, iar art. 118 din acelasi cod
prevede situatiile n care sarcina de tutore se poate refuza: cel ce are vrsta de 60 ani mpliniti,
femeia nsarcinata sau mama unui copil mai mic de 8 ani, cel care creste sau educa doi sau mai
multi copii, cel care exercita o alta tutela sau curatela, cel care din cauza infirmitatii sau a altor
motive bine ntemeiate, nu ar putea sa ndeplineasca aceasta sarcina.
2. Drepturile si ndatoririle tutorelui
a) Privind persoana minorului. Drepturile si ndatoririle tutorelui cu privire la persoana
minorului au acelasi continut ca si drepturile si ndatoririle parintesti (art. 122, 123, 125 si 136,
C. fam.) si se exercita numai n interesul minorului cf. art. 114, C. Fam.

b) Privind bunurile minorului. Tutorele reprezinta pe minor n actele juridice daca are vrsta
pna la 14 ani si i ncuviinteaza actele, daca are vrsta ntre 14-18 ani (art. 124, 133, C. fam.).
Exista si acte pe care minorul le poate face singur, fara a avea nevoie de vreo ncuviintare:
- acte de Dreptul familiei (ex.: minorul n vrsta de 16 ani sa se poata casatori, minorul care a
mplinit vrsta de zece ani trebuie sa consimta la adoptie, recunoasterea de maternitate sau
paternitate);
- acte din domeniul Dreptului muncii (minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel
obligatiile izvorte din contractul de munca);
- acte din domeniul Dreptului civil (minorul n vrsta de 16 ani sa-si faca singur testamentul,
dar nu poate da mai mult de jumatate din bunurile de care poate dispune majorul prin testament;
acceptarea unei donatii daca este fara sarcini sau neafectata de modalitatea conditiei; acte
juridice de valoare patrimoniala marunta).
Drepturile si ndatoririle tutorelui sunt prevazute de lege n interesul minorului, raspunderea
acestuia pentru abaterile savrsite n exercitiul acestora poate fi, dupa caz, civila, penala ori
contraventionala.
3) ncetarea tutelei
Cazurile de ncetare a tutelei si ncetare a functiei tutorelui. Tutela ia sfrsit prin ajungerea
minorului la majorat sau prin decesul acestuia intervenit nainte de a deveni major, precum si n
cazurile n care au ncetat motivele care au determinat instituirea ei. ncetarea functiei tutorelui
se produce prin: moartea tutorelui, ndepartarea tutorelui (art. 138, C. fam.) sau nlocuirea
tutorelui (art. 118, C. fam.). La ncetarea tutelei ori ncetarea functiei tutorelui, se ridica
problema efectuarii socotelilor si a predarii bunurilor minorului, n conditiile
art. 140, C. fam.
4. Curatela minorului
Curatela este o institutie de ocrotire juridica a intereselor unei persoane care poate fi capabila, cu
capacitate de exercitiu restrnsa, ori lipsita de capacitate de exercitiu. Curatorul se numeste, dupa
I. P. Filipescu, n urmatoarele situatii:
a) cnd exista contrarietate de interese ntre parinte ori tutore si minor (art. 132 si 105, C. fam.);
b) cnd, din cauza bolii ori din alte motive, parintele sau tutorele este mpiedicat sa
ndeplineasca un anumit act n numele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte le
ncuviinteaza (art. 152, lit. c, C. fam.);

c) cnd, pna la numirea tutorelui unui minor neinterzis (fie pentru prima data, fie n cazul
nlocuirii tutorelui cu altul), este nevoie de timp si se impune luarea unor masuri provizorii, ntre
care numirea unui curator (art. 139, C. fam.);
d) cnd s-a facut o cerere de punere sub interdictie a unui minor lipsit de ocrotire parinteasca si
caruia nu i s-a instituit nsa tutela, asadar pna la solutionarea cererii de punere sub interdictie
(art. 146, C. fam.).
Ocrotirea minorului aflat sub curatela se nfaptuieste prin reprezentarea acestuia daca nu a
mplinit 14 ani si prin ncuviintarea actelor minorului cu capacitate de exercitiu restrnsa (ntre
14-18 ani). ncetarea curatelei se produce daca au ncetat cauzele care au determinat instituirea ei
sau o data cu ncetarea incapacitatii ori a restrngerii capacitatii de exercitiu. Din art. 142, C.
fam., rezulta ca poate fi pus sub interdictie si minorul.
5. Atributiile autoritatilor abilitate
Autoritatea abilitata, precum si celelalte organe implicate, prevazute de art. 41 si 42 din Legea nr.
272/2004, au atributii n legatura cu tutela minorului, curatela acestuia si cu punerea sub
interdictie a minorului.
a. Atributii privind tutela minorului, si anume:
-

deschiderea tutelei si numirea tutorelui (art. 113 si 116, C. fam.);

- pna la intrarea n functie se poate lua masura provizorie a numirii unui curator (art. 119 si
139, C. fam.);
- comunicarea numirii tutorelui acestuia n scris (art. 119, C. fam.);
- afisarea deciziei de numire a tutorelui la sediul primariei
(art. 119, C. fam.).
Cu privire la ocrotirea minorului prin tutela, n timpul acesteia, autoritatea abilitata are
urmatoarele atributii:
- trimiterea unui delegat care sa verifice la fata locului si n prezenta tutorelui situatia tuturor
bunurilor minorului, ntocmind un inventar care se supune spre aprobare autoritatii abilitate (art.
126, C. fam.);
- stabilirea sumei anuale care este necesara minorului pentru ntretinerea sa si administrarea
bunurilor (art. 127, C. fam.);
- ncuviintarea actelor juridice privitoare la bunurile minorului, care depasesc dreptul de
administrare. ncuviintarea se da tutorelui, cnd minorul are sub 14 ani, ori minorului cnd are
peste aceasta vrsta (art. 130, C. fam.);

- ncuviintarea ridicarii sumelor depuse pe numele minorului la casele de pastrare, care ntrec
nevoile ntretinerii lui si ale administrarii bunurilor sale, precum si a titlurilor de valoare depuse
la casele de pastrare (art. 131, C. fam.);
- numirea unui curator ori de cte ori se ivesc interese contrare ntre tutore si minor, altele dect
acelea care atrag excluderea ori ndepartarea de la tutela (art. 132, C. fam.);
- ncuviintarea data minorului pentru schimbarea felului nvataturii ori pregatirii profesionale
sau de a avea o alta locuinta dect aceea a tutorelui (art. 137 si art. 122, C. fam.);
- acordarea tutorelui, prin apreciere, a unei remuneratii (art. 121, C. fam.);
- exercitarea unui control efectiv si continuu asupra activitatii tutorelui, putnd cere colaborarea
organelor administratiei de stat si a institutiilor de ocrotire (art. 136, C. fam.);
- primirea darilor de seama, anuale si generale, verificarea gestiunii si descarcarea tutorelui (art.
134, 135, 136, C. fam.);
- daca este cazul, ndepartarea tutorelui de la tutela (art. 138, C. fam.) ori nlocuirea tutorelui
(art. 117 si 118, C. fam.).
b. Atributii privind curatela minorului, si anume:
- instituirea curatelei, n conditiile legii (art. 132, 152 si 153, C. fam.);
- n anumite cazuri si conditii, da instructiuni curatorului (art. 155, C. fam.);
- ncuviintarea unor acte ce urmeaza a fi savrsite cu privire la bunurile persoanei aflate sub
curatela;
- exercitarea controlului asupra felului n care curatorul si ndeplineste atributiile:
- nlocuirea curatorului ori ridicarea curatelei (art. 157, C. fam.). Cu privire la minorul interzis,
atributiile sunt corespunzatoare,
dar privind tutela minorului (art. 147, C. fam.).
2 - Ocrotirea unor categorii de minori
1.

Minorii ocrotiti

n spiritul art. 49 din Constitutie, mod., Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 stabileste categoriile de
minori supusi ocrotirii si anume:
a) minorii ai caror parinti sunt decedati, necunoscuti sau n orice
alta situatie care duce la instituirea tutelei, daca nu au bunuri sau alte

mijloace materiale proprii si nu exista persoane care au fost obligate


sau care pot fi obligate sa-i ntretina. Pentru a se gasi n aceasta
situatie, trebuie ndeplinite urmatoarele conditii:
- este lipsit de familie, de ngrijirea parintilor, deoarece exista unul din cazurile de instituire a
tutelei;
- nu are bunuri sau alte mijloace materiale proprii;
- nu exista persoane care au fost obligate la ntretinerea minorului sau care pot fi obligate sa-l
ntretina;
b) minorii care, fiind deficienti, au nevoie de ngrijire speciala ce nu le poate fi asigurata n
familie, cf. Legii nr. 53/1992, mod. Alocatia de ntretinere pentru minorii ncredintati unei familii
sau persoane sau aflati n plasament familial, pe baza prevederilor legale, se stabileste la nivelul
unui salariu minim brut pe tara, pe toata durata ct acestia se afla n ntretinerea completa a unei
institutii de ocrotire. Principalele deficiente sunt cele de vedere, de auz, de vorbire, de dezvoltare
intelectuala;
c) minorii a caror dezvoltare fizica, morala sau intelectuala, ori a caror sanatate este primejduita
n familie;
d) minorii care au savrsit fapte prevazute de legea penala, dar nu raspund penal, sau sunt expusi
sa savrseasca asemenea fapte, ori ale caror purtari contribuie la raspndirea de vicii sau
deprinderi imorale n rndul altor minori.
2.

Masurile de ocrotire si cele educative

Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 reglementeaza, dupa caz, masurile de ocrotire si cele educative
corespunzatoare diferitelor categorii de minori. Masurile de ocrotire sunt plasamentul familial,
221
ncredintarea minorului unei familii sau persoane si ncredintarea minorului unei institutii de
ocrotire, iar masurile educative, supravegherea deosebita si internarea minorului ntr-o scoala
speciala de reeducare.
a. Plasamentul familial consta n ncredintarea minorului unei
familii (sot si sotie) sau unei persoane care consimte la aceasta si
doreste sa-i asigure ntretinerea si celelalte conditii pentru crestere si
educare. Pot beneficia de aceasta masura minorii aflati n dificultate,

fiind vorba numai de aceia a caror sanatate este primejduita n familie.


Persoana poate primi minorul n plasament familial daca consimte la aceasta si prezinta conditii
morale si materiale necesare si se dispune la nivelul Prefecturilor judetene si Primariilor
municipale si orasanesti; ncuviintarea se da, dupa caz, de catre tutore sau de catre parinti.
n caz ca parintii nu se nteleg n ncuviintarea acestei masuri, decide autoritatea abilitata, dupa
ce asculta pe parinti, asa cum cere interesul minorului (art. 99, C. fam.). Drepturile si ndatoririle
parintesti cu privire la bunurile minorului, fiind vorba de aceia a caror sanatate este primejduita
n familie, sunt exercitate, dupa caz, de ambii parinti sau de unul din ei;
b. ncredintarea minorului unei familii sau persoane, masura de
care pot beneficia minorii fata de care urma sa se dispuna plasamentul
familial, dar nu a fost posibil acest lucru, precum si minorii a caror
dezvoltare fizica morala si intelectuala este primejduita n familie.
Familia sau persoana careia i s-a ncredintat minorul are fata de acesta
drepturile si ndatoririle ce, potrivit legii, revin parintilor privitoare la
persoana copilului.
Daca parintii considera ca persoana careia i s-a ncredintat minorul nu l creste cum ar trebui, ei
pot cere Comisiei pentru ocrotirea minorilor sa fie ncredintat unei alte familii sau persoane.
Drepturile si ndatoririle ce revin parintilor cu privire la bunurile minorului ramn acestora sau
tutorelui; spre deosebire de plasamentul familiei, ncredintarea minorului unei familii sau
persoane se poate dispune si fara ncuviintarea parintilor ori a tutorelui;
c. ncredintarea minorului unei institutii de ocrotire
Aceste institutii de ocrotire diversificate n raport de vrsta, dezvoltare psihomotorie si situarea
concreta a minorilor ce au nevoie de ocrotire sunt: leagane pentru copii n vrsta de pna la trei
ani, case de copii prescolari si scolari, gradinite, scoli si licee pentru deficientii recuperabili,
camine scolare si camine atelier pentru deficientii partialrecuperabili, camine pentru deficientii
nerecuperabili, scoli profesionale si licee de specialitate pentru deficientii recuperabili.
ncredintarea minorilor unei institutii de ocrotire se dispune de catre Comisia pentru ocrotirea
minorilor si se poate face si fara ncuviintarea parintilor ori a tutorelui. Institutia de ocrotire
careia i-a fost ncredintat minorul se gaseste n situatia juridica a familiei sau persoanei careia i
se ncredinteaza minorul.
d. Supravegherea specializata este o masura educativa si se

poate dispune fata de minorii prevazuti de art. 67 urm. din Legea


nr. 272/2004, respectiv cei care au savrsit fapte prevazute de legea
penala, dar nu raspund penal, cei care nu au savrsit fapte penale, dar
sunt expusi sa savrseasca asemenea fapte, cei care contribuie prin
purtarea lor la raspndirea de vicii sau deprinderi imorale n rndul
altor minori.
Supravegherea deosebita consta n lasarea minorului n grija parintelui sau a tutorelui, punnduli-se n vedere ca au ndatorirea de a-l supraveghea ndeaproape, n scopul ndreptarii sale si se
dispune de catre Comisia pentru ocrotirea minorilor. Aceasta masura nu produce efecte n ceea ce
priveste exercitarea drepturilor si ndatoririlor parintesti cu privire la persoana si bunurile
copilului.
Dupa un an de supraveghere, se reexamineaza hotarrea comisiei, putndu-se da una din
urmatoarele solutii: mentinerea supravegherii, ridicarea masurii sau internarea ntr-o scoala
speciala de reeducare.
e. Internarea ntr-o scoala speciala de reeducare din subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, masura ce se
dispune de catre Comisia pentru ocrotirea minorilor, este educativa si
se aplica numai minorilor n vrsta de cel putin zece ani.
Supravegherea deosebita si internarea ntr-o scoala de reeducare nu
trebuie confundate cu masurile educative prevazute de Codul penal, n
art. 100, sau cu obligatia de tratament medical si internarea medicala,
care sunt masuri de siguranta prevazute de Codul penal (art. 113 si
114), care se iau fata de persoanele care au comis fapte penale
(art. 111, alin. 2, din C. penal).
3. Ocrotirea minorilor care au savrsit fapte penale Aceste masuri sunt prevazute n legi speciale.
4. Durata masurilor de ocrotire
Plasamentul familial si ncredintarea minorului, cu plata alocatiei de ntretinere, dureaza pna la
absolvirea nvatamntului obligatoriu. Internarea n casele de copii, n scolile pentru deficienti

recuperabili, n caminele-scoala pentru deficientii partial recuperabili cu plata alocatiei de


ntretinere, dureaza pna la absolvirea nvatamntului obligatoriu.
Internarea minorului ntr-un camin pentru deficienti nerecuperabili dureaza pna la majorat.
Masura supravegherii deosebite dureaza pna la ndreptarea minorului, dar nu mai putin de un an
si fara a depasi vrsta de 18 ani. Rezulta ca supravegherea deosebita nu se poate dispune fata de
minorul care a depasit vrsta de 17 ani. Internarea ntr-o scoala speciala de reeducare se ia pe
timp nedeterminat.
5. Probleme de procedura
Comisia pentru ocrotirea minorilor are urmatoarele atributii:
a) ia masurile de ocrotire si cele educative privind categoriile de minori mentionate, cu exceptia
plasamentului familial;
b) urmareste dezvoltarea minorilor fata de care s-au luat masuri de ocrotire, examineaza cererile
acestora si, daca este cazul, sesizeaza institutiile de ocrotire sau organele care i sunt
subordonate.
Competenta teritoriala a comisiei este determinata de localitatea n care se afla domiciliul
minorului, daca legea nu prevede altfel, sedintele nu sunt publice, n fata acesteia fiind chemati
parintii sau tutorele, precum si minorul care a mplinit zece ani, orice alta persoana care poate da
relatii n cauza, iar hotarrile sunt executorii.
Parintii sau tutorele, familia ori persoana careia i s-a ncredintat minorul, procurorul, Autoritatea
tutelara si minorul care a mplinit vrsta de 14 ani pot face contestatie mpotriva hotarrilor
comisiei, cu exceoptia acelora prin care s-a aplicat o amenda, n termen de cinci zile de la
comunicare, la judecatoria n a carei raza teritoriala domiciliaza minorul. n cadrul contestatiei
introduse, judecatoria va stabili si contributia persoanelor obligate la ntretinerea minorilor, fata
de care s-a luat masura internarii ntr-o institutie de ocrotire; hotarrile pronuntate de catre
judecatorie sunt definitive.
Minorii de peste trei ani sunt trimisi, n caz de nevoie, centrelor de primire, pna la trecerea lor
ntr-o alta institutie de ocrotire sau pna la luarea altei masuri n privinta lor. Cei de pna n
vrsta de trei ani se primesc n leagane de copii pe baza hotarrii Comisiei pentru ocrotirea
minorilor n a carei raza teritoriala au fost gasiti sau descoperiti acestia, iar n caz de urgenta, la
cererea organelor de politie sau a Autoritatii tutelare, comisia urmnd a se pronunta de ndata.
6. Alocatia de ntretinere
Familia sau persoana care primeste minorul n plasament familial ori n ncredintare, are dreptul
la o alocatie de ntretinere care se face de la Bugetul statului, cuantumul fiind stabilit periodic
prin acte