CURTEA DE APEL BĂLŢI

Dosarul nr. 1a-571/2022 Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul

Rîșcani
1-21178843-03-1a-15072022 Judecătorii: Sergiu
Godorogea
Ion
Rabei
Cristina
Cîrma

DECIZIE
în numele Legii

29 noiembrie 2022 *****

Colegiul penal al Curţii de Apel Bălţi,

În componenta :
Președintele ședinței de judecată, judecătorul Gheorghe
Scutelnic
Judecătorii Viorel
Pușcaș
Oleg
Moraru
Grefier Iana
Frasina
Cu participarea :
Procurorului Valentina
Gavdiuc
Avocatului *****
Grijuc

a judecat în ședință de judecată publică în ordine de apel apelul procurorului

în Procuratura raionului Drochia Diana Turenco și apelul avocatului Grigore
Postovanu în interesele inculpatului Bodorin Andrei ***** declarate împotriva
sentinței Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie 2022 în cauza penală
privind condamnarea lui:

Bodorin Andrei *****, a.n. *****, c/p *****,

cetățean al RM, originar și domiciliat în *****,
 studii medii, necăsătorit, ne supus serviciului militar,
anterior judecat, antecedentele penale stinse;

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art.
145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal al RM,-

Termenul de judecare a cauzei:

În instanța de fond: 01.10.2021 - 06.06.2022;
În instanța de apel: 15.07.2022 - 29.11.2022;

Procedura de citare legală executată.

După expunerea esenței cauzei de către judecătorul raportor, ținând cont de
argumentele apelului, materialele cauzei, opiniile participanților la proces și
prevederile legale, pentru expunere asupra apelului, Colegiul penal,-

C O N S T A T Ă:

Soluția și argumentele instanței de fond:

Prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie 2022 Bodorin
Andrei ***** a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit.
i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
16 (șaisprezece) ani.
De asemenea, Bodorin Andrei ***** a fost recunoscut vinovat şi condamnat
în baza art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani.
În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Bodorin Andrei ***** i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
S-a dispus includerea în termenul pedepsei a perioadei aflării lui Bodorin
Andrei în stare de arest preventiv din data de 15 septembrie 2021 ora 10:30 până la
data de 06 iunie 2022.
Măsura preventivă arestul preventiv aplicată în privința lui Bodorin Andrei s-
a dispus de a fi menținută până la intrarea în vigoare a sentinței.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată
*****, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului material să se pronunţe
instanţa în ordinea procedurii civile.
S-a admis acţiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate ***** și s-a
încasat de la Bodorin Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate *****
prejudiciul moral în mărime de 50000,00 (cincizeci mii,00) lei.
 S-au încasat de la Bodorin Andrei ***** în beneficiul statului cheltuielile
judiciare în mărime de 7871,00 (șapte mii opt sute șaptezeci și unu,00) lei în
calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, care
urmează a fi achitate la contul: MD53TRGAAA14311171010000.
Prin sentință a fost soluționată soartă corpurilor delicte după cum urmează:
corpul delict - telefonul mobil de marca „Huawei” cu IMEI-ul 356677088337400,
recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală
din 30.09.2021 (vol. I, f.d. 239) și care se păstrează în camera de păstrare a
corpurilor delicte a IP Drochia, situat pe str. 31 august nr. 7 din or. Drochia, după
intrarea sentinței în vigoare s-a dispus de a fi restituit proprietarului *****.
Corpul delict - un toiag confecționat din lemn cu lungimea de 91 cm, parțial
deteriorat pe o lungime de 44 cm, cu pete de sânge pe el, recunoscut în calitate de
corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală din 30.09.2021(vol. II, f.d.
6) și care se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Drochia, după
intrarea sentinței în vigoare s-a dispus de a fi nimicit.
Corpurile delicte - o pereche de pantaloni de tip sport de culoare albastră,
împachetați în pachetul nr. 2, o pereche de chiloți de culoare neagră, cu dungi albe,
împachetați în pachetul nr. 3, un pulover de culoare gri, cu inscripția „H”,
împachetat în pachetul nr. 4, un veston de tip sport de culoare neagră, cu dungi
albe, împachetat în pachetul nr. 5, o pereche de șlapi din cauciuc, împachetați în
pachetul nr. 6, fragmente din lemn ridicate în cadrul cercetării la fața locului,
împachetate în pachetul nr. 7, o pereche de pantaloni de tip sport, cu inscripția
„Nike”, de culoare albastră, împachetați în pachetul nr. 8, un tricou de culoare
neagră, cu dungi albe în regiunea umerilor, cu inscripția „Adidas”, împachetat în
pachetul nr. 9, o pereche de încălțăminte de tip sport, cu inscripția „Sport”,
împachetați în pachetul nr. 10, recunoscute în calitate de corpuri delicte prin
ordonanța organului de urmărire penală din 29.10.2021 (vol. II, f.d. 13), care se
păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Drochia, după intrarea
sentinței în vigoare s-a dispus de a fi nimicite.
Pentru a se pronunța cu sentința în cauză instanța de fond în fapt a constatat
că, Bodorin Andrei ***** la 14.09.2021 aproximativ la ora 18.00, împreună şi de
comun acord cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, în timp ce
se aflau în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în curtea locuinței victimei
*****, născut la *****, situată în *****, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient
survenirea acestora, pe fundalul unui conflict spontan apărut între ei și ***** sub
pretext că era informatorul poliției, acționând cu scop de omor al acestuia cu
deosebită cruzime, dând dovadă de neîndurare și ferocitate, i-au aplicat multiple
lovituri cu pumnii, picioarele, cât și cu un toiag pe care l-a folosit doar *****, în
regiunea cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare și inferioare ale lui
*****.
Apoi, în timp ce victima se afla la sol, Bodorin Andrei ***** l-a dezbrăcat
din pantaloni, iar ***** i-a introdus capătul toiagului menționat în orificiul anal al
victimei.
În rezultatul acțiunilor criminale ale lui Bodorin Andrei ***** și *****, peste
o perioadă de aproximativ 2-3 ore de la pricinuirea leziunilor corporale, victima
***** a decedat la fața locului.
Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 202117C0045 din
15.09.2021, moartea lui ***** a survenit în urma traumei contuze asociate a
toracelui şi abdomenului şi membrului superior stâng, cu fracturi costale multiple
bilaterale pe linii anatomice diferite (pe dreapta-fractura a coastei 2 pe linia
claviculară-medie, 3,4,5,6,7,8 pe linia axilară medie, 8 şi 9 pe linia scapulară, 10-
11 pe linia paravertebrală: pe stânga-fracturi costale ale 2,3,4,5,6,7,8 pe linia
claviculară medie, 4,5,6 pe linia axilară medie, 9 pe linia scapulară, 10
paravertebrală. Fractura coastelor 8 şi 9 cu lezarea pleurei costale, ruptura
pulmonului stânghemotorax-350 ml sânge, hematom retroperitoneal); ruptura
pulmonului stâng, ruptura superficială a ficatului, ruptura ambilor rinichi,
hemoragii paranefrale, care s-au complicat cu şoc hemoragic şi şoc traumatic, care
se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și care sunt în
legătură cauzală directă cu cauza decesului.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Bodorin Andrei ***** întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod
penal al RM – omorul unei persoane, săvârșit de două persoane, cu deosebită
cruzime.
Tot el, la 14.09.2021 aproximativ la ora 18.00, după ce împreună cu persoana
în privința căreia cauza penală a fost disjunsă i-au aplicat multiple lovituri lui
*****, născut la *****, iarăși împreună şi de comun acord cu *****, în timp ce se
aflau în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în curtea locuinței victimei
*****, situată în *****, unde se afla și partea vătămată ***** *****, născut la
*****, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, pe fundalul unui
conflict spontan apărut între ei și ***** *****, legat de faptul că ultimul a dorit să-
l apere pe ***** de agresiunea lui Bodorin Andrei ***** și *****, făcându-le în
acest sens o observație, acționând cu scop de omor al numitului ***** *****, cu
deosebită cruzime, i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii, picioarele în
regiunea cutiei toracice și a capului.
Apoi, în timp ce partea vătămată se afla la sol, Bodorin Andrei ***** l-a
dezbrăcat din pantaloni, iar ***** i-a introdus capătul toiagului menționat în
orificiul anal al părții vătămate ***** *****, în rezultatul căror acțiuni i-au cauzat
ultimului dureri, suferințe fizice și psihice deosebite, iar conform raportului de
expertiză judiciară medico-legală nr. 202117D0063 din 15.09.2021, i-au cauzat
vătămări corporale grave periculoase pentru viață manifestate în trauma toracală
închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga/o parte
din coaste fracturate pe 2 şi 3 linii/pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-
pulmonar, trauma cranio-cerebrală închisă, însă din motive independente de voința
lui Bodorin Andrei ***** și *****, legate de supraviețuirea lui ***** *****,
decesul acestuia nu a survenit.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Bodorin Andrei ***** întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i),
j) Cod penal al RM - tentativă de omor al unei persoane, săvârșită de două
persoane, cu deosebită cruzime.
Solicitările apelantului:
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, procurorul în
Procuratura raionului Drochia Diana Turenco a declarat apel, prin care a solicitat
casarea parțială a sentinței în latura pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri, prin care lui Bodorin Andrei ***** în baza art.
145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de detențiune
pe viață, în baza art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal să-i fie stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, în baza art. 84 alin. (5)
Cod penal, pentru concurs infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub
formă de detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În motivarea apelului s-a menționat că, în conformitate cu principiul
individualizării pedepsei (art.7 din Codul penal) în coroborare cu criteriile generale
de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) din Codul penal, instanța de
judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunilor săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,
caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau
agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra
corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel s-a relevat că, la prezenta cauză au fost administrate probe concludente
care dovedesc existența infracțiunilor incriminate, identificarea făptuitorului,
constatarea vinovăției, precum și toate celelalte împrejurări importante pentru justa
soluționare a cauzei. Pornind de la împrejurările speciale ale cauzei, de la maniera
de săvârșire a infracțiunii, se evidențiază nu doar pericolul social sporit al faptelor
comise, dar și periculozitatea socială sporită a făptuitorilor, care au intenționat să
lipsească victimele de viață nu oricum, dar cauzându-le dureri și suferințe deosebit
de intense.
 În cazul lui ***** și *****, Bodorin Andrei ***** nu a fost mulțumit de
suferințele victimelor ca urmare a loviturilor aplicate de către el și coautorul
*****, ei prelungindu-și agonia au maltratat victimele în continuare, cauzându-le
dureri fizice și morale de о intensitate mult mai mare.
S-a mai reținut că, fapta de omor față de ***** și tentativa de omor față de
***** au evoluat pînă la ipostaza de omor săvârșit cu deosebita cruzime,
amplificând astfel, în mod progresiv, rezultatul infracțional.
La concret s-a reiterat că, inclusiv Bodorin Andrei ***** a bătut din start
ambele victime în timp ce ele se aflau în picioare, după care, doborându-le la
pământ, le-au bătut cu deosebită cruzime, cauzându-le vătămări corporale grave.
Apoi, victimele fiind culcate la pământ, ***** și Bodorin Andrei le-au introdus
capătul toiagului în orificiul anal, cauzându-le suferințe fizice și morale puternice -
moment în care acțiunile făptuitorilor au atins plafonul întreg al deosebitei cruzimi.
În aceste circumstanțe iese la iveală neîndurarea și ferocitatea, care își găsesc
expresia în metoda faptelor și în ambianța executării acestora, de care a dat dovadă
inclusiv Bodorin Andrei, ce indică că anume metoda omorului și a tentativei de
omor determină încadrarea faptelor inculpatului în acord cu această circumstanță
agravantă, or, metoda de aplicare a multiplelor lovituri cu pumnii și picioarele și
introducerea toiagului în orificiile anale ale victimelor reprezintă о metoda cu
parametri cantitativi și calitativi caracteristici noțiunii de deosebită cruzime.
Distinct s-a indicat că, Bodorin Andrei ***** își dădea seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările faptelor prejudiciabile și a
admis în mod conștient survenirea acestor urmări, ceea ce conduce la concluzia că
ambele fapte au fost comise cu intenție.
Într-o altă ordine de idei apelantul a menționat că, pedeapsa se consideră
echitabilă când aceasta impune inculpaților lipsuri și restricții ale drepturilor lor
proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru
restabilirea echitații sociale.
Astfel s-a mai indicat că, la stabilirea mărimii pedepsei instanța urma a ține
cont de istoricului penal a lui Bodorin Andrei *****, care anterior a fost
condamnat de mai multe ori, nu și-a făcut concluziile necesare și a continuat să
comită noi infracțiuni. Prin urmare, efectele tragerii la răspundere penală, pe care
s-a mizat anterior, nu s-au resimțit deloc, iar acest neajuns poate fi remediat de
instanța de judecată, aplicându-i realmente pedeapsa cu închisoare.
Drept consecință, apelantul consideră că scopul prestabilit al legii penale
privind corectarea și reeducarea inculpatului va fi pe deplin atins doar prin
aplicarea pedepsei sub forma de închisoare pentru un cuantum proporțional celor
comise și personalității sale, iar neaplicarea unei pedepse proporționate ar servi
drept о încurajare a inculpatului la comiterea infracțiunilor similare în viitor, și în
general un act de clemență din partea justiției.
 S-a mai indicat că, în sarcina inculpatului Bodorin Andrei ***** nu au fost
stabilite circumstanțe atenuante sau agravante potrivit art. 76 și 77 Cod penal, la
evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la domiciliu se caracterizează
ca fiind o persoană ce duce un mod de viață indecent, în relații cu vecinii și alte
persoane este incorect, a fost depistat de mai multe ori cu comportament amoral,
având încălcări de ordine publică, este în vizorul poliției.
De asemenea s-a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a
ținut cont de criteriile de individualizare a acesteia, menționând că „practica
judiciară demonstrează, că о pedeapsa mai aspră generează apariția unor
sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate
duce la consecințe contrare scopului urmărit”, iar o „pedeapsa prea blândă
generează dispreț față de ea și nu este suficientă pentru corectarea infractorului și
nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”.
La caz s-a menționat că, infracțiunea imputată lui Bodorin Andrei ***** se
pedepsește cu închisoare de la 15 ani până la 20 ani sau cu detențiune pe viată, iar
conform art. 16 alin. (5) Cod penal se clasifică ca infracțiune excepțional de gravă.
Generalizând s-a reiterat că, instanța nu a luat în considerare caracterul și
gradul de pericol social al crimelor comise, personalitatea inculpatului,
circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii prevăzute de legislația
penală, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, concluzionând întemeiat asupra faptului că sentința de condamnare în
prezenta cauză penală va avea un efect preventiv serios atât pentru inculpat, cât și
pentru alte persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni și va
constitui о garanție și о asigurare că drepturile și libertățile consimțite în
Constituția Republicii Moldovei și alte Legi ale RM sînt respectate, iar violarea lor
este contracarată și pedepsită.
Drept urmare acuzatorul de stat consideră că, inculpatului Bodorin Andrei
***** urmează а-i fi stabilită cea mai aspră pedeapsă posibilă în limitele
sancțiunilor prevăzute de Codul penal, nu mai mică de detențiunea pe viată,
deoarece inculpatul nu a regretat fapta comisă, nu a manifestat căință, nu și-a cerut
scuze de la părțile vătămate, prezentând un mare pericol pentru societate, iar
pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de fond este una prea blândă.
La fel s-a remarcat și faptul că, instanța de judecată nu a luat în considerație
faptul că prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Central din 07 februarie 2022
complicele lui Bodorin Andrei *****, *****, a recunoscut vinovăția în comiterea
infracțiunilor incriminate, cauza penală fiind examinată în baza probelor acumulate
în cadrul urmăririi penale, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 23 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pe când
inculpatul Bodorin Andrei nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor
incriminate, fiindu-i stabilită definitiv о pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 17 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Ulterior, în termen, sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie
2022 a fost contestată cu apel și de către avocatul Grigore Postovanu în interesele
inculpatului Bodorin Andrei *****, prin care s-a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței instanței de fond şi rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă
achitarea lui Bodorin Andrei ***** din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc
elementele infracțiunilor incriminate.
În motivarea apelului s-a invocat că, prima instanță eronat a ajuns la concluzia
de a-l găsi vinovat și a-l condamna pe Bodorin Andrei *****, în situația în care
inculpatul a negat că ar fi participat la cele incriminate, iar la baza sentinței de
condamnare au fost reținute doar probele acuzării sub forma declarațiilor așa-zisei
parte vătămată *****, iar alte probe care ar arăta nemijlocit asupra lui Bodorin
Andrei ***** nu sunt.
Într-o altă ordine de idei, apărarea pledează pentru recalificarea acțiunilor
pretinse a fi comise de către Bodorin Andrei ***** în baza art. 151 alin. (4) Cod
penal.
Cât privește învinuirea înaintată lui Bodorin Andrei ***** în baza art. 145
alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal s-a relevat că,
inculpatul nu a comis faptele respective, iar declarațiile victimei și a martorilor
antrenați, care nu sunt și martori oculari, sunt insuficiente pentru demonstrarea
vinovăției.
S-a mai menționat că, întreaga învinuire este bazată numai pe declarațiile
pretinsului martor ocular și parte vătămată *****, care a fost foarte confuz în
declarații, care nu a putut concretiza anume asupra acțiunilor lui Bodorin Andrei,
incriminându-i acestuia niște acțiuni groaznice și lipsite de motiv.
Tot *****, cum de fapt a menționat și inculpatul, î-l confundă cu al doilea
inculpat *****, astfel apărarea conchide că în circumstanțele care se elucidează cu
ușurință că *****, fiind în stare avansată de ebrietate de mai mult timp, putea cu
ușurință să confunde cele întâmplate în acel moment.
Din declarațiile succesorului părții vătămate *****, aceasta de fapt nu-l
consideră vinovat pe Bodorin Andrei *****, deoarece acesta nu avea nici un temei
de a comite așa masacru, iar acuzarea nu a considerat oportun de a le elucida aceste
circumstanțe, fiind probabil mai simplu de mers cu învinuirea ambilor inculpați.
Distinct s-a menționat că, cauza penală de învinuire a lui ***** a fost
examinată în procedură specială în ordinea art. 3641 CPP, însă contrar prevederilor
legale, acesta nu a dat declarații pentru a confirma în fața instanței că anume el
împreună cu Bodorin Andrei ***** și/sau numai el a participat la conflict, ceea
este un moment dubios și care urmează a fi interpretat în folosul inculpatului, or,
***** nu a declarat nici la о fază a urmăririi penale, dând dovadă de un
comportament disprețuitor față de organele de drept.
Astfel, prin comportamentul lui ***** și acceptarea de către organele de
resort și instanța de judecată, cauza regretabilă soldată cu decesul unei persoane și
vătămarea gravă a altei persoane s-a lăsat enigmatic asupra acțiunilor inculpaților,
nefiind posibil de efectuat o delimitare a rolurilor lor, precum și leziunile aplicate
și cert cine și ce leziuni a putut aplica, astfel fiind în fața unei învinuiri și о posibilă
condamnare atât de dură, iar încadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în
cadrul procesului penal.
În aceste circumstanțe apărarea a statuat că, nu în toate cazurile survenirea
morții victimei semnifica săvârșirea infracțiunii de omor (art. 145 CP RM),
deoarece în unele cazuri producerea unor asemenea urmări prejudiciabile atestă
comiterea infracțiunii prevăzute la alin. (4) art. 151 CP - vătămarea intenționată
gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei.
Astfel, în pofida anumitor asemănări dintre aceste infracțiuni, care țin de
latura obiectivă, între ele există о deosebire esențială ce caracterizează latura
subiectivă. Infracțiunea specificată la alin. (4) art. 151 CP presupune manifestarea
imprudenței față de decesul victimei, iar în cazul omorului făptuitorul manifestă
intenție fata de urmările prejudiciabile.
Astfel, consideră că tocmai erorile legate de stabilirea atitudinii psihice a
făptuitorului față de decesul victimei constituie cauza principală a delimitării
incorecte a omorului de infracțiunea prevăzută la alin. (4) art. 151 CP, iar cea mai
mică abatere de la regulile stabilite în art. 17-19 CP poate avea ca efect aplicarea
incorectă a legii penale.
S-a mai notat că, stabilirea intenției de a cauza vătămarea gravă a integrității
corporale sau a sănătății nu prezintă mari dificultăți, fiind mai dificilă probarea
intenției de a omorî în cazurile în care lipsesc probele directe (declarația persoanei
bănuite sau învinuite ori a unui martor). La soluționarea problemei în cauza este
deosebit de importantă stabilirea ambianței în care a fost comisă infracțiunea, a
mijloacelor și a metodelor prin care s-a acționat asupra victimei, a relației dintre
victimă și făptuitor, precum și a altor circumstanțe.
Drept urmare, consideră că lipsa intenției de omor este combătută și prin
faptul că decesul persoanei a survenit la ceva timp după cauzarea leziunilor
(conform raportului de expertiză la 2-3 ore).
Prin urmare, apărarea consideră că delimitarea omorului de infracțiunea
prevăzută la alin. (4) art. 151 CP RM se poate face în funcție de durata perioadei
de la cauzarea plăgii pînă la momentul decesului victimei, din care motiv acțiunile
lui Bodorin Andrei ***** corect urmau a fi calificate conform art. 151 alin. (4) CP,
însă acuzarea adusă lui Bodorin Andrei ***** nu este justificată nici prin scopul
vătămării victimelor și nici decesul acestora. La stabilirea scopului infracțiunii
urmează a se reține personalitatea infractorului, care în perioada de conviețuire în
societate este caracterizat satisfăcător, nu a fost implicat și nu a comis anterior
infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei și nu avea nici un temei, nici un motiv
și nici un scop de a comite așa fapte regretabile și grave ca omorul unui om sau
vătămarea soldată cu deces.
Într-o altă ordine de idei s-a menționat că, sentința atacată prezintă și
deficiențe sub aspectul motivării, deoarece instanța a dat о motivare haotică și
arbitrară, fără explicații clare în partea aplicării loviturii cu cuțitul într-o regiune
vitală pentru partea vătămată, de asemenea, coraportează acțiunile inculpatului la
elementele componenței de infracțiune de omor premeditat (art. 145 alin. (2) Cod
penal), iar inculpatul conform învinuirii inițiale era bănuit și învinuit conform art.
151 (4) Cod penal, ca ulterior să fie modificată învinuirea și în rechizitoriu deja să i
se incrimineze comiterea omorului intenționat prevăzut de art. 145 alin. (2) Cod
penal, iar acestea denotă că instanța nu a intrat în esența problemei.
La fel s-a reiterat și lipsa motivului pentru Bodorin Andrei ***** de a comite
infracțiunile incriminate, precum și lipsa leziunilor pe corpul lui Bodorin Andrei
*****, fapt stabilit prin expertiză, or, în urma unor altercații soldate cu deces pe
mâinile și picioarele inculpatului urmau să rămână careva semne de aplicare a
violenței, mai ales cu așa intensitate.
Argumentele părților:
În ședința instanței de apel acuzatorul de stat în persoana procurorului
Valentina Gavdiuc a susținut apelul înaintat de către procurorul Diana Turenco și a
pledat pentru admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței contestate în latura
pedepsei definitive, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
lui Bodorin Andrei ***** potrivit art. 84 alin. (5) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detențiune pe viață,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Subsecvent, acuzatorul de stat a pledat pentru respingerea apelului declarat de
către avocatul Grigore Postovanu în interesele inculpatului Bodorin Andrei *****
ca fiind nefondat, menționând că vinovăția inculpatului integral a fost dovedită atît
în cadrul urmăririi penale, cît și pe parcursul cercetării judecătorești prin probe
pertinente și concludente, care coroborează între ele.
În ședința instanței de apel avocatul ***** Grijuc, acționînd în interesele
inculpatului Bodorin Andrei *****, a susținut apelul înaintat de către avocatul
Grigore Postovanu și a pledat pentru admiterea acestuia din motivele invocate,
casarea sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care să fie dispusă achitarea lui Bodorin Andrei ***** în baza art. 145 alin.
(2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, iar apelul declarat de
către procuror să fie respins, considerând că pedeapsa solicitată este prea aspră.
 Inculpatul Bodorin Andrei ***** în ședința de judecată a susținut poziția
avocatului și a pledat nevinovat.
Succesorii legali ai părților vătămate ***** și Crutaia Irina, fiind legal citate,
în ședința de judecată nu s-au prezentat din motive necunoscute.
Colegiul penal, ținând cont de prevederile alin. (5) art. 412 Cod de procedură
penală, a considerat posibilă examinarea apelului în lipsa succesorilor legali ai
părților vătămate.
Aprecierea instanței de apel:
Verificând temeinicia argumentelor formulate de apelanți și legalitatea
verdictului contestat în raport cu materialele cauzei penale, ascultând pledoariile
participanților procesului penal, Colegiul penal consideră că apelul înaintat de
procurorul în Procuratura raionului Drochia Diana Turenco este întemeiat și
urmează a fi admis, cu casarea parțială a sentinței în latura pedepsei definitive
stabilite inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această
parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, iar apelul declarat de către
avocatul Grigore Postovanu în interesele inculpatului Bodorin Andrei *****
urmează a fi respins ca fiind nefondat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 400 alin. (1) Cod de procedură penală, sentințele pot fi
atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei, cu excepția
sentințelor pronunțate de către instanțele judecătorești privind infracțiunile pentru a
căror săvârșire legea prevede exclusiv pedeapsă non-privativă de libertate.
Prin prisma art. 409 Cod de procedură penală, instanța de apel judecă apelul
numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă
declarația de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
În limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța de apel este obligată ca, în
afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze
aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului.
În acest sens Colegiul penal statuează că, apelul reprezintă o cale de atac sub
aspect de fapt şi de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv
complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât şi în drept numai la
persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces şi la persoana împotriva
căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei
instanțe.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță şi care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat
şi în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură
penală.
 La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată şi aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate şi hotărârea adoptată să conțină răspuns la
toate motivele invocate.
Conform art.414 Cod de procedură penală, (1) instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel. (2) Instanța de apel verifică
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în
ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.
Potrivit art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii:
respinge apelul, menținând hotărârea atacată, dacă apelul este nefondat.
Iar, potrivit art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: admite
apelul, casînd sentinţa parţial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2),
şi pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță.
Aici Colegiul penal conchide că, soluția de respingere a apelului ca nefondat
se adoptă însă numai după examinarea sub toate aspectele a hotărârii pronunțate de
prima instanță, dacă se ajunge la concluzia că hotărârea este legală și întemeiată.
Cu titlu preliminar Colegiul penal evidențiază că, cauza penală de învinuire a
lui Bodorin Andrei ***** în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2)
lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal a fost examinată în
procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vina și pledând pentru emiterea
unei sentințe de achitare.
Potrivit texturilor apelurilor înaintate instanța de apel constată că, avocatul
Grigore Postovanu în interesele inculpatului Bodorin Andrei ***** și-a manifestat
dezacordul cu sentința contestată în latura stabilirii vinovăției inculpatului,
considerând că în privința lui Bodorin Andrei ***** urmează a fi adoptată o
decizie de achitare în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, iar
procurorul în Procuratura raionului Drochia Diana Turenco este de acord cu starea
de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, însă nu este de acord cu sentința în partea individualizării pedepsei
inculpatului, considerând că pedeapsa aplicată este una prea blândă, care nu
corespunde cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, cu consecințele survenite în
rezultatul comiterii infracțiunilor și nu este echitabilă în coraport cu valorile sociale
lezate.
Astfel, ținând cont de consecutivitatea chestiunilor ce urmează a fi soluționate
de către instanța de judecată la adoptarea sentinței potrivit art. 385 Cod de
procedură penală, precum și de consecutivitatea hotărârilor ce urmează a fi
adoptate de instanța de apel potrivit art. 415 Cod de procedură penală, Colegiul
penal consideră necesar de a se expune inițial asupra apelului înaintat de către
avocatul Grigore Postovanu în interesele inculpatului Bodorin Andrei *****, după
care asupra apelului procurorului în Procuratura raionului Drochia Diana Turenco.
În acest context se statuează că, în pofida faptului că inculpatul Bodorin
Andrei ***** în cadrul cercetării judecătorești nu și-a recunoscut vina în cele
incriminate și a pledat pentru emiterea unei sentințe de achitare, Colegiul penal
conchide că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit
circumstanțele de fapt şi de drept şi just a ajuns la concluzia că inculpatul Bodorin
Andrei ***** a săvârșit infracțiunile incriminate.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală examinată şi care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,
concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate
aspectele de fapt și de drept.
Astfel, inculpatul Bodorin Andrei *****, fiind audiat în instanța de fond,
vinovăția în comiterea faptelor incriminate nu și-a recunoscut-o și a declarat
instanței că, la data de 14.09.2021, dis-de-dimineață, ***** a plecat cu vitele pe
câmp. Aproximativ la ora 09:30 a venit la ei ***** cu niște cartoafe, cu care au
discutat până la orele 13:00-13:30. La ora mesei Olga a revenit acasă să mănânce,
puțin mai târziu a venit un băiat pe nume Igor, care i-a indicat lui ***** să plece
după alcool. ***** a plecat în sat şi a adus rachiu. Ei, adică *****, *****, *****,
au stat şi au servit rachiu, el nu a servit rachiu, după care el, Oleg și Igor au plecat
la magazin pe la orele 15:00-15:30, unde între Oleg și Igor s-a iscat un conflict, dar
nu cunoaște motivul acestuia. În jurul orelor 17:00-17:30 au procurat niște bere și
s-au întors înapoi la domiciliul lui *****, unde se aflau ***** și ***** afară,
***** era așezat pe scaun, iar Alexandru se afla lângă masă. Ultimii au început a
se certa din cauza banilor, precum că Alexandru a luat suma de 500 lei de la *****
de acasă. În conflict s-a implicat și Oleg pe motivul că anterior Alexandru a intrat
în beci la dânsul, de unde a luat vin, carne, după care în timpul conflictului dat au
început să se bată între ei. El nu a stat mult acolo și a intrat în interiorul locuinței,
deoarece se afla în stare de ebrietate alcoolică și s-a culcat.
Ulterior, a fost trezit de către Oleg, el îl vedea ca prin ceață pe ultimul. Olga
venise de la câmp cu vaci. El a ieșit din odaia de unde a dormit în antreu, unde se
afla Alexandru decedat. Oleg i-a comunicat că Alexandru este decedat, la ce el i-a
zis: „ce-ai făcut nebunule?”, apoi venise și Olga acolo. Din motiv că îl durea capul,
el s-a întors în odaia unde a dormit. Ulterior au venit colaboratorii de poliție, el a
stat pe afară, nu mai ține minte ce făcea.
 Cunoaște că înainte de cazul dat dânșii permanent când se aflau în stare de
ebrietate se băteau, se certau, adică Grigore cu Alexandru, el toate aceste momente
nu le-a văzut. ***** și *****u se certau mereu de la bani, dânșii discutau în limba
ucraineană, din care motiv el înțelegea parțial despre ce ei discută. ***** deseori îl
bătea pe *****, îl lovea cu toiagul, cu pumnii, chiar şi cu picioarele, el a intervenit
să oprească conflictul dintre ***** și *****u.
La întrebările avocatului Postovanu Grigore a declarat că, a revenit de la
magazin aproximativ pe la orele 17:30-18:00, s-a aflat puțin timp afară și a mers în
interiorul locuinței să se culce. Olga a revenit la domiciliu de pe câmp aproximativ
la ora 19:00. El când a mers în casă între *****u, ***** și ***** avea loc un
conflict verbal. Anterior, pentru faptul că ***** a intrat în beci la *****, ultimul i-
a aplicat două lovituri cu palma. El cu ***** și cu *****u nu a avut careva conflict
anterior, ba dimpotrivă, î-i apăra de *****. Nu înțelege de ce ***** la momentul
dării declarațiilor în cadrul ședinței de judecată a susținut că are frică de el. *****
când se afla în stare de ebrietate alcoolică î-l confunda cu *****, uneori chiar î-i
spunea Oleg. Anterior nu a avut careva conflicte cu *****u și cu ***** și nu i-a
maltratat pe aceștia.
La întrebările acuzatorului de stat inculpatul a declarat că, atunci când s-a
trezit, l-a văzut pe ***** ca prin ceață, se simțea rău, era în stare de șoc. La acel
moment erau prezenți și colaboratorii de poliție. Pe ***** nu l-a văzut și nu știa
unde se afla acesta. Când s-a trezit, ***** se afla în antreu pe un pat. După ce i-a
văzut pe Oleg și Alexandr, a revenit în casă în odaia de unde a ieșit, deoarece se
simțea rău. În acest timp ***** a rămas în antreu, unde se afla Alexandr. Se simțea
rău și vedea ca prin ceață din motiv că a servit alcool, trei sticle mari de bere. Când
a revenit în odaia în care a dormit, nu a văzut-o pe *****. Toiagul care i s-a
prezentat la penitenciar de către acuzatorul de stat este toiagul care era la fața
locului. Ar vrea și el să știe ce s-a întâmplat în timpul când el dormea. Declarațiile
date de către partea vătămată ***** precum că el a descheiat pantalonii acestuia nu
corespund adevărului și nu poate răspunde din ce motiv acesta a dat astfel de
declarații, el posibil are frică de Oleg. El a dormit aproximativ o oră sau o oră și
jumătate, nu cunoaște exact ce oră era când el s-a trezit. La acel moment *****u
era decedat, la ce el a avut o reacție de șoc, nu a spus nici-un cuvânt și a revenit în
odaia de unde a ieșit. Nu l-a întrebat nimic pe Oleg la acel moment. ***** a
observat că vine Olga și l-a trezit, el i-a auzit vocea acesteia, dar vedea ca prin
ceață, el s-a întors și a plecat. După cazul dat a discutat cu ***** la penitenciar, el
i-a comunicat: „eu sunt vinovat că l-am ucis”, adică că el l-a omorât pe *****u, dar
nu a explicat din care motiv.
La întrebările instanței inculpatul a comunicat că, în momentul când s-a trezit,
***** i-a spus în șoaptă despre faptul că Alexandru a decedat, la ce el i-a zis: „ce-
ai făcut?” și a plecat.
 În instanța de apel inculpatul Bodorin Andrei ***** a susținut declarațiile
făcute în instanța de fond și a pledat pentru emiterea unei decizii de achitare.
În pofida faptului că inculpatul Bodorin Andrei ***** nu și-a recunoscut vina
în comiterea infracțiunilor incriminate, vinovăția acestuia în comiterea
infracțiunilor s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată
de către instanța de fond și verificate prin citire în instanța de apel, şi anume:
- declarațiile părții vătămate *****, care a declarat instanței de fond că la data
de 14.01.2021 a mers la ***** în satul ***** raionul Drochia pentru a-i duce
cartofi într-un borcan. Când a ajuns, la domiciliul lui ***** era prezent ***** și
Bodorin Andrei, cu care făcuse confruntarea la penitenciar. Când a intrat în ograda
lui *****, i-a adus Olgăi un borcan cu cartofi. Persoanele menționate serveau
rachiu și i-au turnat și lui, după care el a stat pe prag și a adormit. ***** și Bodorin
Andrei au plecat, aproximativ peste o oră au revenit, au adus băuturi alcoolice și
continuau să servească. ***** și Bodorin Andrei l-au chemat pe ***** în casă,
discutau în casă, el adormise pe prag și nu a auzit convorbirea. Când s-a trezit,
***** și Bodorin Andrei l-au scos pe ***** afară și îl băteau cu mâinile și
picioarele, ultimul se afla în picioare. Acestea se petreceau la o distanță de 5 metri
de la el. ***** a căzut la sol și ***** cu Bodorin Andrei continuau să-i aplice
lovituri cu mâinile și picioarele. În acel moment el s-a ridicat și s-a îndreptat cu
toiagul spre ei și i-a întrebat din care motive î-l bat pe prietenul lui. La indicația lui
*****, Bodorin Andrei a deschis nasturii la pantalonii lui *****, l-a dezbrăcat și
toiagul pe care l-au găsit i-a introdus în orificiul anal. La întrebarea de ce î-l bat pe
prietenul lui, aceștea au comunicat „încă un candidat” și i-au aplicat o lovitură în
spate. ***** era în spatele lui și l-a apucat de umeri, nu a văzut cine i-a aplicat
lovitura. El a simțit 2 lovituri, i-au dezbătut dinții. Mai întâi îl țineau de umăr, cu
mâna stângă și cu mâna dreaptă i-au aplicat lovituri în regiunea feței, apoi a fost
lovit în spate. El încă se ținea pe picioare și ***** i-a spus lui Bodorin Andrei să-i
scoată pantalonii. Andrei i-a dezbrăcat pantalonii, el fiind în poziție aplecată, i-au
introdus toiagul în orificiul anal și el își pierduse conștiința. Fiind inconștient,
***** cu Bodorin Andrei i-au aplicat lovituri și i-au rupt coastele. Și-a venit în fire
noaptea, a revenit complet dimineața la orele 09:00 și a venit ambulanța. Cu 2 zile
înainte de cazul dat Bodorin Andrei a efectuat înregistrare video pe telefon în timp
ce el cu ***** se trânteau. În urma loviturilor primite nu se putea ridica din pat, a
simțit dureri în decurs de 1-2 luni. După cazul dat când se afla internat în spital își
pierduse conștiința de 2-3 ori. Medicii i-au recomandat să meargă pe teritoriul
spitalului. Până la cazul dat nu l-a cunoscut pe Bodorin Andrei. L-au bătut probabil
pe motiv că i-a întrebat din care motiv î-l bat pe prietenul lui. Ei erau în stare de
ebrietate și Andrei făcea totul la indicația lui Oleg. Nu dorește ca Bodorin Andrei
să fie pedepsit aspru. Are doar pretenții de ordin material față de Bodorin Andrei în
mărime de 2177 lei.
 La întrebările avocatului a indicat că, cu ***** sunt vecini, anterior nu a avut
conflicte cu ultimul. Din persoanele cu care a stat avea frică de *****. Nu avea
frică de Bodorin Andrei, atunci pe data de 14.09.2021 î-l văzuse pentru prima dată.
Când ***** a căzut la sol, Bodorin Andrei cu ***** l-au tras la vale. A văzut
agresarea acestuia, care a durat aproximativ 2 minute, apoi el s-a apropiat. Ambii i-
au aplicat mai multe lovituri lui Alexandr, în urma cărora acesta a căzut jos. Cu
***** se afla în relații bune. Când a fost examinat medical, nu i-a comunicat
medicului că i-a fost introdus toiagul în orificiul anal, î-i era rușine. Pe 11.09.2021
nu a avut conflict cu *****, din glumă l-a lovit cu toiagul, iar Andrei a efectuat
înregistrare video. Pe 12.09.2021 nu a avut conflict cu ***** și nu l-a bătut. Pe
13.09.2021 nu l-a bătut pe *****, ***** la fel nu l-a bătut. În noaptea dinspre 13
spre 14 septembrie 2021 a rămas să înnopteze la *****. Dimineața pe 14.09.2021
nu l-a văzut pe Bodorin Andrei pe teritoriul gospodăriei lui *****, în acea zi el
servise alcool (f.d.3-8, vol.VII);
- declarațiile succesorului părții vătămate *****, care a declarat instanței de
fond că pe 14.09.2021 dimineața păștea bovinele pe câmp. La amiază a revenit la
domiciliu, unde la masă la verandă stăteau *****, Bodorin Andrei, ***** și fiul ei
Alexandru, ei mâncau, nu serveau alcool și între ei nu era conflict. I-a comunicat
fiului că pleacă la păscut bovinele. Pe la 14:00 plecase, iar persoanele menționate
rămaseră. Seara, pe la orele 18:30-19:00 revenise la domiciliu, în coridor pe pat
stătea Alexandru decedat, Oleg stătea lângă capul acestuia, iar Andrei stătea lângă
dulap pe podea. ***** i-a comunicat că fiul ei este mort. În acest moment ***** se
afla pe iarbă inconștient. Când au venit colaboratorii de poliție, l-au ridicat pe
ultimul de la sol. Ea deodată a verificat pulsul fiului ei. Ea i-a întrebat ce s-a
întâmplat, la ce Oleg a căzut în genunchi și i-a comunicat că nu el l-a omorât, iar
Andrei intrase în casă, s-a apucat de cap și tăcea. Ea le-a cerut telefonul pentru a
apela la ambulanță și poliție, însă Oleg a refuzat, din care motiv a mers la o vecină,
care i-a dat telefonul și ea a apelat la poliție. Cînd au venit colaboratorii de poliție,
Oleg stătea liniștit la masă și mânca. Când a revenit seara la domiciliu, Oleg se afla
în stare de ebrietate, Andrei nu era beat. Dacă Andrei va fi recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunilor imputate, nu dorește ca el să fie pedepsit aspru. Până la
cazul dat nu l-a cunoscut pe Andrei. Are pretenții cu caracter moral față de Andrei
în mărime de 50000,00 lei. Suplimentar a declarat că, cu ***** sunt vecini, se află
în relații nu chiar bune, au avut conflicte anterior. Într-adevăr anterior fiul ei
Alexandr a fost bătut de *****, în luna martie, înainte de 8 martie. Anterior cazului
dat fiul ei nu î-l cunoștea pe Bodorin Andrei, ultimul venise cu *****. ***** era în
relații bune cu fiul ei, erau prieteni, între ei nu au avut loc careva conflicte. În ziua
decesului fiului ei, când revenise acasă, fiul ei era pe pat, Andrei stătea la
picioarele fiului ei lângă pat, iar ***** era la capul fiului ei. Când a intrat în
interiorul locuinței, Andrei nu i-a comunicat nimic, iar Oleg a început a se
îndreptăți, comunicând că nu el l-a omorât pe fiul ei. Ea consideră că doar Oleg
putea să-l omoare pe fiul ei (f.d.9-10, 17, vol.VII);
- declarațiile martorului Vovod Ina, care a declarat instanței de fond că este
vecină cu *****, menționând că pe 14.09.2021 se afla la domiciliu. Pe la orele
19:30 la ea a venit *****, mama lui Alexandr Nichitenco, și a rugat-o să apeleze la
„112”, i-a comunicat că nimeni din vecini nu vrea să apeleze la „112”. Ea a
întrebat-o din care motiv să apeleze la „112”, la care ea i-a comunicat că fiul ei
Alexandru a decedat. A întrebat-o „cum a decedat?”, apoi a intrat cu Olga în
interiorul domiciliului, a apelat la „112”, unde a comunicat că Alexandr a decedat.
Olga i-a comunicat doar că Alexandr a decedat. După ce a apelat la „112”, Olga a
plecat acasă. Undeva peste 20 minute a văzut că au venit 3 echipaje de poliție, apoi
a venit și ambulanța. Nu cunoaște ce a urmat. Când a fost externat ***** din spital,
ea a avut grijă de el, î-i aducea apă, mâncare, de la primărie i-au acordat lemne
pentru foc. Din motiv că acesta nu putea merge, a fost internat în secția
traumatologie (f.d.20-21, vol.VII);
- declarațiile martorului *****, care a comunicat instanței de fond că pe
Bodorin Andrei î-l cunoaște vizual, menționând că la 14.09.2021 se afla în serviciu
în grupa operativă. În jurul orelor 18:00-19:00 a primit înștiințare precum că este
necesar să se deplaseze în satul *****, se adresase o persoană pe nume Igor că
fusese jignit de *****. Deplasându-se la fața locului a fost întâmpinat în fața
magazinului de către solicitant, care i-a comunicat că a fost agresat fizic și i-a fost
sustrasă suma de 1000 lei de către *****. În timpul documentării a fost înștiințat
suplimentar de serviciul de gardă că în același sat la domiciliu a fost depistat
cadavrul lui *****, posibil cu semne de moarte violentă. S-a deplasat la fața
locului, unde a fost întâmpinat de colaboratorii de poliție. La fața locului era mama
decedatului, care a declarat că a fost la păscut bovine pe deal și când a revenit la
domiciliu a găsit feciorul decedat și a apelat la poliție. La locul unde era amplasat
cadavrul în antreu pe pat a intrat ofițerul de urmărire penală și expertul. Lângă ușă
de perete era rezemat un toiag murdar de sânge. În ogradă erau pete de vin. La
distanța de 5 metri de la casă au depistat o persoană, s-au apropiat, au verificat
dacă e viu, s-a apropiat de persoană și a întrebat ce s-a întâmplat, la care aceasta a
comunicat că el și prietenul lui au fost bătuți, încerca să discute cu el, însă persoana
era în stare de ebrietate. A încercat să ridice persoana de la sol, însă ultimul cădea
jos. Când l-a depistat, acesta era îmbrăcat în pantaloni sport subțiri, tremura de frig.
Când s-a deplasat la cadavru, acesta fusese transportat la expert, iar persoana
depistată a dus-o în antreu, deoarece era în imposibilitate să se deplaseze singur,
era în stare de ebrietate, nu putea vorbi, din care motiv nu a fost audiat în acea zi.
Când a ajuns, la fața locului erau Bodorin Andrei și *****, care se plimbau când în
drum, când în ogradă. Nu a avut acces la locul unde lucra grupa operativă. Pe
***** l-a întrebat ce s-a întâmplat, la ce acesta i-a zis că cu câteva zile înainte de
cazul dat persoana decedată a avut conflict cu ***** și că în acea zi ***** l-a
bătut pe persoana decedată. Bodorin Andrei la faza inițială nu spunea exact ce s-a
întâmplat, spunea că a dormit, apoi spunea că era împreună cu Oleg. Pe ***** l-a
lăsat în antreu pe patul unde a fost amplasat *****, mama ultimului avea grijă de
el. A doua zi la orele 05:00 au plecat cu echipa de reacționare să-l transporte pe
***** pentru a fi audiat. Ajungând a observat că ***** se simțea rău, răsufla greu,
acesta se afla la domiciliul persoanei decedate, unde se săvârșise fapta. La
întrebarea ce s-a întâmplat, ***** a comunicat că el și prietenul lui au fost bătuți
de ***** și prietenul acestuia. Ei au solicitat ambulanța, care l-a transportat pe
***** la spital. Au fost la spital, ultimul a fost examinat medical, acesta se afla în
stare gravă, medicul Babin a ieșit și a spus că pacientul are coastele rupte, după
care acesta a fost internat în spital (f.d.22-25, vol.VII);
- declarațiile martorului *****, care a comunicat instanței de fond că este
vecin cu Bodorin Andrei, menționând că în seara de 14.09.2021 acesta a fost la el.
Anterior fusese poliția pe la orele 23:00-23:30 și au cerut niște haine, motivând că
hainele lui Bodorin Andrei urmează a fi transmise la expertiză. El le-a dat un
maiou, șorți și șlapi. Pe la orele 02:00 a venit Bodorin Andrei cu taxiul și a cerut
bani pentru achitarea taxiului. El l-a întrebat ce s-a întâmplat, la care acesta a zis
„iată ce a făcut Oleg”, el nu a făcut nimic. I-a comunicat că Oleg a avut anterior
conflict cu ***** și *****, aceștea fiind consăteni. Bodorin Andrei se afla în stare
de șoc de la cele întâmplate, era speriat, nu era în stare de ebrietate, din câte a
înțeles, ei ziua au consumat alcool. Cu o săptămână până la cazul dat ***** l-a
bătut pe Bodorin Andrei. Cunoaște din cuvintele lui ***** că cu 3 zile înainte de
cazul dat a avut loc o bătaie între *****, ***** și *****. Bodorin Andrei i-a
comunicat că ***** l-a bătut pe ***** și ***** (f.d.26-27, vol.VII);
- declarațiile martorului *****, care a declarat instanței de fond că este în
relații bune cu Bodorin Andrei. Pe 15.09.2021 la orele 09:45 ea era la serviciu,
cînd a venit Bodorin Andrei să-și ia hainele care le aduse cumnatul ei. Bodorin
Andrei a venit speriat și ea l-a întrebat ce s-a întâmplat, la care el a răspuns că
***** a omorât un om. Ea făcuse o pauză și a întrebat dacă precis așa a fost, la
care acesta s-a jurat că nu el a omorât. Ea a făcut cafea, ei au discutat aproximativ
15 minute, apoi au venit colaboratorii de poliție și l-au luat pe Bodorin Andrei de
la ea de la serviciu (f.d.28-29, vol.VII);
- declarațiile succesorului părții vătămate *****, Crutaia Irina, care a declarat
instanței de fond că ***** a fost vecinul ei. Cînd ***** a fost adus din reanimare,
ea împreună cu mama sa ***** î-l ajutau, î-i duceau de mâncare, au mers
împreună la medici. În luna ianuarie 2022 lui ***** i-a fost acordată grupa III de
invaliditate. Au contribuit la eliberarea lui ***** a buletinului de identitate, pe care
dânsul nu-l deținea. Împreună cu ***** a mers la asistentul social, solicitând să-l
plaseze în azilul de bătrâni din *****. La data de 27.03.2022 a fost apelată de la
azilul de bătrâni, fiindu-i comunicat că ***** a decedat. S-a deplasat la azilul de
bătrâni, de unde l-a luat pe *****, organizând în continuare înmormântarea
ultimului.
Totodată, vinovăția inculpatului Bodorin Andrei ***** integral este
confirmată și prin probele materiale administrate în instanța de fond și verificate în
instanța de apel, și anume:
- raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202117C0045 din
15.09.2021, conform concluziilor căruia moartea cet. *****, anul nașterii *****, a
survenit în urma traumei contuze asociate a toracelui şi abdomenului şi membrului
superior stâng, cu fracturi costale multiple bilaterale pe linii anatomice diferite;
ruptura pulmonului stâng, ruptura superficială a ficatului, ruptura ambilor rinichi,
hemoragii paranefrale, care s-au complicat cu şoc hemoragic şi şoc traumatic, fapt
demonstrat de modificările patologice depistate în cadrul necropsiei medico-legale
şi confirmat prin rezultatele investigației histopatologice. Între leziunile indicate
mai sus şi cauza decesului este legătură cauzală directă.
La expertiza judiciară medico-legală a cadavrului cet. ***** au fost depistate
următoarele leziuni corporale:
a) la examinarea externă: în regiunea pieloasă a capului excoriații şi
echimoze; excoriații şi echimoze în regiunea frontală, pe nas, obrazul stâng;
echimoza pe gât la nivelul traheii; multiple echimoze a cutiei toracice bilateral,
fesei stânga, regiunii lombare, -arsuri de gradul 1-2 a coapselor.
b) la examinarea internă: hemoragii în țesuturile moi a capului în regiunile
temporale dreapta, temporale şi occipitale pe stânga; fractura cornului stâng a
osului hioid; fracturi costale: pe dreapta - fractura a coastei 2 pe linia claviculară-
medie, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pe linia axilară medie, 8 şi 9 pe linia scapulară, 10-11 pe linia
paravertebrală: pe stânga - fracturi costale ale 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pe linia claviculară
medie, 4, 5, 6 pe linia axilară medie, 9 pe linia scapulară, 10 paravertebrală.
Fractura coastelor 8 şi 9 cu lezarea pleurei costale, ruptura pulmonului stâng-
hemotorax-350 ml sânge, ruptura ambilor rinichi, hematom retroperitoneal;
fractura închisă a osului ulnar al antebrațului stâng.
Reieșind din caracterul macroscopic al leziunilor corporale indicate şi ținând
cont de rezultatele investigației histopatologice se poate afirma că ele au fost
produce în timpul vieții. Toate leziunile corporale sus menționate au fost produse
prin acțiunea unor corpuri dure contondente şi la lovire de astfel de corpuri, posibil
în timpul şi circumstanțele indicate în ordonanță şi în comun se califică ca
vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. După pricinuirea leziunilor
corporale şi până la survenirea decesului s-a scurs o perioadă de timp de
aproximativ 2-3 ore (f.d.34-37, vol.I);
- raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0063 din
15.09.2021, conform concluziilor căruia la cet. *****, anul nașterii 1960, s-au
depistat trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta, fractura
coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste fracturate pe 2 şi 5 linii/, pneumonia
posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, trauma cranio-cerebrală închisă - au fost
cauzate prin acțiunea traumatică a unor obiecte contondente dure, posibil în timpul
şi circumstanțele indicate în ordonanță şi în comun se califică ca vătămare
corporală gravă, periculoasă pentru viață. Pătimașului i-au fost aplicate multiple
lovituri cu pumnii, picioarele, cu o putere fizică mare. Pricinuirea acestor leziuni
corporale de însuși pătimaș sau formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea
propriului corp se exclude (f.d.48-49, vol.I);
- raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0068 din
01.10.2021, conform concluziilor căruia la pătimașul *****, anul nașterii 1960, au
fost depistate următoarele leziuni corporale: traumă toracală închisă: fractura
coastelor 1- 9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste
fracturate pe 2 şi 3 linii/ pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, traumă
cranio-cerebrală închisă - care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor
obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță
şi în comun se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață
(f.d.83-84, vol.I);
- raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0067 din
01.10.2021, conform concluziilor căruia la examinarea cadavrului cet. *****, anul
nașterii *****, au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoză a regiunii
temporale dreapta, echimoza regiunii supraorbitale stânga, excoriațiile în regiunea
cutiei toracice pe dreapta, excoriațiile abdomenului pe stânga, fractura osului ulnar
al antebrațului stâng, excoriațiile şi echimoza mâinii stângi, excoriațiile şi
echimoza piciorului stâng - care au fost pricinuite cu un obiect contondent dur, cu
suprafața de interacțiune limitată, posibil cu toiagul prezentat. Leziunile sub formă
de echimoză şi edem a regiunii temporale dreapta şi regiunii supraorbitale stânga,
fractura osului ulnar al antebrațului stâng - puteau fi cauzate în momentul când
pătimașul se afla în poziție verticală, excoriațiile în regiunea cutiei toracice şi
abdomenului, excoriațiile mâinii stângi şi a piciorului stâng - puteau fi aplicate în
momentul când pătimașul-victima se afla în poziție orizontală. Leziunile sus
enumerate puteau fi cauzate prin aplicarea loviturilor cu partea deteriorată a
toiagului prezentat. Unele lovituri au fost aplicate cu o putere fizică mare - lovitura
care a dus la fractura osului ulnar al antebrațului stâng, restul cu o putere fizică
relativ medie. Toate leziunile sus enumerate în comun se califică la persoanele vii
ca vătămare corporală medie. Leziunile care au dus la survenirea decesului:
fracturile multiple bilaterale ale coastelor, cu lezarea pulmonului stâng, ruptura
ambilor rinichi, șocul hemoragic şi șocul traumatic - sunt rezultatul aplicării
loviturilor cu pumnii şi picioarele agresorilor (f.d.94-95, vol.I);
 - raportul de expertiză judiciară biologică nr. 202105O0294 din 29.10.2021,
conform concluziilor căruia sângele cet. ***** se referă la grupa Balfa /B(III)/.
Sângele cet. Bodorin Andrei se referă la grupa Abeta /A(II)/. Sângele uman în
spălătura pe fire de tifon din ștersăturile roșietice pe bățul de lemn (m/ob.l) ridicat
de la fața locului şi din pata examinată de pe chiloți (m/ob.5), pulover (m/ob.7, 8)
ridicate în cadrul examinării cadavrului cet. ***** a provenit de la persoană
/persoane cu grupa sanguină Balfa, cum ar fi în cazul dat cet. ***** (f.d.126-130,
vol.I);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.09.2021, la care este
anexată planșă fotografică, potrivit căruia a fost examinat domiciliul lui *****,
amplasat în *****. La prezenta acțiune procesuală au participat ofițerul de
urmărire penală Mazur Alexandru, subofițerul de investigații Grădinaru Vasile,
medicul legist Frecăuțan Iurie, ofițerul criminalist Boghean Ina și proprietarul casei
*****. Conform celor consemnate în acest mijloc probatoriu, a fost depistat în
antreul casei, pe pat, cadavrul victimei *****. Asupra acestuia au fost depistate
numeroase leziuni corporale, excoriații și echimoze. În antreul cercetat se simțea
miros specific de monoxid de carbon. Sub masă au fost depistate fragmente din
lemn, una de 15 cm, două de 7 cm, una de 20 cm, toate fiind ridicate de la fața
locului. La o distanță de circa 2 metri în fața casei, în iarbă, au fost depistați
pantalonii lui *****, cu semne de arsură. Alipit peretelui casei a fost depistat și
ridicat un toiag confecționat din lemn, cu partea de sus parțial deteriorată. Pe
betonul aflat lângă peretele casei s-au constatat pete asemănătoare cu sângele.
Gospodăria examinată nu dispune de gard în nicio parte. În față, această casă se
mărginește cu casa lui *****. În partea lateral dreapta și stângă se află case pustii.
Lângă casă a fost depistat și ***** viu, care se afla culcat la sol (f.d.204-209,
vol.I);
- procesul-verbal de examinare (a toiagului) din 27.09.2021, cu anexă planșă
fotografică, conform căruia a fost examinat toiagul ce a fost ridicat în cadrul
cercetării la fața locului din gospodăria victimei ***** la 14.09.2021. Conform
celor constatate, acest toiag este confecționat din lemn, cu lungimea de 91 cm,
parțial deteriorat pe o lungime de 44 cm, cu pete de sânge pe el. Grosimea medie a
toiagului este de 3 cm (f.d.3-5, vol.II);
- procesul-verbal de examinare (a hainelor) din 30.09.2021, cu anexă planșă
fotografică, conform căruia au fost examinate hainele victimei *****u și ale
învinuitului Bodorin Andrei (f.d.7-12, vol.II);
- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din
24.11.2021, cu anexă extrase foto din înregistrarea video și un purtător electronic
de informații de tip DVD-R, pe care sunt inscripționate înregistrările video de la
verificarea declarațiilor părții vătămate ***** la locul infracțiunii (f.d.71-80,
vol.III);
 - procesul-verbal de confruntare din 26.11.2021 efectuată între învinuitul
Bodorin Andrei și partea vătămată *****, potrivit căruia partea vătămată
menționează că el și *****u au fost bătuți de către Bodorin Andrei și *****, iar
învinuitul neagă acest fapt. Partea vătămată a declarat că Bodorin Andrei făcea
totul ce-i spunea *****. Partea vătămată a indicat că toate acțiunile de maltratare a
lui *****u au fost făcute în prezența sa, după care l-au bătut și pe el până și-a
pierdut cunoștința. Primul l-a lovit de la spate Bodorin Andrei, de la ce a căzut jos,
ulterior a fost bătut de către ambii, cunoștința și-a pierdut-o după ce a fost
dezbrăcat de pantaloni de către Bodorin Andrei, iar ***** i-a introdus toiagul în
orificiul anal (f.d.84-92, vol.III);
- procesul-verbal de confruntare din 26.11.2021 efectuat între învinuitul
Bodorin Andrei și succesorul victimei decedate *****, *****, potrivit căruia
învinuitul susține că în momentul revenirii succesorului părții vătămate acasă el se
afla în casă la ultima și dormea, iar succesorul victimei susține că cînd ea a venit
acasă, Bodorin Andrei și ***** se aflau în verandă, fiul ei se afla pe pat, iar
aceștea lângă pat, pe podea (f.d.94-98, vol.III).
Colegiul penal, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101
Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală și
cercetare judecătorească în prima instanță și în instanța de apel constată că, instanța
de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina
inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către
Bodorin Andrei ***** a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod
penal al RM – omorul unei persoane, săvârșit de două persoane, cu deosebită
cruzime, precum și a infracțiunii prevăzute la art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod
penal al RM - tentativă de omor al unei persoane, săvârșită de două persoane, cu
deosebită cruzime.
În acord cu prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanța de judecată.
Așa dar, în cazul dat Colegiul penal nu a constatat că organul de urmărire
penală a administrat careva probe cu încălcarea procedurii penale, prin urmare nu
poate pune la dubii veridicitatea acestor probe, or, în acest sens nu au fost
prezentate probe pertinente și concludente.
De asemenea Colegiul penal remarcă că, starea de fapt reținută și de drept
apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză,
relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.
În acest context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,
instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea
probelor puse la baza sentinței de condamnare.
 În continuare Colegiul indică că, potrivit prevederilor art.93 Cod penal,
probele sunt elemente de fapt, dobândite în modul stabilite de prezentul cod, care
servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea
făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări
importante pentru justa soluționare a cauzei.
Conform prevederilor art. 99 alin. (1) Cod de procedură penală, în procesul
penal, probatoriul constă în invocarea de probe și propunerea de probe, admiterea
și administrarea lor în scopul constatării circumstanțelor care au importanță pentru
cauză.
Alin. (2) al aceluiași articol stabilește că, probele administrate se verifică și se
apreciază de către organul de urmărire penală sau instanță.
Potrivit art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate
în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv.
Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte
probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în
conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
Din economia rigorilor art. 101 alin. (1), (2), (3) și (4) Cod de procedură
penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor.
Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază
probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu,
sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.
Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire
penală sau instanța de judecată.
Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele
probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze
în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Colegiul penal atestă că, declarațiile inculpatului Bodorin Andrei *****
privind nevinovăția sa în comiterea faptelor penale incriminate se combat prin
totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de
judecată, și anume prin declarațiile părții vătămate *****, succesorului legal al
părții vătămate *****u, precum și prin declarațiile martorilor și prin probele scrise
cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și
demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor
incriminate.
Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de apel o apreciază ca o
metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de
procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal
are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea
declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și aceasta nu poate fi calificată ca
circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.
Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în apelul declarat
Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.
După cum rezultă din conținutul apelului, autorul acestuia nu este de acord cu
condamnarea inculpatului Bodorin Andrei *****, considerând că lipsesc probe
care ar confirma vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând ca
inculpatul să fie achitat pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele
infracțiunilor incriminate.
La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de
„neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs
condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive
ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește
latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de
procedură penală, judecând cauza a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele
prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, succesorul părții vătămate,
martorii, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care
le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral.
Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a
supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o
apreciere justă din punct de vedere al pertinenței și concludenței și a conchis
asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția lui
Bodorin Andrei ***** în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit.
i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal al RM.
Argumentele expuse de instanța de fond și motivele invocate în sentință
instanța de apel le însușește, pentru a evita repetări inutile, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza
Albert vs. România din 16.02.2010 statuează că, art. 6 par. 1 din Convenție, deși
obligă instanța să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând
un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19.0.1994,
pct. 61), cu toate acestea procesul echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin
însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod să fi
examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În acest context, Colegiul penal este solidar cu poziția primei instanțe precum
că vinovăția lui Bodorin Andrei ***** în comiterea infracțiunilor incriminate a
fost integral confirmată prin declarațiile părții vătămate *****, care a indicat cu
certitudine și fără vreo rezervă că Bodorin Andrei este anume persoana care
împreună cu ***** i-au bătut pe dânsul și pe *****, și tot Bodorin Andrei, la
solicitarea lui ***** de a-i deschide bumbul la pantaloni, l-a dezbrăcat din
pantaloni pe *****, apoi pe *****, iar ***** în acest timp le-a introdus toiagul în
orificiul anal.
Subsecvent, Colegiul Penal este solidar ideii reținute de instanța de fond
potrivit căreia se exclude din start identitatea unei alte persoane decât Bodorin
Andrei alături de ***** la comiterea infracțiunilor imputate, or, *****, fiind
victima oculară a acestor fapte, a indicat cu exactitate la persoana lui Bodorin
Andrei, inclusiv acuzându-l și în cadrul confruntării efectuate între aceste două
persoane. Astfel, partea vătămată ***** în detaliu a indicat că, Bodorin Andrei se
afla în gospodăria lui ***** la 14.09.2021, Bodorin Andrei împreună cu ***** l-
au bătut cu pumnii și picioarele pe *****, apoi Bodorin Andrei l-a dezbrăcat din
pantaloni și ***** i-a băgat toiagul în orificiul anal, apoi Bodorin Andrei l-a
dezbrăcat și pe dânsul din pantaloni, iar ***** i-a introdus toiagul în orificiul anal.
La fel, vina inculpatului se confirmă și prin declarațiile date de succesorul
părții vătămate *****, care a comunicat că atunci când ea s-a întors acasă, l-a
depistat pe Bodorin Andrei la podea, lângă picioarele fiului ei, iar abia după
aceasta Bodorin Andrei a plecat să se culce.
Declarațiile acesteia integral se confirmă și prin declarațiile martorului
Grădinaru Vasile, care a declarat că din spusele lui ***** din 14.09.2021 dânsa
când s-a întors acasă, l-a depistat pe fiul său ***** decedat, iar prin ogradă se
plimbau de aici colo Bodorin Andrei cu *****. Mai mult, martorul Grădinaru
Vasile a declarat că la o distanță de 5 metri de la casă a mai depistat o persoană în
stare inconștientă, pe care l-a ghiontit și l-a întrebat „ce s-a întâmplat?”, acesta
fiind în stare de ebrietate. A doua zi când a venit la 05:00 dimineața să-l audieze,
acesta a zis „m-au bătut ***** și prietenul său”, acesta era *****, și crede că nu
există loc de dubii la cine se referise ***** când a spus „prietenul său”, evident că
l-a avut în vedere de Bodorin Andrei.
Subsidiar, această afirmație este probată și prin declarațiile martorului Vovod
Ina, care a indicat că din spusele lui *****, acesta a fost bătut de ***** și Andrei,
care l-au bătut și pe *****.
Prin urmare, Colegiul penal menționează că nu și-au găsit confirmare
afirmațiile inculpatului și apărătorului acestuia precum că *****u și ***** au fost
maltratați doar de către *****, iar în acest timp Bodorin Andrei ***** dormea în
casă.
În contextul dat instanța de apel remarcă că, la caz latura obiectivă a
infracțiunii incriminate inculpatului Bodorin Andrei ***** s-a manifestat prin
aplicarea de multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cât și cu un toiag pe care l-a
folosit doar *****, în regiunea cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare
și inferioare ale lui *****, iar mai apoi și prin introducerea capătului toiagului
menționat în orificiul anal al victimei, precum și prin aplicarea multiplelor lovituri
cu pumnii, picioarele în regiunea cutiei toracice și a capului în privința părții
vătămate ***** *****, cît și introducerea capătului toiagului menționat în orificiul
anal al părții vătămate.
În același context instanța de apel atestă că, inculpatul a acționat nu într-un
mod spontan, dar intens, prin multitudinea loviturilor aplicate victimelor în zone
vitale, ce reiese din concluziile expertizelor medico-legale, precum şi într-un
termen mai îndelungat, după cum relatează însuși partea vătămată *****, care a
menționat că ***** împreună cu Bodorin Andrei ***** i-au aplicat mai întâi
multiple loviturii pe întreg corpul lui *****u, care au durat aproximativ 2-3
minute, după care ***** i-a introdus toiagul în orificiul anal, iar ulterior l-au târât
pe *****u într-o parte și la indicația lui *****, Bodorin Andrei ***** i-a aplicat și
lui o lovitură în cap, de la spate, de la ce el a căzut jos, iar în timp ce se afla jos a
fost lovit de mai multe ori pe întreg corpul de către aceștea, inclusiv i-a fost
introdus toiagul în orificiul anal.
În concordanță cu aprecierile instanței în acest sens, din raportul de expertiză
judiciară medico-legală nr. 202117C0045 din 15.09.2021se reţin următoarele
urmări prejudiciabile cauzate victimei *****u, exprimate prin a) la examinarea
externă: în regiunea pieloasă a capului excoriaţii şi echimoze; excoriaţii şi
echimoze în regiunea frontală, pe nas, obrazul stâng; echimoza pe gât la nivelul
traheii; multiple echimoze a cutiei toracice bilateral, fesei stânga, regiunii lombare,
-arsuri de gradul 1-2 a coapselor. b) la examinarea internă: hemoragii în ţesuturile
moi a capului în regiunile temporale dreapta, temporale şi occipitale pe stânga;
fractura cornului stâng a osului hioid; fracturi costale: pe dreapta - fractura a
coastei 2 pe linia claviculară-medie, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pe linia axilară medie, 8 şi 9 pe
linia scapulară, 10-11 pe linia paravertebrală: pe stânga - fracturi costale ale 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8 pe linia claviculară medie, 4, 5, 6 pe linia axilară medie, 9 pe linia
scapulară, 10 paravertebrală. Fractura coastelor 8 şi 9 cu lezarea pleurei costale,
ruptura pulmonului stâng-hemotorax-350ml sânge, ruptura ambilor rinichi,
hematom retroperitoneal; fractura închisă a osului ulnar al antebraţului stâng; iar
prin raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0063 din 15.09.2021
la victima ***** s-a constatat trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din
dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste fracturate pe 2 şi 5
linii/, pneumonia posttraumatică, şocul pleuro-pulmonar, trauma cranio-cerebrală
închisă, care incontestabil, în opinia instanței, confirmă intensitatea acțiunilor
infracționale, or, victimelor le-au fost lezate organe vitale, care într-un mod evident
nu ar fi putut vătămate prin aplicarea a câteva lovituri şi bruscări neînsemnate.
La fel, prin rapoartele de expertiză menționate supra se constată că moartea
cet. ***** a survenit în urma traumei contuze asociate a toracelui şi abdomenului
şi membrului superior stâng, cu fracturi costale multiple bilaterale pe linii
anatomice diferite; ruptura pulmonului stâng, ruptura superficială a ficatului,
ruptura ambilor rinichi, hemoragii paranefrale, care s-au complicat cu şoc
hemoragic şi şoc traumatic, fapt demonstrat de modificările patologice depistate în
cadrul necropsiei medico-legale şi confirmat prin rezultatele investigației
histopatologice, între leziunile indicate mai sus şi cauza decesului fiind legătură
cauzală directă.
Totodată, din raportul de expertiză judiciară biologică nr. 202105O0294 din
29.10.2021 se deduce că, sângele cet. ***** se referă la grupa Balfa /B(III)/.
Sângele cet. Bodorin Andrei se referă la grupa Abeta /A(II)/. Sângele uman în
spălătura pe fire de tifon din ștersăturile roșietice pe bățul de lemn (m/ob.l) ridicat
de la fața locului şi din pata examinată de pe chiloți (m/ob.5), pulover (m/ob.7, 8)
ridicate în cadrul examinării cadavrului cet. ***** a provenit de la persoană
/persoane cu grupa sanguină Balfa, cum ar fi în cazul dat cet. *****.
Prin procesul-verbal de examinare (a toiagului) din 27.09.2021 se constată că,
toiagul respectiv a fost ridicat în cadrul cercetării la fața locului din gospodăria
victimei ***** la 14.09.2021, fiind confecționat din lemn, cu lungimea de 91 cm,
parțial deteriorat pe o lungime de 44 cm, cu pete de sânge pe el, grosimea medie a
toiagului este de 3 cm, și anume acest toiag a fost recunoscut de partea vătămată
*****, care se afla în gospodăria lui *****. Mai mult decât atât, anume acest toiag
a fost recunoscut și de către inculpatul Bodorin Andrei ca fiind obiectul de la fața
locului.
De asemenea, a fost stabilită legătura de cauzalitate între acțiunile inculpatului
Bodorin Andrei ***** și vătămările corporale depistate la *****, potrivit căruia la
ultimul s-a depistat trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta,
fractura coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste fracturate pe 2 şi 5 linii/,
pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, trauma cranio-cerebrală
închisă.
În subsidiar, potrivit acelorași rapoarte de expertiză medico-legală s-a
constatat că, leziunile corporale la *****u au fost cauzate în timpul vieții, prin
acțiunea unor corpuri dure contondente şi la lovire de astfel de corpuri, posibil în
timpul şi circumstanțele indicate în ordonanță şi în comun se califică ca vătămare
corporală gravă periculoasă pentru viaţă. După pricinuirea leziunilor corporale şi
până la survenirea decesului s-a scurs o perioadă de timp de aproximativ 2-3 ore,
iar leziunile corporale depistate la ***** au fost cauzate prin acțiunea traumatică a
unor obiecte contondente dure, posibil în timpul şi circumstanțele indicate în
ordonanță şi în comun se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru
viaţă. Pătimașului i-au fost aplicate multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu o
putere fizică mare. Pricinuirea acestor leziuni corporale de însuși pătimaș sau
formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp se exclude.
Prin urmare, prin prisma argumentelor descrise supra Colegiul penal reține
prezența indubitabilă a circumstanței agravante „cu deosebită cruzime”, or,
noțiunea de cruzime include însușirea de a fi crud, feroce, bestial, barbar, crâncen,
precum şi pornirea de a avea plăcere de la provocarea sau vederea suferințelor
provocate.
Respectiv, sintagma „cruzime deosebită” semnifică însușirile enunțate
manifestate în cel mai înalt grad şi semne ale unei cruzimi deosebite se consideră
cazurile în care, înainte sau în procesul săvârșirii omorului, victima a fost supusă
torturilor, schingiuirilor sau actelor de batjocură, metodelor pe care vinovatul le
aplică cu bună-știința pentru a-i pricinui victimei suferințe deosebite, ca de
exemplu în speță aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, care sunt intense,
precum și introducerea toiagului în orificiul anal al părților vătămate.
Subsecvent Colegiul penal statuează și asupra faptului că, cruzimea este
inerentă oricărui omor, deoarece în momentul lipsirii de viață victima suportă
dureri fizice şi morale, iar omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o
intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să
curme viața victimei, dar el îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o sau
molestând-o.
Astfel, Colegiul penal conchide fără echivoc că omorul și tentativa de omor
au fost săvârșite în acest caz prin cruzime deosebită, or, făptuitorul a executat
faptele folosind metode cauzatoare de suferințe prelungite şi de maximă intensitate,
prin aplicarea multiplelor lovituri în adresa victimelor, în pofida faptului că
victimele nu opuneau rezistență fizică, realizând astfel alături de rezultatul ce
constă în suprimarea vieții lui *****u, precum și tentativa de suprimare a vieții lu
*****, şi un al doilea rezultat, care constă în chinuirea fizică și morală a ultimilor,
manifestând cert o tendință anormală spre cruzime, o plăcere bolnăvicioasă şi
nefondată de a vedea pe cineva suferind sau de a-i pricinui acestuia suferințe.
De asemenea, Colegiul penal găsește a fi întemeiată și poziția primei instanțe
precum că inculpatul Bodorin Andrei ***** a contribuit la comiterea infracțiunilor
atât prin acțiunile sale de aplicare directă a loviturilor victimelor, cît și prin
acțiunile sale de ținere a lui ***** și ***** în vederea neopunerii rezistenței fizice
de către aceștea în timp ce ***** aplica ultimilor lovituri pe întreg corpul, inclusiv
și le-a introdus toiagul în orificiul anal al victimelor.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel este solidară cu poziția instanței de
fond precum că potrivit art.41 Cod penal, se consideră participaţie – cooperarea cu
intenţie a două sau mai multor persoane la săvârşirea unei infracţiuni intenţionate,
iar conform art.42 alin.(5) Cod penal, se consideră complice persoana care a
contribuit la săvârșirea infracțiunii, prin încălcarea obstacolelor.
Într-o altă ordine urmează de scos în evidență că, tentativa de infracțiune se
caracterizează prin trei semne: – acțiunea (inacţiunea) făptuitorului este îndreptată
nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni concrete.
 Făptuitorul, prin actele de executare, atentează la obiectul concret (valoarea
socială ocrotită de legea penală) și creează pericolul real de a-i cauza o daună, iar
uneori chiar îi cauzează o anumită daună.
Tentativa de infracțiune se deosebește de infracțiunea consumată prin lipsa
totală a urmărilor prejudiciabile prevăzute de norma incriminatoare a Părții
speciale a Codului penal.
Producerea efectului infracțiunii este împiedicată de cauze independente de
voința făptuitorului. Întreruperea executării faptei și neproducerea rezultatului
infracțional, chiar dacă executarea a fost integral realizată, se datorează unor cauze
independente de voința făptuitorului.
Astfel, infracțiunea este întreruptă contrar voinței infractorului, lipsind
renunțarea benevolă a acestuia de a o duce până la capăt.
În acest context Colegiul penal apreciază ca fiind neveridice declarațiile
inculpatului Bodorin Andrei ***** și afirmațiile avocatului acestuia precum că
inculpatul nu a avut intenția de a omorî pe nimeni, nu a aplicat nimănui lovituri,
fapt ce se constată prin lipsa leziunilor corporale la inculpat, or, aceasta reprezintă
o poziție de autoapărare care se combate prin cumulul de probe analizate mai sus.
Astfel Colegiul penal remarcă că, intenția săvârșirii infracțiunii de omor a
părților vătămate *****u și ***** se desprinde din modul şi caracterul aplicării
loviturilor de către ***** și Bodorin Andrei, totalitatea leziunilor corporale
cauzate părților vătămate în regiuni vitale a corpului uman, precum şi obiectul cu
care au fost aplicate loviturile. Folosirea obiectului apt de a produce moartea –
toiagul din lemn, cu care au fost aplicate loviturile, dovedește intenția inculpatului
de a-i omorî pe *****u și *****, adică inculpatul a conștientizat consecințele
letale pentru părțile vătămate ca rezultat al acțiunilor sale şi a dorit survenirea lor,
și care și-au atins rezultatul în cazul lui *****u, iar față de ***** această intenție
nu şi-a produs efectul din circumstanțe independente de voința inculpatului.
Prin urmare, afirmațiile avocatului Grigore Postovanu în interesele
inculpatului Bodorin Andrei ***** precum că acțiunile lui Bodorin Andrei *****
în mod eronat au fost încadrate în baza art. 145 Cod penal, urmând a fi recalificate
corect în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel le respinge ca fiind pur
declarative, or, după cum s-a reiterat supra, ***** și Bodorin Andrei nu au avut
intenția de a le cauza părților vătămate o vătămare gravă a sănătății și integrității
corporale, ci din start au urmărit scopul lipsirii de viață a victimelor, fapt ce se
deduce exclusiv din acțiunile lor, care în urma conflictului iscat nu s-au limitat la
aplicarea unor lovituri de o intensitate mai redusă, într-o anumită zonă a corpului,
ci au aplicat în raport cu părțile vătămate o multitudine de lovituri de o intensitate
ridicată, fapt care se deduce din specificul leziunilor corporale depistate, inclusiv și
prin aplicarea loviturilor cu un toiag din lemn, care este corp contondent dur
capabil să producă leziuni corporale grave, astfel, inculpatul a prevăzut și a admis
că în urma acțiunilor respective poate surveni moartea persoanei, pe când în cazul
infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal moartea victimei survine din
imprudență.
Mai mult, Colegiul penal scoate în evidență și faptul că după aplicarea
loviturilor părților vătămate, văzând că acestea sunt în stare inconștientă, inculpatul
nu a încercat să cheme ambulanța sau să le acorde primul ajutor medical, ci a
continuat să rămână la locul faptei, circumstanțe care integral se confirmă prin
declarațiile succesorului părții vătămate *****, care a declarat instanței că cînd s-a
întors acasă, ***** stătea în iarbă inconștient, *****u stătea pe pat în coridor,
Bodorin Andrei stătea jos, pe podeală lângă pat, iar ***** lângă capul lui *****u,
și Oleg i-a comunicat că Alexandru este mort.
Aceleași declarații a făcut și martorul *****, care a declarat că cînd a ajuns la
locul faptei, Bodorin Andrei și ***** se plimbau când în drum, când în ogradă, iar
***** a fost găsit jos la sol, la o distanță de 5 metri de la casă.
În atare situație, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile
săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 145
alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.
Totodată Colegiul penal atestă că, argumentele invocate de către partea
apărării referitor la achitarea inculpatului pe motiv că probele administrate în cauză
nu dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor imputate constituie în
sine un dezacord cu modul de apreciere a probelor administrate în dosar, iar
instanța de apel notează că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,
aceasta fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor
puse la baza sentinței de condamnare.
În această ordine de idei Colegiul menționează că, concluziile primei instanțe
sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub
aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost
dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestuia, reținute prin sentință,
întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27,
art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.
Ține de menționat că, în jurisprudența Curții Europene există standardul
„dincolo de orice îndoială rezonabilă”, care presupune că pentru a putea fi
pronunțată o soluție de condamnare, acuzația trebuie dovedită dincolo de orice
îndoială rezonabilă. Existența unor probe dincolo de orice îndoială rezonabilă
constituie o componență esențială a dreptului la un proces echitabil și instituie în
sarcina acuzării obligația de a proba toate elementele vinovăției de o manieră aptă
să înlăture dubiul. Astfel, la caz instanța de apel menționează că, vinovăția
inculpatului s-a adeverit dincolo de orice îndoială rezonabilă.
 Potrivit textului apelului depus de procurorul în Procuratura raionului Drochia
Diana Turenco, se invocă că pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă,
care nu corespunde cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, cu consecințele survenite
în rezultatul comiterii infracțiunii, cu rezonanța socială a acesteia, și nu este
echitabilă în coraport cu valorile sociale lezate.
Astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia individualizării
pedepsei penale în privința inculpatului Bodorin Andrei ***** constată că, instanța
de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei corect a aplicat prevederile
legale și, în conformitate cu prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont
de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,
precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei Colegiul penal reține că,
în baza art. 61 Cod penal, (1) pedeapsa penală este o măsură de constrângere
statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de
instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,
cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să
înjosească demnitatea persoanei condamnate
Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a
prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
prezentului cod.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont
de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
Instanțele de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură și
obiectiv, toate circumstanțele și datele care caracterizează atât negativ, cât și
pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru stabilirea
categoriei și mărimii pedepsei.
Colegiul penal reține că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei
acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
 Colegiul penal menționează că, pedeapsa este echitabilă și atunci când este
capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi
corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către
condamnat, precum și de alte persoane. Ori, practica judiciară demonstrează că o
pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,
înrăire și de neîncredere in lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului
urmărit.
De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este
suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni.
Totodată Colegiul penal remarcă că, principalele elemente de care judecătorul
(sau completul de judecată) trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează
cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale
prevăzute în art. 62-71 Cod penal sunt termenul și mărimea acesteia conform
limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal.
Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei s-au
valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatului corect termenul de
pedeapsă în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței. Or, la caz se atestă că
sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal
al RM prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu
detențiune pe viață.
În contextul circumstanțelor indicate supra Colegiul consideră că, la stabilirea
pedepsei inculpatului s-a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de
individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea
inculpatului, care nu și-a recunoscut vina, la locul de trai se caracterizează negativ,
anterior fiind în conflict cu legea penală, nu a tras concluziile necesare, nu a mers
pe calea corijării și din nou a comis două infracțiuni excepțional de grave, cu
intenție, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel fiind respectate dispozițiile
art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78 Cod penal.
Totodată, la stabilirea mărimii pedepsei pentru comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, prima instanță a dat
deplină eficiență prevederilor art. 81 alin. (3) și (4) Cod penal, potrivit căruia
mărimea pedepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu
poate depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la
articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracţiunea
consumată. Pentru pregătirea de infracţiune şi tentativa de infracţiune detenţiunea
pe viaţă nu se aplică.
Drept consecință, ținând cont de scopul pedepsei penale în restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, instanța de apel menționează că, instanța de fond just a ajuns la
concluzia aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu executare.
În atare circumstanțe, Colegiul penal va menține soluția instanței de fond în
partea individualizării pedepsei, fiind apreciat că restabilirea echității sociale
perturbate prin infracțiune, precum și corectarea inculpatului va putea fi realizată
doar prin stabilirea unei pedepse cu închisoare în cuantumul fixat de instanța de
fond, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.
Totuși, la individualizarea pedepsei penale prin stabilirea celei finale pentru
cumul de sentințe, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prima
instanță nu a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, din
care considerente în partea respectivă sentința primei instanțe urmează a fi casată,
cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri după cum urmează.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, dacă o persoană este declarată vinovată de
săvîrşirea a două sau mai multor infracţiuni fără să fi fost condamnată pentru
vreuna din ele, instanţa de judecată, pronunţînd pedeapsa pentru fiecare infracţiune
aparte, stabileşte pedeapsa definitivă pentru concurs de infracţiuni prin cumul, total
sau parţial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de
închisoare, iar în privinţa persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani şi a
persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care
nu au mai fost condamnate – pe un termen nu mai mare de 12 ani şi 6 luni. În cazul
în care persoana este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai multor
infracţiuni uşoare şi/sau mai puţin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită şi
prin absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai aspră.
De asemenea, la stabilirea pedepsei respective Colegiul penal va ținute cont și
de prevederile art. 5 alin. (1) Cod penal, potrivit căruia persoanele care au săvârșit
infracțiuni sînt egale în faţa legii şi sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de
sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine
națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice
altă situaţie.
Astfel Colegiul penal statuează că, infracțiunile prevăzute la art. 145 alin. (2)
lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal au fost comise de către
Bodorin Andrei ***** în coparticipare cu *****, iar ultimul prin sentința
Judecătoriei Drochia sediul Central din 07 februarie 2022 a fost condamnat la 23
ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
La fel instanța de apel scoate în evidență că, cauza penală de învinuire a lui
***** în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27,
art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal a fost examinată în temeiul art. 3641 Cod de
procedură penală, adică în baza probelor administrate la faza urmăririi penale,
inculpatul beneficiind de efectul compensator prevăzut la art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală.
 Prin urmare, pentru ca pedeapsa stabilită lui Bodorin Andrei ***** să fie
echitabilă, legală și întemeiată, aceasta trebuie să corespundă și principiului
egalității prevăzut la art. 5 alin. (1) Cod penal, care inter alia prevede că toți
cetățenii se află într-o poziție egală vizavi de prevederile legii penale atât în calitate
de beneficiari ai ocrotirii juridico-penale, cât și în calitate de destinatari ai
exigențelor acestei legi.
Același raționament se deduce și din Regula nr. 6 din Recomandarea NR. R
(92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la regulile
europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate (adoptată de Comitetul de
Miniștri în 19 octombrie 1992 cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de
Miniștri), potrivit căruia s-a menționat că executarea pedepsei nu trebuie să
cauzeze suferințe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate,
deoarece natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de
asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a
fost condamnat sau o persoană este inculpată, decât să se țină seama de situația
personală.
Drept urmare, pentru a nu admite încălcarea principiilor enunțate supra,
ținând cont de personalitatea inculpatului Bodorin Andrei *****, de lipsa
circumstanțelor atenuante sau agravante, de rolul inculpatului la comiterea
infracțiunilor, de faptul că ultimul nu și-a recunoscut vina și nu a contribuit la
aflarea adevărului, a comis cu intenție două infracțiuni excepțional de grave, care
au atentat la viața a două persoane, dreptul la viață a victimelor neputând fi reparat
sau compensat, ținând cont de modul și mijloacele de comitere a infracțiunilor,
instanța de apel apreciază că stabilirea lui Bodorin Andrei ***** a pedepsei
definitive pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea pedepselor stabilite prin
sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, sub formă de
închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) de ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis, va fi una echitabilă și care nu reprezintă o represiune
excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât şi pentru menținerea
ordinii de drept, în conformitate cu scopul legii penale consfințit în art. 2 Cod
penal, care este nu numai de a pedepsi persoanele pentru comiterea unei
infracțiuni, ci şi de prevenție, iar în cazul stabilirii unei pedepse minime, acest scop
va fi neglijat, și alte persoane cunoscând circumstanțele acestui caz, vor trage
concluzii necorespunzătoare apreciind în coraport fapta cu pedeapsa stabilită.
Această pedeapsă se impune a fi luată și prin prisma practicii Curții
Europeane a Drepturilor Omului, care impune statelor membre obligația de a lua
măsuri pentru protejarea publicului contra infracțiunilor de violență, iar elementul
punitiv al sancțiunii definitive aplicate inculpatului Bodorin Andrei ***** nu poate
constitui, prin sine, o violare a art. 3 din Convenție, și tocmai din motivele de mai
sus instanța de apel consideră că în circumstanțele specifice cazului de față este
datoria statului de a preveni și curma faptele prejudiciabile comise.
În context, cu referire la argumentele procurorului în Procuratura raionului
Drochia Diana Turenco care pledează pentru stabilirea în privința inculpatului
Bodorin Andrei ***** a pedepsei sub formă de detențiune pe viață, Colegiul penal
le va respinge ca fiind nefondate, reiterând că potrivit art. 78 alin. (3) Cod penal, în
cazul în care există circumstanțe agravante se poate aplica pedeapsa maximă
prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.
Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că, în caz de concurs al circumstanțelor
agravante şi celor atenuante, coborîrea pedepsei pînă la minimul sau ridicarea ei
pînă la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a
prezentului cod nu este obligatorie.
Astfel, expresia „se poate aplica” acordă dreptul instanței de judecată de a
aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din Partea Specială a
CP şi, respectiv, exclude efectele strict obligatorii ale circumstanțelor agravante
asupra acestei categorii de pedepse.
În general, mecanismul influenței circumstanțelor atenuante şi agravante
asupra pedepsei penale se exprimă prin influența lor asupra gradului prejudiciabil
al infracțiunii şi/sau asupra pericolului social al persoanei vinovatului, precum şi
prin efectele pe care aceste circumstanțe le au la stabilirea pedepsei.
Astfel, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv circumstanțe agravante
sau acestea prevalează din punct de vedere calitativ față de circumstanțele
atenuante, atunci mărimea pedepsei stabilite trebuie să fie mai aproape de limita
maximă a pedepsei prevăzute de sancțiunea normei Părții Speciale a CP.
La fel, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv doar circumstanțe
atenuante sau acestea prevalează din punct de vedere calitativ față de
circumstanțele agravante, acest fapt conduce la următoarele: a) mărimea pedepsei
stabilite trebuie să fie mai aproape de limita minimă prevăzută pentru pedeapsa
respectivă de sancțiunea normei Părții Speciale a CP; b) la neaplicarea pedepsei -
detențiune pe viață; c) la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare
opționale; d) la posibilitatea aplicării pedepsei conform prevederilor art. 79 CP,
dacă există circumstanțe atenuante excepționale.
În speța dedusă judecății Colegiul penal remarcă că, atât în prima instanță, cît
și în cea de apel în sarcina inculpatului Bodorin Andrei ***** nu au fost
identificate prezența cărorva circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal
și nici acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului nu a sesizat și nici nu a
indicat prezența unor asemenea circumstanțe (f.d.138, vol.III).
Astfel, doar gravitatea faptelor comise de către Bodorin Andrei *****, în
lipsa unor circumstanțe agravante, fac imposibilă aplicarea în privința inculpatului
a pedepsei sub formă de detențiune pe viață.
 La fel, la stabilirea mărimii pedepsei sunt irelevante și argumentele
procurorului privind existența unor incidente anterioare ale lui Bodorin Andrei
***** cu legea penală, or, din Recomandarea Comitetului de Miniștri ai statelor
membre referitoare la consistența la aplicarea pedepselor R(92)714 se deduce că,
„condamnările anterioare nu trebuie să fie folosite automat împotriva inculpatului”.
Distinct, Colegiul penal relevă a fi întemeiată și legală sentința primei instanțe
în latura soluționării acțiunilor civile, recuperării cheltuielilor judiciare și a
corpurilor delicte, mai mult ca atât, apelanții nu și-au exprimat dezacordul cu
sentința în această parte, iar instanța de apel nu a stabilit careva erori ce iar permite
să intervină din oficiu în această parte.
Generalizând aspectele invocate, Colegiul penal ajunge la concluzia de a
respinge ca fiind nefondat apelul avocatului Grigore Postovanu în interesele
inculpatului Bodorin Andrei ***** și de a admite apelul procurorului în
Procuratura raionului Drochia Diana Turenco declarat împotriva sentinței
Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, cu casarea parțială a
sentinței în latura pedepsei definitive stabilite inculpatului și emiterea unei noi
hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în sensul
descris supra, cu menținerea fără modificări a celorlalte dispoziții ale sentinței.
În conformitate cu prevederile art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. c) și pct. 2),
art.art.417-418 Cod de procedură penală, Colegiul penal,

DECIDE:

Apelul avocatului Grigore Postovanu în interesele inculpatului Bodorin

Andrei ***** declarat împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din
06 iunie 2022 în cauza penală privind condamnarea lui Bodorin Andrei ***** se
respinge ca nefondat.
Apelul procurorului în Procuratura raionului Drochia Diana Turenco declarat
împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 06 iunie 2022 în cauza
penală privind condamnarea lui Bodorin Andrei ***** se admite, cu casarea
parțială a sentinței în latura pedepsei definitive stabilite inculpatului și emiterea
unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
după cum urmează:
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal al RM, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Drochia sediul
Rîșcani din 06 iunie 2022, se stabilește lui Bodorin Andrei ***** pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) de ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Termenul executării pedepsei stabilite lui Bodorin Andrei ***** urmează a fi
calculat de la data pronunțării prezentei decizii 29.11.2022, cu includerea în acest
termen a perioadei deținerii în stare de arest de la 15.09.2021 pînă la 06.06.2022 și
a perioadei ispășirii pedepsei de la 06.06.2022 pînă la 29.11.2022.
În rest dispozițiile sentinței instanței de fond se mențin fără modificări.
Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar
poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile de
la data pronunțării ei.
Dispozitivul deciziei adoptat şi pronunțat public la 29.11.2022.
Decizia motivată pronunțată public şi înmânată părților la 18.01.2023 ora
12 .
00

Președintele ședinței, judecătorul: Gheorghe

Scutelnic

Judecătorii: Viorel
Pușcaș

Oleg Morari