TEMA 12.

OCROTIREA PERSOANEI
FIZICE

Conf. univ., doctor în drept

Liliana BELECCIU
1. Ocrotirea persoanei fizice
2. Autoritatea tutelară
3. Ocrotirea minorului
4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate
de exercițiu
 1. Ocrotirea persoanei fizice

Prin ocrotirea persoanei fizice înţelegem

aplicarea ansamblului mijloacelor de drept civil
prin intermediul cărora se asigură
recunoaşterea şi protecţia drepturilor civile
subiective şi intereselor îndreptăţite ale
ocrotitului, precum şi mijloacele de protecţie
ale persoanei fizice, ca participante în circuitul
civil.
 1. Ocrotirea persoanei fizice

Beneficiază de ocrotire prin mijloace de drept

civil următoarele categorii de persoane fizice:
 minorul;
 majorul care în urma unei boli mintale ori a

unei deficienţe fizice, mintale sau

psihologice, nu poate, în mod deplin,
conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa.
 1. Ocrotirea persoanei fizice

Reglementare juridică:
Codul civil, Codul familiei, Legea privind
drepturile copilului, Legea privind regimul
juridic al adopției, Legea privind protecția
specială a copiilor aflați în situație de risc și a
copiilor separați de părinți etc.
 2. Autoritatea tutelară

Potrivit art. 146 C.civil, autoritățile care dețin

competențe și responsabilități în domeniul
măsurilor de ocrotire a persoanei fizice sunt
autoritățile tutelare, reprezentate de
autorităţile administraţiei publice locale.
 2. Autoritatea tutelară

Organizarea autorităților tutelare:

 autoritate tutelară locală – primarii de sate

(comune) și de oraşe;
 autoritate tutelară teritorială

– secţiile/direcţiile asistenţă socială şi

protecţie a familiei organizate în cadrul
Consiliilor raionale/Direcţia municipală
pentru protecţia copilului Chişinău.
 2. Autoritatea tutelară

Competențele autorităților tutelare:

- în domeniul protecției minorilor - depistează copiii
rămaşi fără ocrotire părintească, ţin evidenţa acestora
şi, în fiecare caz aparte, în dependenţă de
circumstanţele concrete în urma cărora copiii au
rămas fără ocrotire părintească, aleg forma adecvată
de protecţie a copiilor, asigurând controlul sistematic
asupra condiţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire
a acestora;
- în domeniul protecției majorilor - exercită
supravegherea generală a măsurilor de ocrotire
instituite asupra persoanelor fizice.
 3. Ocrotirea minorului

Ocrotirea minorului este realizată prin:

 părinți;
 tutela/curatela;
 alte forme de plasament a copiilor rămași fără

ocrotire părintească(adopția, asistenţa

parentală profesionistă, casa de copii de tip
familial, instituţia rezidenţială de orice tip
etc).
 3. Ocrotirea minorului

I. Ocrotirea părintească este mijlocul cel mai

natural şi firesc de ocrotire a minorilor, care
constă în ansamblul drepturilor şi îndatoririlor
ce revin părinţilor faţă de copiii lor minori,
indiferent dacă aceştia provin din căsătorie sau
din afara căsătoriei şi dacă aceştia sunt naturali
sau adoptaţi, a căror exercitare, respectiv
executare trebuie să se facă exclusiv în interesul
minorului, cu respectarea independenţei
patrimoniale a celor ocrotiţi şi sub îndrumarea
şi controlul efectiv al autorităţii tutelare.
 3. Ocrotirea minorului

Ocrotirea părintească este guvernată de următoarele

principii:
 principiul exercitării drepturilor şi îndeplinirii
îndatoririlor părinteşti numai în interesul copilului;
 principiul egalităţii părinţilor în exercitarea ocrotirii
părinteşti;
 principiul asimilării depline a condiţiei copilului din
afara căsătoriei cu cea a copilului din căsătorie;
 principiul independenţei patrimoniale dintre părinţi şi
copil;
 principiul încetării ocrotirii părinteşti la majoratul
copilului;
 principiul exercitării ocrotirii părinteşti sub îndrumarea
şi controlul efectiv şi permanent al autorităţii tutelare.
 3. Ocrotirea minorului

Regula:
Ocrotirea părintească este exercitată în comun
de ambii părinți, care dețin drepturi şi obligaţii
egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă
copiii sunt născuţi în căsătorie sau în afara
căsătoriei, dacă locuiesc împreună cu părinţii
sau separat.
 3. Ocrotirea minorului

Excepția:
ocrotirea părintească se exercită doar de către
unul dintre părinţi, dacă unul dintre părinţi
este decedat, declarat decedat prin hotărâre
judecătorească, decăzut din drepturile
părinteşti, pus sub ocrotire judiciară sau, din
orice împrejurare, se află în neputinţă de a-şi
manifesta voinţa.
 3. Ocrotirea minorului

Ocrotirea părintească cuprinde două laturi:

a) latura personală, care vizează ocrotirea
persoanei copilul;
b) latura patrimonială, se referă la
administrarea bunurilor și reprezentarea
munorului sub 14 ani în actele juridice civile,
respectiv încuviințarea actelor juridice civile ale
minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă.
 3. Ocrotirea minorului

Sancţiuni pentru neexecutarea obligaţiilor

părinteşti privind persoana copilului:
 decăderea din drepturile părinteşti;
 luarea copilului de la părinţi fără decăderea din

drepturile părinteşti.
 3. Ocrotirea minorului

Ocrotirea părintească încetează prin

dobândirea capacităţii civile de exerciţiu
depline, adică la împlinirea vârstei de 18 ani,
fie înainte de împlinirea acestei vârste prin
căsătorie sau emancipare.
 3. Ocrotirea minorului

II. Ocrotirea minorului prin tutelă/curatelă

Tutela/curatela minorului - instituţie juridică
care înmănunchează ansamblul dispoziţiilor
legale ce reglementează ocrotirea unui minor de
către o altă persoană decât părinţii săi, numită
tutore/curator, sub supravegherea, controlul şi
îndrumarea permanentă a autorităţii tutelare.
Tutela se instituie asupra minorilor în vârstă de
pînă la 14 ani.
Curatela se instituie asupra minorilor cu vârstă
cuprinsă între 14 și 18 ani.
 3. Ocrotirea minorului

Caractere juridice:
a) legalitatea( instituirea tutelei/curatelei,
capacitatea de a fi tutore/curator, conţinutul
ocrotirii minorului prin tutelă/curatelă, încetarea
tutelei/curatelei sunt reglementate prin norme
imperative);
b) obligativitatea(în principiu, tutorele/curatorul
nu poate refuza continuarea tutelei/curatelei);
c) gratuitate(în principiu, este o sarcină gratuită)
d) personalitate(sarcina tutelei/curatelei trebuie
realizată, în principiu, de către tutore/curator,
personal).
 3. Ocrotirea minorului

Cazuri de instituire:
Tutela/curatela asupra minorului se instituie în
cazul în care acestuia i s-a atribuit:
 statut de copil rămas temporar fără ocrotire

părintească;
 statut de copil rămas fără ocrotire

părintească(ai cărui părinți sunt decedaţi,

decăzuţi din drepturile părinteşti, supusi unei
măsuri de ocrotire judiciare, declaraţi
dispăruţi, declaraţi decedaţi sau i-au
abandonat).
 3. Ocrotirea minorului

Competența instituirii tutelei/curatelei aparține

autorității tutelare teritoriale de la domiciliul minorului.
În conformitate cu art. 54 C.civil, au obligaţia să
înştiinţeze autoritatea tutelară:
a) cei apropiaţi minorului, precum şi administratorul şi
locatarii casei în care locuieşte;
b) organul de stare civilă, în cazul înregistrării unui
deces, precum şi notarul public, în cazul deschiderii
unei succesiuni;
c) instanţa judecătorească, lucrătorii procuraturii şi ai
poliţiei, în cazul pronunţării, aplicării sau executării
unei sancţiuni privative de libertate;
d) autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile
de ocrotire, precum şi orice altă persoană.
 3. Ocrotirea minorului

Poate avea calitatea de tutore sau curator al

minorului o singură persoană fizică ori soțul și
soția împreună(art. 55 alin. (1) C.civil).
În principiu, este numită tutore/curator o rudă,
un afin sau un prieten al familiei minorului,
care are capacitatea să îndeplinească această
sarcină.
 3. Ocrotirea minorului

Potrivit art. 55 alin. (4) C.civil, nu poate fi tutore sau curator:

a) minorul;
b) persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare;
c) cel decăzut din drepturile părinteşti;
d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauza stării de
sănătate;
f) cel căruia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile,
precum şi cel cu rele purtări;
g) cel ale cărui interese vin în conflict cu interesele minorului;
h) cel înlăturat prin act autentic sau prin testament de către părintele
care exercita singur, în momentul morţii, ocrotirea părintească;
i) cel căruia i s-a revocat calitatea de tutore, curator sau ocrotitor
provizoriu din culpa sa;
j) cel care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată
persoana asupra căreia se instituie tutela sau curatela;
k) cel care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
l) cel care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția
rudei minorului de până la gradul al IV-lea inclusiv;
m) cel care nu este rudă cu minorul de până la gradul al IV-lea inclusiv.
 3. Ocrotirea minorului

Drepturile şi îndatoririle tutorelui/curatorului

sunt asemănătoare, dacă nu identice, cu
drepturile şi îndatoririle părinteşti.
În exercitarea atribuţiilor tutorelui/curatorului
se are în vedere conţinutul ocrotirii minorului
în ansamblu, adică totalitatea drepturilor şi
îndatoririlor atât în privinţa laturii persoanei
minorului, cât şi latura patrimonială.
 3. Ocrotirea minorului

a) Latura personală, tutorelui/curatorului revenindu-le

drepturile şi obligaţiile de părinte în educarea minorului: să
crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui
fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a
acestuia.
Potrivit art. 59 alin. (1) C.civil, tutorele/curatorul este
obligat:
a) să locuiască împreună cu cel pus sub tutelă/curatelă;
curatorul şi minorul pus sub curatelă care a atins vîrsta de
14 ani pot locui separat doar cu acordul autorităţii tutelare;
b) să aibă grijă de întreţinerea minorului pus sub tutelă sau
curatelă;
c) să apere drepturile şi interesele minorului pus sub tutelă
sau curatelă.
 3. Ocrotirea minorului

b) Latura patrimonială a ocrotirii minorului prin

tutelă/curatelă cuprinde:
 administrarea bunurilor minorului;
 reprezentarea în actele civile ale minorului

sub 14 ani(art. 28 alin. (1) C.civil);

 încuviințarea actelor civile ale minorului între

14-18ani(art. 27 alin. (1) C.civil).

 3. Ocrotirea minorului

Administrarea patrimoniului minorului:

 poate fi exercitată de către tutore/curator în

conformitate cu prevederile C.civil;

 poate fi exercitată de un administrator fiduciar;

în cazul administrării permanente a bunurilor

de valoare ale minorului, autoritatea tutelară
încheie un contract de administrare fiduciară a
proprietăţii cu administratorul pe care l-a
desemnat; în acest caz, tutorele/curatorul îşi
păstrează împuternicirile asupra părţii din
averea minorului care nu este transmisă în
administrare fiduciară(art. 61 alin. (1) C.civil).
 3. Ocrotirea minorului

Administrarea bunurilor minorului implică

următoarele obligații pentru tutore:
 inițierea inventarierii bunurilor minorului în termen

de 3 luni de la instituirea tutelei, respectiv transmite

autorităţii tutelare actul inventarierii.
 sumele cuvenite celui pus sub tutelă, sub formă de

pensie, ajutor, pensie alimentară şi alte venituri

curente, se primesc şi se cheltuiesc de către tutore
pentru întreţinerea celui pus sub tutelă;
 poate încheia doar actele juridice de conservare,

respectiv actele de administrare necesare

administrării patrimoniului persoanei ocrotite;
 3. Ocrotirea minorului

 aprobarea bugetului necesar pentru

exercitarea tutelei în funcţie de importanţa
bunurilor minorului, aprobă operaţiunile
necesare pentru administrarea acestor bunuri
şi sumele anuale necesare pentru întreţinerea
minorului şi pentru rambursarea cheltuielilor
de administrare a bunurilor; suma va fi
obținută din veniturile bunurilor minorului,
iar dacă aceastea nu sunt suficiente din
vânzarea bunurilor minorului.
 3. Ocrotirea minorului

Pe parcursul tutelei/curatelei,
tutorele/curatorul întocmeşte anual o dare de
seamă privind modul de îngrijire a minorului,
precum și despre administrarea patrimoniului
acestuia.
Autoritatea tutelară va verifica darea de seamă
privind cheltuielile făcute cu întreținerea
minorului și cu administrarea bunurilor
acestuia.
 3. Ocrotirea minorului

Tutela încetează la împlinirea vârstei de 14 ani

sau prin decesul minorului.
Curatela încetează la vârsta de 18 ani, prin
dobândirea capacității de exercițiu, sau prin
decesul minorului.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Potrivit art. 65 C.civil:

“(1) Persoana fizică care a atins majoratul sau
care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu
pe altă cale legală şi care, în urma unei boli
mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau
psihologice, nu poate, în mod deplin,
conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa
poate beneficia de o măsură de ocrotire,
instituită în funcţie de starea sau situaţia sa.”
4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Condițiile cerute pentru instituirea unei măsuri

de ocrotire:
a) persoana fizică să fie majoră sau să fi
dobândit capacitatea deplină de exerciţiu pe
altă cale legală;
b) persoana fizică să sufere de o boală mintală
sau să prezinte deficienţe fizice, mintale sau
psihologice;
c) persoana fizică nu-și poate conştientiza
acţiunile sale ori nu-și poate exprima voinţa.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Conținutul măsurii de ocrotire:

Regula: măsura de ocrotire are ca scop
ocrotirea atât a persoanei(latura personală), cât
şi a intereselor patrimoniale ale acesteia(latura
patrimonială).
Excepție: măsura de ocrotire poate fi instituită
fie doar în vederea protecției persoanei, fie
doar în vederea protecției patrimoniului
persoanei.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Conform art. 65 alin. (3) C.civil, măsurile de

ocrotire sunt:
 contractuale: - contractul de asistenţă

- mandatul de ocrotire în
viitor
 judiciare: - ocrotirea provizorie

- curatela
- tutela
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

I. Măsurile de ocrotire contractuale

1. Contractul de asistență:
Potrivit art. 74 C.civil:
“(1) Dacă o persoană are nevoie de ocrotire doar prin
asistenţă la luarea deciziei, aceasta poate să încheie un
contract de asistenţă cu persoana care doreşte să o ofere
(asistentul). Persoana poate avea unul sau mai mulţi
asistenţi.
(2) Prin contractul de asistenţă, asistentul se obligă să fie
prezent la încheierea actelor juridice şi la luarea altor
decizii de către persoana ocrotită, să îi ofere informaţia şi
consultaţia necesare şi să o ajute în comunicarea cu terţii,
indiferent de forma de comunicare.”
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

2. Mandatul de ocrotire în viitor

Persoana fizică care a atins majoratul sau care
a dobândit capacitate deplină de exerciţiu pe
altă cale legală (mandantul) poate împuternici
unul sau mai mulţi mandatari să o reprezinte în
situaţia în care, în urma unei boli mintale sau
deficienţe fizice, mintale sau psihologice, ea nu
își va putea, în mod deplin, conştientiza
acţiunile ori exprima voinţa.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Mandatului de ocrotire în viitor i se aplică

dispoziţiile legale cu privire la mandat şi
dispoziţiile legale cu privire la reprezentare în
măsura în care nu sunt incompatibile cu
dispoziţiile art. 76-91 C.civil.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Condițiile cerute pentru mandatul de ocrotire în

viitor:
 se poate conţine într-un contract de mandat,

într-o procură sau într-un alt act juridic;

 se încheie în formă scrisă( mandatul în formă

scrisă) sau în formă autentică(mandatul în

formă autentică);
 nu poate fi încheiat prin reprezentant;

 se încheie pe termen nedeterminat, dacă nu s-

a stipulat altfel.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Cine poate avea calitatea de mandatar:

 persoană fizică cu capacitate deplină de

exercițiu, care trebuie să îndeplinească

condiţiile legale pe care trebuie să le
întrunească tutorele;
 orice persoană juridică care deţine calitatea

de ocrotitor autorizat.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Pentru ca mandatul de ocrotire în viitor să producă

efecte juridice este necesar ca:
 mandatarul să prezinte autorităţii tutelare mandatul

de ocrotire în viitor împreună cu raportul de expertiză

extrajudiciară psihiatrică, efectuată în scopul instituirii
unei măsuri de ocrotire, eliberat în ultimele 2 luni;
 autoritatea tutelară să contrasemneze, să ştampileze

şi să aplice data contrasemnării pe originalul

mandatului, după care să îl returneze mandatarului.
Data contrasemnării de către autoritatea tutelară se
consideră data la care mandatul de ocrotire în viitor a
început să producă efecte juridice.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

II. Măsurile de ocrotire judiciare

Măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită
de către instanţa de judecată doar în cazul în
care aceasta este necesară şi dacă persoana nu
este ocrotită suficient prin aplicarea
dispoziţiilor legale privind obligaţia de
întreţinere a soţului şi a rudelor, privind
regimul bunurilor comune ale soţilor, privind
asistenţa la luarea deciziei sau prin mandatul
de ocrotire în viitor a persoanei respective.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Persoanele fizice asupra cărora poate fi

instituită măsura de ocrotire judiciară:
 persoane cu capacitate deplină de exerciţiu.
 minor care nu are capacitate deplină de

exerciţiu, dar care a împlinit vârsta de 17

ani( în acest caz, măsura de ocrotire judiciară
se va considera instituită doar din data la care
persoana devine majoră).
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Potrivit art. 94 C.civil, cererea de instituire a măsurii de

ocrotire judiciare poate fi depusă de către:
a) persoana fizică în privinţa căreia se cere instituirea
măsurii de ocrotire judiciare;
b) soţul persoanei;
c) persoana cu care persoana indicată la lit. a) locuieşte
împreună de mai mult de 3 ani;
d) ruda sau afinul persoanei indicate la lit. a);
e) mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire
în viitor, indiferent dacă mandatul produce sau a încetat
să producă efecte;
f) autoritatea tutelară, în cazul în care persoanele
indicate mai sus au omis să o depună în termen de 3 luni
de la data sesizării acestora de către autoritatea tutelară.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Procedura privind instituirea unei măsuri de

ocrotire judiciare a persoanei fizice este
reglementată în art. 302-308 din Codul de
procedură civilă.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Măsurile de ocrotire judiciară reglementate în

C.civil:
 ocrotirea provizorie(art. 97-101 C.civil)
 curatela(art. 102-145 C.civil)
 tutela(art. 102-145 C.civil)
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

I. Ocrotirea provizorie
Instanţa de judecată poate institui, prin
hotărâre judecătorească, ocrotirea provizorie în
privinţa persoanei fizice care are nevoie de
ocrotire temporară sau de reprezentare pentru
îndeplinirea doar a anumitor acte juridice.
Ocrotirea provizorie poate fi instituită pentru
un termen nu mai mare de un an şi poate fi
reînnoită o singură dată.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Efectele juridice ale ocrotirii provizorii:

 persoana fizică îşi păstrează capacitatea

deplină de exerciţiu;
 persoana fizică nu poate să încheie de sine

stătător acte juridice pentru care instanţa de

judecată a desemnat un ocrotitor provizoriu.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Conform art. 101 alin. (2) C.civil, ocrotirea

provizorie încetează:
a) prin expirarea termenului pentru care a fost
instituită;
b) după îndeplinirea actelor juridice pentru
care a fost instituită;
c) din momentul la care se consideră instituită
curatela sau tutela.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

II. Curatela/tutela
Curatela se instituie asupra persoanei fizice
care, fără a fi lipsită complet de discernământ,
are nevoie să fie asistată în mod continuu.
Tutela se instituie asupra persoanei fizice care
trebuie să fie reprezentată.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Termenul pentru care se instituie curatela și

tutela:
Regula: maximum 5 ani, care poate fi reînoit cu
același termen.
Excepția în cazul tutelei: dacă în baza
raportului de expertiză psihiatrică care
confirmă că, având în vedere stadiul dezvoltării
științei, nu există semne vădite că starea
persoanei se va îmbunătăți, se poate stabili un
termen de până la 10 ani.
4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Desemnarea curatorului și tutorelui:

 sunt desemnați de către instanţa de judecată(sau

consiliul de familie, dacă există);

 pot fi desemnați mai mulţi curatori/tutori pentru

exercitarea comună a măsurii de ocrotire;

 în absenţa instrucţiunilor în vederea ocrotirii, este

desemnat în calitate de curator/tutore soţul persoanei

ocrotite ori pe cel cu care persoana ocrotită a locuit cel
puţin 3 ani; în cazul în care nu este posibil, va fi
desemnat părintele, ruda sau o altă persoană care
locuieşte cu persoana ocrotită ori care menţine
legături puternice şi stabile cu aceasta; dacă niciun
membru al familiei şi nicio persoană apropiată nu îşi
poate asuma exercitarea curatelei/tutelei, instanţa de
judecată va desemna un ocrotitor autorizat.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Actele juridice încheiate în perioada curatelei:

La instituirea curatelei, instanţa de judecată va
enumera categoriile de acte juridice pe care
persoana ocrotită are capacitatea de a le
încheia de sine stătător ori va enumera
categoriile de acte juridice pentru care este
necesară asistenţa sau reprezentarea
curatorului.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Actele juridice încheiate în perioada tutelei:

 în cazul în care persoana asupra căreia a fost

instituită tutela este lipsită în totalitate de

discernământ, tutorele o reprezintă în toate actele
juridice. Prin excepție, în cazurile în care legea sau
uzanţele împuternicesc persoana supusă tutelei să
acţioneze de sine stătător;
 în cazul în care persoana nu este lipsită în totalitate

de discernămînt, în hotărîrea judecătorească

privind instituirea tutelei, vor fi enumerate actele
juridice pe care persoana ocrotită are capacitatea să
le încheie de sine stătător sau cu asistenţa
tutorelui, fără a fi necesare alte autorizări;
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Administrarea patrimoniului persoanei asupra căreia a fost

instituită tutela este reglementată în art. 131-145 C.civil,
vizând:
 inițierea inventarierii bunurilor în termen de 3 luni de la

instituirea tutelei;
 încheirea actelor juridice de conservare, respectiv actele de

administrare necesare administrării patrimoniului

persoanei ocrotite;
 aprobarea bugetului necesar pentru exercitarea tutelei în

funcţie de importanţa bunurilor minorului, aprobă

operaţiunile necesare pentru administrarea acestor bunuri
şi sumele anuale necesare pentru întreţinerea minorului şi
pentru rambursarea cheltuielilor de administrare a
bunurilor; suma va fi obținută din veniturile bunurilor
persoanei ocrotite, iar dacă aceastea nu sunt suficiente din
vânzarea bunurilor respective.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate
de exercițiu
Pe parcursul tutelei/curatelei,
tutorele/curatorul întocmeşte anual o dare de
seamă privind modul de îngrijire a persoanei
ocrotite, precum și despre administrarea
patrimoniului acestuia.
Autoritatea tutelară va verifica darea de seamă
privind cheltuielile făcute cu întreținerea
persoanei ocrotite și cu administrarea
bunurilor acestuia.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate
de exercițiu
La încetarea tutelei:
 tutorele este obligat să întocmească o dare

de seamă a operaţiunilor intervenite de la

întocmirea ultimei dări de seamă anuale;
 bunurile trebuie predate, precum și

documentele primare necesare continuării

administrării bunurilor persoanei ocrotite sau
să asigure devoluţiunea patrimoniului
succesoral, precum şi actul inventarierii
iniţiale şi actualizările întocmite.
 4. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exercițiu

Încetarea măsurilor de ocrotire judiciare sub

forma curatelei și tutelei:
 la expirarea termenului pentru care au fost

instituite, dacă nu s-a dispus reînnoirea

acestora;
 la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătoreşti privind revocarea măsurii de

ocrotire;
 în cazul decesului persoanei ocrotite.