Decizia Motivată Pădurea Domnească

Dosarul nr.
1ra-1/21
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
DECIZIE
30 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Diaconu Iurie
Cobzac Elena
Boico Victor
judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către
avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana,
de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile
Paciu Ion și Paciu Galina, de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele
inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, de către inculpatul Crețu Gheorghe și
avocatul acestuia Ploșnița Emanoil și de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească”, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 04 martie 2019, în cauza penală în privința lui
Crețu Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx
Lupu Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar din
xxxxx, domiciliat în xxxxx
Irimciuc Denis xxxxx, născut la xxxxx,
originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx
Svistun Valeriu xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.05.2013 - 04.02.2015;
Instanța de apel: 20.03.2015 - 04.03.2019;
Instanța de recurs: 31.05.2019 – 30.03.2021
1
A C O N S T A T A T:
1. Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Crețu Gheorghe

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1)
și art. 233 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:
- în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen
de 2 (doi) ani;
- în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 (trei
sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă
închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute)
unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei, cu executarea de sine
stătător a pedepselor.
Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost
suspendată condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.
Prin aceeași sentință, Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de:
- art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii;
infracțiunii;
- art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii;
- art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența
- art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de:
infracțiunii;
infracțiunii;
infracțiunii;
- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii;
Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor
2
prevăzute de:
infracțiunii;
infracțiunii;
infracțiunii;
- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența
Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost admisă parțial.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui
Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin
infracțiune – suma de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei.
Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune
– suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei.
copilului minor Xxxxx – suma de 100000 (una sută mii) lei.
Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului
minor Xxxxx – suma de 1500 (una mie cinci sute) lei/lunar, începând cu data de 25
decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil.
Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 16000
(șaisprezece mii) lei.
În rest acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost respinsă.
Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina a fost
admisă parțial.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion
și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin
infracțiune – suma de 29893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion,
cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune – suma de
250000 (două sute cincizeci mii) lei.
Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune –
suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion
3
și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 65017
(șaizeci și cinci mii șaptesprezece) lei.
În rest, acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, a
fost respinsă.
2. Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt, că
inculpatul Crețu Gheorghe la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a
cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea
Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător - țintaș împreună
cu alte persoane la vânătoare de mistreți, aproximativ la ora 11:30, a efectuat mai
multe împușcături peste hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a
lungul liniei trăgătorilor, din arma de foc cu țeava lisă de model „MŢ 21-12”, calibrul
12 mm, cu nr. xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula,
Federația Rusă, deținută legal, rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost
internat în IMSP „Spitalul raional Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la
25 decembrie 2012 a decedat.
Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod
penal, conform semnelor calificative – lipsirea de viață din imprudență.
2.1. Tot el, la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4
al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din
raionul Fălești, participând în calitate de vânător – țintaș, împreună cu alte
persoane, la vânătoare de mistreți, a folosit cartușe interzise „TAKHO TPИO” cu
gloanțe rotunde, efectuând mai multe trageri din arma de foc deținută legal, vânând
doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10.000 (zece mii) lei, ceea ce constituie
500 (cinci sute) unități convenționale.
Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 233 Cod penal,
conform semnelor calificative vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise, prin
ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale.
2.2. Prima instanță a reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie 2013
Lupu Ion este învinuit în aceea că el, exercitând funcția de director general al
Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din
20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației
publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și
prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”
ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se
în incinta cabanei situate pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a
Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes
personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind
scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de
viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind
circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,
4
martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin,
Gordiţa Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații
mincinoase.
Acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire penală
în baza art. 314 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform
semnelor calificative - determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a
martorului la depunerea de declarații mincinoase.
2.3. De către organul de urmărire penală, Lupu Ion a fost învinuit în aceea
că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție
prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al
unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de
demnitate publică, aflându-se în incinta Procuraturii Generale amplasate pe adresa
Ştefan cel Mare și Sfînt, 73 din mun. Chişinău, la data de 21.01.2013, fiind audiat în
calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor
ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2
Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției
„Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective
și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui
Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei,
participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a
prezentat declarații mincinoase.
Aceste acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1)
Cod penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor
calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor,
acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.
2.4. Tot Lupu Ion a mai fost învinuit de către organul de urmărire penală
pentru faptul, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”,
numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de
conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu
funcție de demnitate publică, folosind situația de serviciu, la 23.12.2012, în
perioada orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al
sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat
„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei
numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din
25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile
Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,
art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot
conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul;
5
Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei
cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită
vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de
vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera
de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1), potrivit cărora vânătoarea de-a
lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat
către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin
ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în
comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de
protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș
împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire
penală, la vânatul ilegal de mistreți.
În cadrul vânatului ilegal Lupu Ion împreună și prin comun acord cu alte
persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de
urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le
posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în
mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei
nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.
Acțiunile inculpatului Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire
penală în temeiul art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în
locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc
200 de unități convenționale.
2.5. A mai reținut prima instanță că potrivit rechizitoriului Lupu Ion este
învinuit în aceia, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”,
numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de
conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu
funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu
directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției
„Moldsilva” Irimciuc Denis și cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în
perioada orelor 13:00-15:00, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc
cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul
cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS,
din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația sa de serviciu
și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective
participanților la vânătoare și componența grupei de vânători, a înscris date vădit
false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie
6
documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două
grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în
vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al
cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,
fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în
cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul
nr. 4 al sectorului nr. 2, Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.
Acestea acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 332 alin. (2)
lit. b) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor
calificative - înscrierea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în
documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.
2.6. Tot potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit în aceea, că
exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin
Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui
organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de
demnitate publică, folosind intenționat situația de serviciu, de comun acord și prin
înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenției „Moldsilva”, Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de către el personal la
14.09.2012 și ordinului nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în
anul 2012 emis de Irimciuc Denis la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal
nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul
ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu
privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat
vânătoarea ilegală de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului
4 a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, vânătoare soldată cu
urmări grave - împușcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care
în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.
În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,
urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale
privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul
obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în documentele
oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le
produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a
declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase.
De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate
în temeiul art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (în redacția Legii nr.245 din
02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - folosirea intenționată a situației
de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.
2.7. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie
7
2013 Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al
Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut
de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de
comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii, al
Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al
Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada
orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului
nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației,
amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și
influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și
complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin
și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la
vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de
bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Ţurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,
Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordiţa Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,
Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și
Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.
Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod
penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011), conform semnelor calificative -
determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de
declarații mincinoase.
2.8. Potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis a mai fost învinuit în aceea, că
exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” din cadrul
Agenției „Moldsilva” având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind
astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe
adresa or. Făleşti, str. Moldovei, 25, unde la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat
în calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor
ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012 în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției
„Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective
participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a
prezentat declarații mincinoase.
Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1) Cod
penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor
calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor,
acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.
8
2.9. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis
este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea
Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei
întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada
orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului
numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea
Domnească” din raionul Făleşti, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei numărul
1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998
se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind
fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e)
potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la
dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul, Legii regnului
animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice,
cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în
locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit
pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din
04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat,
pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;
Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican
al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor
Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin
ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din
26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord
cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de
mistreți.
În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună și prin comun acord cu
alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de
mărime de 25.000 lei, ceea ce constituie 1.250 unități convenționale, potrivit anexei
Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 233 Cod penal
conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de
serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale.
2.10. A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului inculpatul
Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de
conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun
acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii al
Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS - Svistun Valeriu şi directorul general al
9
Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada
orelor 13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut
loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul
cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS
din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu
participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit
false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie
documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două
grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în
vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui
Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt
care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul
unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.
Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 332
alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform
semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale
a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.
2.11. Tot potrivit rechizitoriului, Irimciuc Denis a fost învinuit în aceea, că
exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului general al
Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei
întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de
serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă
cu inginerul pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească”
ÎS, Svistun Valeriu şi directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând
Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a);
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,
art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2,
art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin
ordinul MAI din 15.10.2012, pct.pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de
protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, ordinele Ministerului Agriculturii și
Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede efectuarea expertizei
veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta porcină a
animalelor dobândite, precum și nr. 165 din 11.07.2006 cu privire la norma
sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și de sănătate publică
10
referitoare la vânatul sălbatic, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie
2012, a emis ordinul nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul
2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la
vânătoarea ilegală de mistreți în parcela nr. 76, cantonul nr. 4, sectorul nr. 2
Călinești, raionul Făleşti a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu
urmări grave - împușcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care
în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.
În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,
urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale
privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ascunderii adevărului
obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și componența
grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în incinta
procuraturii raionului Făleşti, pe adresa or. Făleşti, str. Moldovei 25, la 15.01.2013
și 05.02.2013, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, a determinat prin
constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul
ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase.
Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011), conform
semnelor calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației
de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.
2.12. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie
2013, Svistun Valeriu este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și
protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat
și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu
directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general
al Agenției „Moldsilva”, Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada
orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului
nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din
cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației
amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și
complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin
vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de
bunuri, a determinat alți martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și
11
Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.
Acțiunile lui Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod
penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform semnelor calificative -
determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de
declarații mincinoase.
2.13. Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că
exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar
în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în
incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Făleşti, str. Moldovei, 25, unde
la 08.01.2013, 15.01.2013 și 17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind
circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate
la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești,
a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes
personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei
penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde
adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și
componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații
mincinoase.
Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 312
alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18 aprilie 2002) conform
semnelor calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de
către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.
2.14. Tot Svistun Valeriu a fost învinuit de către organul de urmărire penală
în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul
Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în
funcție prin ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS
nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de
stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30-16:00,
aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călineşti” al masivului
forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, în zonă
de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale
protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații
științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de
stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică
sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor
naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa
nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se
consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea
legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
12
Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit
căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la
linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la
vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și
Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79
și 85; Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat
în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane
stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți.
În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună și prin comun acord cu
alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de
urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare, pe care le
mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei
Aceste acțiunile ale inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul
art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu
folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități
convenționale.
2.15. A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului Svistun Valeriu
este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în
cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având
statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană
publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției
„Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor
13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore
mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul
Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și
complete a cauzei penale, privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin
vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în
cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente
oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,
componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în
vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al lui
Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a
avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și
13
într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești,
Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.
Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 332
alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform
semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale
a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.
2.16. Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că
exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin
ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008,
având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel
persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și
personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației
„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis şi directorul general al Agenției
„Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii
la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012 şi celui emis de
Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul
Directorului Rezervației „Pădurea Domnească” nr. 88-P din 12.11.2012 responsabil
de ordinea și respectarea tehnicii securității participanților la vânătoare, a
instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea
de selecție în întreprindere, a încălcat Legea regnului animal nr. 439 din
27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la
frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile
de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,
68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,
pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73, 75.
Astfel, încălcând normele legale menționate, Svistun Valeriu a ignorat
ordinea organizării și desfășurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii
securității, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul
vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea și
modificarea locului aflării țintașilor, a permis tragerea de-a lungul liniei și după
hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea
tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat
după încălcările depistate și nu a asigurat locul și păstrare a urmelor după
comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv
indicat în instrucțiune.
În rezultatul încălcărilor legislației și actelor normative, vânătoarea s-a
14
soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a lui
Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în
spitalul raional Fălești.
Acțiunile inculpatului au fost calificate în temeiul art. 327 alin. (2) lit. c) Cod
penal (în redacția Legii nr.245 din 02 decembrie 2011), conform semnelor
calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu
în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.
3. Sentința a fost atacată cu apel de procurorii Secției exercitare a urmăririi
penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale
Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, care au solicitat casarea totală a sentinţei, cu
rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanţă, potrivit căreia inculpatul:
Creţu Gheorghe să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de:
- art. 149 alin. (1) Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare
pe temen de 3 ani;
- art. 233 Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe
termen de 1 an. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul
total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Creţu Gheorghe pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Lupu Ion să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracţiunilor prevăzute de:
- art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de
răspundere şi de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;
- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un
termen de 1 an;
- art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de
răspundere şi de conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal, pe un termen
de 3 ani;
- art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare
pe un termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi
de conducere;
pe un termen de 1 an.
Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al
pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă sub formă
de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip
15
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de conducere
potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani.
Irimciuc Denis să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de:
- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de
răspundere şi de conducere potrivit art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani;
- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un
termen de 1 an;
pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani;
pe un termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi
de conducere;
pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub
formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei
de inclus şi termenul în care inculpatul Irimciuc Denis s-a aflat sub arest preventiv
de la 19.02.2013 ora 17:00 pînă la 22.02.2013 ora 15:25.
Svistun Valeriu să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de:
- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de
răspundere şi de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;
- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe
termen de 1 an;
pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;
pe termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere;
16
pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă definitivă sub
formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei
de inclus și termenul în care inculpatul Svistun Valeriu s-a aflat sub arest preventiv
de la 19.02.2013 ora 15:00 pînă la 22.02.2013 ora 14:30.
Acţiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de
succesorul părţii vătămate Paciu Sorin, Paciu Adriana către inculpatul
Creţu Gheorghe:
- în partea ce ţine de prejudiciul material de admis integral în mărimea
solicitată,
- în partea ce ţine de despăgubirea datorată pentru pierderea
întreţinătorului principal al copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o
perioadă de 3 ani şi pînă la împlinirea de către ultima a vîrstei de 18 ani de admis
integral în mărimea solicitată.
Acţiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de
părţile vătămate Paciu Ion şi Paciu Galina către inculpaţii Lupu Ion, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu şi persoanele juridice Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia
Naturală „Pădurea Domnească”:
- ce ţine de încasarea în mod solidar în beneficiul părţilor vătămate Paciu Ion
şi Galina a prejudiciului material de admis integral în mărimea solicitată;
- în parte ce ţine de despăgubirea datorată pentru pierderea întreţinătorului
unic al părţilor vătămate Paciu Ion şi Galina în formă de plată unică pentru o
perioada de 3 ani - să fie soluţionată de instanţa de judecată.
În motivarea apelului procurorii invocă următoarele argumente:
- sentința privind achitarea cet. Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu
este pasibilă anulării din motivul ilegalității acesteia, iar în privința lui
Creţu Gheorghe din motivul blândeții pedepsei aplicate și excluderea unor puncte
calificative puse în acuzarea acestuia în baza art. 233 Cod penal;
- la baza sentinței de achitare a inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi
Lupu Ion Anton, cât și a soluției de condamnare a cet. Creţu Gheorghe în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) şi art. 233 Cod penal, în totalul volum
de învinuire în sensul declarat, instanța de judecată a pus doar probele apărării;
- totodată instanța, apreciind critic declarațiile date de către martori în
cadrul urmăririi penale, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața
instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestora;
- instanța a dat apreciere juridică greșită celor întâmplate: statutului juridic
al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a fi considerată
drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră; procesului reglării
17
numerice a animalelor (unde vânatul este categoric interzis); calitatea persoanelor
inculpate care au participat la acea vânătoare (toate fiind persoane de demnitate
publică), iar Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion fiind nemijlocit
responsabile potrivit funcției ocupate în contracararea acțiunilor de vânătoare
ilegală și braconaj; fabricarea de către inculpați (cu excepția lui Creţu Gheorghe) a
unei scheme de tăinuire a infracțiunii comise prin falsificarea actelor oficiale
(biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin falsificarea însăși a semnăturii
lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de expertiză) cât și a conținutului
acestora, adică a includerii participanților la vânătoare în două grupe, fapte care în
realitate nu s-au produs; la fel și determinarea martorilor la darea de declarații
mincinoase;
- învinuirile înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-au
bazat pe declarațiile martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail,
Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Ţurcanu Victor,
Gordiţa Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei,
Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,
Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupa de
martori) și rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate.
A remarcat acuzarea, că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale a
declarațiilor martorilor menționați s-a constatat următoarele:
- la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2
Călinești a Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, a
participat un singur grup de gonași și țintași;
- Lupu Ion, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, folosind situația lor de serviciu
și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin și a
ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin
constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la prezentarea cu bună-știință
a declarațiilor mincinoase și depunerea de declarații mincinoase;
- vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr. 4 al
sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea
Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la
linia frontierei de stat;
- în cadrul vânatului ilegal, țintașii au efectuat mai multe trageri din armele
de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți, deci cauzând
daune în mărime de 25000 lei;
- în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie
documente oficiale au fost înscrise date vădit false privind distribuirea vânătorilor
în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane
18
implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de
gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia.
Totodată, fiind audiați atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de
judecată martorii Zubco Valeriu, Pleşca Ion, Nastas Iurie, Latîş Sergiu,
Railean Serghei, Guzun Oleg, Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris,
Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare a doua grupă de martori), au declarat
următoarele:
- la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2
Călinești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, au
participat două grupe de gonași și țintași, fiind repartizați în două locuri diferite
pentru vânat;
- nu au știut că vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a
cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii
de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de
500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece nu au fost instalate semne vizibile
de interzicere a vânătorii în acest trup de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat
despre acest lucru, colaboratorii poliției de frontieră fără nici o avertizare au
permis trecerea în aceasta zona a pădurii;
- în cadrul vânatului țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de
vânătoare pe care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreți;
- biletele de vânător, cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de
securitate, registrul de instructaj la vânătoare au fost semnate de toți participanții
după instructaj și înaintea începerii vânătorii;
- Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nici înainte și nici după
vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri martorii cu
scopul de a ascunde oricare circumstanțe ale cauzei.
Remarcă acuzatorii de stat, că prima grupă de martori fiind audiați prima
dată în cadrul urmăririi penale au dat declarații analogice ca a doua grupă de
martori, iar ulterior audiați suplimentar au dat declarațiile contradictorii celor date
prima dată, în baza la care și au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis
și Svistun Valeriu.
Totodată, în cadrul cercetării judecătorești a doua grupă de martori au
susținut declarațiile sale date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori
au susținut declarațiile sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel
susținând pozițiile martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de
declarațiile date suplimentar la urmărirea penală. Martorii din prima grupă au
motivat schimbarea declarațiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit
declarațiile scrise în procesul-verbal, așa au înțeles de la alții că trebuie de declarat,
nu au explicat motive.
19
Analizând declarațiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore,
Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor,
Ţurcanu Victor, Gordiţa Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion,
Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg,
Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei date în cadrul
urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, acuzatorii de stat au ajuns la
concluzia că la baza sentinței, instanța urma să pună anume acele declarații unde
martorii respectivi au confirmat declarațiile puse la bază în cadrul rechizitoriului
și care au fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată.
Astfel, martorii respectivi, declarațiile cărora au servit una din bazele
probatorii, alăturea de celelalte probe cu care coroborează, în susținerea învinuirii
inculpaților, în urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârșire motivul
schimbării declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii
despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, iar declarațiile lor
coroborează între ele și se confirmă prin alte materiale ale cauzei expuse mai jos.
Mai mult, fiind audiat în calitate de martor Ţurcanu Victor a comunicat în detalii
circumstanțele participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declarații care nu au
fost luate în considerație de către instanță.
Evidențiază apelanții, că Creţu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit
în cadrul urmăririi penale și nu a expus careva versiuni privind evenimentele
petrecute la 23.12.2012, însă fiind audiat în calitate de inculpat a expus
circumstanțe care se adeveresc din audierea martorului Ţurcan Victor expuse mai
sus, care potrivit declarațiilor date în fața instanței de judecată și apreciate de către
aceasta ca fiind veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr. 4 ci
în perimetrul cantonului nr. 7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaște
detaliile acestei goane, la fel ca și organul de urmărire penală până la audierea
inculpatului Creţu Gheorghe, ca să-l impună în careva mod pe Ţurcanu Victor să
facă asemenea declarații. Bunăoară Țurcanu Victor ca și Crețu Gheorghe au
confirmat transportarea lor la prima goană cu automobilul de model „Zil”, faptul că
Creţu Gheorghe a participat ca gonaș și se afla unicul cu armă în remorca „Zil”-ului,
faptul că au avut loc două goane, etc.
Indică apelanții, că instanța invocând motivele la care s-au referit martorii
privind schimbarea declarațiilor, în sensul celor date în fața instanței de judecată,
a indicat precum că au fost amenințați de către procurori (trei sau patru la număr)
care au efectuat urmărirea penală, precum că vor fi reținuți sau eliberați din funcții.
Însă, la acest capitol au evidențiat că de fapt, persoanele reale care aveau
chiar posibilitate de a realiza aceste amenințări privitor la eliberarea lor din funcții
(majoritatea fiind maiștri și pădurari în cadrul ÎS „Pădurea Domnească”) erau cei
de pe banca acuzațiilor, adică Lupu Ion - director al Agenției „Moldsilva” și
Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin urmare unicele persoane
20
care aveau posibilitatea reală de influență asupra subalternilor, folosind situația lor
de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte care au și avut loc și de care au și
fost puși sub învinuire.
S-a mai invocat despre amenințări cu reținerea acestor martori în schimbul
declarațiilor care au fost apreciate critic, însă la acest capitol menționează apelanții
că, martorul Anton Ion în ședința de judecată a declarat că, la urmărirea penală a
fost audiat de trei ori și odată de către Comisia parlamentară de anchetă, însă
declarațiile date în cea de-a doua audiere suplimentară și în fața membrilor
Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund realității, or la aceste audieri au
fost constrânși să dea asemenea declarații. Prin urmare se impune întrebarea dacă
de procurori acești martori aveau frică de reținere, atunci ce frică aveau față de
membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiți cu dreptul de a reține
persoane. Și în general motivarea martorilor precum că au fost impuși să facă
declarațiile expuse în rechizitoriu, pe care instanța le-a apreciat critic, este una
bizară și alogică, aceștia fiind influențați și hărțuiți de cca 3-4 procurori și o întreagă
Comisie parlamentară de anchetă și instanța le-a dat crezare.
Evidențiază acuzarea, că învinuiții Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu
nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și referitor la
învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2)
lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și au dat declarații ca a doua grupă de
martori.
Referitor la învinuirile înaintate în baza art. 233 Cod penal, privind vânatul
ilegal în locurile interzise inculpații au declarat următoarele:
- ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a fost creată prin Hotărârea
Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993 „Cu privire la crearea Rezervației naturale de
stat „Pădurea Domnească”. Conform Regulamentului Rezervației naturale de stat
„Pădurea Domnească” care este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din
02 iulie 1993, punctul 13 „în cadrul Rezervației se permite: alin. 8) „reglarea
numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor și păstrării speciilor,
specifice atât pădurilor de luncă și biotopurilor mlăștinoase din zonă, cât și întregul
ecosistem”. În Statutul ÎS RN „Pădurea Domnească” înregistrat la CÎS pe lângă
Ministerul Dezvoltării Informaționale oficiul Teritorial Bălți nr. 136 „B” din
19.12.2005 în pct. 3.9 se menționează că „pe teritoriul zonei de administrare
naturale se pot desfășura următoarele activități - reglarea densității numerice a
animalelor în cadrul aplicării măsurilor de selecție”;
- conform art. 25 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538 din 25.02.1998, în rezervația științifică, excepție făcând zonele cu
protecție integrală, sunt permise: d) reglarea selectivă a numărului de animale
pentru menținerea echilibrului ecologic. Aceeași prevedere este și în
Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 785 din 03.08.2000,
21
pct. 12 „pe teritoriul Rezervației, cu excepția zonei (zonelor) cu protecție integrală,
se admite: reglarea numerică a efectivului de animale în vederea optimizării și
păstrării speciilor specifice ecosistemelor naturale în cauză”;
- în conformitate cu ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 106 din 23.05.2012 „Cu
privire la instituirea zonei cu protecție integrală a fost creată zona cu protecție
integrală, în mai multe sectoare, pe o suprafață totală de 291,7 ha care sunt
amplasate - 5VI, 7TI, 17A, 17B, 17C, 17D - zona nucleu, 17E, 17F, 17H, 17J, 38N1,
40N1, 36N1, 36C, 48H, 52A, 528, 52V2, 52V5, 54C, 54L, 54M, 51A, 51C, 51F, 51H,
511, 51K, 51L, 50V5, 50N3, 50N6, 50T, 57V1, 62V3, 658, 65T1. Mențiune: parcelele
unde s-a desfășurat vânătoarea din 23.12.2012 nu sunt zone cu protecția integrală;
- reglarea numerică a efectivelor de vânat presupune reducerea numărului
de animale sălbatice în terenuri cu densități ale acestora mai mari decât cele
optime, în vederea asigurării unui echilibru ecologic. În acest mod, poate fi
diminuat posibilul prejudiciu cauzat de către vânat sectoarelor silvice, agricole,
private sau altor sectoare din economia națională;
- rezultatele evaluării vânatului au fost discutate în cadrul ședinței
Consiliului Științific al ÎS RN „Pădurea Domnească”,
- limitele de recoltare a vânatului au fost stabilite de către Agenție la
propunerile entităților silvice subordonate, care apoi au fost coordonate cu
Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Științe și prezentate Ministerului
Mediului. Conform evaluărilor efectuate de către specialiștii din Rezervația
„Pădurea Domnească” din februarie-martie 2012, efectivul real al speciei
respective constituia 163 exemplare de mistreți, cota de recoltare în baza
metodologiei de calcul fiind stabilită de 35 exemplare. Ministerul Mediului în
conformitate cu legislația în vigoare a înaintat proiectul de Hotărâre Guvernului
spre aprobare;
- conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu
privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013” vânătoarea
la mistreți este permisă în perioada 18 noiembrie-30 decembrie 2012”, iar limita
de recoltare a mistreților este stabilită conform anexei nr. 2 la această Hotărâre de
Guvern unde se prevede că în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” -
35 mistreți spre recoltare”;
- vânătoarea în rezervația „Pădurea Domnească” a fost organizată și
desfășurată autorizat în baza ordinului Agenției nr. 168 din 14 septembrie 2012
„Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” emis în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 606 din 15 august 2012, precum și ordinului
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 95-P din 29 noiembrie 2012 „Cu
privire Ia deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”;
- conform ordinelor respective, responsabil de organizarea și controlul
desfășurării vânătorii în Rezervația „Pădurea Domnească” este desemnat
22
directorul rezervației Irimciuc Denis;
- conducător al echipei de vânători, responsabil de desfășurarea vânătorii,
în grupul unde s-a petrecut tragicul accident, a fost numit Svistun Valeriu, inginer
în cadrul rezervației;
- referitor la faptul că vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului
nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat
„Pădurea Domnească” din raionul Fălești - în zona de frontieră, adică la o adâncime
mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, au relatat, că deși Legea nr. 215
din 04.11.2011 cu privire la Frontiera de Stat a Republicii Moldova a întrat în
vigoare la 01.07.2012, Guvernul prin intermediul Poliției de Frontieră și Agenţia
„Moldsilva” împreună cu autoritățile administrației publice locale nu au întreprins
acțiuni de delimitare a liniei frontierei de stat așa cum prevede Legea menționată.
Nu a fost marcată linia de frontieră prin semne și panouri cu inscripții informative,
din motiv, că între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile din România nu a
fost semnat un acord bilateral privind linia de frontieră, deși Legea nr. 215 în
dispoziții finale și tranzitorii a stabilit un termen de 6 luni, precum și din lipsa
resurselor financiare. Astfel, la 23.12.2012, în condiții de iarnă și zăpadă abundentă
era imposibil vizual de a stabili adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră de
stat pe interior, deoarece ea nu exista, totodată, este necesar de menționat, că
vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2
„Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din
raionul Fălești a fost organizată cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră;
- mai mult, Regulamentul cu privire la reglementarea efectivului de animale
sălbatice în ariile natural protejate de stat din fondul forestier de stat care prevede
măsurile, metodele și procedurile de organizare a activităților de reglementare a
efectivului unor specii de animale pe întreaga suprafață a ariilor natural protejate
de stat din fondul forestier de stat a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 239
abia la 01.04.2014.
Întru combaterea poziției instanței de judecată privind achitarea inculpaților
Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și probarea culpabilității ultimilor în baza
art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 332 alin. (1),
312 alin. (1) Cod penal, procurorii relevă faptul că de către organul de urmărire
penală au fost acumulate probe, care coroborează între ele și care au fost examinate
în cadrul cercetării judecătorești, și anume:
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 cu fototabel şi
planul-schemă anexate (vol.1, f.d. 76-105);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12.01.2013 cu
fototabel şi planul schemă anexate (vol.1, f.d. 106-116);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 15.01.2013 cu
fototabel și planul schemă anexate (vol.1, f.d. 118-128);
23
- cererea cet. Paciu Adriana privind recunoașterea în calitate de succesor al
părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.139);
- ordonanță de recunoaștere a cet. Paciu Adriana în calitate de succesor al
părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.140);
- declarațiile succesorului părţii vătămate Paciu Adriana (vol.1, f.d.
144-145);
- ordonanța din 15.03.2013 privind recunoașterea cet. Paciu Ion și
Paciu Galina în calitate de parte vătămată (vol.1, f.d. 156-157);
- declarațiile părții vătămate Paciu Ion (vol.1, f.d. 164-167);
- partea vătămată Paciu Galina a depus declarații analogice cu partea
vătămată Paciu Ion (vol. 1, f.d. 172-174);
- cerere de recunoaștere în calitate de partea civilă a părților vătămate
Paciu Ion şi Paciu Galina, cu materialele anexe (vol.1 f.d. 177-183);
- ordonanță de recunoaștere în calitate de partea civilă a cet. Paciu Ion și
cet. Paciu Galina (vol.1, f.d. 184, 186);
- ordonanță din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun Valeriu a armei de
vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm, cu care ultimul a participat la vânătoarea
din 23.12.2013 (vol.2, f.d.1);
- procesul-verbal de ridicare din 26.12.2012 de la cet. Svistun Valeriu a
armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12mm, cu care ultimul a participat la
vânătoarea din 23.12.2013, precum și cartușele și tuburile goale care au fost
utilizate în cadrul vânătorii (vol.2, f.d.2);
- ordonanța din 28.12.2012 privind recunoașterea și anexarea corpurilor
delicte la dosarul penal și anume a armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm
nr. 8940911, trei tuburi goale, două cartușe cu tuburile din plastic de culoare albă,
cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (vol.2, f.d.3);
- procesul-verbal de examinare din 15.02.2013 și anume obiect al
examinării a constituit biletul nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul
bilețelului nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul la autorizația seria AA
nr. 003405 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. Svistun V. valabilă de la 23.12.2012
până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria
JJ0863005 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în
calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Svistun V., privind
procurarea a 21 kg de carne în baza autorizației nr. 003405, fiind achitat în
numerar, inclusiv TVA, suma de 840 lei (vol.2, f.d.4-5);
- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal
din 15.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza
penală nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului 011656, cotorul
autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863005
(vol.2 f.d.6-12);
24
examinării a constituit biletul nr. 011759 la autorizația nr. 003404; cotorul
biletului nr. 011795 la autorizația nr. 003404; cotorul la autorizația seria AA
nr. 003404 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. V. Svistun, valabilă de la 23.12.2012
până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria
JJ0863007 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în
calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Praf Grigori, privind
procurarea a 25 kg de carne în baza autorizației nr. 003404, fiind achitat în
numerar, inclusiv TVA, suma de 1375 lei (vol.2 f.d.13-14);
- ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal
penală nr. 2012378040, biletul nr. 011795, cotorul biletului 011795, cotorul
autorizației seria AA nr. 003404 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863007
(volumul 2, f.d. 15-19);
- ordonanță de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică „Pădurea
Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a rezervației (vol. 2,
f.d.20);
- procesul-verbal de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică
„Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a
rezervației, cu anexă copii a registrului menționat (vol. 2, f.d.21);
- procesul-verbal de examinare din 14.02.2013 a registrului instructajului
de protecție a muncii a rezervației ridicat la 12.01.2013 de la Rezervația Științifică
„Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 22-27);
- ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal
penală nr. 2012378040 registrul instructajului de protecție a muncii la locul de
muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a
formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971 (vol. 2, f.d.
28);
examinării a constituit Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare ridicat de
la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 34-38);
- informația din 01.03.2013, parvenită de la Departamentul poliției de
Frontieră, schema sectorului poliției de frontieră „Călineşti”, în care este indicată
zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr. 4 și 7 din rezervația „Pădurea
Domnească” (vol. 2, f.d. 45-46);
- la 08 februarie 2013, procurorul în procuratura raionului Fălești,
Burlacu Dorin a adoptat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința
colaboratorilor de poliție CP Fălești, deoarece lipsesc elementele componenței de
infracțiune prevăzute de art. 327-329 Cod penal (vol. 2, f.d. 54-58);
25
- informația nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea
Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în care se menționează familiile persoanelor
(care au participat la vânătoarea din 23.12.2012 în rezervația „Pădurea
Domnească”), numărul de carnet, anul aderării și locul de evidență (vol. 2, f.d.
61-62);
- informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenită de la Institutul de Zoologie
al Academiei de Știință a Moldovei (vol. 2, f.d. 66-67);
- informația nr. 01-1-6/06 din 15.01.2013 parvenită de la Societatea
Vânătorilor și Pescarilor din Moldova (vol. 2, f.d. 74-75);
- informația nr. 35/1-858 din 28.02.2013 parvenită de la Departamentul
Poliției de Frontieră al MAI în care se indică lista mijloacelor de transport care au
întrat în zona de frontieră la sectorul „Călinești” în rezervația „Pădurea Domnească”
nemijlocit pe lângă sediul sectorului respectiv la 23.12.2012 și la 25.12.2012
(vol. 2, f.d. 76-77);
- informația nr. 6/373 din 14.02.2013 parvenită de la Departamentul
Poliției al MAI în care se indică lista persoanelor (care au participat la vânătoarea
din 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească”) și armele de vânătoarea și cu
țeavă ghintuită aflate în proprietatea lor (vol. 2, f.d. 81-84);
- informația nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenţia
„Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile şi
obligațiunile factorilor de decizie a Agenției „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea
Domnească”, statutul Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea și activitatea
Consiliului Științific al Rezervației Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor și
locurilor speciale de hrană și aprovizionarea cu apă a mistreților pe teritoriul
rezervației, persoane responsabile de organizarea și petrecerea vânătorii la
mistreți în anul 2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 85-181);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (vol. 3, f.d.
3-5);
- raportul de expertiză nr. 154-161 din 30.01.2013 (vol. 3, f.d. 20-66);
- raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (vol. 3, f.d. 67-90);
- raportul de expertiză nr. 1010 din 12.06.2013 (vol. 3, f.d. 98-115);
- declarațiile martorilor Zubco Valeriu (vol. 4, f.d. 1-4); Pleşca Ion (vol. 4,
f.d. 5-8); Lupu Ion (vol. 4, f.d. 9-11); Nastas Iurie (vol. 4, f.d. 12-15); Latîş Sergiu
(vol. 4, f.d. 18-21); Railean Serghei (vol. 4, f.d. 16-17); Guzun Oleg (vol. 4, f.d. 22-24,
26-31); Sajin Ghenadie (vol. 4, f.d. 34-35, 36-40);
- procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declaraţiilor martorului
Sajin Ghenadie la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 42-48);
- declaraţiile martorului Svistun Valeriu (vol. 4, f.d. 49-51, 52-54);
Svistun Valeriu la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 57-68);
26
- declaraţiile martorului Buga Boris (vol. 4, f.d. 77-80, 89-90);
Buga Boris la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 81-88);
- declaraţiile martorilor Irimciuc Denis (vol. 4, f.d. 91-93, 95-98);
Zalevschi Ghenadii (vol. 4, f.d. 99-101); Ifodi Alexandru (vol. 4, f.d. 103-105);
Ifodi Ion (vol. 4 f.d. 107-109, 110-111, 113-115); Praf Grigore (vol. 5, f.d. 6-11);
Praf Grigore la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 5, f.d. 12-14);
- declaraţiile martorilor Praf Mihail (vol. 5, f.d. 20-25); Jardan Nicolae
(vol. 5, f.d. 26-30); Căpăstru Gheorghe (vol. 5, f.d. 41-44); Croitoru Ion (vol. 5,
f.d. 50-53); Căpăstru Victor (vol. 5, f.d. 59-62); Ţurcanu Victor (vol. 5, f.d. 67-79);
Ţurcanu Victor la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 5 f.d. 89-91);
- declaraţiile martorilor Gordiţa Oleg (vol. 5, f.d. 92-97); Mamai Mihail
(vol. 5, f.d. 116-122);
Mamai Mihail la locul infracţiunii, cu planşa fotografică anexată (vol. 5, f.d.
124-127);
- declaraţiile martorilor Gherman Vasile (vol. 5, f.d. 132-135); Anton Ion
(vol. 5, f.d. 140-143); Grosu Serghei (vol. 5, f.d. 151-155); Ciobanu Anatolie (vol. 5,
f.d. 165-169); Grosu Marin (vol. 5, f.d. 174-177); Gorbaciov Iurii (vol. 5, f.d.
178-181); Gurduza Oleg (vol. 5, f.d. 182-185); Iftodi Dorin (vol. 5, f.d. 187-190);
Rotaru Ghenadie (vol. 5, f.d. 191-194); Gherman Andrei (vol. 5, f.d. 195-197);
- procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 26.03.2013, cu fototabel
(vol. 5, f.d. 198-202);
- procesul-verbal de verificare a declaraţiilor la faţa locului din 26.03.2013,
cu fototabel anexat (vol. 5, f.d. 203-205);
- declaraţiile martorului Bucătari Serghei (vol. 5, f.d. 208-210);
- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 283 din 20.10.2014.
În concluzie acuzarea consideră că prima instanţă a dat apreciere incorectă
probelor prezentate de acuzare, care dovedesc cu certitudine vinovăţia lui
Irimciuc Denis în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1),
312 alin. (1) Cod penal, Svistun Valeriu în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332
alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal şi în privinţa lui Lupu Ion în baza
art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1) Cod
penal.
La fel, partea acuzării consideră că la pronunţarea sentinţei, prima instanţă
nu a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului Creţu Gheorghe, neapreciind
obiectiv gravitatea infracţiunilor săvîrşite, inculpatul nu a dat dovadă de căinţă în
cele săvîrşite, de lipsa cărorva circumstanţe atenuante, precum şi circumstanţele
27
comiterii infracţiunii, comportarea lui în timpul şi după săvîrşirea infracţiunilor.
Relevă, că în acţiunile inculpatului Creţu Gheorghe au fost stabilite doar
circumstanţe agravante prevăzute în dispoziţia art. 77 Cod penal, şi anume: alin. (1)
lit. b) - provocarea prin infracţiune a urmărilor grave; alin. (1) lit. c) - săvîrşirea
infracţiunii prin orice formă de participaţie.
3.1. Inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocații săi Ploșnița Emanoil și
Șipitca Alexandru, au depus apel preliminar, solicitând casarea acesteia, în partea
ce ține de condamnarea lui Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) şi art. 233 Cod
penal cu rejudecarea cauzei și pronunţarea unei noi hotărâri privind achitarea lui
Creţu Gheorghe, din motivul lipsei în acţiunile acestuia a elementelor constitutive
ale infracţiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) şi art. 233 Cod penal cu respingerea
acţiunilor civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion şi Paciu Galina, privind
încasarea prejudiciului material şi moral cauzat, ca fiind neîntemeiate.
De asemenea au solicitat anularea încheierilor Judecătoriei Făleşti din
16.06.2014, 24.07.2014 şi 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la
dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale
complexe în comisie, expertizei criminalistice în comisie şi expertizei medico-legale
repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iaşi şi privind examinarea
locului vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate.
În motivarea apelului au invocat următoarele argumente:
- cercetarea judecătorească şi probele administrate au confirmat
incontestabil faptul că în acţiunile lui Creţu Gheorghe, lipsesc elementele
constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) şi 233 Cod penal;
- participând la vânătoarea din 23.12.2012, Creţu Gheorghe nu a încălcat
prevederile legislaţiei în vigoare şi actelor normative ce reglementează locul
vînătorii, regulile de securitate la vânătoare, arma şi cartuşele utilizate la
vînătoarea de mistreţi;
- mai mult, învinuirea adusă lui Creţu Gheorghe referitor la participarea la
vânătoarea ilegală, este una generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în
dispoziţia art. 233 Cod penal;
- atât organul de urmărire penală, cât şi instanţa de judecată, prin sentinţa
contestată, i-a afectat grav lui Creţu Gheorge dreptul la apărare, dreptul la un
proces echitabil, încălcând principiul contradictorialităţii în procesul penal;
- la vânătoarea din 23.12.2012, Creţu Gheorghe a efectuat trageri din arma
de vânătoare pe care o deţinea legal, doar în direcţia mistreţilor şi nu în direcţia
regretatului Paciu Sorin;
- atât organul de urmărire penală cât şi instanţa de judecată, nu a stabilit
făptuitorul, altfel spus, persoana care a împuşcat în Paciu Sorin, în atare situaţie, în
acţiunile lui Creţu Gheorghe lipsesc cu desăvârşire elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal.
28
Apelanții au considerat ilegale și pasibile casării încheierea Judecătoriei
Făleşti din 16.06.2014, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului
vânătorii din 23.12.2012, precum și încheierile din 24.07.2014 şi 03.12.2014, prin
care au fost respinse cerererile părţii apărării privind dispunerea efectuării
expertizei criminalistice în comisie.
În acest sens au menționat, că dispunerea efectuării expertizei criminalistice
în comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vînătoarea din
23.12.2012, Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare de-a lungul
liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere determinat. De asemenea,
efectuarea expertizei criminalistice în comisie ar fi confirmat că Creţu Gheorghe a
efectuat trageri în mistreţi, sub unghiul prevăzut de regulile de securitate de
vînătoare.
Consideră apelanții, că este vădit ilegală şi încheierea Judecătoriei Făleşti din
03.12.2014, privind respingerea cererii privind efectuarea expertizei
medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iaşi. Or,
efectuarea acestei expertize ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui
Paciu Sorin, a survenit ca urmare a reţinerii efectuării intervenţiei chirurgicale cu
circa 2 ore şi 30 minute, tratamentului neglijent şi incorect, acordării asistenţei
medicale în volum insuficient şi necalitativ şi altor factori de tratament
necorespunzător.
În opinia apelanților, respingerea acestei cereri i-a încălcat lui
Creţu Gheorghe dreptul la un proces echitabil sub aspectul privării de dreptul de a
prezenta probe în confirmarea nevinovăţiei în comiterea infracţiunilor prevăzute
la art. 149 alin. (1) şi 233 Cod penal.
3.1.1. Ulterior, inculpatul Crețu Gheorghe și avocații acestuia,
Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru au depus apel motivat, menținând aceleași
solicitări înaintate în apelul nemotivat.
a)Cu referire la condamnarea inculpatului Crețu Gheorghe de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, apărarea relevă că prima
instanță a conchis că: „Anume conduita greşită a inculpatului Creţu Gheorghe, în
timpul efectuării împuşcăturilor, a dus la rănirea victimei Paciu Sorin. Această a
survenit, în rezultatul indisciplinei, neatenţiei și lipsei de precauţie a inculpatului”.
Tot prima instanță a reţinut că latura subiectivă a infracţiunii de lipsire de
viaţă prin impudenţă, se exprimă numai în vinovăţie sub formă de imprudenţă, care
la rîndul ei, poate fi exprimată în neglijenţă sau încredere exagerată.
Au subliniat apelanții, că pentru recunoaşterea persoanei vinovate de
săvârșirea unei infracţiuni prin imprudenţă, în speţă lipsirea de viaţă prin
imprudenţă nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine
ca modalitate a vinovăţiei sub formă de imprudenţă cu unele elemente ale
neglijenţei.
29
De asemenea au specificat, că inculpatul Creţu Gheorghe este vînător cu acte
în regulă de mai bine de 12 ani și deţine legal arma de vînătoare de model „MŢ
21-12”, iar participând la vînătoare, acesta întotdeauna a respectat cu stricteţe
Regulile de securitate la vînătoare aprobate de Consiliul Republican al Societăţii
Vînătorilor şi Pescarilor din RM şi MAI. Responsabilul de vînătoarea din
23.12.2012, d-l V. Svistun, pînă la începerea vînătorii propriu-zise a verificat la toţi
participanții cartuşele şi nu a expus obiecţii. Aranjarea vânătorilor după numere și
a gonașilor a fost efectuată de către d-nul V. Svistun conform prevederilor Regulilor
de securitate la vînătoare. De altfel, Creţu Gheorghe nu cunoştea şi nici nu trebuia
să cunoască şi evident nu putea să-şi dea seama că cineva din participanţii la
vînătoare (gonaşii sau țintaşii) îşi va shimba samovolnic locul amplasării în timpul
petrecerii nemijlocite a vînătorii, ţinînd cont de principiul comportamentului
normativ. Conducătorul vânătorii d-nul V. Svistun nu a suspedat vânătoarea,
deoarece nu cunoştea şi nu putea să cunoască referitor la schimbarea locului
amplasării regretatului Paciu Sorin.
În opinia apărării, nu poate fi reţinută concluzia primei instanţe precum că
inculpatul Creţu Gheorghe la vînătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai multe
trageri de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere
determinat şi nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din
22.02.2013, că unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării
lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, faţă de drum.
În acest sens apelanții remarcă faptul, că expertul judiciar Baxan Anatolie
fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din 26.06.2014, nu a formulat concluzii
clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului Crețu Gheorghe, relativ
locului depistării lui Paciu Sorin. Mai mult, expertul a confirmat că unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost
determinat în cadrul investigaţiilor la efectuarea expertizei complexe din
22.02.2013, acesta declarând că: „Noi am verificat doar datele prezentate de
Procuratură”.
De altfel, expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiaşi
şedinţe de judecată a declarat că: „Unghiul de tragere a ţintaşului Creţu Gheorghe în
mistreţ relativ locului depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul
efectuării unei cercetări tehnico-ştiinţifice-criminalistice suplimentare.”
Susține apărarea, că concluzia expusă în Raportul de expertiză criminalistică
din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe relativ locului
depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată şi urmează a fi apreciată critic de către
instanţa de apel, din următoarele considerente:
- unghiul tragerii vânătorului-ţintaş Creţu Gheorghe, relativ locului
depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei
criminalistice, deoarece Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vînătoare
30
în direcţia locului depistării lui Paciu Sorin;
- potrivit declaraţiilor inculpatului, de altfel confirmate de inculpatul
Svistun Valeriu şi martorii audiaţi în cadrul şedinţelor de judecată Sajin Gh.,
Guzun V., Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare în direcţia lui
Paciu Sorin. Mai mult ca atât, Creţu Gheorghe a efectuat trageri în direcţia aflării
mistreţilor sub un unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza cînd unghiul de tragere
a ţintaşului Gheorghe Creţu în mistreţ relativ locului depistării lui Sorin Paciu nu a
fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-ştiinţifice-criminalistice
concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 sunt
insuficiente pentru a combate afirmaţia lui Creţu Gheorghe că nu a efectuat trageri
din arma de foc de vînătoare de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele
sectorului de tragere determinat, efectuînd doar trageri în direcţia aflării
mistreţilor sub un unghi nu mai mic de 45 grade;
- potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 25.12.2012 şi
schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe
este menţionat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreţ este menţionat sub
nr. 17. Pornind de la locul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe şi locul căderii
mistreţului al doilea, se observă că unghiul de tragere a ţintaşului relativ locului
depistării mistreţului este nu mai mic de 45 grade;
- procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 25.12.2012 nu se regăseşte
în lista materialelor prezentate spre examinare experţilor judiciari, care au efectuat
expertiza complexă din 22.02.2013;
- experţii judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării lui Sorin Paciu, pornind de la
ipoteza părţii acuzării că Creţu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcţia
locului depistării lui Paciu Sorin;
- prima instanţă a confundat noţiunile: unghiul amplasării ţintaşului
Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui Sorin Paciu cu unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe în mistreţ, relativ locului depistării mistreţului împuşcat,
iar în sprijinul acestei afirmaţii vin şi concluziile expuse în raportul de expertiză
complexă din 30.01.2013.
Mai relevă apelanții, că prima instanță a reținut raportul de expertiză
medico-legală din 25.12.2012 şi raportul de expertiză medico-legală în comisie
nr. 283 din 20.10.2014, ca probe în confirmarea vinovăţiei lui Creţu Gheorghe în
săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal.
Cu toate acestea partea apărării consideră că prima instanță nu a ținut cont
de faptul, că:
- expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost efectuată fără a lua în calcul
că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul raional Făleşti pentru a fi
internat în regim de urgenţă la ora 12:35, iar internarea lui în documentele
31
medicale este fixată doar la ora 13:40. Intervenţia chirurgicală a fost începută la ora
16:06;
- leziunile corporale depistate la Paciu Sorin potrivit declaraţiilor expertului
medico-legist Isac Valentin erau compatibile cu viaţa;
- la efecturea expertizei medico-legale în comisie nr. 283 au fost încălcate
prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală;
- experţii au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea regretatului
Paciu Sorin nu a fost monitorizată de medicul reanimatolog şi au formulat un
răspuns evaziv referitor la impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie
a medicului reanimatolog pentru salvarea lui Paciu Sorin;
- experţii nu au răspuns la toate întrebările menţionate în încheierea
Judecătoriei Făleşti din 24 iulie 2014.
Cu referire la raportul de expertiză complexă din 30.01.2013, reținut de către
prima instanță în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe, precum că glontele
extras din corpul victimei în rezultatul intervenţiei chirurgicale are aceeaşi
componenţă chimică cu gloanţele extrase din cartuşul de model „Taxo-Trio”, ridicat
de la Creţu Gheorghe, apărarea relevă următorele:
- la cercetarea comparativă a compoziţiei chimice a gloanţelor sus
menţionate s-a stabilit diferenţa cantitativă a compoziţiei chimice;
- componenţa chimică identică a acestor gloanţe nu confirmă că au fost trase
din arma de vînătoare a lui Creţu Gheorghe şi că au fost parte componentă a
tuburilor împuşcate de inculpat;
- deasemenea, nu confirmă că tuburile de cartuş depistate în cadrul
cercetării la faţa locului şi glonţul extras din corpul victimei Paciu Sorin au fost
anterior părţi integrante ale unui cartuş;
- glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de
vînătoare deţinută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”;
- raportul de expertiză complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod
incontestabil că glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma
de vînătoare deţinută legal de Creţu Gheorghe, model „MT 21-12”.
b) Cu referire la condamnarea inculpatului Creţu Gheorghe de săvârșirea
infracţiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - vînatul ilegal cu unelte interzise și
cauzarea de daune în mărime de 10000 lei.
Invocă apărarea, că prima instanță greșit a concluzionat că inculpatul
Creţu Gheorghe a participat în calitate de vînător-ţintaş, la vînătoarea din
23.12.2012, cu unelte interzise - cartuşe „Taxo Trio”, or, cartuşele respective au fost
procurate de către Creţu Gheorghe, în magazinele specializate „Cartuş”. Potrivit
condiţiilor tehnice prezentate şi anexate la materialele cauzei penale, cartuşele
„Taxo Trio”, constituie gloanţe şi sunt destinate pentru vînătoarea de mistreţi.
Apreciază apelanții ca fiind neîntemeiată afirmaţia primei instanţe, precum
32
că cartuşele „Taxo Trio”, sunt interzise pentru utilizarea la vîntătoarea de mistreţi.
În acest sens relevă, că actele legislative, normative şi departamentale, în
vigoare la data de 23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartuşelor „Taxo
Trio”, la vînătoarea de mistreţi. Pct. 9 din Ordinul Agenţiei Moldsilva, cu privire la
deschiderea vînătorii de mistreţi, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează
în mod expres şi univoc, că este interzis tirul asupra mistreţilor cu cartuşe cu poşuri
cu diametrul de 6.25-9,00 mm, pe cînd, diametrul gloanţelor „Taxo Trio”, este de
11,6 mm.
Mai mult, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului rezervaţiei „Pădurea
Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra
mistreţilor cu cartuşe „Taxo Trio”.
Invocă apelanții, că nu poate fi reţinută concluzia primei instanţe precum că
Creţu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85 (3) din Regulile de securitate la
vînătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se interzice folosirea la vînătorile
de mistreţi a gloanţelor rotunde deoarece acestea ricoşează sub un unghi mai mare,
ori Regulile de securitate la vînătoare citate supra, nu se cunoaşte cînd au fost
aprobate, deoarece instanţa de judecată nu se referă la data, luna și anul aprobării
acestor reguli.
Mai mult, aceste Reguli de securitate la vînătoare în RM nu au fost publicate
în Monitorul Oficial şi evident nu au un caracter normativ obligatoriu. Totodată,
această interzicere nu se referă la gloanţele „Taxo Trio”, ci se referă la cartuşele cu
poşuri (alice), deoarece aceste cartuşe se încarcă cu mai multe poşuri şi evident la
efectuarea tirului asupra mistreţilor sau altor animale, ele ricoşează sub un unghi
mare. Potrivit condiţiilor tehnice ale cartuşelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului,
ele nu ricoşează şi containerul în care se află gloanţele, se deschide doar cînd
întîmpină un obstacol.
De altfel, Ordinul nr. 168 din 14.09.2012, cu privire la deschiderea vînătorii
de mistreţi în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra
mistreţilor cu cartuşe cu poşuri şi categoric nu interzicea tirul asupra mistreţilor
cu cartuşe de model „Taxo Trio”, pînă în prezent nu a fost anulat.
Apărarea apreciază ca fiind abuzivă şi afirmaţia primei instanțe, precum că
„inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat procurarea de către el a
cartuşelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar fi spre exemplu bonul
fiscal sau factura fiscală”. În acest sens, prin prisma prevederilor art. 8 Cod de
procedură penală, susțin apelanții că inculpatul Creţu Gheorghe nu avea obligaţia
procesuală de a-şi demonstra nevinovăţia în săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 233 Cod penal.
Consideră apelanții, că odată ce partea acuzării l-a pus pe Creţu Gheorghe sub
învinuire în săvârșirea vînatului ilegal, cu unelte interzise, atunci avea obligaţia
procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei vinovăţii, inclusiv de a
33
prezenta probe că cartuşele „Taxo Trio”, nu au fost procurate de Creţu Gheorghe în
reţeaua de magazine specializate „Cartuş”, ci au fost aduse în Republica Moldova,
prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal. Totodată, partea acuzării avea
obligaţia de a prezenta probe, că cartuşele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru
vînătoarea de mistreţi, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri. Mai mult,
partea acuzării atât la urmărirea penală cît şi la judecarea cauzei în fond, nu a
afirmat că cartuşele „Taxo Trio” au fost procurate de Creţu Gheorghe, în mod ilicit
şi nu în reţeaua de magazine specializate „Cartuş”.
Având în vedere că cauzarea daunelor ce depăşesc 200 u.c., este un element
obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 233 Cod penal,
apelanții consideră că prima instanță urma să menţioneze probele care confirmă
faptul că la vînătoarea din 23.12.2012, Creţu Gheorghe, a cauzat daune ce depăşesc
suma de 4000 lei. Prima instanță nici nu a menţionat actele legislative şi normative
în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce depăşesc 200 u.c. În sentința
contestată, nu se regăsește instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-a
fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ori, absenţa părţii vătămate, persoana
juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu material, în sumă de
10000 lei, demonstrează lipsa elementului obligatoriu al laturii obiective a
infracţiunii prevăzute la art. 233 Cod penal.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 439 din 27.04.1995, regnul animal este
proprietatea statului. Astfel, în ipoteza când la vânătoarea din 23.12.2012, statului
i-au fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ultimul prin intermediul ÎS „Pădurea
Domnească”, urma a prezenta organului de urmărire penală, o cerere privind
recunoaşterea în calitate de parte vătămată. Relevant este faptul că ÎS „Pădurea
Domnească” nu a sesizat pînă în prezent, nici organele de urmărire penală, nici
instanţa de judecată referitor la cauzarea daunelor la vînătoarea din 23.12.2012, în
sumă de 10000 lei.
În concluzie, apărarea susține că lipseşte elementul obligatoriu al laturii
obiective a infracţiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - cauzarea de daune ce
depăşesc 200 u.c. şi evident, în acţiunile lui Creţu Gheorghe, lipsesc elementele
constitutive ale acestei infracţiuni.
3.2. Avocatul Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina, a depus apel nemotivat împotriva sentinței primei instanțe, în scopul
respectării termenului prevăzut de lege pentru contestarea sentinței, solicitând
casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care:
- Creţu Gheorghe să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de
legea penală;
- Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunilor
34
prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1)
Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;
- Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1)
- Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunilor prevăzute
de art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1)
- acţiunea civilă depusă de Paciu Ion şi Paciu Galina să fie admisă integral, cu
încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice Agenţia de Stat
„Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion
şi Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de 73500 (şaptezeci şi trei de
mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru înmormântare, cu servicii funerare şi
datinele creştineşti potrivit obiceiurilor locului şi altele; încasarea în mod solidar
din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi
Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion suma de
3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
infracţiune; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice:
Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în
beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu
titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune; încasarea în mod solidar din
contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu
şi din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia
Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion şi Paciu Galina, pentru
fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudicul cauzat prin pierderea
întreţinătorului - unicul lor fiu, care îi susţinea material pe ei ca părinţii lui, care
sunt de vârstă pensionară, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în
valoare de (conform datelor Biroului Naţional de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3
ani = 54000 (cincizeci şi patru mii) lei pentru fiecare părinte, sau o plată periodică
lunară, potrivit cu legislaţia civilă, ca un supliment la veniturile lor care la moment
sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul lor fiind în viaţă; încasarea în mod
solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi
Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de
judecată.
3.2.1. Ulterior, părțile vătămate Paciu Galina și Paciu Ion împreună cu
avocatul acestora, Munteanu Petru, au depus apel motivat, solicitând admiterea
35
cererii de apel, casarea sentinţei, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă instanţă prin care:
- Crețu Gheorghe, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de art. 233 Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, potrivit învinuirii
înaintate, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;
- Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;
- Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii
legea penală;
- Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii
legea penală;
- acţiunea civilă depusă de Paciu Ion şi Paciu Galina să fie admisă integral cu
dispunerea încasării în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:
beneficiul lui Paciu Ion şi Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de
73500 (şaptezeci și trei mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru
înmormîntare, cu servicii funerare şi datinile creştineşti potrivit obiceiurilor
locului şi altele; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu
de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune; a încasa în mod solidar din contul
persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din
contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală
„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane
cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune; a încasa în
mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat
„Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiului Paciu Ion
şi Paciu Galina, pentru fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul
cauzat prin pierderea întreținătorului - unicul lor fiu, care îi susţinea material pe ei
ca părinţii lui, care sunt de vîrstă pensionară, în formă de plată unică pentru o
perioadă de 3 ani în valoare de (conform datelor Biroului Naţional de Statistică)
1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000 (cincizeci și patru mii) lei, pentru fiecare părinte
sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislaţia civilă, ca un supliment la
veniturile acestora, care la moment sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul
lor fiind în viaţă; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
36
Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice:
beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de judecată pentru instanţa de fond și în ordine
de apel.
În argumentarea apelului au invocat următoarele temeiuri:
- prima instanță corect a stabilit vinovăţia lui Crețu Gheorghe în săvârşirea
infracţiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) şi art. 233 Cod penal, însă incorect i-a
stabilit lui Crețu Gheorghe pedeapsa închisorii pe termen de doi ani, cu
suspendarea condiționată a executării ei, la stabilirea căreia a reținut calitatea de
magistrat a inculpatului;
- relevă, că fiind magistrat, dar şi vânător cu peste 12 ani de experienţă,
inculpatul Creţu Gheorghe, cunoştea sau se prezumă că trebuia să cunoască urmare
a susţinerii examenului oral şi practic din luna septembrie 2012, despre existenţa
prevederilor pct. 85 alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica
Moldova (vol.VI, f.d. 103-110), prin care se interzice folosirea la vînătorile de
mistreţi a gloanțelor rotunde, deoarece aceastea ricoșează sub un unghi mai mare;
- necătând la aceasta, Crețu Gheorghe, chiar şi în urma instructajului efecuat
de responsabili înainte de vânătoare, conform cărora era permisă utilizarea doar a
cartuşelor cu glonte, a ignorat faptul de a nu folosi carteci, în categoria cărora se
înscrie şi cartuşul interzis de formă rotundă TRIO;
- astfel, la aplicarea pedepsei urma să țină cont de nivelul de
responsabilitate şi cunoaştere a legislaţiei în vigoare la acel moment de către
magistratul Crețu Gheorghe, precum şi sfidarea instrucţiunilor responsabilului
pentru vânătoarea din data de 23.12.2012.
În ceea ce priveşte suma prejudiciului material pe care prima instanţă a
dispus a fi încasată de la Crețu Gheorghe, comparat cu cerinţele înaintate în cererea
din 13.11.2014, apelanții menţionează că pedeapsa prea blândă cu suspendare a
executării ei, precum şi reducerea semnificativă a sumei cerute ca şi prejudiciu
moral, face să se simtă, că justiţia nu şi-a atins scopul.
Susțin apelanții și cerinţele înaintate referitor la compensarea prejudiciului
moral, inclusiv ţinând cont de faptul că Crețu Gheorghe a refuzat, până în prezent,
să-şi recunoască partea de vinovăţie şi nu a considerat, cel puţin din punct de
vedere uman, să manifeste regret sau să-și asume responsabilitatea, pentru o viaţă
umană curmată şi pentru distrugerea câtorva altor vieţi, ale celor apropiaţi (familie,
copil şi părinţi).
Apelanții invocă dezacordul cu sentința și în partea achitării lui
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) şi c), 332 alin. (1), 314 alin. (1) şi
312 alin. (1) Cod penal.
La fel, consideră apelanții că prima instanță a interpretat eronat prevederile
37
legii la adoptarea soluției privind achitarea lui Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și
Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod
penal.
La acest segment au invocat, că potrivit prevederilor legislaţiei, atât actuale,
cât şi a celei existente la momentul organizării şi petrecerii vînătorii din
23.12.2012, Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” se afla pe teritoriu interzis
desfăşurării vânatului. Conform prevederilor art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din
17.05.1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova (abrogată prin Legea
nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova) „Vînatul
în zona de frontieră este interzis”. Totodată, potrivit prevederilor Legii nr. 215 din
04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, art. 32 expres
stipulează că: „Vînătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adîncime de 500 metri
de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă. Vînătoarea organizată în
zona de frontieră pînă la limita prevăzută la alin. (1) se admite numai în perioada
luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră, respectîndu-se regulile
şi restricţiile prevăzute de legislaţia în vigoare”. Dispoziţiile finale şi tranzitorii ale
aceleiaşi legi prevăd ca, Guvernul, în termen de 6 luni, a) va prezenta Parlamentului
propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.
Susțin apelanții, că din prevederile menţionate mai sus, rezultă expres, că
până la intrarea în vigoare a Legii nr. 215, era instituită o restricţie absolută la
vînatul în zonele de frontieră, respectiv şi pe teritoriul Rezervaţiei naturale
„Pădurea Domnească”.
În acest context, apelanții apreciază critic depoziţiile martorului
Zubco Valeriu, precum că „după 23.12.2012 în aceeaşi Rezervaţie s-au petrecut încă
5-6 partide de vânătoare, iar în rezultatul analizei din anul 2009 pînă în anul 2012
în „Pădurea Domnească” au participat în total circa 400 vânători, ceea ce denotă că
vânătorile în „Pădurea Domneasca” erau vânători legale, desigur cu respectarea
cotelor prevăzute de Hotărârile Guvernului”.
În opinia apelanților, caracterul ilegal al vânătorii se deduce din faptul că în
materialele dosarului nu există nicio dovadă scrisă sau depoziţie a martorilor din
care să rezulte îndeplinirea prevederilor exprese din alin. (2) ale art. 32 al Legii
nr. 215, şi anume obţinerea avizului prealabil al Poliției de Frontieră.
Mai mult, consideră că prima instanţă nu a dat nicio apreciere juridică
faptului, că majoritatea participanţilor la vînătoarea din 23.12.2012 au depus
mărturii incontestabile despre controlul de frontieră dispus în privinţa fiecăruia.
Deci, la intrarea în Rezervaţia „Pădurea Domnească”, autorităţile competente
ale statului şi-au delimitat vizual şi prin prezenţă fizică zona sa de frontieră de stat,
prin amplasarea unui punct de control de frontieră, cu grăniceri.
Astfel, în contextul în care toţi martorii au declarat că au fost supuşi
controlului de frontieră, în mod evident este un semnal de penetrare într-o zonă
38
care cade fie sub incidenţa art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din 1994, fie, în perioada
tranzitorie de 6 luni de implementare a art. 32 al Legii nr. 215 din 2011.
Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 283 din 28.12.2011 cu
privire la Poliţia de Frontieră, nu intră în atribuţiile sau competenţa Poliţiei de
Frontieră sancţionarea sau investigarea infracţiunilor referitoare la vânat. Poliţiştii
de Frontieră în data de 23.12.2012 s-au limitat strict la obligaţiunile de serviciu ale
acestora de a verifica actele persoanelor la intrarea în zona de frontieră, neavând
competenţa de a interzice vânatul.
Consideră apelanții, că interpretarea instanţei de judecată precum că toţi
martorii au declarat că nu au văzut niciun însemn sau panou care ar interzice
vînatul sau accesul în acea zonă, astfel, vînatul nu a fost ilegal, este lipsit de logică
juridică.
În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor care interzic vânatul cu folosirea
uneltelor și metodelor nepermise, apelanții consideră corectă soluția primei
instanțe cu privire la constatarea vinovăţiei lui Crețu Gheorghe în săvârșirea
infracţiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, prin ignorarea prevederilor pct. 85
alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica Moldova, potrivit căruia
se interzice folosirea la vînătorile de mistreţi a gloanţelor rotunde, deoarece
acestea ricoşează sub un unghi mai mare.
Consideră apelanții că aceeaşi interpretare urma a fi aplicată şi în privinţa
calificării acţiunilor inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi Lupu Ion,
deoarece aceştia au fost organizatorii şi responsabilii direcţi de vânatul din data de
23.12.2012. Or, din depoziţiile majorităţii martorilor, este evident faptul că
responsabil pentru securitatea participanţilor la vînătoare a fost Svistun Valeriu,
care a făcut instrucţiunea detaliată de securitate. În acelaşi timp, conform propriilor
declaraţii, dar şi coroborat cu depoziţiile altor martori, Svistun Valeriu a verificat
cartuşele ţintaşilor.
În acest context, este inexplicabil faptul permiterii de către Svistun Valeriu
de a utiliza gloanţe rotunde la vînătoare de mistreţi, în acelaşi timp, instanţa de
judecată pronunţând o sentinţă de achitare în privinţa acestuia.
La fel, faptul organizării vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion, folosind
situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin însăşi
depoziţiile acestora şi probele din dosar.
În acest sens, iniţiatorul vânătorii din data de 23.12.2012 este Lupu Ion, care,
în calitatea sa de director al Agenţiei de Stat „Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din
14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vânătorii de mistreţi în anul 2012.
De asemenea, conform propriilor depoziţii din şedinţa de judecată din
21.12.2012 personal l-a telefonat şi l-a rugat pe directorul Rezervaţiei „Pădurea
Domnească”, Irimciuc Denis, să organizeze o vânătoare pe data de 23.12.2012.
39
Afirmaţia lui Lupu Ion că acesta s-a prezentat la vânătoare drept simplu vânător şi
nu în calitate de director al Agenţiei „Moldsilva” nu rezistă criticii, deoarece nu
poate „un simplu vânător” sa dea indicaţii orale directorului Rezervaţiei „Pădurea
Domnească” să organizeze o vânătoare.
Mai mult, din propriile depoziţii depuse în cadrul şedinţei de judecată rezultă
clar că acesta era în exerciţiul atribuţiilor de serviciu în ziua respectivă: „Din spusele
lui Irimciuc vânătoarea era planificată pe teritoriul cantonului nr. 4 din apropierea
s. Călineşti. Tot în acea zi a avut planificat un control de serviciu în r-nul Edineţ. Astfel,
el a hotărât să participe la vânătoare, pînă la orele 12:00, iar după aceasta să plece
în controlul de serviciu la Edineţ”.
Consideră apelanții, că instanţa de apel urmează să încaseze solidar
despăgubirile materială și morală atât de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi Lupu Ion, precum și de la Agenţia de Stat
„Moldsilva” și Rezervaţia „Pădurea Domnească”.
De asemenea, consideră că prin exonerarea responsabilităţii instituţiilor
statului de la repararea prejudiciului cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat
direct al acţiunilor funcţionarilor de stat, lui Paciu Ion şi Paciu Galina li s-au încălcat
prevederile art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viaţă)
(cauza Oneryildiz c.Turciei, nr. 48939/99, hotărârea Marii Camere din 30.11.2004).
3.3. Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel și succesorul părții
vătămate, Paciu Adriana împreună cu avocatul Caragia Elisaveta, care solicită
casarea parţială a sentinţei în partea stabilirii pedepsei lui Creţu Gheorghe, cu
rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă aplicarea
faţă de inculpatul Creţu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, a pedepsei cu
închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în
temeiul art. 233 Cod penal, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen
de 1 an închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin
cumul total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Crețu Gheorghe pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
Mai solicită recunoașterea vinovăției lui Irimciuc Denis în baza art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un
termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse
sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de conducere pe termen de 3 ani; în
baza art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe
termen de 1 an; în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă
de închisoare pe termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcţii de
40
răspundere şi de conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de
infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului
Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani
6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de conducere pe un termen de 4 ani.
A-l recunoaște vinovat pe Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod
penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de conducere pe un termen
de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare
pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse
sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii
de răspundere şi de conducere pe un termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod
penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza
art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe
termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul
parţial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de
răspundere şi de conducere pe termen de 4 ani.
A-l recunoaște vinovat pe Lupu Ion în baza art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod
penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de conducere pe termen de
3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe
termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub
formă de închisoare pe termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii
de răspundere şi de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod
penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza
art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe
termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de
conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul
parţial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă
sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de
răspundere şi de conducere pe un termen de 4 ani.
La fel solicită admiterea integrală a acţiunii civile înaintată de către
succesorul părţii vătămate, Paciu Adriana, cu dispunerea încasării din contul
inculpatului Creţu Gheorghe a sumelor:
- 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate
de înmormântarea părţii vătămate Paciu Sorin;
41
- 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin
pierderea întreţinătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o
perioadă de 3 ani;
- 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părţii vătămate
Paciu Adriana;
- 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor
Xxxxx.
În motivarea apelului au invocat următoarele argumente:
- la individualizarea pedepsei penale în privința lui Creţu Gheorghe, instanţa
de judecată urmează să ţină cont de criteriile generale de individualizare a
pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, şi anume de gravitatea infracţiunii
săvârşite, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului;
- prima instanţă nu a ţinut cont de existenţa circumstanţei agravante
conform art. 77 alin. (1) lit. b) Cod penal, și anume: provocarea prin infracţiune a
unor urmări grave;
- la fel, instanţa nu a ţinut cont de faptul că inculpatul Creţu Gheorghe nu a
recunoscut vina, nu se căieşte de cele comise, fapt ce denotă că acesta nu a
conştientizat gravitatea faptelor sale;
- consideră apelanții că pedeapsa aplicată inculpatului Creţu Gheorghe a fost
incorect individualizată şi stabilită prea blândă pentru o persoană care nu
recunoaşte că a greşit şi nu regretă ce a făcut, nu a încercat în nici un mod să înlăture
consecinţele faptelor sale, nu şi-a cerut scuze de la familia lui Paciu Sorin;
- pedeapsa aplicată contravine prevederilor art. 61 Cod penal şi nu va atinge
scopul de corectare a condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni atît din partea lui cît şi din partea altor persoane.
Cu referire la vinovăţia inculpaţilor Lupu Ion, Irimciuc Denis şi
Svistun Valeriu consideră apelanții că aceasta a fost pe deplin dovedită prin probe
concludente, pertinente şi utile cauzei.
Apelanții critică soluția primei instanțe și în partea prin care a fost admisă
parţial acţiunea civilă cu referire la încasarea din contul inculpatului
Creţu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin pierderea
întreţinătorului copilului minor, Xxxxx, sub formă de plată unică pentru o perioadă
de 3 ani, și anume a sumei de 1500 lei/lunar până la împlinirea majoratului.
La acest segment apelanții consideră că sentinţa este ilegală, pronunţată în
contradicţie cu interesul major al copilului, încălcând grav Convenţia cu privire la
drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993) din
următoarele considerente:
- carnetul de muncă reprezintă unul din actele prin care se confirmă
42
activitatea salariatului, însă nu este singurul act care dovedeşte angajarea unei
persoane în câmpul muncii, iar venitul salarial al angajatului se constată prin
certificatul de salarizare. Faptul că nu a prezentat carnetul de muncă în instanţa de
judecată nu constituie un motiv ca instanţa să nu considere probate veniturile lui
Paciu Sorin. Ceea ce a intenţionat să probeze nu este angajarea în mai multe locuri
de muncă, care s-ar proba şi prin carnetul de muncă, ci venitul obţinut de
Paciu Sorin de la locurile de muncă de unde era angajat, iar acest fapt se probează
prin certificate de salariu şi nu prin carnet de muncă;
- nu există niciun temei pentru care instanţa de judecată ar putea ignora sau
pune la îndoială veridicitatea şi autenticitatea certificatelor prezentate în
dovedirea veniturilor obţinute;
- consideră ilegală ignorarea de către instanţa de judecată a unor documente
ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate sunt autentice,
eliberate de la unităţi care în continuare desfăşoară activităţi şi pot furniza
informaţii suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a lui
Paciu Sorin;
- instanţa de judecată ilegal şi-a depăşit atribuţiile pronunţându-se asupra
corectitudinii angajării lui Paciu Sorin, prin cumul, în mai multe locuri de muncă,
pe când instanţa era chemată doar să constate mărimea veniturilor obţinute de
partea vătămată Paciu Sorin în calitatea sa de întreţinător principal al familiei;
- chiar dacă s-ar admite argumentul instanţei de judecată precum că
Paciu Sorin incorect ar fi deţinut prin cumul alte funcţii în timp ce era angajat în
funcţia de director general la SA „Maconrut”, aceste circumstanţe nu exclud faptul
că toate aceste venituri au fost obţinute şi cheltuite de partea vătămată pentru
întreţinerea familiei sale. Pe de altă parte, odată ce Paciu Sorin era angajat oficial în
mai multe locuri de muncă, respectiv din toate veniturile sale salariale erau deduse
impozite conform legii, astfel ignorarea de către instanţa de judecată a acestor
venituri consideră că este ilegală şi făcută în detrimentul copilului minor;
- consideră neîntemeiate criticile primei instanțe cu referire la faptul, că nu
este real ca jumătate din veniturile părţii vătămate Paciu Sorin erau cheltuite
pentru întreţinerea copilului. Xxxxx frecventa o grădiniţa cu condiţii mai speciale,
unde copiii dispun de mai multe posibilităţi de a avea diverse activităţi intelectuale,
interactive, unde aveau rechizite mai diverse, unde alimentaţia era una mai bogată
şi mai diversificată decât într-o grădiniţă obişnuită etc. Faptul că copilul xxxxx
frecventa cercuri artistice sau avea activităţi extracuriculare se datora la fel
dorinţei părinţilor care considerau necesar şi doreau să investească în copilul lor
atât financiar cât şi afectiv, sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie,
timp, etc;
- în opinia apelanților prima instanţă incorect şi depăşit a dat apreciere unor
probe, stabilind dacă unele bunuri sunt sau nu sunt strict necesare copilului, la fel
43
nu a dat apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii
suportate de succesorul părţii vătămate în legătură cu înmatricularea minorei
Xxxxx la LT „Xxxxx”. Faptul că, cheltuielile de şcolarizare nu pot fi puse pe seama lui
Creţu Gheorghe din motiv că în Republica Moldova învăţământul de stat este gratuit
constituie o abordare în contradicţie cu drepturile copilului incluse şi în Convenţia
privind drepturile copilului (art. 3 din Convenţia privind drepturile copilului,
adoptată la 20.11.1989 la New York, de Adunarea generală a Naţiunilor Unite);
- repararea prejudiciului cauzat are ca scop final urmărit de legiuitor
înlăturarea în măsura posibilităţilor a consecinţelor unei infracţiuni, astfel încât
persoanele care suportă pierderea întreţinătorului să nu sufere sau să nu fie
prejudiciate material de această pierdere, consecinţele fiind înlăturate anume prin
acordarea unei rate lunare care să substituie întreţinerea pierdută de copilul minor,
şi nicidecum acordarea acestor despăgubiri nu are un caracter formal;
- asigurarea minorei Xxxxx cu minimul de existenţă, nicidecum nu
reprezintă o reparare reală a prejudiciului suportat de copil prin pierderea
întreţinătorului, or acesta urmează a fi reparat ţinând cont de statutul social al
copilului, de mediul în care a trăit până la decesul părintelui său, de condiţiile sale
de viaţă asigurate de întreţinătorul decedat, etc.
Referitor la repararea prejudiciului moral solicitat instanţei de judecată,
apelanții remarcă faptul că în motivarea hotărârii, în partea descriptivă a acesteia
instanţa s-a expus referitor la aprecierea ca fiind întemeiată compensarea
prejudiciului moral succesorului părţii vătămate Paciu Adriana, la fel şi părţilor
vătămate Paciu Ion şi Paciu Galina cu suma de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei,
în timp ce în dispozitiv instanţa de judecată a dispus încasarea unui prejudiciu
moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare dintre persoanele indicate.
Cu toate acestea prejudiciul moral încasat de prima instanţă este prea mic și
invers proporţional cu suferinţele suportate de către succesorul părţii vătămate
precum şi de fiica acesteia Xxxxx și constituie o sfidare a suferinţelor şi trăirilor
psihice pe care le-au suportat părţile vătămate în toată perioada de timp de la
tragicul eveniment din „Pădurea Domnească” precum şi pe parcursul procesului de
judecată.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, au
fost admise apelurile declarate de către procurorii Secției exercitare a urmăririi
penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale
Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, de către părțile vătămate Paciu Ion, Paciu Galina
și avocatul Munteanu Petru, de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocații
Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru, de către succesorul victimei Paciu Adriana și
avocatul Caragia Elisaveta, a fost casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza
art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunţarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanţă după cum urmează.
44
Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în baza
art. 149 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului prescripţiei tragerii
la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.
S-a dispus încetarea procesului penal în privinţa lui Crețu Gheorghe în baza
art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din
08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenţia prevăzută de
art. 128 alin. (2) Cod contravenţional.
Procesul contravenţional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în
privinţa lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripţie prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravenţional.
Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute
de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din
08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv
că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de
Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de
Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii
Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în
vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
Irimciuc Denis a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute
de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie
echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice pe un termen de 3 (trei) ani.
Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii
45
prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în
vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
Svistun Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute
de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie
echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice pe un termen de 3 (trei) ani.
Au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea inculpaților
Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.
Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Paciu Adriana a fost
admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea
Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului
material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, în
sumă de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei.
S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,
Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin
pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 (una mie cinci sute)
lei/lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de
către copil.
S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”
în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat
prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.
Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,
suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui
suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui
46
prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.
copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 (una sută mii) lei.
copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei (cincizeci mii) lei.
copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în
beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată,
suma de 16 000 (șaisprezece mii) lei.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și
Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,
beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului
material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, suma
de 29 893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei.
beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin
pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de
3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 (cincizeci
și patru mii) lei.
beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin
3 ani în sumă de 54 000 (cincizeci și patru mii) lei.
în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin
infracțiune, în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion,
cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150
000 (una sută cincizeci mii) lei.
47
S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion,
cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de
50 000 (cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion,
50 000 (cincizeci mii) lei.
în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat
prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui
Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,
suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui
S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui
beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru
asistență juridică, suma de 109 390 (una sută nouă mii trei sute nouăzeci) lei.
beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de
transport, suma de 20237 (douăzeci mii două sute treizeci și șapte) lei.
În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute.
4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că
judecînd cauza penală de învinuire a lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, prima instanţă a
respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele şi în mod
obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate apreciere legală din
punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.
În opinia instanței de apel, soluția primei instanţe referitor la achitarea
inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, este una întemeiată
și motivată și care se bazează pe probele cercetate pe caz, această soluție fiind
menținută fără modificări.
4.2. Pe de altă parte, instanța de apel a ajuns la concluzia, că judecând cauza
48
penală de învinuire a lui Crețu Gherghe în latura învinuirilor aduse în baza art. 233
alin. (1) Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, prima instanţă nu a respectat
normele procesuale ce ţin de întocmirea sentinţei prevăzute de art. 394 alin. (1)
pct. 1), 4) Cod de procedură penală, potrivit căror se reglementează, că partea
descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei
criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrşirii
ei, forma şi gradul de vinovăţie, motivele şi consecinţele infracţiunii; în cazul cînd o
parte a acuzaţiei este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta.
În acest sens instanța de apel a statuat, că deşi Crețu Gheorghe prin sentință
a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)
Cod penal, totodată în partea descriptivă a sentinţei adoptate prima instanță nu a
descris deplin faptele criminale, considerate ca fiind dovedite în acţiunile
inculpatului prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, neindicând modalitatea
comiterii infracțiunii și leziunile corporale stabilite la Paciu Sorin potrivit
raportului de expertiză, precum și motivele constatării parțial neîntemeiate a
acuzației depline aduse lui Crețu Gheorghe, după cum a fost formulată învinuirea.
La fel, deși prima instanță a stabilit parțial vinovăția lui Crețu Gheorghe în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI
din 21.12.2007, în vigoare la data comiterii infracțiunii), totodată nu a indicat deplin
faptele prevăzute de art. 233 Cod penal, ce țin de urmările prejudiciabile stabilite,
la fel nu a descris motivele constatării parțial neîntemeiate a acuzației depline
aduse lui Crețu Gheorghe, după cum i-a fost formulată învinuirea.
4.3. Cu referire la soluţia de achitare a inculpatului Lupu Ion de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,
instanța de apel a constatat, că deşi prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței
soluţia de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,
totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată
că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că
motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat.
La fel, deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpatului
Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2)
lit. b) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare din motivul
că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței
instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc elementele laturii
subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului, motivarea soluției
fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței.
În același timp, deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a
inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare din
motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea
49
sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii
lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea
adusă, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței.
Referitor la soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Lupu Ion
de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c)
Cod penal, instanța de apel a remarcat că prima instanță deși a indicat în
dispozitivul sentinței soluţia de achitare din motivul că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu
soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel
că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței.
În privința soluției privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,
instanța de apel a remarcat, că deși prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței
că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că
motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat.
Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332
alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare a
inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în
motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește
latura subiectivă a infracțiunii și interesul personal al inculpatului.
Totodată, adoptând soluţia de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, pe de o parte
prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare a inculpatului
din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă în motivarea
sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii
lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea
adusă.
Deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpatului
Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare a
inculpatului din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în
motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc
latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, soluție de altfel diferită de cea
adoptată referitor la inculpatul Lupu Ion în aceeași învinuire.
Referitor la achitarea inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a
remarcat că prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare a
50
motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește
un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că motivarea soluției
contrazice dispozitivul adoptat.
Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332
alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare a
motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc
elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului.
Totodată, deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpatului
Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare din motivul că
fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța
nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt
motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că
motivarea soluției contravine dispozitivului adoptat.
A mai reținut instanța de apel, că deşi prima instanță a adoptat soluţia de
achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței
că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel că motivarea
soluției contravine dispozitivului adoptat.
4.4. La fel, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind
compensarea prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și în motivarea sentinței s-a
pronunțat referitor la compensarea prejudiciului moral părţilor vătămate Paciu Ion
şi Paciu Galina și lui Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei,
în același timp, în dispozitivul sentinței instanţa de judecată a dispus încasarea unui
prejudiciu moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare.
Totodată, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind
compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26893 lei, instanța de apel a
stabilit că prima instanță greșit a calculat sumele pretinse, iar în dispozitivul
sentinței a dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29893 lei.
4.5. Ținînd cont de erorile stabilite, instanța de apel a considerat că prima
instanță nu a determinat motivat chestiunile pe care urmează să le soluționeze la
adoptarea soluției pe caz referitor la fiecare inculpat în parte și a omis să constate
aspecte importante la adoptarea sentinței.
51
Totodată, având în susținere prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2), 3), 4),
10), art. 385 alin. (2), (3), art. 394 alin. (3) pct. 1), 2), art. 396 alin. (1) pct. 1), 2),
art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia
admiterii apelurilor declarate, inclusiv din alte motive decît cele invocate, potrivit
art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu casarea parțială a sentinţei, cu
rejudecarea cauzei și pronunţarea unei noi hotărîri, conform ordinii stabilite
pentru prima instanţă.
4.6. Având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare a
inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, precum și în urma
constatării de către prima instanță ca fiind parțial neîntemeată acuzația adusă lui
Crețu Gheorghe, instanța de apel a admis cererea procurorilor participanți în
ședință în vederea respectării prevederilor legale, dispunând reluarea cercetării
judecătoreşti, cu cercetarea probelor în ședința instanței de apel.
Astfel, în şedinţa instanței de apel a fost audiat inculpatul Lupu Ion (f.d. 255
vol. 23), fiind cercetate și declarațiile acestuia date în prima instanță (f.d. 140-143
vol. 16); a fost audiat inculpatul Irimciuc Denis (f.d. 253 vol. 23) cu cercetarea
declarațiilor acestuia date în prima instanță (f.d. 76-83 vol. 16); a fost audiat
inculpatul Svistun Valeriu (f.d. 254 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor date de către
ultimul în fața primei instanțe (f.d. 105-113 vol. 16); a fost audiat inculpatul
Crețu Gheorghe (f.d. 258-268 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor acestuia depuse în
prima instanță (f.d. 127-139 vol. 16); a fost audiat succesorul părții vătămate
Paciu Adriana (f.d. 219-220 vol. 23) și cercetate declarațiile ultimei depuse în fața
primei instanțe (f.d. 219-221 vol. 14); a fost audiată partea vătămată Paciu Ion (f.d.
221 vol. 23) și verificate declarațiile acesteia depuse în prima instanță (f.d. 215-218
vol. 14); a fost audiat reprezentantul părții civilmente responsabile Rezervația
Naturală „Pădurea Domnească”, Acru Iurie (f.d. 256 vol. 23) și reprezentantul părții
civilmente responsabile Agenția „Moldsilva” Grosu Radu (f.d. 257 vol. 23, 249-250
vol. 17).
La fel, în ședința instanței de apel au fost audiați următorii martori:
- Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia
depuse în prima instanță (f.d. 165-167 vol. 15);
- Gorbaciov Iuri (f.d. 172-173 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului în
prima instanță (f.d. 211-212 vol. 15);
- Iftodi Dorin (f.d. 174-177 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia date
la faza urmăririi penale la cantonul Rezervației „Pădurea Domnească” din
13.02.2013 (f.d. 154-157 vol. 5) și celor depuse în prima instanță (f.d. 252-253
vol. 15);
- Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23), precum și cercetate declarațiile
ultimului depuse în cadrul urmăririi penale la 16.02.2013 (f.d. 158-161 vol. 5) cât
și în prima instanță (f.d. 186-187 vol. 15);
52
- Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui
martor depuse în cadrul urmăririi penale (f.d. 117 vol. 5). După citirea declarațiilor
depuse în cadrul urmăririi penale martorul Grosu Serghei în ședința instanței de
apel a declarat că depozițiile citite diferă de declarațiile depuse în instanța de apel,
deoarece colaboratorii Procuraturii i-au speriat că o să-i închidă și o să-i dea afară
din lucru dacă nu vor declara, astfel și a dat declarațiile respective, procurorul scria
așa cum considera de cuviință. Personal a fost amenințat de persoane necunoscute
că va fi dat afară din funcție dacă nu va da declarații corespunzătoare. La fel, au fost
cercetate și declarațiile martorului respectiv depuse în prima instanță (f.d. 172-174
vol. 15);
- Anton Ion (186-189 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului
respectiv depuse în cadrul urmăririi penale, la 19.01.2013 (f.d. 106-108 vol. 5), la
16.02.2013 (f.d. 110-113 vol. 5), a declarațiilor suplimentare ale martorului
Anton Ion depuse în cadrul urmăririi penale la 05.02.2013 (f.d. 114-116 vol. 5), cât
și a celor depuse în prima instanță (f.d. 169-170 vol. 15);
- Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia
- Mamai Mihail (f.d. 193-194 vol. 23), fiind citite și declarațiile acestuia
depuse în cadrul urmăririi penale la 19.01.2013 (f.d. 82-84 vol. 5), a celor
suplimentare depuse la 05.02.2013 (f.d. 86-88 vol. 5), precum și a celor din
13.02.2013 (f.d. 89-93 vol. 5), dar și a declarațiilor martorului depuse în prima
instanță (f.d. 143-145 vol. 15);
- Ciobanu Anatolie (f.d. 195-197 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui
martor depuse în cadrul urmăririi penale, la 12.01.2013 (f.d. 126-128 vol. 5), a celor
suplimentare din 06.02.2013 (f.d. 130-131, 132-136 vol. 5), precum și a
declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 189-192 vol. 15);
- Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestuia
depuse în cadrul urmăririi penale la 13.02.2013 (f.d. 149-152 vol. 5), cât și în prima
instanță (f.d. 227-228 vol. 15);
- Ifodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23) și verificate declarațiile acestuia depuse în
fața primei instanțe (f.d. 115-120 vol. 15);
- Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 2) și verificate declarațiile martorului
- Bucatari Serghei (f.d. 205-208 vol. 23) și verificate declarațiile ultimului
- Botnari Fiodor (f.d. 209-210 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestui
martor depuse în faza urmăririi penale la 16.01.2013 (f.d. 171-173 vol. 5);
- Țurcanu Victor (f.d. 211-214 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului
respectiv depuse la data de 19.01.2013 (f.d. 62-64 vol. 5), la data de 13.02.2013,
(f.d. 66-72 vol. 5), cât și a declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d.
53
137-141 vol. 15);
- Gherman Vasile (f.d. 215-218 vol. 23), cu verificarea declarațiilor ultimului
depuse și în faza urmăririi penale, la data de 12.01.2013 (f.d. 100-102 vol. 5),
suplimentar la data de 22.02.2013 (f.d. 104-105 vol. 5), cât și în prima instanță (f.d.
206-209 vol. 15);
- Jardan Nicolae (f.d. 222-225 vol. 23), precum și au fost citite declarațiile
ultimului depuse în prima instanță (f.d. 69-72 vol. 15);
- Căpăstru Gheorghe (f.d. 226-227 vol. 23), cu verificarea declarațiilor
martorului dat, care au fost depuse în prima instanță (f.d. 88-92 vol. 15);
- Căpăstru Victor (f.d. 228-230 vol. 23), precum și verificarea declarațiilor
ultimului depuse în prima instanță (f.d. 74-78 vol. 15);
- Croitoru Ion (f.d. 231-233 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui
martor în cadrul primei instanțe (f.d. 85-86 vol. 15);
- Praf Grigore (f.d. 234-236 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului
- Praf Mihail (f.d. 237-238 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor martorului
respectiv depuse în prima instanță (f.d. 53-55 vol. 15);
- Guzun Valeriu (f.d. 239-242 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor lui depuse
în prima instanță (f.d. 241-245 vol. 14);
- Buga Boris (f.d. 243-247 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor
- Sajin Ghenadie (f.d. 248-252 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui
martor depuse în prima instanță (f.d. 102-109 vol. 15).
La fel în ședința instanței de apel au fost cercetate înscrisurile solicitate de
participanții la proces:
volumul 1
- procesele-verbale din 11.01.2013 și 16.01.2013 de consemnare a celor
constatate privitor la infracțiunea depistată, raportul din 16.01.2013 (f.d. 31-33,
36-37, 38, 58-59, 60-61)
- raportul în ordinea art. 263 CPP adresat Prim adjunctului Procuraturii
Generale Pîntea A. din 15.02.2013 nr. 1, procesul-verbal din 15.02.2013 de
consemnare a celor constatate privitor la infracțiunea depistată (f.d. 70, 71);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.02.2012, cu schema și
planșa fotografică de cercetare la fața locului (f.d. 76-78, 79-102);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, cu plan-schemă
și planșa fotografică de cercetare suplimentară la fața locului (f.d. 103-104,
105-111);
- procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu
planșa fotografică (f.d. 114-115, 116-121);
- plan-schemă a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească”, schema cu
54
unghiul și distanța între punctele 3 și 1, între punctele 2 și 1 și alte scheme a
măsurărilor, cu tabel explicație a măsurărilor (f.d. 122-125, 130-134);
- cerere de chemare în judecată depusă de Paciu Adriana privind repararea
prejudiciului material și moral cauzat, cu anexă (f.d. 147-151, 152-161).
volumul 2
- procesul-verbal din 25.12.2012 privind efectuarea ridicării de la
cet. Buga Boris a obiectelor care au importanță pentru cauza penală și anume a
hainelor victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012 (f.d. 1,
2);
- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 26.12.2012, planșa
fotografică (f.d. 3, 4-18);
- procesul-verbal din 23.12.2012 de ridicare a glontelui confecționat din
aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la cet. Paciu S. (f.d.
20, 21);
- procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui
confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la
victima Paciu Sorin (f.d. 22, 23-25);
- copii xerox a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la
spitalizare, registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului
pentru anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36);
- fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin nr. 9066 (f.d. 37-96);
- copia registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni
și incidente CPR Fălești vol.11, registrului nr.1 de evidență a înștiințărilor
referitoare la infracțiuni CPR Fălești vol.3 început la 23.09.2012, registrului nr.1 de
evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni CPR Fălești început la 01.01.2013,
registrului de primire a fișelor de evidență primară și expedierea lor în
subdiviziunea de evidență a CPR Fălești (f.d. 98, 99-122);
- procesul-verbal din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun V. a armei de
vînătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12mm nr.III 8940911 cu care a participat
la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost
utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 124);
- procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la Crețu Gheorghe a armei
de vânătoare de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm și cartușele folosite la
vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 127);
- ordonanță din 27.12.2012 privind efectuarea ridicării de la cet. Buga Boris
a armei de vânătoare de model „Benelli” calibrul 12 mm, cu care acesta a participat
la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost
utilizate în cadrul vânătorii, procesul-verbal de ridicare din 27.12.2012 (f.d.
129-130, 131);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Praf Grigore a armei de
55
vânătoare de model „TOZ 13”, patru cartușe de calibrul 16 (f.d. 132-133);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Croitor Ion a armei de
vânătoare de model „Stoeger 2000 Cama” și patru cartușe cu care a participat la
vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 135-136);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Praf Mihail a armei de
vânătoare de model „MȚ 2112 P” și două cartușe de model „Takho” calibru 12 cu
care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 138-139);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Căpăstru Victor a
armei de vânătoare de model „TOZ 63” și patru cartușe de calibrul 16 cu care a
participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 141-142);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Jardan Nicolae a armei
de vânătoare de model „IJ 59” și trei cartușe de model „TAXO” calibrul 16 cu care a
participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 144-145);
- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Sajin Ghenadie a
armei de vânătoare de model „IJ 58” cu calibrul 16 mm și patru cartușe de model
„TAXO” calibru 16 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d.
147-148);
- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Nastas Iurie a armei
de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12 mm cu
care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 150-151);
- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Pleșca Ion a armei de
vânătoare cu țeavă lisă de model „IJ 27M” calibru 12 mm cu care a participat la
vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 152-153);
- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Zubco Valeriu a armei
de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Elegant” calibru 12 mm cu care a
participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 154-155);
- procesul-verbal de ridicare din 26.02.2013 de la cet. Railean Sergiu a armei
de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12x76 mm
cu care a participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 156-157).
volumul 3
- raportul de expertiză-medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (f.d. 2-3);
- ordonanță de ridicare din 16.01.2013 de la ÎS „Pulbere” mai multe cartușe
„Taxo” cu glonte trio, calibru 12 în calitate de mostre pentru cercetarea
comparativă (f.d. 19);
- raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria
BB 006321 (f.d. 28-55);
- planșa fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML
din 30.01.2013 (f.d. 56-75);
- raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376, planșa
fotografică la raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (f.d. 87-98);
56
- raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013 (f.d. 105-108);
- anexa nr. 1 la raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013
(f.d. 109-111);
- raportul de expertiză nr. 1005 din 25.03.2013, din care rezultă concluziile
(f.d. 116-120);
- raportul de expertiză nr. 2550 din 24.04.2013 (f.d. 129-130).
volumul 4
- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului
Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la
procesul-verbal (f.d. 41-47);
Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d.
56-57, 58-67);
- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris
la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d. 70-71, 72-78).
volumul 5
Praf Grigore la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la
Țurcan Victor la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la
- copia procesului-verbal de audiere a martorului Mamai Mihail din
19.01.2013 (f.d. 82-84);
- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu
aplicarea înregistrării foto din 26.03.2013 cu participarea martorului Mamai Mihail
și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața
locului (f.d. 96-97, 98-99);
- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 și
planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 164,
165-167);
- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu
aplicarea înregistrării video din 26.03.2013 cu participarea martorului Gherman A.
și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața
locului (f.d. 168-169, 170);
- copia extrasului din registru-listă (f.d. 180).
volumul 6
- copia procesului-verbal de ridicare din 11.02.2013 prin care au fost
ridicate procesul penal nr.20133700017 cu șase discuri cu înregistrări video și
audio, împachetate în plicuri sigilate cu ștampila CPR Fălești (f.d. 3-4);
57
- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013 prin
care s-a examinat procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești sub nr. 17 din
06.01.2013 ridicat prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013, materialul
procesului penal fiind compus din 125 file (f.d. 5-6);
- copia ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 08.02.2013 privind
internarea lui Paciu Sorin în spitalul raional Florești, din motivul lipsei elementelor
a careva infracțiuni din Codul penal (f.d. 9-13);
- copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă (f.d.
20-25);
- copia ordonanței din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea
corpurilor delicte la dosarul penal, registrul instructajului de protecție a muncii la
locul de muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de
evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr.103971,
copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 26, 27);
- copia registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă,
bilet nr.011795, factură fiscală, autorizație pentru recoltarea de mistreț, registrul
de evidență a formularelor cu regim special, factură de expediție (f.d. 28-44);
- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 (f.d. 45);
- copia registrului de înregistrare a licențelor de vînătoare (f.d. 46-48);
corpurilor la dosarul penal și anume biletul nr.011656, cotorul biletului nr.011656,
cotorul autorizației seria AA nr.003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria
nr.JJ0863005, copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013,
copia documentelor anexate (f.d. 49, 50-51, 52-57);
- copia scrisorii directorului Institutului de Zoologie al AȘM I.Toderaș din
05.02.2013 nr. 39/01 (f.d. 59-60);
- copia procesului-verbal de ridicare din 17.01.2013 din sediul Agenției de
stat „Moldsilva” a registrului de evidență a autorizațiilor privind efectuarea
vânatului în Rezervația „Pădurea Domnească” și exemplarul hărții zonei de
protecție integrală a rezervației (f.d. 74-75);
- copia ordinului nr. 106 din 23.05.2012 cu privire la instituirea zonei cu
protecție integrală în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” (f.d. 76-79);
- copia scrisorii șefului Departamantului Purice D. nr. 35/1-1658 din
12.11.12 (f.d. 80-81);
- copia scrisorii Societății Vînătorilor RM cu listele persoanelor deținători de
carnete de vînători (f.d. 91-92);
- copia Regulilor de securitate la vînătoare în Republica Moldova (f.d.
103-112);
- copia Registrului primirii-predării Serviciului de către Specialistul
Serviciului Dispecerat SPF „Călinești” (f.d. 113-129);
58
- copia răspunsului Agenției „Modsilva” nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d.
132);
- copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii
la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 137-139);
- copia ordinului nr. 38 din 05.02.2013 emis de către Agenției „Modsilva” cu
privire la organizarea anchetei de serviciu în cadrul ÎS RN „Pădurea Domnească”
(f.d. 140-141, 144);
- copia anexei ordinului nr. 168 privind cota de recoltare a mistreților în
fondurile de vânătoare ale Agenției „Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în
arii naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 147-150);
- extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN „Pădurea
Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151);
- copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 cu privire la angajarea lui Svistun V.
în funcția de inginer pază și protecția pădurii emis de RN „Pădurea Domnească” ÎS
(f.d. 158);
- copia contractului individual de muncă nr. 600/08 din 24.04.2008 încheiat
între Svistun V. și RN „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 160-163);
- copia fișei postului inginerului de pază și protecția pădurii nr. 27 din
23.04.2008 (f.d. 164-165);
- copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 privind transferul lui Irimciuc
Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură în funcția de director al RN „Pădurea
Domnească” (f.d. 177);
- copia cererii depusă de Irimciuc Denis privind transferul în funcția de
director al RN „Pădurea Domnească” (f.d. 178);
- copia Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale (f.d.
179-180);
- copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 în
privința lui Irimciuc Denis (f.d. 181-184);
- copia Statutului RN „Pădurea Domnească” ÎS din 04.10.1993 (f.d. 185-202);
- copia ordinului nr. 204 din 14.11.2012 emis de directorul Agenției
„Moldsilva” privind completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” (f.d. 203);
- copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor
de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate (f.d.
205-206);
- copia Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare
a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 64-71, 216-223);
- răspunsul RN „Pădurea Domnească” nr. 88 din 05.06.2012 adresat
Agenției „Moldsilva” la faxograma nr. 01-07/506 din 29.05.2012 referitor la cotele
de recoltare a vânatului în anul 2012 (f.d. 224);
59
- totalizator cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul forestier
gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 225);
- copiile fișelor de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier
gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS nr. 34 din 12.01.2012
(f.d. 226-242).
volumul 7
- procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea Vânătorilor și
Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe (f.d. 7, 8-9, 10-14);
- procesul-verbal privind efectuarea ridicării de obiecte și documente de la
Comisariatul de poliție sect. Botanica, mun. Chișinău a dosarului de evidență a
posesorului de arme în privința lui Crețu Gheorghe (f.d. 15, 16-17);
- permisul de armă nr. 126 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 18);
- permisul de armă nr. 475 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 19);
- dosar de evidență a posesorului de armă pe numele Crețu Gheorghe
(f.d. 20-47).
volumul 8
- copia raportului și procesului-verbal de autosesizare din 23.12.2012 a
procurorului Procuraturii r-lui Fălești, L. Țărnă (f.d. 19, 20);
- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, copia
schemei de cercetare la fața locului și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105);
- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema
și planșa fotografică (f.d. 106-109, 110-116);
- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, planșa
fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120, 121-128).
volumul 9
- copia ordonanței și procesul-verbal din 26.12.2012 privind ridicarea de
obiecte și documente de la Svistun V. a obiectelor care au importanță pentru cauza
penală și anume a armei de vânătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12 mm
Ш-8940911 cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012,
precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 1,
2);
- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013 (f.d.
4-5);
corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul
biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al
facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,
7-12);
- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.
13-14);
60
- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22);
- copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă la
Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, copia procesului-verbal de examinare
a obiectelor din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la
dosarul penal: Registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă,
Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, Registrul de evidență a
formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971, în calitate
de mijloace materiale de probă și păstrare la cauza penală (f.d. 23-27, 28, 29);
- copia Registrului de evidență a formularelor cu regim special a Agenției de
Stat pentru silvicultură „Moldsilva” (f.d. 30-33);
- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 34);
- copia Registrului de înregistrare a licențelor de vânătoare Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 35-37);
- copia informației nr. 01-6/09 din 10.01.2013 IMSP Spitalului raional
Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești (f.d. 39-43);
- copia informației nr. 35/7-882 din 01.03.2013 Direcției Supraveghere și
Control Frontierei de Stat adresată Procurorului, șef interimar al secției control
ierarhic superior și asistență metodică privind remiterea schemei Sectorului
Poliției de Frontieră „Călinești” (f.d. 45-46);
- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013, a
procesului penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești nr. 17 din 06.01.2013 ridicat
prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013 pe 125 file (f.d. 51-52);
- copia ordonanței din 14.04.2013 privind anexarea documentelor la cauza
penală nr. 2012378040, cuprinse în procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR
Fălești nr. 17 din 06.01.2013 pe 125 file (f.d. 53);
- răspunsul Societății vânătorilor din RM privind lista persoanelor
deținătoare de carnete de vânătoare (f.d. 61-62);
- copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr. 39/01
din 05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d.
66-67);
- copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului poliției Gori I.
adresat Ministerului Mediului nr. 6/118 din 15.01.2013 (f.d. 69);
- copia răspunsului nr. 04-05/74 din 16.01.2013 Ministrului Șalaru Gh.
adresat MAI RM (f.d. 70);
- copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului Poliției I.Gori adresat
Directorului general al Agenției „Moldsilva” I. Lupu, nr. 6/117 din 15.01.2013 (f.d.
71);
- copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr. 01-07/33 din
15.01.2013 (f.d. 72);
- copia răspunsului Șefului Departamentului Poliției de Frontieră D. Purice
61
adresat Directorului general Agenției „Moldsilva” nr. 35/1-1658 din 12.11.2012
(f.d. 78-79);
- copia răspunsului Șefului Departamentului Poliție MAI adresat
procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman, nr. 1373 din 14.02.2013
(f.d. 81-84);
- copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat Procuraturii mun. Chișinău
nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d. 87);
- copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva” nr. 168 din
14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012 (f.d. 88-90);
- copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012
referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției
„Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul
2012 (f.d. 91-94);
- copia actelor cu privire la numirea lui Lupu Ion în funcția de director
general al Agenției „Moldsilva” (f.d. 99-101);
- copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor
de vânătoare în zona de frontieră și cooperarea cu serviciile cointeresate (f.d.
114-115);
- copia certificatului de înregistrare a Rezervației Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS (f.d. 134);
- copia Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 31539 din
04.10.2011 cu privire la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 135);
- copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția „Moldsilva” cu
privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în
silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în funcția de
director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu 22.08.2011 (f.d.
136);
- copia Instrucțiunii de funcție a directorului al rezervației naturale (f.d.
138-139);
între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis (f.d. 140-143);
- copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 emis de directorul RN „Pădurea
Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcia de inginer pază și
protecția pădurii (f.d. 152);
între RN „Pădurea Domnească” și Svistun Valeriu (f.d. 154-157);
- copia fișei postului anexă la contractul de muncă nr. 27 din 23.04.2008 (f.d.
158-159);
- copia Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția pădurilor
aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162);
62
- copia informației privind componența Consiliului Științific al Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească” pentru anul 2012 (f.d. 163-164);
- copia Regulamentului Consiliului științific al Rezervației Naturale
„Pădurea Domnească” (f.d. 165-168);
- copia extrasului din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN
„Pădurea Domnească” din 19.07.2012 (f.d. 169);
- copia informației nr. 88 din 05.06.2012 adresată Agenției „Moldsilva”,
Secția de pază și protecția gospodăriei cinegetică d-lui Movileanu S. de către
directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” privind cotele de recoltare a
vânatului în anul 2012 (f.d. 171);
- copia totalizatorului cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul
forestier gestionat de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 172);
- copia Fișei de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier al
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” OS Călinești (f.d. 173).
volumul 10
- raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013 (f.d. 98-115
vol. 10).
volumul 11
- copia procesului-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor
martorului Svistun V. la locul infracțiunii, cu planșa fotografică (f.d. 57-59, 60-69);
martorului Buga Boris la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 81-82, 83-88).
volumul 12
martorului Praf Grigore la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 12-13, 14);
martorului Mamai Mihail la locul infracțiunii cu aplicarea mijloacelor foto, planșă
fotografică (f.d. 124-125, 126-127);
- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 cu
participarea lui A. Gherman, planșa fotografică (f.d. 198-199, 200-202);
martorului Gherman Andrian la locul infracțiunii cu aplicarea înregistrării video,
planșa fotografică (f.d. 203-204, 205).
volumul 14
- cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Adriana către
Crețu Gheorghe privind repararea prejudiciului material și moral cauzat, cu anexe
(f.d. 194-199).
volumul 15
- declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță (f.d. 4-11);
- declarațiile martorului Răilean Sergiu depuse în prima instanță (f.d.
63
13-16);
- declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță (f.d. 38-45);
- declarațiile martorului Pleșca Ion depuse în prima instanță (f.d. 80-83);
- declarațiile martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d.
132-135);
- declarațiile martorului Gordița Oleg depuse în prima instanță (f.d.
183-184);
- declarațiile martorului Guzun Oleg depuse în prima instanță (f.d. 203-204);
- declarațiile martorului Zalevschi Ghenadie depuse în prima instanță (f.d.
222-225);
- declarațiile martorului Șadurschi Alexei depuse în prima instanță (f.d.
247).
volumul 16
- declarațiile părții vătămate Paciu Galina depuse în instanța de judecată (f.d.
27-28);
- declarațiile martorului Andrieș Nicolae depuse în prima instanță (f.d.
40-44);
- ordonanță din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte
– tuburile și cartușele depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului din
25.12.2012 (f.d. 61);
- procesul-verbal al ședinței de judecată din 02.04.2014 de prezentare a
corpurilor delicte, potrivit cărui procurorul participant a prezentat corpurile
delicte și s-a anexat ordonanța din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare la
materialele cauzei penale a corpurilor delicte, fiind cercetate corpurile delicte (f.d.
62-67, 68);
- procesul-verbal al ședinței de judecată din 24.02.2014, potrivit cărui de
către acuzare s-au prezentat corpurile delicte (f.d. 20-24);
- declarațiile martorului Buga Vladislav depuse în prima instanță (f.d.
178-179);
- certificat prezentat de administratorul ÎS „Cartuș” mun. Chișinău, nr. 107
din 18.04.2013, prin care se confirmă faptul, că în baza contractelor și facturilor
importă și comercializează în permanență în rețeaua sa de comerț muniții cal. 12,
16 (glonț Trio), produse de compania „TAXO”, Ucraina (f.d. 190);
- declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță (f.d.
208-211);
- declarațiile expertului Zaborot Anatolie depuse în prima instanță (f.d.
213-214);
- declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima instanță (f.d.
216);
- declarațiile expertului Isac Valentin depuse în prima instanță (f.d. 218).
64
volumul 17
- raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012 (f.d. 21);
- raport de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62);
- cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Ion și Paciu Galina către
I. Lupu, Gh. Crețu, D. Irimciuc, V. Svistun, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația
Naturală „Pădurea Domnească”, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 77-84,
85-175);
- cererea depusă de Paciu Ion și Paciu Galina de concretizare a sumelor
prejudiciului material și moral în cererea de chemare în judecată depusă la
Judecătoria Fălești la 13.11.2014, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 206-207,
208-215).
volumul 22
- raspunsul ÎS „Cartuş” din care rezultă, că în perioada anilor 2011-2012,
întreprinderea de Stat „Cartuş” a importat cartuşe de tip „TRIO” de la
întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina, cartuşele de tip „TRIO”, importate
din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova. După
procurarea cartuşelor de tip „TRIO”, consumatorii le utilizează în scopurile
prevăzute de legislaţie (sport, vînat) (f.d. 24);
- raspunsul președintelui Societății Vânătorilor şi Pescarilor din Republica
Moldova din 10.07.2017 (f.d. 83);
- raportul de expertiză nr. 3646 din 16.07.2013 (f.d. 110, 112-115);
- procesul-verbal de examinare din 22.07.2013 a telefonului mobil de model
Samsung, care se afla în posesia cet. Paciu Sorin la 23.12.2012, ridicat de la
succesorul părţii vătămate Paciu Adriana la 13.02.2013, precum şi un purtător
optic de informaţii de model „Emtec” anexă la raportul de expertiză nr. 3646 din
16.07.2013 (f.d. 116-117);
- raportul de expertiză extrajudiciară a Centrului tehnico-criminalistic și
expertize judiciare a IGP nr. 34/12/1-R-1117 din 27.03.2018 (f.d. 164-166).
4.7. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de
apel reținut că inculpatul a fost pus sub învinuire pentru faptul că el a săvârşit
lipsirea de viaţă din imprudenţă a unei persoane în următoarele circumstanţe:
La 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76
a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a
Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, în zonă de
frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale
protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervaţii
ştiinţifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de
stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervaţia ştiinţifică
sunt interzise activităţi ce pot conduce la dereglarea evoluţiei fireşti a proceselor
65
nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se
consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum şi cu încălcarea
legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la
linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la
vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societăţii Vânătorilor şi
şi 85; Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin Ordinul directorului
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59,
62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenţiei „Moldsilva” nr. 168 din
14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, pct. pct. 6 şi
10; ordinul directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească” a
Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vînătorii la
mistreţi în anul 2012, pct. pct. 4 şi 6, a participat în calitate de vânător - ţintaş
împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire
penală la vânatul ilegal de mistreţi.
În cadrul vânatului ilegal, aproximativ la ora 11:30 min., schimbând din
propria iniţiativă locul său de poziţionare în calitate de vînător - ţintaş, a efectuat
mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de
tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanţelor rotunde din
tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semi-automată cu ţeavă lisă de
model „MŢ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecţionată industrial la
uzina de armament din or. Tula, Federaţia Rusă, deţinută legal, considerând în mod
uşuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deşi putea şi
trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care
a fost internat în Spitalul raional Făleşti, unde în urma leziunilor provocate la
25.12.2012 a decedat.
Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012,
decesul cet. Paciu Sorin a survenit în urma plagii penetrante a abdomenului prin
lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea
hemoperitoneului, anemiei organelor interne, şocului posthemoragic, care au putut
fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere şi se referă la categoria
leziunilor corporale grave, periculoase pentru viaţă.
Astfel, Creţu Gheorghe a fost pus sub învinuire că a comis prin acțiuni
intenționate o infracţiune prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică: „Lipsirea
de viaţă din imprudenţă”.
4.7.1. Deși inculpatul Crețu Gheorghe în ședințele judiciare nu a recunoscut
vina sa în comiterea infracțiunii de lipsire de viață din imprudență a lui Paciu Sorin,
66
instanța de apel a considerat că declarațiile de nerecunoaștere a vinovăției se
combat prin cumulul de probe cercetat, astfel că vina inculpatului în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, se demonstrează prin
elementele de fapt dobândite din mijloacele de probă rezultate din acțiunile
procesuale petrecute pe caz, din declarațiile părților vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina, a succesorului victimei Paciu Adriana, din depozițiile martorilor,
declarațiile și concluziile experților, înscrisurile administrate pe caz, cercetate în
ședința instanței de fond, cît și de apel, la cercetarea cărora inculpatul a avut acces
deplin și nu a fost îngrădit, și anume:
- declarațiile părții vătămate Paciu Ion date în prima instanță, susținute în
instanța de apel (f.d. 215-218 vol. 14, f.d. 221 vol. 23); declarațiile succesorului
părții vătămate Paciu Adriana date în prima instanță și susținute în instanța de apel
(f.d. 219-221 vol. 14, f.d. 219-220 vol. 23); declarațiile părții vătămate Paciu Galina
depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 27-28 vol.16);
declarațiile martorului Sajin Ghenadie date în prima instanță și în instanța de apel
(f.d. 102-109 vol. 15, f.d. 248-252 vol. 23); declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,
date în prima instanță și susținute în ședința instanței de apel (f.d. 105-113 vol. 16,
f.d. 254 vol. 23); declarațiile martorului Buga Boris, date atît în ședința instanței de
apel, cît și în prima instanță (f.d. 234-240 vol. 14, f.d. 243-247 vol. 23);
- volumul 1: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, cu
schema și planșa fotografică, potrivit căruia a fost examinat locul din parcela 76
subparcela A al cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al
masivului forestier al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” din raionul
Făleşti, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare soldată cu rănirea cet. Paciu
Sorin, în cadrul cercetării la faţa locului fiind depistate şi ridicate tuburi de cartușe,
care au fost împachetate și sigilate (f.d. 76-102); procesul-verbal de cercetare la
fața locului suplimentar din 12.01.2013, cu planul-schemă și planșa fotografică,
fiind cercetate suplimentar locurile amplasării victimei Paciu Sorin, a lui
Sajin Ghenadie, a lui Svistun Valeriu, a lui Creţu Gheorghe şi a lui Buga Boris. Cu
ajutorul detectorului de mine „Vallon”, în preajma locurilor indicate au fost
depistate şi ridicate 2 obiecte din metal, un tub de cartuș (f.d. 103-111);
- procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu
participarea specialistului inginerului cadastral al OCT Fălești, cu planșa fotografică
şi planuri schemă anexate a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească” (f.d.
114-125, 130-134).
Instanța de apel a conchis, că din circumstanțele indicate potrivit
procesului-verbal respectiv, cu schemele întocmite, se confirmă, că în direcția
victimei Paciu Sorin (indicat în schema grafică cu poziția nr.1) s-a tras anume din
poziția lui Crețu Gheorghe (indicat în schema grafică cu poziția nr. 3).
Potrivit măsurărilor efectuate în cadrul cercetării la fața locului nominalizate,
67
indicate în procesul-verbal respectiv, s-a stabilit, că Crețu Gheorghe se afla
poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), moment
enunțat în tabelul întocmit, fapt menționat și de martorul Sajin Ghenadie în
declarațiile sale, care a declarat că în partea dreaptă terenul era unul drept, iar în
partea din față era vale, pe Svistun Valeriu îl vedea integral, iar pe Crețu Gheorghe
numai de la jumate în sus, locul unde era amplasat Crețu Gheorghe la vînătoare se
afla în văgăună și că imediat după împușcătură l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu fața
spre ei, pe când Svistun Valeriu stătea cu spatele, ceea ce denotă că tragerea a fost
efectuată de către Crețu Gheorghe, momente enunțate și prin declarațiile date de
inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară, precum și reflectate potrivit
procesului-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului petrecute cu
Svistun Valeriu și cu Sajin Ghenadie.
Faptul că a fost efectuată împușcătura în direcția victimei Paciu Sorin anume
din direcția țintașului Crețu Gheorghe se confirmă și prin nivelul constatat inclus în
tabelul întocmit în cadrul cercetării la fața locului, anexat la procesul-verbal de
cercetare la fața locului cu măsurările efectuate, care indică că Crețu Gheorghe se
afla poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), fiind
sprijinite prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, care a declarat despre aflarea lui
Crețu Gheorghe la nivel mai jos comparativ cu el și Paciu Sorin și că împușcătura în
direcția lui Paciu Sorin a fost din partea lui Crețu Gheorghe, precum și prin
declarațiile martorului Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și însuși a
inculpatului Crețu Gheorghe, care a declarat că locul unde a fost poziționat de
Svistun Valeriu se afla în văgăună.
În același timp, măsurările respective privind poziționarea lui
Crețu Gheorghe, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), sunt
întărite și prin declarațiile martorului Nicolae Andrieș, medic chirurg la ÎMSP
„Spitalul raional Fălești”, care a efectuat intervenția chirurgicală lui Sorin Paciu,
care fiind audiat în ședința primei instanțe, a declarat că: „intrarea glontelui faţă de
cuibul în care a fost găsit în corpul lui Paciu Sorin se afla undeva cu 2-3 centimetri
mai jos”, declarațiile respective fiind verificate în ședința instanței de apel.
La fel, în rezultatul măsurărilor efectuate pe caz în cadrul cercetării la fața
locului din 15.01.2012, a fost întocmită schema generală și schema detaliată
/mărită/ a traiectoriei pe secțiuni, reieșind din locul de aflare a țintașului
Crețu Gheorghe, spre locul de aflare a victimei Paciu Sorin dedusă din deteriorările
produse pe ramurile de arțar canadian, astfel, din analiza traectoriei indicată în
aceste scheme, rezultă că în direcția victimei Paciu Sorin s-a tras din direcția
țintașului Crețu Gheorghe (f.d. 124, 125 vol.1).
În opinia instanței de apel vinovăția lui Crețu Gheorghe se demonstrează și
prin elementele de fapt constatate din:
- volumul 2: procesul-verbal de examinare din 26.12.2012 a hainelor
68
victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012, cu planșa
fotografică (f.d. 3-18, 19); procesele-verbale din 23.12.2012 și 26.12.2012 de
ridicare și examinare a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în
urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin (f.d. 21, 22-25, 26); copii xerox
a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la spitalizare,
registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului pentru
anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36); fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin
nr. 9066 în original (f.d. 37-96); procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la
Crețu Gheorghe a armei de vînătoare cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12
mm și cartușele folosite la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 126-127, 128);
- volumul 3: raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 a
cadavrului cet. Paciu Sorin (f.d. 2-3); procesul-verbal de ridicare din 16.01.2013 de
la magazinul ÎS „Pulbere” a 25 cartușe „Taxo” cu glonte trio, calibrul 12 în calitate
de mostre pentru cercetarea comparativă (f.d. 19-21); raportul de expertiză
complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ și nr. 8 a
Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-55); planșa
fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013
(f.d. 56-75); raportul de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB
006376 (f.d. 75-86, 87-98); raportul de expertiză medico-legală al Centrului de
Medicină Legală nr. 237 din 26.02.2013 (f.d. 105-108, 109-111);
- volumul 4: copia procesul-verbal de verificare a declarațiilor martorului
Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de
verificare la fața locului a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie (f.d. 41-47); copia
procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul
infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de verificare la fața locului a
declarațiilor martorului Svistun V. (f.d. 56-57, 58-67); copia procesului-verbal de
verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii din 17.01.2013
cu anexă (f.d. 70-71, 72-78);
- volumul 6: copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea
Domnească” ÎS (f.d. 137-139); copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 cu anexa
privind cota de recoltare a mistreților în fondurile de vînătoare ale Agenției
„Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în arii naturale protejate de stat, anul
2012 (f.d. 144-150); extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al
RN „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151); copia ordinului nr. 204 din
14.11.2012 emis de directorul Agenției „Moldsilva” privind completarea ordinului
nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”
(f.d. 203); copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea
zonelor de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate
(f.d. 205-206);
69
- volumul 7: procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea
Vînătorilor și Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe cu anexă
(f.d. 7-9, 10-14, 2-47);
- volumul 15: declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță,
verificate în ședința instanței de apel (f.d. 4-11); declarațiile martorului
Răilean Sergiu depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d.
13-16); declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță și verificate
în ședința instanței de apel (f.d. 38-45); declarațiile martorului Pleșca Ion depuse
în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 80-83); declarațiile
martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d. 132-135);
- declarațiile date de martorul Andrieş Nicolae în prima instanță și citite în
instanța de apel (f.d. 40-44, vol.16); declarațiile martorului Buga Vladislav depuse
în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 178-179 vol. 16);
declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță și verificate în
ședința instanței de apel (f.d. 208-211 vol. 16); declarațiile expertului
Zaborot Anatolie depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel
(f.d. 213-214 vol. 16); declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima
instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 216 vol. 16); declarațiile
expertului Isac Valentin depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței
de apel (f.d. 218 vol 16);
- volumul 17: raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012
privind cercetarea a 6 fragmente de organe prelevate de la cadavrul lui Paciu Sorin
(f.d. 21); raportul de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62
vol. 17).
Instanța de apel a reținut, că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, care
a fost nemijlocit alături de victima Paciu Sorin în toată perioada vânătorii, rezultă,
că imediat după momentul producerii împușcăturilor și cînd Sorin i-a spus că este
rănit a văzut personal că Crețu Gheorghe se afla cu fața spre locul unde se afla el cu
Sorin, că i-a strigat lui Crețu Gheorghe ce face că a tras în el, aceste declarații sunt
sprijinite ferm de declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, participant și
responsabil de vânătoare și care se afla în același grup de vânători, care a declarat
că a văzut poziția lui Crețu Gheorghe la momentul împușcăturilor produse, imediat
după împușcăturile produse la vânătoare a auzit un strigăt în spate, „naşule ajutor
sunt rănit”, când a auzit strigătele stătea cu faţa înspre vecinul din stânga Crețu,
Crețu aflîndu-se cu fața spre el, ulterior când l-a întrebat Crețu Gheorge a răspuns
că a împușcat cu trio, din aceste declarații se dovedește că împușcătura în direcția
lui Paciu Sorin a fost din locul aflării lui Crețu Gheorghe.
Potrivit instanței de apel, aceste declarații sunt sprijinite prin
procesele-verbale de cercetare la fața locului cu schemele întocmite, prin
concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz, întărite prin declarațiile
70
experților, care au confirmat concluziile expuse potrivit rapoartelor de expertiză la
efectuarea căror au participat.
Astfel, instanța de apel a constatat din probele cercetate, că anume în urma
împușcăturilor produse de Crețu Gheorghe din arma folosită de Crețu Gheorghe cu
nr. xxxxx, cu ţeava lisă, cu calibrul 12, model „MŢ 21-12” a fost rănit Paciu Sorin,
totodată glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenţiei chirurgicale
s-a constatat că are aceeaşi componenţă chimică cu gloanţele extrase din cartuşul
de model „TAXO ТРИО”, ridicat de la Creţu Gheorghe, iar în urma examinării,
potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 a glontelui confecționat din aliaj metalic
depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, s-a
stabilit, că glontele reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul
de 1 cm, pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2).
Mai mult, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din
25.12.2012 a cadavrului cet. Paciu Sorin rezultă concluziile:
„Decesul cet. Paciu Sorin a.n. xxxxx a survenit în urma plăgii penetrante a
abdomenului prin lezare cu armă de foc cu lezarea organelor interne abdominale cu
dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, şocului posthemoragic, la
ce indică datele documentelor medicale şi necropsiei cadavrului.
Aceste leziuni corporale conform datelor documentelor medicale prezentate,
au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin o tragere şi se referă la categoria
leziuni corporale grave, periculoase pentru viață.
Conform datelor documentelor medicale orificiul de întrare este localizat pe
linia iliacă stînga a peretelui abdominal-plagă cu diametrul 2,0 cm.
Dintre leziunile corporale depistate şi cauza decesului se prevede legătură
cauzală directă (f.d. 2-3 vol. 3).”
Totodată, concluzia instanței de apel se bazează și pe concluziile rapoartelor
de expertiză complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ
și nr. 8 a Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75
vol. 3), raportului de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376
(f.d. 75-98 vol. 3), raportului de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d.
53-62 vol. 17).
Astfel, conform concluziilor experților evidențiate în raportul de expertiză
nr. 154-161 din 30.01.2013, s-a stabilit, că glonțul extras din corpul victimei
Paciu Sorin, prezentat spre examinare a fost tras din armă de vînătoare cu ţeavă
lisă de calibrul 12,0 mm.
Aceiași experți au conchis, că arma cu nr. xxxxx, prezentată la examinare
experților, în urma ridicării de la Crețu Gheorghe, face parte din categoria armelor
de foc de vânătoare semi-automată, cu ţeava lisă, cu calibrul 12, model „MŢ 21-12”,
la fel că glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenţiei chirurgicale are
aceeaşi componenţă chimică cu gloanţele (3 buc.) extrase din cartuşul de model
71
„TAXO ТРИО”, ridicat de la Creţu Gheorghe.
În concluzie, instanța de apel a menționat că din probele cercetate rezultă
acționarea din partea lui Crețu Gheorghe din imprudență la momentul împușcării
din arma deținută încărcată și cu folosirea cartușelor cu gloanțe rotunde de model
Taxo-Trio, împușcând în direcția aflării liniei trăgătorilor, unde se aflau
Sajin Ghenadie și Paciu Sorin, anume un astfel de glonte a fost depistat în corpul lui
Paciu Sorin și de la leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin,
ultimul a decedat la data de 25.12.2012 în urma plăgii penetrante a abdomenului
prin lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea
hemoperitoneului, anemiei organelor interne, şocului posthemoragic, pricinuite
prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel decesul lui Paciuc Sorin fiind în
legătură cauzală cu acțiunile imprudente prejudiciabile ale lui Crețu Gheorghe.
Ţinînd cont de practica judiciară referitor la calificarea fapelor prevăzute la
art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că prin probele
administrate se demonstrează că Crețu Gheorghe a comis faptele incriminate sub
formă de lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin. Astfel, vătămările
corporale constatate la Paciu Sorin au fost provocate prin acţiunile imprudente ale
lui Crețu Gheorghe, care nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor
sale, aflîndu-se la vînătoare și folosind arma de foc încărcată cu gloanțe „Taxo Trio”
rotunde, nu a prevăzut posibilitatea că poate fi produsă rănirea unui om, în urma
cărora să survină decesul acestuia, deși fiind vînător cu acte în regulă, trebuia și
putea să le prevadă, la caz fiind prezent anume raportul cauzal dintre acţiunile lui
Crețu Gheorghe şi urmările care au survenit – decesul lui Paciu Sorin.
Instanța de apel a accentuat, că Crețu Gheorghe a acționat din imprudență,
ultimul, deși fiind vânător și se afla la vânătoare, folosind armă de foc, cunoscând
că acțiunea sa poate avea ca rezultat rănirea unor persoane, nu şi-a dat seama de
caracterul prejudiciabil al acţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii
urmărilor prejudiciabile, nu s-a asigurat că prin acțiunile sale pot avea loc accidente
cu oameni, deși folosind arma încărcată, trebuia şi putea să prevadă survenirea,
astfel în conduita inculpatului Crețu Gheorghe este prezentă fapta de lipsire de
viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ceea ce duce implicit la tragerea la
răspundere penală a inculpatului.
Instanța de apel a accentuat, că potrivit învinuirii formulate lui
Crețu Gheorghe, acuzatorul de stat a indicat că prin acțiunile sale intenționate
Crețu Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică
„lipsirea de viață din imprudență”, însă la acest aspect instanța a punctat că, latura
subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață din imprudență, în care este învinuit
Crețu Gheorghe, prin definiție nu poate fi exprimată prin vinovăție sub formă de
intenție (directă sau indirectă), dar se exprimă numai în vinovăție sub formă de
imprudență, care la rîndul ei poate fi exprimată în neglijență sau încredere
72
exagerată. Totodată, în opinia instanței de apel o asemenea învinuire contravine
prevederilor art. 17 Cod penal, unde legislatorul a definit expres infracțiunea
săvîrșită cu intenție.
Instanța de apel a remarcat, că declaraţiile inculpatului Crețu Gheorghe prin
care nu recunoaşte vinovăţia sa nu pot fi luate în consideraţie în favoarea
inculpatului, deoarece nu combat situaţia stabilită pe cauză de constatare a
vinovăţiei inculpatului în lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, aceste
declaraţii ale inculpatului fiind în contrazicere cu probele existente pe cauză care
demonstrează vina inculpatului în faptele incriminate, declaraţiile fiind apreciate
ca un drept al inculpatului, care nu poate fi îngrădit. Totodată, faptul
nerecunoaşterii vinei sale de către inculpat nu poate echivala cu achitarea
persoanei, din moment ce probele cercetate, în cumul, demostrează cu certitudine
vina inculpatului în faptele incriminate.
Cu referire la argumentele apărării prin care a fost invocat că nu este clară
forma imprudenței adusă spre învinuire inculpatului, instanța de apel a menționat,
că la calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind
necesară la individualizarea pedepsei. Or, încrederea exagerată denotă un grad mai
ridicat de pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz
făptuitorul prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o
evite, pe când în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii
morții în prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea.
În cazul lui Crețu Gheorghe acuzarea a fost adusă în lipsirea de viață din
imprudență a unei persoane, și anume în faptul că Crețu Gheorghe, aflându-se la
vânătoare și folosind armă de foc, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă
accidente cu oameni, a acționat imprudent împușcând în direcția aflării lui
Paciu Sorin, ca rezultat acesta fiind rănit, această modalitate fiind caracteristică
neglijenței, cât și în parte încrederii exagerate.
Totodată, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută susținerea
apărării că acuzarea nu a indicat care formă de imprudență este în acțiunile
inculpatului, deoarece în ordonanța de punere sub învinuire se indică că
Crețu Gheorghe a săvârșit lipsirea de viață din imprudență, că Crețu Gheorghe la
23.12.2012 în cadrul vânătorii a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei
trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, din arma de foc,
considerând în mod ușuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a
prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind
rănit Paciu Sorin.
4.7.2. Referitor la învinuirea adusă inculpatului cu privire la încălcarea
anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538
din 25.02.1998, potrivit căreia Rezervația „Pădurea Domnească” se atribuie la
categoria „Rezervaţii ştiinţifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor
73
naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în
rezervaţia ştiinţifică sunt interzise activităţi ce pot conduce la dereglarea evoluţiei
fireşti a proceselor naturale, în special, vînatul, instanța de apel a considerat că
acuzarea este neîntemeiată.
În acest sens instanța de apel a menționat, că potrivit pct. 1, 2, 3 din Hotărârea
Guvernului cu privire la crearea Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească”
nr. 409 din 02 iulie 1993 (cu modificările ulterioare) s-a hotărât, inclusiv :
1. Se înfiinţează Rezervaţia naturală de stat „Pădurea Domnească” în baza
ocolului silvic Balatina (parcelele 6; 8-10; 23-36; 38; 40-50, raionul Glodeni) şi a
ocolului silvic Călineşti (parcelele 8-9; 12 şi 13, raionul Glodeni şi parcelele 16; 17
subparcelele 1-19; 21-27; parcelele 18-43, raionul Făleşti) din cadrul gospodăriei
silvice Glodeni, cu suprafaţa totală de 5389 ha, delimitând în interiorul ei o zonă cu
regim absolut de circa 1000 hectare, cu aprobarea Regulamentului Rezervaţiei
naturale de stat „Pădurea Domnească” şi Regulamentului cu privire la zona de
protecţie a Rezervaţiei naturale de stat „Pădurea Domnească” (anexa nr.1 şi nr.2).
2. Se creează în jurul teritoriului rezervaţiei naturale de stat „Pădurea
Domnească” o zonă de protecţie cu lăţimea de 1,5 km, în funcţie de conturul
hotarelor naturale ale drumurilor, terenurilor agricole şi localităţilor. Delimitarea
hotarelor se va efectua în comun cu organizaţiile cointeresate.
3. Rezervaţia naturală de stat „Pădurea Domnească” se subordonează
Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”.
Potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993,
Regulamentului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, art. 13 p. 8) se indică,
că în cadrul Rezervaţiei se permite:
8) reglarea numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor şi
păstrării speciilor specifice atât pădurilor de luncă şi biotopurilor mlăştinoase din
zonă, cât şi întregului ecosistem.
La fel, potrivit art. 7 p. 4 al anexei nr. 2 al Regulamentului zonei de protecție
a Rezervației naturale „Pădurea Domnească” se indică, că se permite:
4) extragerea (scoaterea) surplusului de animale din complexul faunistic al
Rezevaţiei în scopul răspândirii lor pe alte teritorii şi în gospodăriile cinegetice ale
republicii, precum şi reglarea numerică a lor prin intermediul captării şi vânatului
în modul stabilit.
Potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate
de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că fondul ariilor
protejate constă din următoarele categorii de obiecte şi complexe naturale:
1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaţionale de
Conservare a Naturii, printre care se indică: a) rezervaţie ştiinţifică.
Potrivit art. 105 alin. (1) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate
de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, părţi integrante ale prezentei legi sînt:
74
anexa nr.1 - Rezervaţiile ştiinţifice.
Conform anexei nr. 1 la Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 „Rezervațiile științifice”, la rubrica „Nr. crt.”
este indicat cifra „5”, iar la rubrica „Denumirea” este indicat „Pădurea Domnească”,
amplasamentul raioanele Glodeni și Fălești.
Astfel, prin aprobarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, legiuitorul a atribuit Rezervația naturală
„Pădurea Domnească” la categoria rezervațiilor științifice, aceasta având la situația
din 23 decembrie 2012 statut de rezervație științifică.
În același timp, potrivit Statutului înregistrat la Camera Înregistrării de Stat,
în redacție nouă, la 15 decembrie 2005, Rezervația a fost reînregistrată ca
Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (volumul 6, f.d. 185-202).
Potrivit art. 26 lit. e) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de
stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că în rezervaţia
ştiinţifică sunt interzise activităţile ce pot conduce la dereglarea evoluţiei fireşti a
proceselor naturale, printre care vânatul.
Totodată, conform art. 25 lit. d) din aceeași Lege, în vigoare la data
infracțiunii incriminate, se indica, că în rezervaţia ştiinţifică, excepţie făcând zonele
cu protecţie integrală, sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale
pentru menţinerea echilibrului ecologic.
Potrivit pct. 28 din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin Legea
regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1998 (anexa nr. 1), în varianta în
vigoare la data faptei incriminate, se indica, că pe teritoriul republicii este permisă
vânătoarea sportivă şi de amatori, vânătoarea în scopul stabilirii, reglementării
efectivului de animale şi selecţiei lor, precum şi în scopuri ştiinţifice,
cultural-educative, estetice şi pentru trofee.
Potrivit pct. 29 din același Regulament se reglementează, că modul şi
mijloacele de efectuare a vânătorii se stabilesc de către Departamentul Protecţiei
Mediului Înconjurător în comun cu Asociaţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”
şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de
vânat care urmează să fie împuşcat.
Din extrasul procesului-verbal al ședinței Consiliului științific al Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012, rezultă, că la ședința respectivă
la ordinea de zi au fost aduse la cunoștință rezultatele inventarierii efectivului de
vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că efectivul de mistreți calculat la
suprafața rezervației întrece densitatea optimă, din motivul neajunsului sursei de
hrană mistreții devastează câmpurile agricole din preajma rezervației, pricinuind
pagube enorme deținătorilor de terenuri agricole, fiind hotărât de a lua act de
informația prezentată și de a transmite informația secției pază și protecție a
Agenției „Moldsilva” (vol. 4 f.d. 151).
75
La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea
Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea
vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din
16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile
fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea
Domnească” – 35 unități.
Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director
general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că
ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal
nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 şi Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu
privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind
stabilirea modului, termenilor şi limitelor de recoltare a mistreţului în sezonul de
vânătoare al anului 2012, precum şi în baza propunerilor privitor la recoltarea
vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a
acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a
următoarelor chestiuni:
1. De a deschide vânătoarea la mistreţi în perioada de la 18.11.2012 până la
30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenţia „Moldsilva”, conform
limitei şi termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).
2. În Rezervaţiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” şi
în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecţie şi de reglare numerică a
mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervaţiei şi a
fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentaţi în toate
zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform
autorizaţiilor eliberate de Agenţia „Moldsilva” (fără plată).
Organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţii se pune în sarcina
conducătorilor Rezervaţiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul
Fagului” şi arendaşilor.
4. Vânătoarea sportivă şi de amatori se permite cu autorizaţii eliberate de
Agenția „Moldsilva”, prin intermediul unităţilor silvice subordonate. Pentru fiecare
grup de vânători sportivi, de către persoana responsabilă din ocolul silvic sau
administrația unităţii silvice, se eliberează un bilet (permis) pentru o zi de
vânătoare. În bilet se indică numărul autorizaţiei înregistrate, specia de vânat,
componența grupului de vânători, posesorul autorizației, precum și persoanele
responsabile de vânătoare. Toţi participanţii la vânătoare vor fi instruiţi obligatoriu
cu Regulile de securitate de către persoana responsabilă din cadrul unităţii silvice
şi se vor semna în registrul corespunzător.
5. De stabilit costul unei autorizaţii pentru mistreţ în mărime de 2500 lei
pentru 2 (două) zile de vînătoare (sîmbătă şi duminică), iar a unui bilet la
76
autorizaţie – 250 lei pentru o zi de vânătoare. Plata se efectuează la unitatea silvică
pentru care s-a eliberat autorizaţia. Lucrătorilor serviciului silvic de stat şi
arendaşilor terenurilor de vânătoare din fondul forestier biletele se eliberează
gratuit.
6. Vânătoarea se desfăşoară numai în prezenţa lucrătorilor serviciului silvic
de stat (preferabil din domeniul vânatului).
Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul
gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de
rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători.
10. Se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în
zilele cu vizibilitatea redusă (ceaţă, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu
cîini neînregistraţi în carnetele de vânător, precum şi în alte cazuri prevăzute de
Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; tirul asupra mistreţului
cu cartuşe cu poşuri (alice cu 0 6,25-9,0 mm).
12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru
ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanţilor la vânătoare.
12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanţii la vânătoare
privitor la regulile şi măsurile de securitate la vînătoare cu depunerea semnăturii
în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.
12.3. Autorizaţia se închide imediat la locul de împuşcare a mistreţului,
înainte ca acesta să fie încărcat în unitatea de transport.
12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza
veterinară şi colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină
conform „Programului complex de măsuri de combatere şi profilaxie a pestei
clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002.
12.5. Carnea de mistreţ dobândită în rezervaţiile naturale să se
comercializeze la preț de piaţă.
12.8. De activizat lupta cu braconajul şi de asigurat respectarea tuturor
cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoştinţa serviciului silvic
de stat (f.d. 144 vol. 6).
În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,
precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul
vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat
în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat
nemijlocit și în ordinul emis.
Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost
pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și
vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume
77
în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de
vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a vânatului în ariile
protejate de stat în anul 2012.
Totodată, vânătoarea s-a efectuat în baza autorizațiilor eliberate gratuit, fiind
petrecută de persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor,
Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,
Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin, care erau angajați ai
Rezervației Științifice „Pădurea Domnească”, doar Paciu Sorin și Irimciuc Denis au
participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, toți ceilalți participanți în
calitate de gonași sau țintași la vânătoare dețineau carnete de vânător, fapte
confirmate prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92
vol. 6).
În afară de aceasta, ce ține de calificarea vânătorilor ca experimentați,
instanța de apel a indicat, că o astfel de noțiune lipsește în Regulile de securitate la
vânătoare, cît și în alte acte normative ce reglementează procedura de petrecere a
vânătorii și a statutului vânătorilor.
Potrivit pct. 3.4 din Statutul Asociației Obștești „Societatea vânătorilor și
pescarilor din Republica Moldova”, se indică, că toți vânătorii sunt membrii
asociației, iar calitatea de membru al asociației poate fi dobândită numai după
susținerea examenului de vânător, fără a fi însă definită noțiunea de vânător
experimentat.
Reeșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că sectorul
masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, pe teritoriul
căruia a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu este loc interzis pentru vânătoare
în vederea reglării numerice, după cum a invocat cu caracter de declarație
acuzarea.
Mai mult, din declarațiile martorului Bucatari Serghei, șeful Secției științe din
cadrul Rezervației „Pădurea Domnească”, cu vechime în funcție de peste douăzeci
de ani se constată, că toate vânătorile care se petrec în Rezervația „Pădurea
Domnească” sunt de reglare numerică, fiind petrecute cu acordul Consiliului
științific al rezervației.
Anume că Consiliul științific al Rezervaței „Pădurea Domnească” la ședința
din 19.07.2012 a hotărât de a lua act de informația prezentată privind rezultatele
inventarierii efectivului de vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că
efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă, cu
transmiterea informației secției pază și protecție a Agenției „Moldsilva”.
Mai mult, legislația în vigoare nu prevedea reglementarea procedurii de
efectuare a reglării selective a numărului de animale, moment enunțat și de către
directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Ștințe a Moldovei, potrivit
78
scrisorii nr. 39-01 din 05.02.2013 (vol. 6 f.d. 59-60).
Astfel, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei prin
scrisoarea enunțată, a comunicat, că există Regulamentul gospodăriei cinegetice
(Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipseşte procedura legalizată de
efectuare a reglării selective a numărului de animale.
În același timp, lipsa unui regulament care ar legaliza procedura de efectuare
a reglării selective a numărului de animale, la data producerii faptelor, nu poate fi
interpretată în defavoarea inculpatului Crețu Gheorghe.
Având în susținere prevederile art. 389 alin. (1) şi (2), coroborat cu art. 8
alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis, că din probele
cercetate reiese, că vînătoarea din 23 decembrie 2012 s-a desfășurat în scopul
reglării selective a numărului de animale, fiind organizată și supravegheată
desfășurarea ei de conducerea Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și
s-a desfășurat în Rezervația „Pădurea Domnească”, moment permis și prin
Hotărîrea Guvernului RM nr. 606, și în care nu este interzisă desfășurarea vînătorii
în scopul reglării numerice a numărului de animale.
4.7.3. Referitor la învinuirea adusă privind încălcarea de către
Crețu Gheorghe a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I din
Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se
legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează,
instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit pct. 35 lit. a) din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin
Legea regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1995, se reglementează, că se
consideră vânătoare ilicită (braconaj):
a) vânătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vânător sau fără autorizaţia de
deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vânătoare, cu carnetul de vânător
nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea
normelor stabilite de recoltare a vânatului în locuri şi termene interzise, precum şi
în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie,
licenţă, cu arme de vânătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu
încălcarea legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se
efectuează.
Astfel, din norma respectivă reiese, că se consideră vânătoare ilicită
(braconaj): vânătoarea fără autorizaţie; vânătoarea fără carnet de vânător sau fără
autorizaţia de deţinere portarmă şi de folosire a armei de vânătoare; vânătoarea cu
carnetul de vânător nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparţine altei persoane;
cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vânatului; vânătoarea în locuri şi
termene interzise; vânătoarea în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fişă
pentru recoltare), autorizaţie; vânătoarea cu arme de vânătoare ce aparţin altei
79
persoane fizice sau juridice; vânătoarea cu încălcarea legislaţiei şi a modului de
vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează.
În conformitate cu pct. 36 al anexei nr. 1 la Legea regnului animal, se interzice
orice vânătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animale şi păsări, în
rezervaţii ştiinţifice, branişti, parcuri naţionale, zone de agrement, precum şi în
raza de 2 km după hotarele oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, în raza de
500 m de la marginea altor localităţi.
În sensul dat referitor la locul vânătorii, instanța de apel a menționat, că locul
stabilit pentru vânătoarea din 23 decembrie 2012 a fost Rezervația științifică
„Pădurea Domnească”, teritoriu enunțat și prin hotărârea Guvernului RM nr. 606
din 15.08.2012.
Potrivit pct. 10 din Regulamentul Rezervației „Pădurea Domnească” aprobat
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 409 din 02 iulie 1993 se indică,
că sistemul de măsuri sanitare şi de restabilire a vegetaţiei, de captivare şi vânare
a animalelor se examinează de Consiliul ştiinţific al Rezervaţiei, fiind coordonat şi
aprobat de către Departament.
După cum s-a enunțat, la data de 19 iulie 2012 Consiliul științific al ÎS
Rezervației „Pădurea Domnească” a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul că
efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă și,
din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole
din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri
agricole.
La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărârea
cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 nr. 606 din 15.08.2012
(publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele
de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, inclusiv în
Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități.
La fel, referitor la locul vânătorii, instanța de apel a indicat, că conform
autorizației seria AA nr. 003404 și autorizației seria AA nr. 003405, valabile de la
data de 23.12.2012 pînă la 23.12.2012, vînătoarea din 23.12.2012 a fost autorizată
pentru petrecerea în fondul de vânătoare (pădurea) Călinești, ocolul silvic Călinești,
ÎS Rezervația „Pădurea Domnească” (f.d. 39, 54 vol. 6).
Totodată, asupra legalității desfășurării vânătorii în Rezervația științifică
„Pădurea Domnească” ca loc al desfășurării vânătorii, instanța de apel s-a expus că
locul petrecerii vânătorii din 23.12.2012 nu a fost constatat ca loc interzis, astfel că
este neîntemeiată invocarea participării lui Crețu Gheorghe la vânătoare anume în
loc interzis.
Privind pretinsa încălcare a legislației, imputată lui Crețu Gheorghe, instanța
de apel a mai indicat, că acuzarea nu a evidențiat clar care anume încălcări ale
legislației au fost admise nemijlocit în aspectul respectiv de Crețu Gheorghe, astfel
80
că învinuirea dată este neconcretă și se exclude.
Referitor la modalitatea vânătorii desfășurate în Rezervația „Pădurea
Domnească”, aceasta este reflectată în ordinul directorului Agenției Moldsilva, cât
și directorului Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 (f.d. 137-138 vol. 6), cu indicarea
despre petrecerea de către vânători și gonași, cu următoarele interdicții: cu
folosirea armelor ghintuite; în zilele cu vizibilitate redusă (ceață, ninsori
ambudente, în amurg); cu cîini; împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei
(scroafelor conducătoare) și cu cartușuri cu poșuri (alice) cu diametru 6,25-9,0
mm), care nu au fost constatate ca încălcate de către Crețu Gheorghe, astfel că
învinuirea este neîntemeiată.
4.7.4. Cu privire la invocarea aflării în zona de frontieră și încălcării de către
Crețu Gheorghe a Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32
alin. (1) potrivit cărei se reglementează, că vânătoarea de-a lungul frontierei de
stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este
interzisă, instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), în vigoare
la data faptei incriminate, se indica, că vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe
o adîncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă.
Conform art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), se
reglementează, că frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală
sau convenţională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia
Republica Moldova îşi exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele
acvatice, subterane, aeriene şi care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră
la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de
frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Pe fluvii şi pe celelalte ape
curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin tratatele încheiate de Republica
Moldova cu statele vecine, respectându-se principiul dreptului internaţional,
conform căruia frontiera de stat trece pe mijlocul şenalului navigabil principal, iar
pe apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de арă.
Potrivit art. 2 al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se stabileşte şi se
modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte, respectându-se principiile şi normele unanim
recunoscute ale dreptului internaţional.
Conform art. 3 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova se reglementează,
că frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, respectându-se principiile și
normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Art. 5 alin. (1) din Constituție prevede că, frontiera de stat se stabilește în
81
tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine și se marchează în teren
cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea și marcarea frontierei
de stat în teren se ratifică de către Parlament.
Potrivit art. 5 alin. (2) al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se
trasează:
a) pe uscat – pe liniile distinctive de relief;
b) pe sectoarele acvatice – pe linie dreaptă, frântă sau curbă, de la un semn
de frontieră la altul, precum urmează:
- pe sectoarele navigabile – pe mijlocul râului ori pe mijlocul braţului său, pe
mijlocul şenalului navigabil principal sau pe talvegul râului;
- pe sectoarele nenavigabile – de regulă, pe axa care uneşte punctele de ieşire
a frontierei de stat la malurile bazinului de apă sau pe mijlocul pânzei de apă a
bazinului.
În sensul expus, frontierele de stat ale Republicii Moldova sunt consfințite
prin lege organică, în conformitate cu prevederele tratatelor încheiate cu statele
vecine.
Republica Moldova a încheiat cu Ucraina tratat cu privire la frontiera de stat,
semnat la 18.08.1999, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea
nr. 343 – XV din 12.07.2001, întrat în vigoare din 12.07.2001, prin care s-a stabilit
în art. 5, că frontiera de stat pe teren se marchează cu semne de frontieră clar
vizibile.
La 08.11.2010 a fost semnat Tratatul de frontieră cu România, ratificat de
Parlamentul Republicii Moldova la 28.06.2013.
Deși potrivit legislației în vigoare se reglementează, că semnele de marcare a
frontierei trebuie să fie clar vizibile, în urma cercetării probelor propuse de
acuzare, nu s-a constatat prezența dovezilor care să confirme constatarea semnelor
de marcare a frontiereri de stat în zona unde a fost petrecută vânătoarea din
23.12.2012.
Totodată, din declarațiile inculpaților și martorilor audiați, participanți la
vânătoare, cât și a probelor scrise, nu s-a constatat că la locul petrecerii vânătorii
în regiunea de frontieră erau prezente semne de marcare a frontierei în locurile
unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, precum și de interzicere a vânătorii.
Faptul participării inculpatului Crețu Gheorghe la data de 23 decembrie
2012, la vînătoare anume în zona de frontieră, pe o adîncime de 500 metri de la
linia frontierei de stat către interior, după cum a indicat acuzarea, nu este
confirmată prin probe, nefiind prezentată nicio dovadă scrisă a locului desfășurării
acțiunilor încriminate inculpatului în raport cu locul amplasării râului Prut
(frontiera naturală).
Mai mult, din declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor date în cadrul
ședințelor judiciare, reiese, că în locul unde a avut loc vânătoarea nu erau semne de
82
interzicere a vânătorii, la fel că fiind opriți de persoane în haine de camuflaj, după
verificarea actelor, le-a fost permisă trecerea.
În acest sens instanța de apel a menționat că nu poate reține ca probă
declarațiile martorului Anton Ion date în instanța de apel, unicul din martori, care
a declarat, că goana la vânătoare a avut loc în apropiere de frontiera de stat care nu
este marcată, dar cunoaște că este frontieră, deoarece este vecin cu cantonul
respectiv, goana a avut loc la 200 metri de frontiera de stat, deoarece în sensul dat
nu sunt confirmate prin alte probe, iar careva măsurări care să confirme distanța
enunțată nu au fost efectuate, aceste declarații fiind contrazise de celelalte mărturii
a martorilor.
Totodată, instanța de apel a menționat și faptul, că din scrisoarea
Departamentului Poliției de Frontieră rezultă, că șeful adjunct al sectorului Poliției
de Frontieră „Călineşti” a fost informat personal de către şeful Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” la data de 21.12.2012 despre desfăşurarea unei vânători la
data de 23.12.2012 şi 25.12.2012 în zona de frontieră respectivă (f.d. 11-112
vol. 6).
Potrivit ordinului „Cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012
„Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012”, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova” precum şi în scopul coordonării sectoarelor de pădure aflate în limitele
zonei de frontieră unde se planifică de efectuat vânătoarea la mistreţi, şi
neadmiterii încălcării regimului de frontieră de stat, s-a ordonat:
-1. Directorilor unităţilor silvice subordonate Agenţiei „Moldsilva”:
-1.1. De a respecta întocmai prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu
privire la frontiera de stat a Republicii Moldova”.
-1.2. Până la data de 15.11.2012, prin ordinul întreprinderii de numit
persoana responsabilă pentru coordonarea şi delimitarea sectoarelor de pădure în
limitele zonei de frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreţi în
anul 2012.
-1.3. Coordonarea şi delimitarea sectoarelor de pădure în limitele zonei de
frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreţi în anul 2012 de
efectuat în comun cu Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Poliţiei de
Frontieră.
A notat instanța de apel, faptul că nu au fost delimitate sectoarele în limitele
zonei de frontieră unde a fost planificată vânătoarea, iar faptul că lipsesc semne de
interzicere a vânătorii nu poate fi pusă în vina lui Crețu Gheorghe, mai ales că nu el
a fost persoana responsabilă privind delimitarea sectoarelor de pădure în limitele
zonei de frontieră unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, astfel că în sensul dat
învinuirea a fost considerată neîntemeiată.
În opinia instanței de apel nu a fost probat faptul aflării lui Crețu Gheorghe la
83
locul desfășurării acțiunilor incriminate, în zona de frontieră, anume în adâncimea
de 500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece careva dovezi certe nu au fost
prezentate, mai ales că măsurări potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața
locului care să dovedească petrecerea vânătorii pe o adâncime anume de 500 metri
de la linia frontierei nu au efectuate pe caz, astfel de dimensiuni nefiind reflectate
nici într-un act procesual întocmit pe caz.
Mai mult, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din
25 decembrie 2012 (f.d. 76-78 vol. 1), ca punct de pornire a cercetării a constituit
nu apa de frontieră (porțiunea de apă curgătoare sau stătătoare pe care trece linia
frontierei de stat), dar o bornă silvică, despre care nu se cunoaște la ce distanță este
amplasată de la apa de frontieră. Totodată, din cele indicate în procesul-verbal nu
reiese că vânătoarea a avut loc anume de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime
de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, totodată martorii audiați și
probele scrise nu dovedesc aceste circumstanțe invocate de acuzare.
În același timp, în ședința judiciară atât în instanța de apel, cât și de fond,
nimeni din inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis,
cât și martorii audiați nu au confirmat că vânătoarea a avut loc la 500 metri de la
linia frontierei de stat, după cum s-a invocat.
Totodată faptul că au fost verificați participanții la vânătoare de către poliția
de frontieră nu demonstrează că locul unde s-a petrecut vânătoarea a fost anume
la adâncimea de 500 metri de la linia frontierei de stat.
4.7.5. Cu referire la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a Regulilor
de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al
Societății Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor
Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii,
instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul
Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor şi Pescarilor din
Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul
1993, în vigoare la momentul petrecerii vănătorii din 23.12.2012, se reglementa
următoarele:
- Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este
cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei
arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul
vânătorii.
În sensul dat, instanța de apel a considerat că acuzarea nu a indicat prin ce
anume a admis Crețu Gheorghe încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată
nefiind de fapt stabilită încălcarea nemijlocită de către Crețu Gheorghe a
prevederilor respective, invocate în mod abstract de către acuzare, astfel că
acuzarea este fără temei și a fost exclusă.
84
Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 se indică, că: linia
trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine
de pădure, etc.).
În sensul invocat de acuzare a încălcării respective de către Crețu Gheorghe,
instanța de apel a stabilit, că acuzarea nu a indicat prin ce se manifestă vina
nemijlocit a inculpatului Crețu Gheorghe în formarea liniei trăgătorilor.
Potrivit pct. 61 din același Reguli se reglementează, că conducătorul îi
plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători,
controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă.
Responsabil de petrecerea vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor,
marcarea liniei trăgătorilor a fost, potrivit probelor cercetate, Svistun Valeriu, și nu
Crețu Gheorghe, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este neîntemeiată și se
exclude.
Totodată, instanța de apel a constatat că este întemeiată imputarea încălcării
de către inculpatul Crețu Gheorghe a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare
nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu
țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.
Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat
cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru
calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au
fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”,
GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost
procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic
„CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate
pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134
vol. 1).
Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața
locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre
p. 1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla
Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel că Crețu Gheorghe a tras din
arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri,
ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO
TRIO” fiind depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, astfel că este dovedită
acuzarea în sensul dat.
Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind
încălcarea pct. 85 din Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul
Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, potrivit cărora se
85
reglementează, că se interzice:
-1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de
pândă înainte de sfîrșitul goanei;
-2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere
determinat;
-3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea
ricoșează sub un unghi mai mare;
-4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la
sfârșitul goanei;
-5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin;
-6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș;
-7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele
în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).
În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită
învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe a admiterii încălcărilor pct. 85
subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste
hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului
Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și din elementele de fapt
dobîndite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare,
concluziile rapoartelor de expertiză, se dovedește că Crețu Gheorghe a efectuat
împușcături din arma de foc, rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor
în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, Crețu Gheorghe fiind văzut de
Sajin Ghenadie cu arma îndreptată în direcția locului trăgătorilor, astfel
Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în afara hotarului sectorului de
tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, în urma cărui fapt ultimul a
decedat.
Astfel, potrivit pct. 75 și 76 din Regulile de securitate la vânătoare în
Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al Societăţii
Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, se indică, că:
- hotarele sectorului de tragere trebuie marcate prin repere pe teren și să
constituie un unghi nu mai mic de 45 de grade în dreapta și în stânga trăgătorului.
- La vînătoarea cu gonași tragerea se admite în limitele indicate sau în afara
lor. Dacă animalul sparge linia trăgătorilor sau dacă gonașii se află la o distanță mai
mică de 200 metri, tragerea nu se face decât după ce animalul trece peste linia
trăgătorilor. Vânătorul se întoarce în cazul acesta la 180 de grade și împușcă în
limitele sectorului de tragere, adică sub un unghi de 45 grade în dreapta și în stânga
sa de la perpendiculara pe linia trăgătorilor.
Din procesele-verbale de cercetare la fața locului, cât și declarațiile
martorului Sajin Ghenadie, inculpaților Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe, reiese,
că Sajin Ghenadie a fost plasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, la fel din
86
declarațiile lui Sajin Ghenadie se constată, că anume în spatele lui Sajin Ghenadie
se afla victima Paciu Sorin.
Explicația detaliată anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului
(f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1), indică, atât distanța dintre p. 1, unde la vânătoare se
afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla Crețu Gheorghe, stabilită ca 89,697
metri, cît și faptul că Paciu Sorin, aflat în imediata apropiere de țintașul
Sajin Ghenadie, se afla în linia țintașilor.
Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată
cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul
intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se
constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor.
În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie
2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul
efectuării împuşcăturii se afla faţă de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi
de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3).
Astfel, prin probele cercetate se constată, că Crețu Gheorghe a efectuat
tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de
tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a
inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale
de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a
declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.
În aspectul invocat, instanța de apel a considerat că din probele cercetate se
constată încălcarea de către Crețu Gheorghe a pct. 85 subp. 2) al Regulilor privind
interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de
tragere determinat, ca rezultat, în urma acțiunilor inculpatului Crețu Gheorghe în
timpul efectuării împușcăturilor a fost rănit Paciu Sorin, care se afla nemijlocit
lângă țintașul Sajin Ghenadie.
Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită și folosirea la vânătoarea din
23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde, contrar prevederilor
Regulilor enunțate în pct. 85 p. 3), care indică că este interzisă folosirea gloanțelor
rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare.
Astfel, din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe a folosit la vînătoarea
din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt
evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului –
glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției
chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a
stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu
diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25
vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a
folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.
87
Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a
fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și
nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321, din care rezultă că glontele extras din
corpul victimei în rezultatul intervenţiei chirurgicale are aceeaşi componenţă
chimică cu gloanţele (3 buc.) extrase din cartuşul de model „TAXO ТРИО”, ridicat
de la Creţu Gheorghe (f.d. 28-75 vol. 3).
În rest, ce ține de invocarea că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile art. 85
din Regulile nominalizate privind: schimbarea locurilor din proprie inițiativă,
precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei; părăsirea locului
de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei; tragerea
asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra
animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înaintea și în
timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele în stare de ebrietate la vânătoare
nu sunt admise), instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată acuzarea,
deoarece în sensul dat nu s-a stabilit admiterea de către Crețu Gheorghe a acestor
încălcări, astfel că acuzarea în această parte a fost exclusă.
Instanța de apel a mai notat, că acuzarea, nu a prezentat nici o probă care ar
fi demonstrat faptul că Crețu Gheorghe și-ar fi schimbat din proprie inițiativă sau
ar fi părăsit locul său înainte de sfârșirea goanei, nimeni din persoanele aflate în
apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie, Svistun Valeriu, Buga Boris
nu au declarat că Crețu Gheorghe și-a schimbat locul de aflare sau că ar fi părăsit
locul său indicat de Svistun Valeriu înainte de sfîâșirea goanei, din contra fiind
constatat că Crețu Gheorghe a părăsit locul său doar după ce s-a anunțat de
persoana responsabilă că vânătoarea a luat sfârșit în urma rănirii lui Paciu Sorin.
Astfel, din declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe rezultă, că ultimul a
declarat, că împuşcăturile efectuate la vânătoare au fost dintr-un singur loc, de la
locul poziţionării, iar tuburile de cartuşe au rămas jos, aşa cum le arunca
mecanismul armei spre dreapta, pentru a se convinge dacă unul din mistreţi a fost
doborât, a făcut un pas şi ridicându-se puțin și-a aruncat privirea în direcţia unde
era primul mistreţ doborât, însă imediat Svistun Valeriu i-a făcut semn cu mîna să
stea locului și el a rămas la locul amplasării.
Aceste declarații sunt sprijinite și prin declarațiile date de inculpatul
Svistun Valeriu, care a declarat, că „după împuşcarea mistreţului Crețu Gheorghe
s-a pornit înspre mistreţul doborât, însă i-a cerut printr-un semn să se întoarcă înapoi
și Crețu Gheorghe s-a întors înapoi”, astfel aceste declarații nu denotă însă că
Crețu Gheorghe și-a schimbat de fapt locul, astfel că rezultă că Crețu Gheorghe a
rămas în același loc.
Totodată, potrivit proceselor–verbale de cercetare la fața locului din
25.12.2012, 12.01.2013 și din 15.01.2013, nu este consemnată schimbarea locului
de poziționare a lui Crețu Gheorghe.
88
La fel, nici alte probe cercetate nu indică despre faptul că la vânătoare
Crețu Gheorghe și-a schimbat din proprie inițiativă locul de poziționare ca țintaș,
indicat de Svistun Valeriu.
Instanța de apel a remarcat, că nu a fost constatat că Crețu Gheorghe a admis
părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul
goanei, în sensul dat nefiind probată acuzarea prin careva dovezi, nici persoanele
participante la vânătoare în apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie,
Svistun Valeriu, Buga Boris, fiind audiați, nu au declarat că Crețu Gheorghe a părăsit
locul de pândă și că s-a apropiat de mistreț pînă la sfârșitul goanei, fiind cu caracter
de declarație acuzarea în sensul dat.
Referitor la invocarea încălcării ce ține de tragerea asupra animalului care se
îndreaptă spre pândașul vecin, precum și tragerea asupra animalului care a căzut
de la împușcătura altui pândaș, instanța de apel a indicat, că din declarațiile
martorilor Buga Boris, Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin probele
scrise cercetate nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a tras asupra mistrețului care se
îndrepta spre pândașul vecin, cât și că a tras asupra unui animal căzut de la
împușcătura altui țintaș, în sensul dat acuzarea fiind nefondată.
Totodată a fost considerată neîntemeiată și acuzarea adusă inculpatului
Crețu Gheorghe în folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice,
deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că
Crețu Gheorghe a consumat înaintea și în timpul vînătorii din 23 decembrie 2012
băuturi alcoolice și că s-a aflat în stare de ebrietate alcoolică, în sensul dat acuzarea
fiind cu caracter de declarație.
4.7.6. Referitor la acuzația adusă lui Crețu Gheorghe în încălcarea
Instrucţiunii de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66,
67, instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit pct. 59 din Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică
că: este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege de sine stătător
locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii.
În acest sens instanța de apel a remarcat, că acuzarea de fapt nu a indicat în
învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe prin ce s-a manifestat încălcarea
respectivului punct din partea inculpatului Crețu Gheorghe.
Totodată, în ședința judiciară nu s-a constatat, că inculpatul Crețu Gheorghe
la vânătoarea din 23.12.2012 s-a schimbat cu numerele, că și-a ales de sine stătător
locul sau că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii.
În ședința judiciară de fapt s-a stabilit prin declarațiile inculpatului
Svistun Valeriu, cît și a inculpatului Crețu Gheorghe, că locul amplasării lui
Crețu Gheorghe în timpul vânătorii a fost indicat de persoana responsabilă
89
Svistun Valeriu, totodată nimeni din martorii audiați nu a declarat că
Crețu Gheorghe și-a ales personal locul sau că și-a schimbat cu numerele, precum
și că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii, în sensul dat acuzarea fiind
neconfirmată.
În contradictoriu, inculpatul Svistun Valeriu a declarat, că personal a arătat
lui Crețu Gheorghe locul aflării la vânătoare, fapt demonstrat și prin mențiunile
evidențiate din procesul-verbal de cercetare la fața locului, astfel că învinuirea
respectivă se exclude.
Potrivit pct. 62 din Instrucţiunea de protecţie a muncii nominalizată se
indică, că: e interzisă tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de
tragere, interzicere identică cu subp. 2 din p. 85 din Regulile de securitate la
vînătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății
Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în
1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice: tirul de-a lungul liniei
trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că este valabilă
motivarea instanței de apel anume la încălcarea respectivă expusă anterior.
Astfel, în ședința judiciară s-a constatat prin declarațiile martorului
Sajin Ghenadie, a lui Buga Boris, precum și declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,
precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu
schemele, explicațiile și planșa foto anexate, că anume Crețu Gheorghe a efectuat
tragerea din arma de foc, ca urmare fiind rănit Paciu Sorin, care se afla lângă
țintașul Sajin Ghenadie, amplasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, astfel se
constată că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături în direcția liniei țintașilor, unde
se afla Paciu Sorin, totodată peste hotarele sectorului de tragere determinat,
moment motivat de instanța de apel, astfel că în sensul dat instanța de apel a
considerat dovedită învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 62
din Instrucţiunea de protecţie a muncii nominalizată.
directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se
reglementează, că: pentru evitarea rănirii gonașilor vânătorul este obligat să
cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii.
Ținînd cont de faptul stabilirii de către prima instanță că în direcția lui
Paciu Sorin a fost tras de către Crețu Gheorghe din arma deținută de ultimul,
instanța de apel a constatat încălcarea prevederilor p. 64 al Instrucțiunii de
protecție a muncii de către Crețu Gheorghe, care participând la vânătoare și fiind
obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii, în sensul dat nu a
cercetat locul și direcția împușcăturii, ca rezultat, acționând din imprudență și
împușcând din arma de vânătoare deținută, încărcată cu glonte rotund „Taxo-Trio”,
din imprudență a admis rănirea lui Paciu Sorin.
90
directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică,
că: în timpul vânatului cu hăitași a mistrețului tragerea din armă cu țeavă netedă se
efectuează cu cartuș cu glonț la o distanță nu mai mare de 50 metri.
Respectiva interzicere din Instrucțiune coincide cu interzicerea reglementată
de Regulile de securitate la vânătoare în pct. 79, care indică că: la goana de mistreți
se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai
mult de 50 metri, încălcare constatată de instanța de apel în acțiunile inculpatului
Crețu Gheorghe, cu motivarea corespunzătoare, astfel că este valabilă motivarea la
chestiunea dată expusă anterior.
Faptul că glontele de model „Taxo-Trio”, împușcat de Crețu Gheorghe la
23.12.2012 din arma de vânătoare deținută a rănit pe Paciu Sorin, aflat la distanța
de 89,697 metri, moment dovedit cert prin explicația detaliată anexată la
procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1),
demonstrează, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul
aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,
astfel este dovedită învinuirea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a p. 66 din
Instrucțiunea aprobată la 26.12.2002.
Conform art. 67 al aceleiași Instrucțiuni se indică, că: folosirea glontelui
rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri mari.
În sensul dat, instanța de apel a considerat că este dovedită acuzarea adusă
inculpatului Crețu Gheorghe privind folosirea glontelui rotund, anume că s-a
demonstrat prin probele cercetate că la vânătoare Crețu Gheorghe a folosit cartușe
„Taxo Trio”, care sunt de formă rotundă, fapt evidențiat prin examinarea glontelui
extras din corpul lui Sorin Paciu, din care rezultă că glontele examinat este de formă
rotundă, cu planșa fotografică.
Această interzicere este identică cu încălcarea enunțată în p. 85 pct. 3 din
Regulile de securitate la vânătoare, încălcare stabilită în acțiunile inculpatului
Crețu Gheorghe și motivată anterior.
4.7.7. Cu referire la acuzarea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a
ordinului directorului general al Agenţiei „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu
privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, pct. pct. 6 şi 10, instanța
de apel a reținut, că partea acuzării nu a adus o învinuire clară în sensul dat, nefiind
specificat care anume încălcare din p. 6 și 10, a admis Crețu Gheorghe.
Astfel, potrivit ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți
în anul 2012, se indică, printre altele, următoarele chestiuni:
6. Vânătoarea se desfăşoară numai în prezenţa lucrătorilor serviciului silvic
de stat (preferabil din domeniul vânatului).
Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul
gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de
rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători.
91
10. Se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în
zilele cu vizibilitatea redusă (ceaţă, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu
cîini neînregistraţi în carnetele de vânător, precum şi în alte cazuri prevăzute de
Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; aflarea în fondul de
vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceştia pot fi reţinuţi
şi trataţi conform legislaţiei în vigoare; împușcarea femelelor care se află în fruntea
ciurdei (scroafele conducătoare); tirul asupra mistreţului cu cartuşe cu poşuri
(alice cu 6,25-9,0 mm).
În sensul dat, instanța de apel a constatat, că invocarea încălcării p. 6 privind
faptul petrecerii vînătorii în prezența lucrătorilor serviciului silvic de stat nu poate
fi reținută inculpatului Crețu Gheorghe, deoarece nu Crețu Gheorghe a fost
desemnat responsabil de rezolvarea acestei chestiuni, totodată vânătoarea din
23.12.2012 a avut loc în prezența lucrătorilor Serviciului silvic de stat, asfel că
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor,
Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,
Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați în
cadrul Rezervației științifice „Pădurea Domnească” și doar Paciu Sorin și
Irimciuc Denis nu dețineau carnete de vînători, chestiune care însă nu ținea de
răspunderea lui Crețu Gheorghe.
Totodată, din probele cercetate prezentate de acuzare nu s-a stabilit, că grupa
de vânătoare în care a participat Crețu Gheorghe a avut mai mult de 10 țintași și
mai mult de 8 gonași, mai mult decât atât, nu în sarcina lui Crețu Gheorghe a fost
formarea grupelor de vânătoare, astfel că această învinuire este nefondată.
Referitor la încălcarea p. 10 din ordin instanța de apel a menționat, că nu a
fost constatată folosirea armei ghintuite de către Crețu Gheorghe, care a participat
la vânătoarea din 23.12.2012 cu armă lisă, fapt confirmat și prin concluziile
raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30.01.2013, din care reiese, că arma cu
nr. „xxxxx”, ridicată la 28.12.2012 de la Creţu Gheorghe, face parte din categoria
armelor de foc de vânătoare semi-automată, cu ţeava lisă, cu calibrul 12, model „MŢ
21-12”, confecţionată industrial la uzina de armament din or. Tula, Rusia.
La fel nu a fost stabilit prin probele cercetate că în ziua de 23.12.2012 a fost
vizibilitate redusă, în sensul dat nefiind constatat că vânătoarea a avut loc pe timp
cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vănătoarea fiind
finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați,
cît și prin probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul
raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40
(f.d. 37 vol. 2).
La fel, în opinia instanței de apel sunt absolut neîntemeiate acuzațiile aduse
lui Crețu Gheorghe în încălcarea p. 10 privind interzicerea vânătorii cu cîini
neînregistraţi în carnetele de vânător, precum şi în alte cazuri prevăzute de
92
Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova, privind aflarea în
fondul de vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceştia pot
fi reţinuţi şi trataţi conform legislaţiei în vigoare, privind împușcarea femelelor care
se află în fruntea ciurdei (scroafele conducătoare), în sensul dat în ședința judiciară
nefiind adusă nici o dovadă, respectivele interziceri nefiind stabilite ca încălcate de
Crețu Gheorghe.
Cât privește invocarea încălcării prevederilor ce țin de p. 10 privind
interzicerea tirului asupra mistreţului cu cartuşe cu poşuri (alice cu 6,25 - 9,0 mm),
instanța de apel a menționat, că prin procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare
a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției
chirurgicale la victima Paciu Sorin, se constată, că glontele menționat reprezintă o
sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o
deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2).
Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154 - 161 din
30 ianuarie 2013, imaginea nr. 19/1, gloanțele cartușului „Taxo Trio” sunt de formă
rotundă (f.d. 63 vol. 3).
În sensul dat, instanța de apel a considerat că prin probele cercetate, este
demonstrat că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare glonte rotund „Taxo-Trio”,
însă nici o concluzie a experților nu indică despre folosința de către Crețu Gheorghe
anume a cartușelor cu poșuri sau despre analogia gloanțelor folosite de
Crețu Gheorghe cu cartușele cu poșuri, indicate în ordinul vizat, astfel că instanța
de apel a considerat că nu poate fi imputată lui Crețu Gheorghe încălcarea
prevederilor prevăzute în ordinul nr. 168, și anume interzicerea tirului asupra
mistreţului cu cartuşe cu poşuri (alice cu 6,25-9,0 mm).
Instanța de apel a mai indicat, că prin ordinul menționat se interzice tirul
asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diametru 6,25-9,0 mm), pe când
diametrul glontelelui „Taxo Trio” este de 11,6 mm, prin urmare glontele „Taxo Trio”
nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din 14.09.2012, în
legătură cu ce această învinuire se exclude.
4.7.8. Referitor la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a ordinului
directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de Stat
nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012,
pct. pct. 4 şi 6, instanța de apel a menționat următoarele.
Invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 4 din ordinul nominalizat
care indică că vânătoarea se desfășoară numai în prezența lucrătorilor
întreprinderii, că grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10
țintași și numărul gonașilor neînarmați 8 persoane nu poate fi reținută, deoarece
nu Crețu Gheorghe a fost desemnat ca persoana responsabilă de organizarea
vânătorii și de formarea grupelor de vânători.
Este fără temei și invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 6 prin care
93
se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în zilele cu
vizibilitate redusă, ceață, ninsori abundente, în amurg; vânătoarea cu câinii;
împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafelor conducătoare),
deoarece respectivele interziceri nu au fost stabilite ca admise de Crețu Gheorghe,
care la vânătoare a participat cu armă cu țeavă lisă, nu s-a constatat prin probele
cercetate, că vânătoarea a avut loc în zi cu vizibilitate redusă, că a avut loc pe timp
cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vânătoarea fiind
finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați,
cît și din probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul
raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40
(f.d. 37 vol. 2).
La fel nu s-a stabilit că vânătoarea a avut loc cu câini și că au fost împușcate
femele care se aflau în fruntea ciurdei, în aspectul dat nefiind prezentată nici o
dovadă certă, fiind cu caracter de declarație acuzația adusă.
Ce ține de indicarea încălcării pct. 6, prin care se interzice tirul asupra
mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diamentrul 6,25-9,0 mm), instanța de apel
a considerat nefondată acuzarea, deoarece după cum s-a motivat anterior, glontele
„Taxo Trio” nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din
14.09.2012, la fel nu cade nici sub restricția ordinului nr. 95 P din 29.11.2012 emis
de Irimciuc Denis, astfel că învinuirea în latura dată se exclude.
4.7.9. În urma circumstanțelor stabilite în cadrul examinării cauzei penale
în ordine de apel, instanța de apel a reținut în sarcina lui Crețu Gheorghe faptul că
a săvârşit lipsirea de viaţă din imprudenţă a unei persoane în următoarele
circumstanţe:
Crețu Gheorghe, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min.,
aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al
masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti,
încălcând Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Consiliului
Republican al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul
Afacerilor Interne pct. 79, pct. 85 subp. 2, 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a
muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 62, 64, 66, 67, a participat în calitate de
vînător - ţintaş împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul
de urmărire penală la vânătoare de mistreți.
În cadrul vânătorii, aproximativ la ora 11:30 min., a efectuat mai multe trageri
de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu
unelte interzise, adică cu folosirea gloanţelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din
arma de foc de vânătoare semiautomată cu ţeavă lisă de model „MŢ 21-12”, calibrul
12 mm, cu numărul xxxxx confecţionată industrial la uzina de armament din or. Tula
Federaţia Rusă, deţinută legal, considerând în mod uşuratic că careva urmări
94
prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deşi putea şi trebuia să prevadă accidente
cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul
raional Făleşti, unde în urma leziunilor provocate la 25.12.2012 a decedat.
Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul
cet. Paciu Sorin a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu
armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea
hemoperitoneului, anemiei organelor interne, şocului posthemoragic, care au putut
fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere şi se referă la categoria leziunilor
corporale grave, periculoase pentru viaţă.
Acțiunile respective ale lui Creţu Gheorghe au fost încadrate în baza art. 149
alin. (1) Cod penal, sub formă de „lipsirea de viaţă din imprudenţă”.
Tot cu referire la învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut temeiurile de încetare a
procesului penal prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și art. 332 alin. (1)
Cod de procedură penală, în privinţa inculpatului Crețu Gheorghe, din motivul
intervenirii termenului de prescripţie.
În acest sens instanța de apel a constatat, că potrivit art. 16 alin. (3) Cod
penal, infracţiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, stabilită în acțiunile
inculpatului Crețu Gheorghe ca fiind săvârșită la 23.12.2012, este calificată ca mai
puțin gravă, iar termenul de prescripție a expirat după cinci ani de la săvârșirea
infracțiunii.
4.8. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii
nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii
incriminate).
Instanța de apel a notat, că Crețu Gheorghe a fost pus sub învinuire în faptul,
că el, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76
a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a
ştiinţifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de
stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în Rezervaţia Știinţifică
nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se
95
şi 85; Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin Ordinul directorului
62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenţiei „Moldsilva” nr. 168 din
14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, pct. pct. 6 şi
10; ordinul directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească” a
Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreţi în anul 2012, pct. pct. 4 şi 6, a participat în calitate de vânător - ţintaş
împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire
penală la vânatul ilegal de mistreţi.
În cadrul vânatului ilegal, Creţu Gheorghe, folosind cartuşe interzise „Taxo
Трио” cu gloanţe rotunde, împreună şi prin comun acord cu alte persoane
participante în calitate de vânători - ţintaşi şi stabilite de organul de urmărire
penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau
legal, vânând ilegal cinci mistreţi. Prin acţiunile sale, cauzând daune în mărime de
25000 lei, ceea ce constituie 1250 unităţi convenţionale, potrivit anexei nr. 6 a Legii
regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.
Astfel, Creţu Gheorghe a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „vânatul în locurile
interzise, cu unelte interzise şi metode nepermise, prin ce a cauzat daune ce depăşesc
200 de unităţi convenţionale”.
4.8.1. Deși inculpatul nu a recunoscut vina în folosirea gloanțelor interzise
la vînătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în
considerație declaraţiile inculpatului Crețu Gheorghe că uneltele cu care a
participat la vânătoare nu sunt interzise, considerându-le ca un mod de apărare,
totodată, în urma cercetării și evaluării probelor, s-a stabilit că nu există dubii
rezonabile în dovedirea vinei inculpatului Crețu Gheorghe în folosirea la
vânătoarea din 23.12.2012 a gloanțelor care nu puteau fi folosite la vânătoarea de
mistreț, doar că fapta inculpatului nu constituie infracțiune, ci contravenția
prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, fapte dovedite prin probe
pertinente şi concludente.
În acest sens instanța de apel a remarcat, că însuși inculpatul Crețu Gheorghe
a recunoscut, atât în ședința primei instanțe cât și în ședința instanței de apel, că la
vânătoarea din 23.12.2012 a folosit cartușe cu glonte de model „TAXO TPИO”,
produse şi fabricate în condiţii de uzină, adică la uzina din oraşul Nicolaev, Ucraina.
Declarațiile inculpatului au fost confirmate prin declarațiile date de
inculpatul Svistun Valeriu în cadrul ședinței primei instanței, citite în ședința
instanței de apel, din care rezultă cert, că după ce la vânătoarea din 23.12.2012 s-a
96
stabilit că a fost rănit Paciu Sorin, l-a întrebat pe Creţu Gheorghe, deoarece numai
el se afla cu faţa și cu direcția armei înspre locul aflării victimei, de ce a tras cu
carteci, iar Crețu Gheorghe i-a răspuns că a tras cu „TRIO”, declarații susținute și de
martorul Țurcanu Victor, astfel că din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe
a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „TAXO TRIO”, care este de
formă rotundă.
Potrivit prevederilor pct. 85 subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în
Republica Moldova, se reglementează, că: se interzice folosirea la vânătoarea de
mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare.
Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154-161 din
30.01.2012, imaginea nr. 19/1 se constată, că gloanțele cartușului „TAXO TPИO”
sunt de formă rotundă (f.d. 63 vol. 3).
În opinia instanței de apel, vina inculpatului Crețu Gheorghe se demonstrează
și prin: procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui
confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la
victima Paciu Sorin (f.d. 22-25 vol. 2); concluziile raportului de expertiză
nr. 154-161 din 30 ianuarie 2013, conform căruia se constată, că glontele extras din
corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeaşi
componenţă chimică cu gloanţele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAXO
TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3).
Instanța de apel a respins declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe referitor
la faptul că cartușele de model „TAXO TPИO” sunt destinate pentru vânătoarea de
mistreți pe teritoriul Republicii Moldova și că acestea au fost procurate de la un
magazin specializat, deoarece anume că folosirea la vânătoarea de mistreți a
cartușelor „TAXO TPИO”, gloanțele căruia sunt de formă rotundă, este interzisă pe
teritoriul Republicii Moldova, fapt menționat expres în Regulile cu privire la
vânătoare, în vigoare la data comiterii faptei incriminate.
Deși în demonstrarea declarațiilor sale inculpatul Crețu Gheorghe a
prezentat certificatul nr. 107 din 18.04.2013 eliberat de ÎS „Cartuș”, prin care se
confirmă că întreprinderea în cauză, în baza contractelor și facturilor importă și
comercializează în permanență în rețeaua de comerț muniții cal.12,16 (glonte
Trio), produse de compania „Taxo”, Ucraina și catalogul cartușelor produse de
această companie (f.d. 190-197 vol. 16), la fel a prezentat certificatul nr.173 din
02.10.2015 privind faptul că ÎS „Cartuș” a importat cartuşe de tip „TRIO” de la
întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina și că cartuşele de tip „TRIO”,
importate din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova, că
consumatorii le utilizează în scopurile prevăzute de legislaţie (sport, vânat),
totodată aceste certificate nu pot fi luate în considerație ca dovezi care
dezvinovățesc inculpatul, deoarece înscrisurile prezentate nu dovedesc că aceste
cartușe sunt destinate anume vânătorii de mistreți pe teritoriul Republicii Moldova.
97
Astfel, instanța de apel a considerat dovedită folosirea la vânătoarea din
23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „TAXO TRIO”, contrar
prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85 pct. 3), anexate
la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea gloanțelor
rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și contrar
interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica
securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea Domnească”
la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care indică clar că
folosirea glonţului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri
mari.
Totodată, invocarea comercializării cartușelor respective în magazinele
specializate din țară nu dovedește că este permisă folosirea cartușelor date, care
sunt de formă rotundă, anume la vânătorile de mistreți.
Mai mult, țara de origine a cartușelor „TAKHO TPИO” este Ucraina, iar în
Republica Moldova se interzice folosirea cartușelor rotunde, care ricoșează sub un
unghi mai mare.
Instanța de apel a accentuat, că nu poate fi reținut ca probă în favoarea
inculpatului Crețu Gheorghe nici răspunsul Societații Vânătorilor şi Pescarilor din
Republica Moldova din 10.07.2017, din care rezultă că:
- Întru executarea prevederilor legii Regnului animal nr. 439 din 27.04.1995
şi hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012, Agenţia „Moldsilva” la data de
14.09.2012 a emis ordinul nr. 168 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi
în anul 2012”. Ordinul sus-menţionat al Agenţiei „Moldsilva” se referea la stabilirea
modului, termenelor şi limitelor de recoltare a mistreţului în sezonul de vânătoare
al anului 2012. Totodată, acest ordin se referea la cartuşele care erau interzise
pentru a fi utilizate la vânătoarea de mistreţ.
- La punctul 10 al ordinului nr. 168 din 14.09.2012 era stipulat în mod expres
faptul că „se interzice tirul asupra mistreţului cu cartuşe cu poşuri (alice cu
diam.6,25 - 9 mm)”.
- Potrivit p. 69 al Regulilor de securitate la vânătoare în Republica Moldova,
la goana de mistreţ se va trage numai din arme cu ţeava lisă cu gloanţe (de fabrică),
la o distanţă nu mai mare de 50 metri.
- Cartuşele de tip „TRIO” (diam. 12,0 mm) sunt produse de întreprinderea
„TAKHO” or. Herson, Ucraina şi sunt destinate inclusiv şi pentru vânătoarea de
mistreţ.
- Având în vedere că cartuşele de tip „TRIO” cu diam. 12,0 mm sunt produse
de fabrică şi au un calibru ce depăşeşte mărimea interzisă de 9 mm, utilizarea lor
la vânătoarea de mistreţ nu este interzisă (f.d. 83 vol. 22).
În aspectul dat, răspunsul vizat indică despre interzicerea stipulată doar în
p. 10 al ordinului nr. 68 din 14.09.2012 emis de Agenția „Modsilva” ce țin de
98
cartușele cu poșuri și glonte de fabrică, fără însă a ține cont de art. 85 pct. 3 al
Regulilor de securitate în timpul organizării și desfășurării vânătorii cu gonași, care
interzice folosirea la aceste vânători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea
ricoşează sub un unghi mare.
Instanța de apel a respins și afirmațiile inculpatului că Regulile enunțate nu
sunt acte normative și nu pot fi luate în considerație, fiind declarative, mai ales că
Regulile respective erau în vigoare la momentul comiterii faptei incriminate,
totodată Crețu Gheorghe nu a fost în imposibilitate de a cunoaște aceaste reguli,
fiind vânător cu acte în regulă de mai mulți ani, deține carnet de vânător și este
membru al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova.
Însuși Crețu Gheorghe a susținut, că în fiecare sezon a participat la vânători,
inclusiv şi la vânătorile de mistreţi, respectând cu stricteţe regulile de securitate la
vânătoare în Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al
Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor al Republicii Moldova, cât şi cele ale Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nefiindu-i înaintate niciodată careva
obiecţii, că grupul de vânători din care a făcut parte mereu, era format din vânători
cu experiență, în luna septembrie 2012 grupul lor a fost testat de către Asociaţia
Vânătorilor şi Pescarilor, susținând testul verbal și proba la împuşcat, fapt ce
rezultă din declarațiile date în ședința judiciară în prima instanță (f.d. 127-139
vol. 16), verificate în ședința instanței de apel.
Reieșind din cele stabilite pe caz, instanța de apel a conchis că în ședința
judiciară s-a constatat, că Crețu Gheorghe, la vînătoarea din 23.12.2012,
desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călineşti” al
masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, a folosit cartușe
interzise pentru vânătoarea de mistreți.
Instanța de apel a precizat că la adoptarea soluției operează cu prevederile
Comentariului Codului penal la art. 233 Cod penal, în varianta Legii nr. 292-XVI din
21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de până la modificările operate prin Legea
nr. 157 din 26.07.2018.
Ținând cont de aceste comentarii, instanța de apel a conchis, că în acțiunile
lui Crețu Gheorghe se constată folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 a uneltelor
interzise, iar potrivit dicționarului explicativ al limbii române – DEX.ro, unealtă
constituie o piesă sau un ansamblu de piese care servește pentru efectuarea unei
operații sau folosită pentru atingerea unui anumit scop, astfel că folosirea
gloanțelor rotunde este apreciată ca unealtă folosită la vînătoare.
4.8.2. În același timp, referitor la acuzarea adusă inculpatului
Crețu Gheorghe în „vînatul în locuri interzise”, instanța de apel a considerat-o
neîntemeiată, în sensul dat nefiind stabilită ca dovedită vina lui Crețu Gheorghe,
fiind valabilă motivarea instanței de apel referitor la invocarea de către acuzare a
aflării lui Crețu Gheorghe în loc interzis indicată anterior.
99
Cât privește acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în „vânatul prin
metode nepermise”, instanța de apel de asemenea a considerat-o neîntemeiată.
În acest sens a indicat, că potrivit pct. 35 al anexei nr. 1 la Legea regnului
animal, se consideră ilicită:
a) dobândirea animalelor cu folosirea metodelor considerate periculoase:
săparea gropilor pentru prins animale; fixarea armelor, arbaletelor; amplasarea
cârligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor;
organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv
automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor);
b) împuşcarea şi dobândirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe
timp de noapte, aparatelor laser, ale altor dispozitive electronice, cu ajutorul
farurilor mijloacelor de transport, ale altor aparate de iluminat artificiale;
instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţa de
gheaţă, pe zăpadă adâncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea
vizuinii;
c) vânătoarea din mijloace de transport, în cerc, la pândă; vânătoarea
păsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare,
în momentul trecerii obstacolelor de apă.
Potrivit deciziei, nici una din metodele date nu s-au stabilit că au fost folosite
la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe, totodată acuzarea nici nu a
evidențiat prin ce se manifestă acțiunile lui Crețu Gheorghe la înaintarea învinuirii
în vânatul prin metode interzise.
4.8.3. La fel, ce ține de invocarea de către acuzare la incriminarea comiterii
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal a aflării lui Crețu Gheorghe în parcela
76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier
a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, cu încălcarea:
- zonei de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul
ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria
„Rezervaţii ştiinţifice”;
- încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervaţia ştiinţifică sunt
interzise activităţi ce pot conduce la dereglarea evoluţiei fireşti a proceselor
naturale, în special, vânatul;
- Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul
gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare
ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum şi cu încălcarea legislaţiei şi a modului
de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1)
potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500
metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;
100
- Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului
Republican al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu
Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85;
- Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului
62, 64, 66, 67;
- ordinul directorului general al Agenţiei „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012
cu privire la deschiderea vânătoarei la mistreţi în anul 2012, pct. pct. 6 şi 10;
- ordinul directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească” a
Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătoarei
la mistreţi în anul 2012, pct. pct. 4 şi 6, instanța de apel a menționat, că este valabilă
motivarea din pct. 132-139 al deciziei.
La fel, în urma cercetării probelor enunțate de acuzare instanța de apel a
considerat, că nu a fost dovedită învinuirea privind împușcarea la vânătoarea din
23.12.2012 a cinci mistreți, întrucît faptul împușcării anume a cinci mistreți nu a
fost confirmat prin nici o dovadă, astfel că atât inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion,
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cât și martorii audiați în cadrul ședinței instanței
de apel, cât și instanței de fond, au declarat că la vânătoare au fost împușcați doi
mistreți, moment demonstrat și prin facturile fiscale Seria nr. JJ 0863007 și Seria
nr. JJ 0863005, potrivit cărora a fost achiziționată carnea a doi mistreți în baza
autorizației nr. 003404 și nr. 003405 (f.d. 38 și 55 vol. 6).
4.8.4. Distinct de circumstanțele relatate mai sus, instanța de apel a
considerat necesar să precizeze, că în acţiunile inculpatului nu este prezentă latura
obiectivă a infracţiunii penale incriminate, dar este prezentă fapta
contravenţională prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, reieşind din
următoarele.
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 233 alin. (1) Cod penal, se
realizează prin vânatul fără autorizaţia corespunzătoare fie în perioada interzisă,
fie în locurile interzise, fie cu unelte şi metode nepermise (braconajul), având ca
consecinţă cauzarea daunei ce depăşește 200 unităţi convenţionale.
În acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe s-a stabilit vânatul cu unealtă
interzisă, și anume cu folosirea gloanțelor rotunde de model „Taxo Trio”, având ca
consecință împușcarea a doi mistreți în valoare de 10000 lei.
Potrivit Anexei la Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95, publicat în
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-63/688 din 09.11.1995, se indică plata de
încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vânare,
dobândire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor
de vânat din republică, fiind indicată plata în unități convenționale pentru mistreț
- 250.
Totodată, prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
101
nr. 207 din 29.07.2016, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 369-378
art. 751 din 28.10.2016, în vigoare de 07.11.2016, unitatea convenţională a devenit
echivalentă cu 50 lei, astfel că dauna cauzată stabilită pe caz nu depășește 200 de
unități convenționale.
Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului
Crețu Gheorghe nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de
art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data comiterii infracțiunii, fiind lipsă
latura obiectivă, adică în acţiunile inculpatului Crețu Gheorghe lipsesc urmările
prejudiciabile sub formă de daune ce depăşesc 200 unităţi convenţionale.
Luând în considerație prevederile art. 10 Cod penal, instanţa de apel a
considerat necesară aplicarea prevederilor legii ce au intrat în vigoare după
săvârșirea de către inculpatul Crețu Gheorghe a infracţiunii imputate prevăzute de
art. 233 Cod penal, ce are efect retroactiv şi respectiv dezincriminează acţiunile
inculpatului, iar în circumstanţele date fapta lui Crețu Gheorghe constituind
contravenţia prevăzută la art. 128 alin. (2) Cod contravenţional.
Astfel, art. 128 alin. (2) Cod contravențional, în redacția în vigoare la data de
23.12.2012, reglementa comiterea faptei de vânătoare fără autorizaţie (licenţă),
fără carnet de vânător sau fără autorizaţie de deţinere, portarmă şi de folosire a
armei de vânătoare, depăşirea normelor stabilite de recoltare a vânatului, precum
şi vânătoarea în locurile interzise şi în perioadele de prohibiţie, folosirea armelor,
uneltelor şi metodelor interzise.
În sensul dat, instanța de apel a considerat că probele cercetate
demonstrează că acţiunile comise de Crețu Gheorghe la 23.12.2012 constituie
contravenţia prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de
folosirea la vânătoare a uneltelor interzise, și anume a gloanțelor „TAXO TRIO”.
4.8.5. Drept urmare, instanța de apel a constatat în sarcina inculpatului
Crețu Gheorghe acțiunile conform faptei prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod
contravențional, și anume:
Crețu Gheorghe la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00, aflându-se în
parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului
forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, încălcând
Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al
Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor
Interne pct. 85 subp. 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin
ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din
26.12.2002, pct. 67, a participat în calitate de vânător - ţintaş împreună şi prin comun
acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare de
mistreți.
În cadrul vânatului, Creţu Gheorghe a folosit cartuşe interzise „Taxo Трио” cu
gloanţe rotunde, vânând doi mistreţi, prin acţiunile sale, cauzând daune în mărime
102
de 10000 lei, ceea ce constituie 200 unităţi convenţionale, potrivit anexei nr. 6 a Legii
Acțiunile respective au fost încadrate de către instanța de apel în baza
art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de vînătoare cu folosirea uneltelor
interzise.
Totodată, având în susținere prevederile alin. (2) şi alin. (3) art. 30 Cod
contravenţional, instanța de apel a reținut, că fapta a avut loc la 23.12.2012, iar
termenul de tragere la răspundere contravenţională prevăzut de art. 30 Cod
contravenţional la momentul dat a expirat, efect ce de drept conduce la încetarea
procedurii în cauză, în conformitate cu prevederile art. 441 alin. (1) lit. b) Cod
contravenţional.
4.9. Cu referire la apelurile declarate de inculpatul Crețu Gheorghe și
avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru.
Instanța de apel a menționat, că nu pot fi luate în considerație afirmațiile
aduse în apel că cercetările judecătoreşti şi probele administrate au confirmat
incontestabil faptul că în acţiunile lui Creţu Gheorghe lipsesc elementele
constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) şi art. 233 Cod penal,
deoarece de fapt în instanța de apel, s-a ajuns la concluzia că Crețu Gheorghe este
vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, precum
și de comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional,
fapt care a fost amplu argumentat în conținutul deciziei.
Au fost respinse argumentele aduse în apelul preliminar de apelanți, că
participând la vînătoarea din 23.12.2012, Creţu Gheorghe nu a încălcat prevederile
legislaţiei în vigoare şi actelor normative ce reglementează locul vânătorii, regulile
de securitate la vânătoare, arma şi cartuşele utilizate la vânătoarea de mistreţi,
deoarece deși nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile legilor în
vigoare, incriminate potrivit ordonanței de învinuire, totodată s-a stabilit
încălcarea de către Crețu Gheorghe a Regulilor de securitate la vînătoare în RM
enunțate în art. 85 pct. 2, 3, cât și a Instrucțiunii de protecție a muncii din
26.12.2002 art. 62, 64, 66, 67, inclusiv fiind constatat cert, că Crețu Gheorghe a
folosit la vânătoare gloanțe rotunde, interzise pentru vânătoare, argumente care au
fost desfășurate în motivarea soluției de constatare a vinei lui Crețu Gheorghe în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cât și a
contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional.
Au fost respinse ca declarative afirmațiile apelanților, precum că învinuirea
adusă lui Creţu Gheorghe referitor la participarea la vânătoarea ilegală este una
generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în dispoziţia art. 233 Cod penal.
La fel, nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților precum că atât organul
de urmărire penală cât şi instanţa de judecată, prin sentinţa contestată, i-a afectat
grav lui Creţu Gheorghe dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, încălcând
103
principiul contradictorialităţii în procesul penal, aceste argumente fiind neclare, iar
de către instanță nefiind constatată încălcarea drepturilor enunțate.
Au fost apreciate ca nefondate argumentele aduse de apelanți, precum că
recunoaşterea lui Creţu Gheorghe, vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal, este una ilegală şi abuzivă, precum că la vânătoarea din
23.12.2012, Creţu Gheorghe a efectuat trageri din arma de vânătoare pe care o
deţinea legal, doar în direcţia mistreţilor şi nu în direcţia regretatului Paciu Sorin,
precum că atât organul de urmărire penală cât şi instanţa de judecată, nu a stabilit
făptuitorul, altfel spus, persoana care a împuşcat în Paciu Sorin, precum că în atare
situaţie, în acţiunile lui Creţu Gheorghe lipsesc cu desăvârşire elementele
constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal.
În acest sens instanța de apel a remarcat, că faptul deținerii legale de către
Crețu Gheorghe a armei de vînătoare nici nu a fost pusă la îndoială, fiind constatată
doar tragerea de către Crețu Gheorghe a împușcăturilor cu încălcarea Regulilor de
securitate la vânătoare în RM, cu folosirea gloanțelor rotunde care sunt interzise în
Republica Moldova la vânătoarea cu gonași, ca rezultat acțiunile imprudente ale
inculpatului Crețu Gheorghe au dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în urma
leziunilor primite de la plaga penetrantă a abdomenului prin lezare cu arma de foc,
a decedat la 25.12.2012. Instanța de apel a reținut, că potrivit concluziilor
raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013, glontele extras din
corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeaşi
componenţă chimică cu gloanţele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAKHO
TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3). Folosirea gloanțelor rotunde
„Taxo Trio” la vânătoarea din 23.12.2012 a fost recunoscută de însuși inculpatul
Crețu Gheorghe, totodată faptul că ultimul susține că aceste gloanțe nu sunt
interzise în țară nu poate fi reținută, deoarece contravine Regulilor de securitate la
vânătoare, cât și Instrucțiunii din 25.12.2002.
Indicarea de către apelanți că nu a fost stabilit făptuitorul este neîntemeiată,
deoarece anume Crețu Gheorghe a fost constatat vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, anume glonț de model „Taxo Trio”, folosit
de Crețu Gheorghe, și nu de altcineva, a fost depistat în rezultatul intervenției
chirurgicale și extras din corpul lui Paciu Sorin.
Argumentele apelanților cu privire la ilegalitatea încheierii Judecătoriei
Făleşti, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului vânătorii din
23.12.2012, precum și că încheierile Judecătoriei Făleşti din 24.07.2014 şi
03.12.2014 sunt ilegale au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind
declarative.
În acest sens instanța de apel a menționat, că locul petrecerii vânătorii din
23.12.2012 a fost cercetat de mai multe ori în cadrul urmăririi penale, fiind
întocmite procese-verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012 (f.d. 76-100
104
vol. 1), din 12.01.2013 (f.d. 103-111 vol. 1), din 15.01.2013 (f.d. 114-125 vol. 1), cu
participarea specialistului OCT, cu anexarea planșelor fotografice referitor la
cercetările efectuate, iar examinarea locului vânătorii din 23.12.2012, după o
perioadă îndelungată după comiterea faptei incriminate, este nerelevantă.
Cu referire la motivele de ilegalitate aduse încheierii Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 23.03.2017 prin care a fost respins demersul înaintat de avocatul
Ploșnița Emanoil și inculpatul Crețu Gheorghe privind efectuarea reconstituirii
faptei la fața locului, instanța de apel a menționat, că această acțiune procesuală
trebuie efectuată în condiţii maximale ajustate la cele în care s-a produs fapta, în
caz contrar, aceasta poate duce la pierderea valorii probante a datelor obținute. La
caz, au fost efectuate mai multe cercetări la fața locului inclusiv cu examinarea
locului, depistarea și ridicarea mai multor obiecte, cu întocmirea planșei fotografice
și planurilor scheme, cu efectuarea măsurilor. În același timp, din partea lui
Crețu Gheorghe în cadrul urmăririi penale nici nu a fost solicitată efectuarea
reconstituirii faptei la fața locului.
Instanța de apel a respins cererile apărării privind dispunerea efectuării
expertizelor medico-legale complexe şi criminalistice în comisie, menționând că
respingerea acestor cereri de către prima instanță nu a încălcat dreptul lui
Creţu Gheorghe la un proces echitabil sub aspectul prezentării probelor şi
confirmării nevinovăţiei în săvârșirea infracţiunilor prevăzute la art. 149 alin. (1)
şi 233 Cod penal, deoarece pe caz au fost dispuse și efectuate mai multe expertize,
inclusiv au fost citați și audiați experții participanți la efectuarea expertizelor pe
caz, totodată la demersul inculpatului a fost dispusă efectuarea expertizei
medico-legale în comisie prin încheierea din 24.07.2014, necesitatea efectuării
altor expertize solicitate nefiind stabilită.
Deși apărarea a susținut că dispunerea efectuării expertizei criminalistice în
comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vânătoarea din 23.12.2012,
Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare de-a lungul liniei
trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere determinat, că ar fi confirmat că
Creţu Gheorghe a efectuat trageri în mistreţi, sub unghiul prevăzut de regulile de
securitate de vânătoare, aceste afirmații au fost apreciate de către instanța de apel
ca fiind declarative. La fel, în acest sens instanța de apel a preluat argumentele
expuse la p. 72-82 din sentință.
A mai punctat instanța de apel, că prin încheierea Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 23.03.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul
Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize
medico-legale în comisie repetate ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 06.04.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul
Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize
criminalistice repetate în comisie ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal
105
al Curții de Apel Bălți din 21.05.2018 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul
Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind dispunerea pe caz a efectuării
expertizei criminalistice în comisie repetată ca neîntemeiată.
Preluând argumentele din încheierile menționate, instanța de apel a statuat,
că refuzul dispunerii unei expertize repetate pe caz, nu poate fi considerat ca fiind
neechitabil.
Faptele invocate de apărare că la faza urmăririi penale, în cadrul efectuării
acţiunilor procesuale şi anume la cercetarea la faţa locului, reproducerea
mărturiilor la faţa locului cu indicarea locului amplasării tuturor participanţilor la
vânătoare, cât şi efectuarea măsurărilor şi cercetărilor la faţa locului, cât şi numirea
şi executarea expertizelor au fost efectuate în lipsa lui Creţu Gheorghe, care nu a
avut posibilitatea reală să indice locul poziţionării tuturor vânătorilor pe linia
ţintaşilor şi să explice circumstanţele derulării partidei de vânătoare din
23.12.2012, că au fost respinse demersurile privind numirea expertizelor și astfel
se încalcă dreptul la apărare şi principiul prezumţiei nevinovăţiei, cât şi principiul
egalităţii armelor în procesul penal, au apreciate de către instanța de apel ca fiind
declarative, mai ales că inculpatul Crețu Gheorghe nu a negat amplasarea
persoanelor la vânătoare anume cum sunt indicate în procesul-verbal de cercetare
la fața locului din 15.01.2013, cât și măsurările efectuate pe caz de specialistul OCT
Fălești, în sensul dat nefiind aduse obiecții motivate.
Totodată, procedura penală nu indică participarea obligatorie a persoanelor
la efectuarea cercetării la fața locului, mai mult, Crețu Gheorghe nu a solicitat în
cadrul urmăririi penale efectuarea cercetării la fața locului cu participarea sa, cât și
a reconstituirii la fața locului, ultimul de fapt refuzând să dea declarații în cadrul
urmăririi penale. Anume că la demersul apărării inculpatului Crețu Gheorghe au
fost dispuse efectuarea expertizei medico-legale în comisie de instanța de judecată,
la fel a fost dispusă audierea experților care au formulat concluzii, și anume
Zaborot A. Baxan A. și Fonari A.
Faptul că nu a indicat personal locul poziționării vânătorilor în cadrul
acțiunilor procesuale efectuate pe caz nu poate fi reținută, deoarece în cadrul
urmăririi penale Crețu Gheorghe nu a fost lipsit de dreptul de a solicita petrecerea
acțiunilor procesuale cu participarea sa. Mai mult, potrivit declarațiilor însuși a
inculpatului Crețu Gheorghe, ultimul nici nu a pus la îndoială locurile amplasării
participanților la vânătoare indicate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața
locului și nici nu a avut obiecții la locurile tuturor, inclusiv a locului amplasării sale,
a lui Sajin Ghenadie și a lui Paciu Sorin, astfel că afirmațiile sunt declarative.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, că efectuarea
expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală
Iaşi, ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui Paciu Sorin, a survenit ca
urmare a reţinerii efectuării intervenţiei chirurgicale cu circa 2 ore şi 30 minute,
106
tratamentului neglijent şi incorect, acordării asistenţei medicale în volum
insuficient şi necalitativ şi altor factori de tratament necorespunzător, în sensul dat
apreciind argumentele date ca declarative. Or, aceste argumente se combat prin
concluziile comisiei de experţi judiciari medico-legali din raportul de expertiză
medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62 vol. 17).
Totodată, reieșind din motivarea expusă, instanța de apel a respins cerința
apelanților privind anularea încheierilor Judecătoriei Făleşti din 16.06.2014,
24.07.2014 şi 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la dispunerea
efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale complexe în
comisie, expertizei criminalistice în comisie şi expertizei medico-legale repetate în
comisie de către Institutul de Medicină Legală Iaşi şi privind examinarea locului
vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate, deoarece nu s-au constatat careva
temeiuri de anulare a acestor încheieri.
Cu referire la argumentele apelanților, precum că sentința privind
recunoaşterea lui Creţu Gheorghe vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, este una vădit ilegală şi
neîntemeiată, instanța de apel a notat, că alte motive decît cele indicate de instanța
de apel de casare a sentinței în privința lui Crețu Gheorghe nu s-au stabilit, totodată
motivarea instanței de apel fiind redată separat referitor la fiecare învinuire.
Instanța de apel a menționat, că nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse cu
referire la prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 18 Cod penal, precum că
lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenţei sub formă de încredere
exagerată în sine (uşuratică) sau sub formă de neglijenţă exclude comiterea faptei
cu vinovăţie sub formă de imprudenţă, că pentru recunoaşterea persoanei vinovate
în comiterea unei infracţiuni prin imprudenţă, în speţă lipsirea de viaţă prin
imprudenţă nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine
ca modalitate a vinovăţiei sub formă de imprudenţă cu unele elemente ale
neglijenţei.
În acest sens, instanța de apel a remarcat, că prin probele cercetate s-a
constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de foc
încărcată, nu şi-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale, nu a
prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma
încărcată, trebuia şi putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent,
deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin,
iar în urma leziunilor primite, victima a decedat.
Au fost respinse și afirmațiile aduse în apelul motivat că Creţu Gheorghe este
vânător cu acte în regulă de mai mult de 12 ani și deţine legal arma de vânătoare
de model „MŢ 21-12”, că în calitate de membru al societăţii vânătorilor şi pescarilor
din RM pe parcursul acestor ani a participat la vânătoare în fiecare sezon de
vânătoare, inclusiv şi la vânătoarea de mistreţi și că Creţu Gheorghe a respectat cu
107
stricteţe Regulile de securitate la vânătoare aprobate de Consiliul Republican al
Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din RM şi MAI, deoarece anume în sensul dat nu
se pune la îndoială deținerea de către Crețu Gheorghe a actelor care permit
participarea la vânătoare, cât și de deținere a armei de vânătoare, anume că faptul
că este vânător de mai mulți ani dovedește că Crețu Gheorghe cunoaște Regulile de
securitate la vânătoare, incriminate și constatate de instanța de apel că le-a încălcat,
necătând la aceasta, s-a constatat încălcarea lor de către Crețu Gheorghe la
vânătoarea din 23.12.2012.
Faptul că s-a invocat că anterior Crețu Gheorghe nici la o vânătoare nu a
încălcat regulile de securitate la vânătoare, fapt confirmat prin informaţia furnizată
de Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din RM nu poate fi reținută, deoarece nu
eliberează inculpatul Crețu Gheorghe de răspundere penală pentru infracțiunile
stabilite în acțiunile lui.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că responsabilul
de vânătoarea din data de 23.12.2012, Svistun Valeriu, până la începerea vânătorii
a verificat la toţi vânătorii cartuşele, inclusiv şi cartuşele care le deţinea
Creţu Gheorghe şi nu a expus obiecţii, înainte de începerea vînătorii Svistun Valeriu
a controlat prezenţa carnetelor de vânător la toţi vânătorii, precum şi a permiselor
port-armă, fiind aduse la cunoştinţă vânătorilor şi gonaşilor regulile de securitate
la vânătoare și că a aranjat persoanele conform prevederilor Regulilor de securitate
la vânătoare, deoarece nu indică la nevinovăția penală a inculpatului
Crețu Gheorghe.
Au fost respinse și afirmațiile aduse că în zona amplasării vânătorilor
Sajin Ghenadie şi Svistun Valeriu nu se aflau alte persoane și în hotarele sectorului
de tragere nu erau urme, care ar fi confirmat faptul că în această zonă puteau să se
afle şi alte persoane cu excepţia lui Sajin Ghenadie şi Svistun Valeriu, că astfel,
Creţu Gheorghe avea ferma convingere că alte persoane nu se aflau în sectoarele
sus menţionate şi nu trebuiau să se afle în sectorul de tragere, că Creţu Gheorghe
nu cunoştea şi nici nu trebuia să cunoască şi evident nu putea să-şi dea seama că
cineva din participanţii la vânătoare (gonaşii sau țintaşii) îşi va shimba samavolnic
locul amplasării în timpul petrecerii nemijlocite a vânătorii, ţinând cont de
principiul comportamentului normativ, deoarece faptul schimbării locului de către
Paciu Sorin nu modifică esența învinuirii, în același timp Crețu Gheorghe nu era în
drept să încalce regulile de securitate la vânătoare și a instrucțiunii ce ține de
tehnica securității la vânătoarea de mistreți, constatate ca încălcate de
Crețu Gheorghe.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că
Creţu Gheorghe a respectat cu stricteţe prevederile Regulilor de securitate la
vânătoare și era ferm convins că nici unul din participanții la vânătoare nu va
încălca Regulile de securitate la vânătoare, dar vor respecta aceste reguli și potrivit
108
cărora în cazul schimbării locului, responsabilul de vânătoare trebuie să anunțe toți
participanții la vânătoare despre aceasta sau să sisteze vânătoarea, deoarece s-a
constatat de fapt prin probele cercetate, la care s-a făcut referire, vinovăția lui
Crețu Gheorghe în încălcarea prevederilor din Regulile de securitate la vânătoare,
cît și a Instrucțiunii enunțate potrivit faptei criminale constatate, totodată
responsabilitatea altor persoane în cele întîmplate nu scutește inculpatul
Crețu Gheorghe de răspunderea penală pentru faptele săvârșite personal.
Din aceleași motive nu a fost reținută invocarea din apel că conducătorul
vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea, că nu cunoştea şi nu putea să
cunoască referitor la schimbarea locului amplasării regretatului Paciu Sorin și că în
consecinţă şi Creţu Gheorghe nu cunoştea şi nu putea să cunoască, să prevadă şi să
observe schimbarea locului amplasării lui Paciu Sorin, care avea calitatea de
participant la vânătoare ca gonaş şi nu avea dreptul să se afle după linia de ţintaşi
în spate la o distanţă de peste 20 m şi pe hotarele sectorului de tragere determinat,
deoarece încălcarea de către alte persoane a regulilor ține de constatarea vinovăției
lor, dar nu lipsește de răspundere pe Crețu Gheorghe, fiind constatată vina
ultimului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, prin
probele cercetate la care s-a făcut referire.
În sensul dat, potrivit pct. 59 al Instrucţiunii de protecţie a muncii, aprobată
prin ordinul directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din
26.12.2002, se indică, că este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege
de sinestătător locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii.
În cadrul ședințelor judiciare s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie
inițiativă a părăsit locul unde a fost plasat ca gonaș, venind lângă Sajin Ghenadie.
Acțiunile lui Paciu Sorin de schimbare a locului său însă nu constituie o infracțiune
și au generat urmări în primul rând pentru victimă, fiind rănit la vânătoare de
glontele împușcat din arma lui Crețu Gheorghe, totodată, indiferent de schimbarea
locului de către Paciu Sorin, Crețu Gheorghe nu era în drept de a efectua
împușcături peste limitele hotarului de tragere și inclusiv de-a lungul liniei
trăgătorilor, după cum s-a constatat în ședința judiciară prin probele cercetate, cu
folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează sub un unghi mare.
Referitor la criticile apelanților cu privire la concluzia primei instanţe
precum că inculpatul Creţu Gheorghe la vânătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai
multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere
determinat şi nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din data
de 22.02.2013, că unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului
depistării lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, faţă de drum, instanța de
apel le-a apreciat ca declarative, din motiv că s-a constatat, că Paciu Sorin se afla în
imediata apropiere de Sajin Ghenadie, care se afla în linia țintașilor, totodată
Paciu Sorin a fost rănit de un glonte Taxo-Trio, fiind constatat că are aceeași
109
componență ca gloanțele ridicate de la Crețu Gheorghe.
Ce ține de invocarea declarațiilor expertului judiciar Baxan Anatolie, precum
că fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din data de 26.06.2014 nu a formulat
concluzii clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului
Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, instanța de apel a statuat
că alegațiile respective poartă un caracter declarativ.
Mai mult, din probele cercetate s-a stabilit că anume glontele folosit de
Crețu Gheorghe „Taxo-Trio” de formă sferică a fost depistat și extras din corpul lui
Paciu Sorin, în acest sens fiind și concluziile experților enunțate în rapoartele de
expertiză petrecute pe caz.
Au fost respinse afirmațiile apărării precum că expertul Baxan Anatolie a
confirmat că unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui
Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul investigaţiilor la efectuarea expertizei
complexe din data de 22.02.2013, declarând că „Noi am verificat doar datele
prezentate de Procuratură”, deoarece în cadrul cercetării la fața locului din
15.01.2013 a participat în calitate de specialist și inginerul cadastral al OCT Fălești
Cervaniuc Vladimir, iar pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor
necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”,
taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, totodată după
efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului
folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după
prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de
cercetare la fața locului. Anume schemele respective aflate la f.d. 114-120, 121-125,
vol. 1, indică la măsurările efectuate, care au fost executate de inginer cadastral și
nu de procuratură.
Instanța de apel a respins afirmațiile aduse de apelanți, precum că expertul
judiciar Zaborot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată a
declarat că: „Unghiul de tragere a ţintaşului Creţu Gheorghe în mistreţ relativ locului
depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul efectuării unei cercetări
tehnico-ştiinţifice-criminalistice suplimentare”, că concluzia expusă în raportul de
expertiză criminalistică din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii ţintaşului
Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată şi
urmează a fi apreciată critic de către instanţa de apel.
În acest sens instanța de apel a reținut, că la solicitarea independentă a lui
Crețu Gheorghe a fost efectuată expertiză extrajudiciară de către Centrul
tehnico-criminalistic și expertize judiciare a IGP nr.34/12/1-R-1117 din
27.03.2018 (f.d. 164-166 vol. 22).
Având în susținere prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de apel a notat, că raportul de expertiză dat a fost petrecut în afara
procesului judiciar, fără respectarea prevederilor legale de dispunere a efectuării
110
expertizei, indicate în prevederile art. 144-145, fără ca demersul să fie pus la
discuția participanților la proces, astfel că nu poate fi reținut de instanța de apel.
Mai mult, concluziile enunțate în raportul de expertiză extrajudiciară se
referă și menționează doar constatările din procesul-verbal de cercetare la fața
locului din 25.12.2012, fără a ține cont și de celelalte cercetări la fața locului,
inclusiv din 15.01.2013, petrecut cu participarea specialistului OCT Fălești, precum
și cu folosirea mijloacelor speciale de măsurare.
Instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele aduse de
apelanți că unghiul tragerii vânătorului-ţintaş Creţu Gheorghe, relativ locului
depistării lui Sorin Paciu apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei
criminalistice, deoarece Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vânătoare
în direcţia locului depistării lui Sorin Paciu, or, acest argument vine în contradicție
cu probele cercetate, inclusiv cu declarațiile martorului Sajin Ghenadie și
Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și elementele de fapt dobândite din
procesele-verbale de cercetare la fața locului, precum și concluziile rapoartelor de
expertiză enunțate.
Instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile
invocate de apelanți că potrivit declaraţiilor inculpatului Creţu Gheorghe, dealtfel
confirmate de inculpatul Svistun şi martorii audiaţi în cadrul şedinţelor de judecată
Sajin G., Guzun V., Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare în
direcţia lui Paciu Sorin, mai mult ca atât, Creţu Gheorghe a efectuat trageri în
direcţia aflării mistreţilor sub un unghi nu mai mic de 45 grade, că în ipoteza când
unghiul de tragere a ţintaşului Creţu Gheorghe în mistreţ relativ locului depistării
lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări
tehnico-ştiinţifice-criminalistice concluziile expuse în raportul de expertiză
criminalistică din 22.02.2013 sunt insuficiente pentru a combate afirmaţia lui
Creţu Gheorghe că nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul
liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere determinat, efectuând doar
trageri în direcţia aflării mistreţilor sub un unghi nu mai mic de 45 grade.
Astfel, anume că martorul Sajin Ghenadie a declarat, că în timpul vânătorii
l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu arma îndreptată în direcția sa și a lui Paciu Sorin,
fiind produse împușcături, iar Paciu Sorin spunându-i că este rănit, aceste declarații
sunt sprijinite prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu, cât și prin
declarațiile martorului Buga Boris, care a declarat în cadrul ședinței judiciare, că
Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis de tragere.
Anume că afirmațiile lui Crețu Gheorghe sunt combătute și prin concluziile
rapoartelor de expertiză enunțate în decizie în partea motivată, ca probe în
dovedirea vinovăției inculpatului, astfel că afirmațiile enunțate de apelanți sunt
declarative.
În opinia instanței de apel, nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse de apelanți,
111
că potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 25.12.2012 şi schemei
anexate la acest proces-verbal, locul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe este
menţionat sub nr.5, locul unde a căzut al doilea mistreţ este menţionat sub nr.17.
Pornind de la locul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe şi locul căderii al doilea
mistreţ observă că unghiul de tragere a ţintaşului relativ locului depistării
mistreţului este nu mai mic de 45 grade, că procesul-verbal de cercetare la faţa
locului din 25.12.2012 nu se regăseşte în lista materialelor prezentate spre
examinare experţilor judiciari, care au efectuat expertiza complexă din 22.02.2013.
Aici instanța de apel a indicat, că în cadrul cercetării la fața locului din
12.01.2013 s-au stabilit distanța, unghiul și nivelul locului aflării lui Paciu Sorin,
Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, a locului unde au ieșit mistreții și deteriorările
produse pe ramurile de arțar canadian, fiind fixată poziționarea lor, cu stabilirea
dimensiunilor exacte cu ajutorul utilajului special, dimensiuni care de fapt nu au
fost puse la îndoială de Crețu Gheorghe. Faptul că se invocă că unghiul de tragere a
lui Crețu Gheorghe relativ locului depistării mistreţului este nu mai mic de 45 grade
nu poate fi reținut, deoarece s-a constatat, că Paciu Sorin a fost rănit de glontele
rotund de model Taxo-Trio, împușcat de Crețu Gheorghe, totodată Paciu Sorin se
afla lângă Sajin Ghenadie, care era amplasat în linia țintașilor, prin ce se
demonstrează tragerea în direcția liniei țintașilor.
Cu referire la argumentul, că experţii judiciari au prezentat concluzii referitor
la unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării lui
Paciu Sorin, pornind de la ipoteza părţii acuzării că Creţu Gheorghe a efectuat mai
multe trageri în direcţia locului depistării lui Paciu Sorin, că prima instanţă nu a
invocat în sentinţa contestată nici o probă veridică suficientă şi utilă în confirmarea
faptului, că Creţu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de
vânătoare în direcţia locului depistării lui Sorin Paciu, de-a lungul liniei ţintaşilor şi
peste hotarele sectorului de tragere determinat, instanța de apel a menționat că
acestea sunt declarative, mai ales că experții s-au condus de materialele cauzei puse
la dispoziție, fiind preîntîmpinați despre răspunderea penală pentru darea de
concluzii false.
În același timp, prima instanță a menționat la adoptarea soluției declarațiile
martorului Sajin Ghenadie, care a menționat că Crețu Gheorghe în momentul
împușcăturilor se afla cu fața spre el, imediat după aceasta Paciu Sorin i-a spus că
este rănit, declarații susținute și de Svistun Valeriu, care a dat aceleași declarații,
precum și probele scrise indicate în sentința motivată.
Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele apelului
potrivit cărora prima instanță a confundat noţiunile: unghiul amplasării ţintaşului
Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin cu unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe în mistreţ, relativ locului depistării mistreţului împuşcat,
că în sprijinul acestei afirmaţii vin şi concluziile expuse în raportul de expertiză
112
complexă din 30.01.2013.
În sensul dat instanța de apel a remarcat, că chiar și în situația invocată că
glontele ce a nimerit în victima Paciu Sorin ar fi ricoșat în urma unui impact
intermediar cu un obstacol amplasat pe linia de tragere în mistreț a ţintaşului
Creţu Gheorghe, inculpatul Crețu Gheorghe necesită a fi tras la răspundere penală
în temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece din probele cercetate se dovedește
că anume din arma lui Crețu Gheorghe a fost împușcat glontele de model „Taxo
Trio”, fiind rănit Paciu Sorin, anume astfel de glonte a fost extras din corpul lui
Paciu Sorin.
Instanța de apel a respins argumentele apelului precum că expertul judiciar
Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în şedinţa instanţei de judecată din
26.06.2014, a confirmat că Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc de
vânătoare în direcţia locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei ţintaşilor și
peste hotarele sectorului de tragere determinat, deoarece astfel de concluzie de
fapt nu a fost făcută de expertul Zaborot Anatolie.
Referitor la afirmațiile invocate ce țin de leziunile corporale grave,
periculoase pentru viaţă, depistate la Paciu Sorin, că raportul de expertiză
medico-legală din 25.12.2012 şi raportul de expertiză medico-legală în comisie
nr.283 din 20.10.2014 sunt invocate de către prima instanţă ca probe în
confirmarea vinovăţiei lui Creţu Gheorghe în săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal, dar expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost
efectuată fără a lua în calcul că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul
raional Făleşti pentru a fi internat în regim de urgenţă la ora 12:35, iar internarea
lui în documentele medicale este fixată doar la ora 13:40, că leziunile corporale
depistate la Paciu Sorin potrivit declaraţiilor expertului medico-legist Isac Valentin
erau compatibile cu viaţa, că la efectuarea expertizei medico-legale în comisie
nr.283 au fost încălcate prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de
procedură penală, instanța de apel a notat că în aspectul dat nu au fost stabilite
careva motive, care ar pune la îndoială concluziile rapoartelor de expertiză sau care
ar indica despre insuficiența volumulul de asistență medicală acordat pacientului
Paciu Sorin, fapt menționat în concluziile raportului de expertiză medico-legală în
comisie nr.283 din 20.10.2014, de declarațiile martorilor medici care au efectuat
intervenția chirurgicală lui Paciu Sorin, și anume Andrieș Nicolae și Buga Vladislav.
În sensul invocat de apărare, că raportului de expertiză nr. 146 din
25.12.2012 nu-i poate fi atribuită calitatea de probă admisibilă, în contextul
prevederilor legale referitor la pertinenţă, concludenţă şi utilitate, iar raportul de
expertiză medico-legală nr. 283 demonstrează superficialitatea „efectuării” acestei
expertize, nu pot fi reținute, deoarece temei de inadmisibilitate a acestui raport nu
s-a stabilit, mai ales că nu s-a dovedit incompatibilitatea experților la efectuarea
acestei expertize, în aspectul dat afirmațiile fiind declarative.
113
Cu referire la argumentele apelului prin care se invocă încălcarea
prevederilor art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de apel a menționat că despre dispunerea expertizelor s-a adus la
cunoștință participanților la proces, inclusiv lui Crețu Gheorghe, ultimul având
dreptul să înainteze recuzări experților în ordinea prevăzută de lege.
Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile expuse că
experţii concluzionează, că regretatul Paciu Sorin a fost internat în Spitalul Raional
Făleşti, la data de 23.12.2012, cu indici vitali, fapt care se evidenţiază din fișa
medicală a bolnavului de staţionar, că în atare situaţie, experţii erau obligaţi de a
efectua cercetări şi analize pentru a constata dacă asistenţa medicală lui Paciu Sorin
a fost acordată în volum deplin şi corespunzător stării sănătăţii lui atât în perioada
preoperatorie, operatorie cât şi postoperatorie, că asemenea cercetări nu au fost
efectuate şi concluziile expuse în acest sens, sunt abuzive şi incorecte, că experţii
au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea lui Paciu Sorin nu a fost
monitorizată de medicul reanimatolog şi au formulat un răspuns evaziv referitor la
impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie a medicului reanimatolog
pentru salvarea lui Paciu Sorin, astfel, constată că raportul de expertiză
medico-legală nr. 283 este superficial, neclar, neîntemeiat şi îndoielnic, fiind cu
caracter de declarație, mai ales că experții concluzionează despre toate etapele
asistenței medicale acordate lui Paciu Sorin, și anume preoperatorie, operatorie cât
şi postoperatorie, de fapt neclarități și îndoieli cu referire la concluziile experților
nefiind stabilite.
Instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele aduse, că experţii nu
au răspuns la toate întrebările menţionate în încheierea Judecătoriei Făleşti din
data de 24 iulie 2014 și că este un act de susţinere corporativă, integrală şi
necondiţionată a colegilor de breaslă, fiind o părere subiectivă a autorilor apelului,
de fapt fiind date răspunsuri clare la toate întrebările formulate, răspunsurile fiind
complete, totodată nefiind constatată susținerea invocată declarativ a colegilor de
breaslă. Mai mult, experții au fost preîntâmpinați pentru răspunderea penală
pentru prezentarea concluziilor false, inclusiv și în ședința judiciară, astfel că
pretinderea apărării este cu caracter de declarație.
Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți că din punct de vedere al
pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii rapoartele de expertiză
medico-legală din 25.12.2012 şi nr. 283 din 20.10.2014 urmează a fi respinse, ca
fiind inadmisibile, nefiind stabilită inadmisibilatea acestor probe, invocată absolut
declarativ de apărare.
În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici argumentele aduse de
apelanți că cu titlu de probă, în confirmarea vinovăţiei lui Creţu Gheorghe în lipsirea
de viaţă din imprudenţă a regretatului Paciu Sorin se invocă şi raportul de expertiză
complexă din 30.01.2013, referindu-se la concluzia că glontele extras din corpul
114
victimei în rezultatul intervenţiei chirurgicale are aceeaşi componenţă chimică cu
gloanţele extrase din cartuşul de model „Taxo-Trio”, ridicat de la Creţu Gheorghe,
că cercetarea comparativă a compoziţiei chimice a gloanţelor sus-menţionate a
stabilit diferenţa cantitativă a compoziţiei chimice, că de exemplu, cantitatea Pb în
glontele extras din corpul victimei constituia 83,516 %, pe cînd Pb în gloanţele
cartușului de model „Taxo-Trio” constituia 84,512 %, că Sn în glontele extras din
corpul victimei constituia 12,274 % şi respectiv din gloanţele cartuşului de model
„Taxo-Trio” constituia 11,413 % - celelalte componente chimice ale gloanţelor
cercetate în cadrul efectuării expertizei complexe din 30.01.2013 deasemenea
diferă, fiind declarative, deoarece diferența acestor indici sunt neesențiali.
Mai mult, după cum rezultă din probele cercetate, doar Crețu Gheorghe a
folosit la vânătoarea din 23.12.2012 gloanțe „Taxo-Trio” rotunde, moment
recunoscut și de ultimul, totodată de la toți participanții la vânătoare fiind ridicate
armele și gloanțele deținute, nu s-a constatat nici o corespundere a gloanțelor
deținute cu glontele depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin.
Totodată, vinovăția lui Crețu Gheorghe în cele stabilite de instanța de apel nu
se bazează doar pe aceste concluzii invocate, dar pe totalitatea probelor enunțate
în motivarea instanței de apel privind vinovăția lui Crețu Gheorghe în comiterea
Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse că
componenţa chimică identică a acestor gloanţe nu confirmă că au fost trase din
arma de vânătoare a lui Creţu Gheorghe şi că au fost parte componentă a tuburilor
împuşcate de Creţu Gheorghe, că nu confirmă că tuburile de cartuş depistate în
cadrul cercetării la faţa locului şi glonţul extras din corpul victimei Paciu Sorin au
fost anterior părţi integrante al unui cartuş, altfel spus, glontele extras din corpul
victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de vânătoare deţinută legal de
Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”, aceste afirmații fiind declarative.
Au fost respinse și afirmațiile aduse referitor la concluziile expuse în raportul
de expertiză complexă din 30.01.2013, că la punctele 5, 6, 7 al acestui raport de
expertiză, experţii respectiv concluzionează că tuburile de cartuş depistate în
cadrul cercetării la faţa locului şi a containerului prezentate spre examinare, puteau
fi trase din armă/arme de vânătoare cu ţeavă lisă de calibru 12,0 mm, că este de
reţinut, că la data de 23.12.2012, la vânătoare au participat şi alţi vânători, care
deţineau arme de vânătoare cu ţeavă lisă, fapt menţionat şi în raportul de expertiză
complexă din data de 30.01.2013, deoarece afirmațiile date sunt contrazise prin
concluziile experților.
Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți cu referire la concluzia
experților că de stabilit dacă tuburile de cartuş depistate în cadrul cercetării la faţa
locului şi glonţul extras din corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenţiei
chirurgicale prezentate spre examinare au fost anterior părţi integrante ale unui
115
cartuş este imposibil, din motiv că în momentul efectuării împuşcăturii lipseşte
contactul direct al glontelui cu suprafaţa ţevii, deoarece în sensul dat experții doar
au conchis imposibilitatea stabilirii apartenenței tuburilor de cartușe depistate la
cercetarea la fața locului cu glontele extras de la Sorin Paciu, indicând motivul, însă
această concluzie nu dovedește nevinovăția penală a lui Crețu Gheorghe în faptele
stabilite de instanța de apel.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, cu referire la
concluziile experților că tuburile de cartuşe depistate în cadrul cercetării la faţa
locului, prezentate spre expertizare au fost trase/împuşcate din arma de model
„MT 21-12” cu numărul „xxxxx”, care de altfel, a fost confirmat şi de către
Creţu Gheorghe, care a declarat, că la data de 23.12.2012, a efectuat din arma de
vânătoare 5 împuşcături în cei doi mistreţi, deoarece aceste concluzii nu vin în
contradicție cu probele cercetate în cadrul ședințelor judiciare.
Au fost respinse și argumentele aduse că în concluzie, raportul de expertiză
complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod incontestabil că glontele extras din
corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma de vânătoare deţinută legal de
Creţu Gheorghe, model „MT 21-12”, fiind cu caracter de declarație, în
circumstanțele stabilite pe caz, anume că concluziile din raporul dat, în coroborare
cu probelele la care s-a făcut referire, dovedește vina lui Crețu Gheorghe în faptele
stabilite de instanța de apel.
Instanța de apel a considerat nefondată și solicitarea enunțată în apeluri că
obiectiv se impune casarea sentinţei Judecătoriei Făleşti din 04.02.2015 şi
pronunţarea în privinţa inculpatului Creţu Gheorghe, a unei sentinţe de achitare
din motivul lipsei în acţiunile lui a elementelor constitutive a infracţiunii prevăzute
la art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece alte motive, decât cele enunțate de instanța
de apel de casare a sentinței în latura învinuirii aduse lui Crețu Gheorghe în baza
art. 149 alin. (1) Cod penal nu s-au stabilit, totodată s-a constatat existența
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal în acțiunile inculpatului
potrivit faptei criminale considerate ca fiind dovedită descrisă de instanța de apel.
De către instanța de apel au fost apreciate ca fiind nefondate și argumentele
aduse de apelanți referitor la pct. 9 din Ordinul Agenţiei Moldsilva, cu privire la
deschiderea vânătorii de mistreţi în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, care
stipulează în mod expres şi univoc, că este interzis tirul asupra mistreţilor cu
cartuşe cu poşuri cu diametrul de 6,25-9,00 mm, pe când, diametrul gloanţelor
„Taxo Trio”, este de 11,6 mm, prin urmare, ordinul sus-citat, nu interzice utilizarea
cartuşelor „Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm, că potrivit pct. 6 din Ordinul
directorului rezervaţiei „Pădurea Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de
asemenea, nu este interzis tirul asupra mistreţilor cu cartuşe „Taxo Trio”, deoarece
instanța de fond, cît și de apel, nu a constatat vina lui Crețu Gheorghe în încălcarea
acestor prevederi din ordinele enunțate.
116
De asemenea instanța de apel a respins și afirmațiile aduse că nu poate fi
reţinută concluzia primei instanţe că Creţu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85
(3) din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se
interzice folosirea la vânătorile de mistreţi a gloanţelor rotunde deoarece acestea
ricoşează sub un unghi mai mare, că Regulile de securitate la vânătoare supra, nu
se cunoaşte când au fost aprobate, că instanţa de judecată nu se referă la data, luna
și anul aprobării acestor reguli, că Regulile de securitate la vânătoare în RM nu au
fost publicate în Monitorul Oficial şi evident nu au un caracter normativ obligatoriu.
Or, faptul nepublicării anume în Monitorul Oficial nu-l poate scuti de răspundere
pe Crețu Gheorghe în încălcarea acestor reguli, mai ales că ultimul este vânător cu
acte în regulă, de mai multe ori a participat la vânători și anume aceste Reguli
reglementau la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare.
Au fost apreciate ca nefondate și argumentele aduse de apelanți, că prima
instanţă eronat a interpretat prevederile pct. 85 a Regulilor de securitate la
vânătoare, referitor la interzicerea folosirii la vânătorile de mistreţi a gloanţelor
rotunde, că lecturând pretinsele Reguli de securitate la vânătoare, constată că
această interzicere nu se referă la gloanţele „Taxo Trio”, ci se referă la cartuşele cu
poşuri (alice), deoarece aceste cartuşe se încarcă cu mai multe poşuri şi evident la
efectuarea tirului asupra mistreţilor sau altor animale, ele ricoşează sub un unghi
mare, fiind declarative, de fapt Regulile nu se referă la cartușe cu poșuri, o astfel de
noțiune nefiind evidențiată în reguli.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse în apeluri că potrivit
condiţiilor tehnice ale cartuşelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului, ele nu
ricoşează şi containerul în care se află gloanţele, se deschide doar când întâmpină
un obstacol, că astfel, constată că după efectuarea tirului, cartuşele „Taxo Trio”, nu
ricoşează în toate direcţiile aşa cum ricoşează cartuşele cu poşuri (alice), fiind cu
caracter de declarație, mai ales că anume un glonte „Taxo-Trio” a fost extras din
corpul lui Paciu Sorin, în sensul dat nefiind stabilite careva îndoieli, după cum
rezultă din concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz.
Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și afirmațiile aduse de apelanți în
apel cu referire la ordinul nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii
de mistreţi în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra
mistreţilor cu cartuşe cu poşuri şi categoric nu interzicea tirul asupra mistreţilor
cu cartuşe de model „Taxo Trio”, că până în prezent nu a fost anulat, că acest ordin
este un act normativ care interzicea doar tirul asupra mistreţilor cu cartuşe cu
poşuri, deoarece în ședința judiciară nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat
anume această prevedere din ordin, dar s-a constatat că Crețu Gheorghe a încălcat
art. 85 p. 3) din Regulile de securitate la vânătoare, care erau în vigoare la data
comiterii faptei, care interzic folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează. Mai mult,
în aspectul invocat, instanța de apel a specificat, că și în actuala redacție a Regulilor
117
de securitate la vânătoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 140 din 10.03.2017, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 85-91/226
din 24.03.2017, art. 78, se reglementează că: În timpul vânătorii la copitate cu
gonaşi se va trage numai din armă de vânătoare la o distanţă cel mult de 50 m, iar
cartuşele vor fi încărcate numai cu glonţ de fabrică. Se interzice folosirea la aceste
vânători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un unghi mare.
Din aceleași motive nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților că în
concluzie, utilizarea de către Creţu Gheorghe, la vânătoarea din 23.12.2012, a
cartuşelor „Taxo Trio”, nu era interzisă de actele legislative, normative şi
departamentale în vigoare şi deaceea, vădit ilegal a fost catalogată de către
Judecătoria Făleşti, ca vânat ilegal cu unelte interzise, deoarece sunt declarative în
aspectul invocat.
Au fost respinse și afirmațiile invocate că este abuzivă afirmaţia în sentinţa
contestată, precum că „inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat
procurarea de către el a cartuşelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar
fi spre exemplu bonul fiscal sau factura fiscală”, că inculpatul Creţu Gheorghe nu
avea obligaţia procesuală de a-şi demonstra nevinovăţia în comiterea infracţiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal, deoarece Crețu Gheorghe nici nu a fost pus în
situația să-și dovedească nevinovăția penală.
La fel, au fost respinse și argumentele aduse de apelanți că atât timp, cât
partea acuzării l-a pus pe Creţu Gheorghe sub învinuire în vânatul ilegal, cu unelte
interzise, avea obligaţia procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei
vinovăţii, inclusiv de a prezenta probe că cartuşele „Taxo Trio” nu au fost procurate
de Creţu Gheorghe în reţeaua de magazine specializate „Cartuş”, ci au fost aduse în
Republica Moldova, prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal, deoarece de
fapt s-a dovedit prin probele acuzării că Crețu Gheorghe a folosit gloanțe „Taxo
Trio” de formă rotundă, care sunt interzise pentru vânătoarea de mistreți în RM,
totodată nici nu s-a adus învinuire că cartușele au fost aduse în Republica Moldova
prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse că tot partea acuzării avea
obligaţia de a prezenta probe, că cartuşele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru
vânătoarea de mistreţi, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri, deoarece
de fapt s-a constatat că cartușele folosite de Crețu Gheorghe la vânătoare sunt
rotunde, astfel sunt interzise pentru vânătoare, în sensul dat vinovăția lui
Crețu Gheorghe fiind demonstrată prin probele cercetate, la care s-a făcut referire.
Instanța de apel a respins și argumentele aduse că prima instanţă urma a
menţiona probele care confirmă faptul că la vânătoarea din 23.12.2012,
Creţu Gheorghe, a cauzat daune ce depăşesc suma de 4000 lei, că probele se rezumă
la menţiunea că la vânătoarea din 23.12.2012, au fost împuşcaţi doar doi mistreţi,
cauzând daune în mărime de 10 000 lei, că prima instanţă nu a menţionat actele
118
legislative şi normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce
depăşesc 200 u.c., că atât timp cât în sentinţa contestată nu sunt menţionate
probele în confirmarea cauzării daunelor ce depăşesc 200 u.c., ca element
obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 233 Cod penal,
constată că în acţiunile lui Creţu Gheorghe, lipsesc elementele constitutive ale
acestei infracţiuni, deoarece în aspectul dat de fapt s-a casat sentința instanței de
fond, cu rejudecarea cauzei și cu adoptarea unei hotărâri noi.
Cu referire la argumentele din apel că în sentința contestată, nu se regăsește
instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-au fost cauzate daune în sumă
de 10 000 lei, că absenţa părţii vătămate, persoana juridică căreia i s-a cauzat prin
infracţiune un prejudiciu material, în sumă de 10 000 lei, demonstrează lipsa
elementului obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 233 Cod
penal, instanța de apel a menționat că faptul nerecunoașterii instituției cui i s-a
adus prejudiciu ca parte vătămată, nu indică la nevinovăția penală a lui
Crețu Gheorghe.
Totodată în ședința instanței de apel s-a constatat că în acțiunile lui
Crețu Gheorghe lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod
penal, în redacția în vigoare la data comiterii faptei, însă există fapta contravenției
prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, anume în aspectul dat fiind
încetat procesul penal, cu atragere la răspundere contravențională a inculpatului
Crețu Gheorghe, cu încetarea procesului contravențional, deoarece a expirat
termenul prescripției de tragere la răspundere contravențională prevăzut de lege.
Faptul că nu s-a depus o cerere din partea statului, căruia i-au fost cauzate daune
în sumă de 10 000 lei, prin intermediul ÎS „Pădurea Domnească”, organului de
urmărire penală sau instanței de judecată, nu poate fi reținut ca lipsa probelor în
comiterea de către Crețu Gheorghe a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2)
Cod Contravențional.
Ce ține de invocarea încălcării drepturilor lui Crețu Gheorghe admise în
cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, instanța de apel a menținut motivarea
primei instanțe, considerând că în cazul dat nu a fost constatată încălcarea
drepturilor lui Crețu Gheorghe.
Instanța de apel a menționat, că atât ordonanța de punere sub învinuire în
privința lui Crețu Gheorghe, cât și rechizitoriul, întrunesc condiţiile legale
prevăzute de legislator, sunt explicite şi întocmite cu respectarea prevederilor legii
de procedură penală cu privire la forma şi conţinutul acestor documente
procesuale, şi astfel, nu pot fi recunoscute nule, reieșind şi din faptul că valoarea
probatorie a acestora a fost expusă prin analiza dovezilor, care au fost puse la baza
acuzării inculpatului în faptele incriminate.
4.10. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.
119
Instanța de apel a reținut, că Lupu Ion a fost pus sub învinuire pentru faptul
că prin acţiunile sale intenţionate a săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 312
alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu bună-ştiinţă, a declaraţiilor mincinoase de
către martor, acţiuni care au fost săvîrşite în cadrul urmăririi penale”.
Instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că Lupu Ion la
21.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanţele organizării,
petrecerii şi acţiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat
cu bună-ştiinţă declaraţii mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a
solicitat cercetarea anume a acestor declarații date de Lupu Ion în cadrul urmăririi
penale.
În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că
în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Lupu Ion nu și-a găsit confirmare, astfel
că în latura dată sentința de achitare a inculpatului Lupu Ion, din motiv că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii urmează a fi menținută.
Deși în vederea demonstrării vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat
declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu,
Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion,
Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, instanța de apel a constatat
că declarațiile martorilor respectivi nu au confirmat că inculpatul Lupu Ion a dat în
cadrul urmăririi penale declarații neadevărate referitor la cele întâmplate la
vânătoare.
Mai mult, martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei,
Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg,
Ifodi Alexandru şi Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași
declarații ca și în cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a
desfășurat în două cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de
țintași și două grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost
împușcați doi mistreți, iar de către celălat grup nu a fost împușcat nici un mistreț.
În același timp, martorii Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordiţa Oleg,
Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore,
Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în
cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un
singur loc, de un grup de vânători fiind împușcați cinci mistreți, ultimii explicând
motivele, asfel că au susținut declarațiile date anume în cadrul ședinței judiciare,
indicând că nu au fost constrânși să dea declarații la urmărirea penală de inculpați
referitor la vânătoare.
120
Instanța de apel a mai menționat și faptul, că după o hotărâre de achitare
pronunţată de prima instanţă, acuzatorul de stat este obligat să solicite audierea
inculpatului în instanţa de apel şi să prezinte în şedinţa de judecată anumite probe
în susţinerea acuzaţiilor penale aduse inculpatului. La caz, necercetarea în ședința
instanței de apel a declarațiilor date de Lupu Ion în cadrul urmăririi penale,
pretinse de acuzare ca fiind neadevărate, a pus în imposibilitate instanța de apel să
verifice învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal,
anume sub formă de prezentarea cu bună-știință a declarațiilor minciunoase de
către martor, acțiuni care au fost săvîrșite în cadrul urmăririi penale.
4.11. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit
de faptul că el, exercitând funcţia de director general a Agenţiei „Moldsilva”, numit
în funcţie prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de
conducător al unui organ central al administraţiei publice, fiind astfel persoană cu
funcţie de demnitate publică, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă cu
directorul rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei
„Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se în incinta cabanei
situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, din interes personal,
folosind situaţia de serviciu şi influenţa asupra subalternilor, urmărind scopul
împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei privind lipsirea de viaţă din
imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx şi a ascunde adevărul obiectiv privind
circumstanţele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,
martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei la depunerea de declaraţii
mincinoase.
Astfel, Lupu Ion a fost învinuit, că prin acţiunile sale intenţionate, a săvârşit
determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea
declaraţiilor mincinoase, faptă prin care a săvârșit infracţiunea prevăzută de
art. 314 alin. (1) Cod penal.
Cercetând materialele dosarului, audiind inculpatul și martorii Guzun Oleg
(f.d. 203-204 vol. 15); Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 23); Anton Ion (f.d. 186-
189 vol. 23, f.d. 169-170 vol. 15); Țurcanu Victor (f.d. 211-218 vol. 23, f.d. 62-64
vol. 5, f.d. 137-141 vol. 15); Mamai Mihail (f.d. 193-194, vol. 23, f.d. 143-145
vol. 15); Iftodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23, f.d. 115-120 vol. 15); Gherman Vasile (f.d.
215-218 vol. 23, f.d. 206-209 vol.15), Ciobanu Anatolie (f.d. 198-199 vol. 23,
f.d. 189-192 vol. 15); Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23, f.d. 172-174 vol. 15);
121
Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23, f.d. 165-167 vol. 15); Gordița Oleg (f.d. 183-184
vol. 15); Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23, f.d. 227-228 vol. 15); Iftodi Dorin (f.d.
174-176 vol. 23, f.d. 252-253 vol. 15); Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23,
f.d. 186-187 vol. 15); Gorbaciov Iurii (f.d. 172-173 vol. 23, f.d. 211-212 vol. 15);
Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23, f.d. 214-215 vol. 15) instanța de apel a
considerat că acuzarea adusă lui Lupu Ion nu a fost confirmată prin probe.
Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru,
Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile,
Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați
nu au incriminat pe Lupu Ion că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații
mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la
prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva
bunuri de la Lupu Ion sau că au discutat cel puțin cu Lupu Ion despre cele petrecute
la vânătoarea din 23.12.2012.
Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în instanța de fond
și cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri
au dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat.
În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de către prima
instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor
martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin,
Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind
date în urma constrângerii de către Lupu Ion și ca minciunoase, astfel că instanța
de apel, ținând cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în
imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi
penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt
sau nu diferite.
Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în
instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, nefiind constatat că
martorii au dat declarații fiind constrânși de Lupu Ion să dea careva declarații
neadevărate.
În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a
martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile,
Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,
martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea
declarații de Lupu Ion, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței instanței de
fond, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind speriați,
și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au fost
constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care i-au
interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost speriați,
122
li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i s-a spus, fiind
arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat declarații
după cum au hotărât toți.
Faptul că au fost constrînși de către Lupu Ion să dea declarații mincinoase
referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie
2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul ședinței
instanței de apel, și nici în instanța de fond. Totodată, fiind citite declarațiile
martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în cadrul ședinței primei instanțe, din
aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost constrânși de Lupu Ion.
În consecință instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor date în
cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe în susținerea
acuzării lui Lupu Ion.
Cu referire la prevederile art. 371 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de apel a accentuat, că fiind date citirii în parte, de acuzare, declarațiile martorilor
care se pretinde că au fost constrânși de Lupu Ion, martorii au explicat motivul
contradicțiilor între declarațiile date în ședință de judecată și cele depuse la a doua
și a treia audiere în cadrul urmăririi penale.
În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori
anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ,
declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care
rezultă că nu au fost constrânși nemijlocit de Lupu Ion să dea careva declarații
anume.
Astfel instanța de apel a concluzionat, că nu se demonstrează că Lupu Ion în
careva mod ar fi constrâns pe martorii invocați de acuzare să dea declarații
mincinoase în cadrul urmăririi penale, mai ales că nimeni din martorii audiați nu
au indicat la Lupu Ion ca la persoana care i-a determinat să dea în genere careva
declarații.
Faptul că acuzarea pretinde că declarațiile martorilor au fost date în urma
constrângerii de către Lupu Ion, sunt cu caracter de declarație și nu s-a demonstrat
în cadrul procesului judiciar.
Niciunul din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat
despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda după cum
se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea inculpaților,
și nemijlocit din partea lui Lupu Ion.
Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului
Lupu Ion, - Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori
și nici nu erau participanți la procesul penal.
123
În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în
susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării
în ședința instanței de apel declarațiile date în cadrul urmăririi penale de martorii
Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și
German Andrei.
Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în
instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță,
din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către Lupu Ion să
dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă cercetate declarațiile
date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru a putea fi verificate
corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul audierilor.
În acest sens instanța de apel a făcut referire și la jurisprudența CEDO, care
în mod expres a constatat necesitatea audierii pe viu a martorilor acuzării după o
sentinţă de achitare - Ekbatani c. Suediei, hotărârea din 26 mai 1988, pct. 32;
Popovici c. Moldovei, hotărârea din 27 noiembrie 2007, par. 72; Dănilă c. României,
hotărârea din 8 martie 2007, par. 62-63; Spînu c. României, hotărârea din 29 aprilie
2008, par. 60.
Mai mult, potrivit acuzării formulate, Lupu Ion a constrâns să dea declarații
mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din
23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă nu
au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării
judecătorești.
În urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța de
apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Lupu Ion lipseşte însăși fapta
infracţională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere
penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat prima instanță.
Astfel, prima instanţă corect a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul
Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1)
Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se la lipsa obiectului infracțiunii.
4.12. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007 (în
vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).
Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub
învinuire pentru faptul că el, exercitând funcţia de director general a Agenţiei
„Moldsilva”, numit în funcţie prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011,
avînd statut de conducător al unui organ central al administraţiei publice, fiind
astfel persoană cu funcţie de demnitate publică, folosind situaţia de serviciu, la
23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a
cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a
124
ştiinţifice”, încalcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de
stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervaţia ştiinţifică
nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se
şi 85; Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat
în calitate de vânător - ţintaş împreună şi prin comun acord cu alte persoane
stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreţi.
În cadrul vânatului ilegal, Lupu Ion împreună şi prin comun acord cu alte
persoane participante în calitate de vânători - ţintaşi şi stabilite de organul de
posedau legal, vânând ilegal cinci mistreţi. Prin acţiunile sale, cauzând daune în
mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unităţi convenţionale, potrivit anexei
Astfel, acţiunile lui Lupu Ion au fost încadrate de către organul de urmărire
penală în baza art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile interzise, cu folosirea
situaţiei de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depăşesc 200 de unităţi convenţionale”.
Instanța de apel a constatat, că inculpatul Lupu Ion a fost acuzat de faptul că
la 23.12.2012 a participat la vânătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a cantonului
nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească”
din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de judecată, inculpatul
a declarat că vânătoarea la care a participat el s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind
de fapt formate două grupuri, care au participat la vânătoare în două locuri diferite.
Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui
singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei ÎS „Pădurea Domnească”, dar și în alt
canton al sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS
reiese cert din:
- declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în
calitate de țintași, inclusiv: Buga Boris, Sajin Ghenadie, Guzun Valeriu, Praf Grigore,
125
Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae și Croitoru Ion, din declarațiile
inculpaților Crețu Gheorghe și Svistun Valeriu care au declarat, că conducătorul
grupului lor de țintași a fost Svistun Valeriu, în prima goană nu a ieșit nici un mistreț
și nu a fost efectuată nici o împușcătură, din care motiv au mers în alt loc, unde a
avut loc a doua goană și au fost produse împușcături;
- declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în
calitate de gonași, inclusiv: Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei,
Ciobanu Anatolie, Căpăstru Gheorghe și Ifodi Ion, care au declarat că conducătorul
grupului lor de gonași a fost Ifodi Ion, până la locurile unde s-au început goanele,
au mers cu autocamionul „ZIL”, după apropierea gonașilor în prima goană de linia
trăgătorilor, nu a ieșit nici un mistreț, motiv pentru care au mers în alt loc, unde
s-a efectuat a doua goană, în prima goană nu au auzit nici o împușcătură din direcția
grupului de țintași, în a doua goană au auzit împușcături din direcția grupului de
țintași.
Aceste declarații sunt întărite prin declarațiile martorilor care la vânătoarea
din 23.12.2012 au participat în calitate de țintași, inclusiv: Răilean Serghei,
Latîș Sergiu, Nastas Iurie, Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au declarat că
conducătorul grupului lor de țintați a fost Irimciuc Denis, până la apropierea
gonașilor de linia trăgătorilor, vânătoarea a fost oprită și nu au efectuat
împușcături.
La fel, această situație este confirmată și prin declarațiile martorilor care la
vânătoare au participat în calitate de gonași, și anume Țurcanu Victor,
Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Anton Ion, Ifodi Alexandu și Guzun Oleg, din
declarațiile căror rezultă clar, că conducătorul grupului lor de gonași a fost
Zalevschi Ghenadie, până la locul unde s-a început goana au mers cu automobilul
„Niva” (Guzun Oleg și Ifodi Alexandru) și cu sania (Țurcanu Victor,
Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion), până la apropierea gonașilor de
linia trăgătorilor vânătoarea a fost oprită și nu au fost auzite împușcături din
direcția grupului de țintași.
Martorii Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion, fiind
angajați ai Rezervației, cunoscând bine locurile și numărul cantoanelor, au declarat
că singura goană la care ei au participat s-a desfășurat în cantonul nr. 7 și nu a fost
finisată, dar nu în cantonul nr. 4.
Mai mult, toți martorii audiați în prima instanță și în instanța de apel, cât și
inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat,
că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite.
Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în
două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de
vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se
confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile
126
cercetate.
Astfel, martorul Buga Boris a declarat în ședința judiciară, că la vânătoare a
participat în calitate de țintaș, lîngă el era Crețu Gheorghe, apoi Svistun Valeriu, iar
mai apoi Sajin Ghenadie. Irimciuc Denis și Lupu Ion nu a făcut parte din grupul lor.
Martorul Sajin Ghenadie a declarat instanței, că la vânătoarea din 23.12.2012
a participat în calitate de țintaș, la a doua goană în partea lui dreaptă pe linie era
amplasat Guzun Valeriu, iar în față Svistun Valeriu, ca țintași au mai participat
Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe și Buga Boris.
Aceste declarații sunt confirmate prin declarațiile martorilor Guzun Valeriu,
Praf Grigore, Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Croitoru Ion,
Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Căpăstru Cheorghe,
Ifodi Ion, Pleșca Ion, Zubco Valeriu, toți declarând că au fost repartizați în două
grupuri și au avut loc în două locuri diferite.
Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor
judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de
mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât
și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost
combătute de acuzare.
Totodată, deși inculpatul Lupu Ion a declarat că vânătoarea la care a
participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat
și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul
de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea
acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului,
pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice,
înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, cu acuzarea că
Lupu Ion a participat la vânătoare în cantonul nr. 4, însă fără a prezenta măcar o
probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Lupu Ion, în calitatea sa
de țintaș, la vânătoarea din 23.12.2012, fie și în cantonul nr. 4.
Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului locul
amplasării lui Lupu Ion la vânătoare nu este fixată.
În atare situație stabilită, cele invocate de acuzare că vânătoarea a avut loc
doar în cantonul nr. 4 nu se confirmă nici prin o dovadă, astfel că instanța de apel,
reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea acuzării privind
crearea doar a unui grup și de aflare a lui Lupu Ion la vânătoare anume în cantonul
nr. 4, a conchis că participanții la vânătoarea din 23.12.2012, desfășurată în
sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, au fost
repartizați în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar partidele de
vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și respectiv în cantonul nr. 7 al
sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, totodată că
Lupu Ion la vânătoare s-a aflat în cantonul nr. 7, după cum reiese din declarațiile
127
martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât
și a inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion.
A mai menționat instanța de apel, că lui Lupu Ion i-a fost adusă învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui
Lupu Ion la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a
frontieră, încălcând:
- anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea
Domnească” se atribuie la categoria „Rezervaţii ştiinţifice”,
- prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538
din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora, în rezervaţia ştiinţifică sunt interzise
activităţi ce pot conduce la dereglarea evoluţiei fireşti a proceselor naturale, în
special, vânatul;
- prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1
Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit.a) potrivit căruia se
- prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,
art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o
adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002.
În sensul invocat instanța de apel a menționat, că referitor la învinuirea adusă
pe acest capăt de învinuire lui Lupu Ion este valabilă motivarea expusă în
decizie referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui
Crețu Gheorghe, considerând că încălcările imputate ultimului și învinuirea
respectivă este nefondată.
Potrivit instanței de apel este neîntemeiată și invocarea încălcării de către
Lupu Ion a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului
Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85, care acționau la momentul
comiterii infracțiunii, în sensul dat nefiind probată acuzarea.
Aici instanța de apel a notat, că potrivit răspunsului Șefului Departamentului
Poliție MAI adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman
nr. 1373 din 14.02.2013 (f.d. 81-84 vol. 9), cît și scrisorii Societății Vânătorilor și
128
pescarilor din RM din 17.01.2013 (f.d. 97 vol. 6), că Lupu Ion deține armă de
vânătoare de model „Benelli Duca Di Montefeltro”, în baza autorizației eliberată la
25.08.2011 cu termen de valabilitate pînă la 25 august 2016, cu care a și participat
la vânătoarea din 23 decembrie 2012, fapt ce rezultă din declarațiile ultimului.
Această armă nu a fost ridicată, examinată și nici recunoscută ca corp delict.
La fel nu a fost prezentată nici o dovadă că la vânătoarea din 23.12.2012
inculpatul Lupu Ion ar fi avut cartușe interzise, astfel că această acuzare este
neprobată.
De asemenea instanța de apel a stabilit, că învinuirea adusă inculpatului
Lupu Ion în încălcarea pct. 85 subpct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare,
aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor şi
Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, este
nedovedită, deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat
locul în care s-a aflat inculpatul Lupu Ion la vânătoare, precum și că Lupu Ion și-a
schimbat locul sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfârșitul goanei,
momente care nu se constată din probele cercetate.
Mai mult, în ședința de judecată s-a constatat că inculpatul Lupu Ion a
participat la o singură partidă de vânătoare în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2
Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, în calitate de țintaș, fiind
plasat la locul pândei de către persoana responsabilă Irimciuc Denis, în toată
perioada aflării la pândă nu și-a schimbat locul și nici nu l-a părăsit pînă cînd
partida de vânătoare nu a fost întreruptă de către persoana responsabilă.
Ce ține de imputarea încălcării pct. 85 subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea
tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere
determinat, instanța de apel a considerat acuzarea neîntemeiată, deoarece din
declarațiile martorilor audiați Răilean Serghei, Latîș Sergiu, Nastas Iurie,
Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au participat ca țintași, rezultă că nimeni dintre
țintași nu au efectuat împușcături, deoarece nu a ieșit nici un mistreț, fapt confirmat
și prin declarațiile martorilor Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail,
Anton Ion, Ifodi Alexandru și Guzun Oleg, care au avut calitatea de gonași și care
s-au deplasat spre linia grupului de țintași din care făcea parte și inculpatul
Lupu Ion, din declarațiile cărora se constată, că nu au auzit nicio împușcătură din
direcția grupului de țintași.
În opinia instanței de apel este nedovedită și invocarea încălcării de către
Lupu Ion la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor Regulilor enunțate în pct. 85
subpct. 3, care indică că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece
acestea ricoșează sub un unghi mai mare.
În aspectul dat, instanța de apel a concluzionat că acuzarea nu a prezentat
nici o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Lupu Ion la vânătoarea din
23 decembrie 2012 ar fi folosit gloanțe rotunde, mai ales că cartușele cu care a
129
participat la vânătoare Lupu Ion nu au fost ridicate de la acesta, nu au fost
examinate și nici prezentate instanței.
La fel, ce ține de invocarea că Lupu Ion a încălcat prevederile art. 85 din
Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de
părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel de asemenea
a considerat-o neîntemeiată, în ce privește apropierea de animalul ucis sau rănit
până la sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul
vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș
invocarea este fără temei.
Instanța de apel a conchis, că de către acuzare nu a fost prezentată nici o
dovadă, în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Lupu Ion,
totodată Lupu Ion nu a putut să se apropie de animalul rănit sau ucis pînă la sfîrșitul
goanei, deoarece la partida de vînătoare în care a participat nici nu au ieșit mistreți
și respectiv nici un țintaș nu a tras nici un foc, și nu a fost rănit și nici ucis nici un
animal, moment enunțat de martorii audiați.
Cu referire la invocarea de către acuzare a încălcării de Lupu Ion a Regulilor
pct. 85 ce țin de interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor
alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța
de apel a considerat că acuzarea este absolut neîntemeiată, deoarece nu s-a
prezentat instanței nici o probă care ar confirma faptul că inculpatul Lupu Ion la
vânătoare ar fi fost în stare de ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi
alcoolice înaintea și în timpul vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către
Lupu Ion a acestor încălcări invocate de acuzare.
Referitor la acuzația adusă lui Lupu Ion în încălcarea Instrucţiunii de
protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel de asemenea a
considerat-o absolut nefondată, din motiv că nu a fost indicat clar care prevederi
din instrucțiunea indicată au fost încălcate, care conține 5 capitole și 75 de articole,
nefiind clar ce a încălcat Lupu Ion, astfel că prevederile regulilor cuprinse în
instrucțiune, pretins a fi încălcate de Lupu Ion, urmau a fi constatate, incriminate şi
probate în instanța de judecată.
Cu referire la folosirea de către inculpatul Lupu Ion a situației de serviciu,
instanța de apel a menționat că potrivit practicii judiciare, printre cei care își
folosesc situația de serviciu la comiterea vânatului ilegal se pot număra: directorii,
directorii adjuncți, inginerii silvici - șefi, șefii de ocoale silvice din cadrul Agenției
„Moldsilva”; persoanele cu funcții de răspundere ale Gărzii forestiere a Agenției
„Moldsilva”, din cadrul autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor
naturale și cu protecția mediului înconjurător, al Inspectoratului Ecologic de Stat
etc, al administrației parcurilor naționale, rezervațiilor de resurse, rezervațiilor
biosferei etc.; persoanele care gestionează Societatea vânătorilor și pescarilor etc.
130
Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau
inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în
limitele competenței sale de serviciu.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011, Lupu Ion a fost numit
în funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, eliberându-l din funcția
deținută anterior.
Astfel, învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion (în situația în cauză), în
folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal,
este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile
interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.
În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la
care a participat inculpatul Lupu Ion, nu s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut
loc cu încălcarea legislației în vigoare, motiv pentru care, instanța de apel a
considerat că nu poate fi reținută nici învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în
folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.
Mai mult, în învinuirea formulată lui Lupu Ion nici nu s-a indicat prin ce s-a
manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală,
mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar fi fost
efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost
emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM.
Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit
vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul
anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în
ordinul emis, nefiind folosită situația de serviciu de către Lupu Ion în emiterea
acestui ordin.
Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți,
instanța de apel a notat că este valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea
adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume
a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.
Mai mult, din probele cercetate s-a constatat, că în grupul unde a participat
Lupu Ion în genere nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături,
în aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă.
În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a
constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile
inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea
locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ
acuzarea (f.d.114-125 vol. 1).
131
4.13. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub
învinuire în faptul, că el, exercitând funcţia de director general a Agenţiei
„Moldsilva”, numit în funcţie prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011,
avînd statut de conducător al unui organ central al administraţiei publice, fiind
astfel persoană cu funcţie de demnitate publică, de comun acord şi prin înţelegere
prealabilă cu directorul rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul
Făleşti, din cadrul Agenţiei „Moldsilva” Irimciuc Denis şi cu inginerul de pază şi
protecţie a pădurii al Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS,
Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor
13:00 – 15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore
sectorului nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenţiei
„Moldsilva”, din interes personal, folosind situaţia sa de serviciu şi influenţa asupra
subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective şi complete a
cauzei penale privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, xxxxx, şi a
ascunde adevărul obiectiv privind circumstanţele cauzei, participanţilor la
vânătoare şi componenţa grupei de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul
biletelor de vânător nr. 011656 şi nr. 011795 care constituie documente oficiale,
semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,
componenţa acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în
vânătoare (ţintaşi, gonaşi), indicarea faptului participării în calitate de gonaş al
cet. Paciu Sorin şi semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,
cadrul unui singur grup de vânători şi într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul
nr. 4 al sectorului nr. 2 Călineşti al Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS.
Astfel, Lupu Ion a fost învinuit de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 332
alin. (2) lit. b) Cod penal, adică: „Înscrierea de către o persană cu funcţie de demnitate
publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acţiuni săvârşite din interese
personale”.
Instanța de apel a constatat în urma cercetării probelor, că la formularea
învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal,
acuzarea de stat a invocat că Lupu Ion a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor
de vânător nr. 011656 şi nr. 011795 care constituie documente oficiale,
vânătoare (ţintaşi, gonaşi), indicarea faptului participării în calitate de gonaş a lui
Paciu Sorin şi semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a
avut loc.
132
Din probele cercetate se constată, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012 au
fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 şi
biletul de vânător nr. 011795.
Din biletul de vânător nr. 011795 aflat la f.d. 36 volumul 6 rezultă, că a fost
întocmit în baza autorizației nr. 003404 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în
Pădurea Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea
Domnească” valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie
2012. În componența brigăzii de vânători au fost incluși: Praf Grigore - carnet de
vânător nr. 011796; Căpăstru Victor – carnet de vânător nr. 011212; Jardan Nicolae
- carnet de vânător nr. 012197; Căpăstru Gheorghe - carnet de vânător nr. 017102;
Praf Mihail - carnet de vânător nr. 018534; Croitoru Ion - carnet de vânător
nr. 013277; Buga Boris - carnet de vânător nr. 000337; Guzun Valeriu - carnet de
vânător nr. 011905; Sajin Ghenadie - carnet de vânător nr. 015961; Crețu Gheorghe
- carnet de vânător nr. 001347; Ifodi Ion - gonaș; Gherman Vasile – gonaș;
Paciu Sorin – gonaș; Grosu Marin – gonaș; Grosu Serghei – gonaș; Ciobanu Anatolie
- gonaș; Svistun Valeriu – gonaș.
La fel, biletul de vânător nr. 011656, aflat la f.d. 52 volumul 6, a fost întocmit
în baza autorizației nr. 003405 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în pădurea
Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea Domnească”
valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie 2012, în
componența brigăzii de vânători fiind incluși: Lupu Ion - carnet de vânător
nr. 017678; Pleșca Ion - carnet de vânător nr. 017706; Latîș Serghei - carnet de
vânător nr. 018800; Zubco Valeriu - carnet de vânător nr. 017592; Răilean Sergiu -
carnet de vânător nr. 018635; Nastas Iurie - carnet de vânător nr. 015138;
Zalevschi Ghenadie – gonaș; Mamai Mihail – gonaș; Țurcanu Victor – gonaș;
Anton Ion – gonaș; Ifodi Alexandru – gonaș; Guzun Oleg – gonaș; Irimciuc Denis –
gonaș.
După cum s-a motivat, din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare,
printre care declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu,
Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din 23.12.2012, audiați în
cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima instanță, verificate în
ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a constatat, că la vânătoarea
din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate în două grupuri de țintași
și două grupuri de gonași, care au participat în două locuri diferite la vânătoare,
situație care corespunde cu cele indicate în listele întocmite, cât și cu probele
cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare la fața locului, temei de a
pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile cercetate nefiind constatate.
Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat
despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură
grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat
133
afirmativ acuzarea.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea adusă inculpatului
Lupu Ion în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componenţa acestor
grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (ţintaşi, gonaşi),
contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor
martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor
scrise.
Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012,
instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind
indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a
martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de
conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de
vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.
La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a
constatat, că acesta a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795,
participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat
două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat
în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din
declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă
Sajin Ghenadie, unde s-a aflat pînă la momentul când a fost rănit, astfel că situația
stabilită nu contravine celor indicate în bilet.
Din învinuirea adusă se constată, că Lupu Ion este învinuit și de falsificarea
semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și
Irimciuc Denis.
În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire
lui Lupu Ion, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în
falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Lupu Ion, cât și de mai multe persoane,
totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur
document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice temei, întrucât se exlude
imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de către mai
multe persoane.
Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010
din 12.06.2013, însă din concluziile acestuia nu se constată că Lupu Ion a
consemnat ceva în biletul de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin.
Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare
nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de
Lupu Ion nu a fost dovedit prin probe incontestabile.
În opinia instanței de apel, acuzarea nu a prezentat nici o probă directă sau
indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de expertiză, ar fi confirmat
că Lupu Ion a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din
134
raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura.
Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și
nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea lui Lupu Ion că a comis fapta
incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane.
În consecință instanța de apel a considerat că raportul de expertiză prezentat
nu servește ca probă în condamnarea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii
incriminate.
Prima instanță a motivat la adoptarea soluției de achitare a inculpatului
Lupu Ion, că în acțiunile acestuia, în forma încriminată în rechizitoriu, lipsește
elementul component al infracțiunii - latura subiectivă. În învinuirea formulată nu
este indicat și respectiv descris interesul personal al inculpatului Lupu Ion, la
comiterea infracțiunii încriminate.
Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură,
urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane
apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii
atribuțiilor sale de serviciu.
Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective
a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul
urmăririi penale și examinării cauzei.
Instanța de apel a accentuat și faptul, că din probele cercetate nu se constată
în acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, și nu
doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima
instanță, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar
a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și
de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui Lupu Ion
și care ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția acestuia în
săvîrșirea infracțiunii date.
4.14. Cu referire la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului, Lupu Ion a fost pus sub
învinuire în faptul, că el exercitând funcţia de director general al Agenţiei
„Moldsilva”, având statut de conducător al unui organ central al administraţiei
publice, fiind astfel persoană cu funcţie de demnitate publică, folosind intenţionat
situaţia de serviciu, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă cu directorul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”
Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreţi în anul 2012, emis de către el personal la 14.09.2012 şi ordinului nr. 95-p
cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012 emis de Irimciuc Denis
la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I,
135
cap.III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538
din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din
04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat vânătoarea ilegală de mistreţi în
sectorul nr. 2 Călineşti, parcela nr. 76 a cantonului 4 al Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS, raionul Făleşti, vânătoare soldată cu urmări grave -
împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Sorin Paciu, care în rezultatul
leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Făleşti.
În continuarea acţiunilor sale abuzive, din interes personal şi material,
urmărind scopul împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei penale
privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, şi a ascunde
adevărul obiectiv privind circumstanţele cauzei, a înscris date vădit false în
documentele oficiale şi a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,
furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alţi martori la prezentarea cu
bună-ştiinţă a declaraţiilor mincinoase depunerea de declaraţii mincinoase.
Prin acţiunile sale cet. Lupu Ion, fiind persoană cu funcţie de demnitate
publică, a folosit intenţionat situaţia de serviciu în interese materiale şi personale,
soldate cu urmări grave, fapte prin care a comis infracţiunea prevăzută de art. 327
alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
În urma cercetării probelor solicitate de acuzare după pronunțarea sentinței
de achitare în privința inculpatului Lupu Ion, instanța de apel a considerat că din
probele cercetate nu se constată existența faptei infracțiunii incriminate
inculpatului, acuzarea adusă nefiind demonstrată.
Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011 cu privire la
numirea în funcție, Lupu Ion a fost numit în funcția de director general al Agenției
„Moldsilva”.
Potrivit anexei la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de
demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, funcția de director general al Agenției
„Moldsilva” este una de demnitate publică.
În același timp, în atribuțiile de serviciu ale lui Lupu Ion nu sunt indicate
organizarea vânătorilor, fapt ce rezultă din fișa de post a directorului general al
Agenției „Moldsilva” (f.d. 85-87 vol. 11).
Totodată, după cum s-a stabilit în ședința judiciară prin probele cercetate,
vânătoarea din 23.12.2012 a fost organizată nu de către inculpatul Lupu Ion în
calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, dar de către directorul
Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis, fapt recunoscut de ultimul
potrivit declarațiilor date.
În același timp, emiterea de către Lupu Ion în calitate de director general al
Agenției „Moldsilva” a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreţi în anul 2012, nu poate fi catalogată ca încălcare a legilor, după cum a
invocat declarativ acuzarea, în sensul dat acuzarea fiind nefondată și a fost
136
motivată desfășurat în pct. 133 al deciziei, fiind valabilă și cu referire la învinuirea
prezentă adusă lui Lupu Ion.
Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea
vînătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din
Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director
general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că
ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal
nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 şi Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu
privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind
stabilirea modului, termenelor şi limitelor de recoltare a mistreţului în sezonul de
vânătoare al anului 2012, precum şi în baza propunerilor privitor la recoltarea
vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a
acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a
chestiunii: - organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţii se pune în
sarcina conducătorilor Rezervaţiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”,
„Plaiul Fagului” şi arendaşilor (f.d. 144 vol. 6).
În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit
precum și Ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul
vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat
în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat
nemijlocit și în ordinul emis.
pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” Î.S. și
vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume
în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de
vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a vânatului în ariile
protejate de stat în anul 2012.
La fel, în privința lui Lupu Ion ce ține de încălcările imputate în acuzarea
respectivă este valabilă motivarea expusă în decizie referitor la aceleași chestiuni
cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, motivare care urmează a fi luată
în considerație în privința lui Lupu Ion, pentru a nu fi repetate aceleași prevederi
identice.
În aspectul dat, încălcarea Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995,
anexa nr.I, cap.III, pct.35 lit.a) potrivit căreia se consideră vânătoare ilicită
137
vânătoarea în locuri interzise, precum şi cu încălcarea legislaţiei şi a modului de
vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează este una declarativă, instanța
de apel motivând lipsa acestei încălcări adusă și în contextul acuzării în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, acuzare nestabilită în acțiunile
inculpatului.
La fel, în opinia instanței de apel nu s-a constatat încălcarea de către Lupu Ion
a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,
art. 26 pct. e), potrivit cărora în rezervaţia ştiinţifică sunt interzise activităţi ce pot
conduce la dereglarea evoluției fireşti a proceselor naturale, în special, vânatul,
acuzare care s-a considerat neîntemeiată.
Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută nici acuzarea adusă lui
Lupu Ion în încălcarea Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,
art. 2, art. 26 pct. 2, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de
frontieră şi în fâşia de protecţie a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu
arma şi urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat
nefiind constatate încălcări.
În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea
petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la
frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în
aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă.
Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu
arma şi urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel că învinuirea este cu
caracter de declarație.
La fel nu a fost demonstrat nici faptul că anume de Lupu Ion a fost organizată
vânătoarea de mistreţi în sectorul nr. 2 Călineşti, parcela nr. 76 a cantonului 4 a
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Făleşti, fiind stabilit că
vânătoarea a fost organizată de Irimciuc Denis, care în sensul dat a emis ordinul
nr. 95-p din 29.11.2012, fapt recunoscut și de ultimul în ședința judiciară.
În același timp, în ședința judiciară nu s-a dovedit că vânătoarea a fost ilegală,
totodată s-a constatat din probele cercetate, că în cadrul vânătorii Paciu Sorin a fost
rănit de către vânătorul Creţu Gheorghe, victima în rezultatul leziunilor corporale,
la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Făleşti.
În sensul invocat de acuzare, deși s-a constatat că a avut loc lipsirea de viață
din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată s-a stabilit că vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, privind lipsirea de viață din
imprudență a lui Paciu Sorin este anume Crețu Gheorghe, fapt motivat de instanța
de apel.
Însă faptul că lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin a fost comisă
ca urmare a folosirii situației de serviciu din partea lui Lupu Ion nu s-a stabilit prin
probele cercetate, mai ales că Lupu Ion de fapt nici nu a participat la vânătoare în
138
locul unde a fost rănit Paciu Sorin în cantonul 4.
Potrivit instanței de apel, acuzarea nici nu a indicat în învinuirea adusă lui
Lupu Ion acțiunile sau inacțiunile acestuia contrare intereselor publice sau
drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, care se referă anume la situația
de serviciu a persoanei și să decurgă din exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.
Mai mult, existenţa infracţiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu
presupune stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei cu
funcţie de răspundere şi urmările prejudiciabile, moment care nu a fost nici invocat
de acuzare și nu a fost constatat cu referire la Lupu Ion.
Instanța de apel a notat, că nu a fost stabilit din probele cercetate nici faptul
că Lupu Ion, din interes personal şi material, urmărind scopul împiedicării
cercetării obiective şi complete a cauzei penale privind lipsirea de viaţă din
imprudenţă a cet. Paciu Sorin şi a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanţele
cauzei, a înscris date vădit false în documentele oficiale şi a determinat prin
constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul
ilicit, alţi martori la prezentarea cu bună-ştiinţă a declaraţiilor mincinoase
depunerea de declaraţii mincinoase.
Mai mult, instanța de apel a reliefat, că acțiunile respective invocate de
acuzare în învinuirea lui Lupu Ion, de fapt țin de acțiunile ce au avut loc după
rănirea lui Paciu Sorin în timpul vânătorii, și nu nemijlocit de acțiuni care au condus
la omorul din imprudență a lui Paciu Sorin.
Instanța de apel a indicat și faptul, că fapta de abuz de putere sau abuz de
serviciu, prevăzută de art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate,
consta în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de
serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune
în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM
nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în
art. 327 Cod penal următoarele modificări:
- la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,”
se exclude;
- la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) săvârşită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau
în interesul unei terţe persoane”.
Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în
vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice
sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal.
Ținând cont de practica judiciară, cât și de lipsa probelor în demonstrarea
învinuirii aduse lui Lupu Ion în aspectul invocat de acuzare, instanța de apel a
139
considerat că acuzarea nu a fost dovedită și din probele cercetate nu se constată în
acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
Din probele cercetate propuse de acuzare nu rezultă, că există legătură
cauzală dintre faptele lui Lupu Ion, care nu a încălcat careva prevederi la emiterea
ordinului nr. 168 și nu a organizat vânătoarea din 23.12.2012, totodată a participat
la vânătoare în alt loc decât cantonul nr. 4, unde nemijlocit a avut loc rănirea lui
Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, ca rezultat survenind urmările prejudiciabile
decesul lui Paciu Sorin, după cum s-a constatat în ședința judiciară, nemijlocit cu
decesul lui Sorin Paciu.
Prima instanță a motivat la adoptarea soluției, că indicarea circumstanțelor
care confirmă interesul personal și material, omise de acuzatorul de stat, ține de
esența acuzației, neindicarea lor în rechizitoriu privează acuzatul de dreptul de a fi
informat în mod amănunțit despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa și
constituie o violare a art. 6 paragraf 3) lit. a) din Convenția Europeană.
La fel, prima instanță a considerat, că în acțiunile încriminate inculpatului
Lupu Ion lipsește și legătura cauzală dintre pretinsele fapte prejudiciabile ale
inculpatului și urmările prejudiciabile, întrucât infracțiunea prevăzută de art. 327
Cod penal, i-a fost încriminată inculpatului Lupu Ion, cu ambele agravante și anume,
săvârșită de o persoană cu înaltă funcție de răspundere (art. 327 alin. (2) lit. b)) și
soldată cu urmări grave (art. 327 alin. (2) lit. c)).
Prima instanță a reținut, că unul din semnele principale ale laturii obiective a
infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal este legătura cauzală dintre fapta
prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Inculpatului Lupu Ion nu-i poate fi
încriminată agravanta „soldată cu urmări grave”, întrucât între pretinsul abuz de
serviciu incriminat inculpatului și decesul lui Sorin Paciu, nu există nici o legătură
cauzală.
Însăși acuzatorul de stat a indicat în învinuire că, „urmarea gravă - moartea
lui Paciu Sorin a survenit în rezultatul împușcării de către vânătorul
Crețu Gheorghe”, vânătorului Crețu Gheorghe fiindu-i înaintată învinuirea în
temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi – lipsirea de viață din
imprudență, învinuire stabilită de instanța de apel în acțiunile inculpatului
Crețu Gheorghe.
Pronunțarea sentinței de achitare în partea ce ține de acuzarea lui Lupu Ion
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal a fost
adoptată și în contextul, că în privința inculpatului Lupu Ion este adoptată sentință
de achitare și în baza art. 233, art. 312, art. 314 alin. (1) și art. 332 alin. (2) lit. b)
Cod penal, întrucât organul de urmărire penală a reținut drept folosire a situației
de serviciu de către inculpatul Lupu Ion prin participarea la vânătoare în locuri
interzise, înscrierea datelor false în biletele de vânător, determinarea prin
constrângere la depunerea de declarații false și depunerea de declarații
140
minciunoase, care nu au fost stabilite.
Așa fiind, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe cu
referire la achitarea lui Lupu Ion, doar că motivarea instanței s-a redus la lipsa
clarității acuzației și laturii subiective, însă de fapt instanța de apel a considerat că
în acțiunile lui Lupu Ion nu se constată însăși fapta incriminată, și nu lipsește doar
latura subiectivă și motivul incriminat, astfel că în aspectul dat sentința instanței
de fond a fost casată parțial, cu adoptarea unei hotărâri, prin care inculpatul
Lupu Ion se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii.
4.15. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea
Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru
faptul că el, exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, având statut de conducător al unei
întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta
procuraturii raionului Făleşti, pe adresa or. Făleşti, str. Moldovei, 25, unde la
15.01.2013 şi 05.02.2013 fiind audiat în calitate de martor privind circumstanţele
organizării, petrecerii şi acţiunilor ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012
în parcela nr. 76 cantonul nr.4 al sectorului nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei „Pădurea
Domnească” ÎS, din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, din interes personal, urmărind
scopul împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei penale privind lipsirea
de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, şi a ascunde adevărul obiectiv
privind circumstanţele cauzei, participanţilor la vânătoare şi componenţa grupului
de vânători, cu bună-ştiinţă a prezentat declaraţii mincinoase.
Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracţiunii prevăzute de
art. 312 alin. (1) Cod penal, adică prezentarea cu bună-ştiinţă, a declaraţiilor
mincinoase de către martor, acţiuni care au fost săvârşite în cadrul urmăririi penale.
Fiind audiat în ședința instanței de apel potrivit regulilor stabilite pentru
prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că susține declarațiile depuse
în prima instanță, alte completări sau adăugiri nu are, vina nu recunoaște, pledează
nevinovat, la întrebări adăugător refuză să răspundă (f.d. 253 vol. 23), totodată
fiind date citirii declarațiile inculpatului depuse în prima instanță.
Potrivit acuzării, declarațiile lui Irimciuc Denis sunt false, întrucât
circumstanțele descrise de inculpat în cadrul audierilor în calitate de martor, nu
corespundeau cu circumstanțele de fapt relatate de majoritatea martorilor, în
cadrul celei de-a doua audieri în faza de urmărire penală.
Cu toate acestea instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că
Irimciuc Denis la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat în calitate de martor
privind circumstanţele organizării, petrecerii şi acţiunilor ulterioare vânătorii
141
organizate din 23.12.2012, a prezentat cu bună-ştiinţă declaraţii mincinoase,
acuzarea în ședința instanței de apel nu a solicitat cercetarea anume a acestor
declarații date de Irimciuc Denis în cadrul urmăririi penale.
În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că
învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis nu și-a găsit confirmare, astfel că în
latura dată sentința de achitare a inculpatului Irimciuc Denis din motivul că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii a fost menținută fără modificări.
Soluția respectivă a instanței de apel s-a bazat pe aceleași considerente
referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal.
faptul, că exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, având statut de conducător al unei
întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, de comun acord şi prin
înţelegere prealabilă cu inginerul pază şi protecţie a pădurii al Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu şi directorul general a Agenţiei
„Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00
– 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călineşti al Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei
„Moldsilva” şi ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervaţiei amplasate în
or. Glodeni, din interes personal, folosind situaţia de serviciu şi influenţa asupra
cauzei penale privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx
şi a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanţele cauzei, participanţilor la
vânătoare şi componenţa grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de
bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi
Gherman Andrei la depunerea de declaraţii mincinoase.
Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 314 alin. (1) Cod penal, adică: „Determinarea, prin constrângere, prin darea de
bunuri, a martorilor la depunerea declaraţiilor mincinoase”.
Fiind audiat în şedinţa instanței de apel potrivit regulilor prevăzute pentru
prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat, că susține integral declarațiile
depuse în prima instanță, pledează nevinovat și folosindu-se de drepturile sale,
refuză să răspundă la careva întrebări sau precizări (f.d. 253 vol. 23).
Din declarațiile depuse de inculpatul Irimciuc Denis în prima instanță, citite
în ședința instanței de apel, rezultă la fel că inculpatul nu recunoaște învinuirea
142
adusă, nu a determinat pe nimeni din martori la darea declarațiilor false (f.d. 76-83
vol. 16).
Deși acuzarea a invocat în calitate de probe în susținerea acuzării în latura
dată declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a
considerat că acuzarea adusă lui Irimciuc Denis nu a fost confirmată, în sensul dat,
fiind valabilă motivarea oferită în privința lui Lupu Ion în învinuirea de săvârșirea
Instanța de apel a mai menționat, că deși acuzarea a incriminat inculpatului
Irimciuc Denis faptul că i-a determinat pe Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi
Gherman Andrei la depunerea de declaraţii mincinoase, în sensul dat acuzarea nu
a fost demonstrată prin probe.
Fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru, Anton Ion,
Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,
Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați nu au incriminat pe
Irimciuc Denis că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații mincinoase
referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la prima audiere,
totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva bunuri de la
Irimciuc Denis sau că au discutat cu ultimul despre cele petrecute la vânătoarea din
23.12.2012.
Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și
cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, unde au dat aceleași
declarații, iar la următoarele audieri au dat declarații și le-au semnat după cum
le-a spus persoanele care i-au audiat.
În același timp instanța de apel a sesizat, că după o sentință de achitare
pronunțată de prima instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de
apel declarațiilor martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg,
Grosu Marin, Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale,
pretinse ca fiind date în urma constrângerii de către Irimciuc Denis și ca
mincinoase, astfel că instanța de apel, ținând cont de principiul contradictorialității
în procesul penal, s-a aflat în imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste
persoane în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în instanța de judecată,
pentru a constata dacă sunt sau nu diferite.
Din declarațiile martorilor instanța de apel nu a constatat, că martorii la
urmărirea penală au dat la a doua audiere declarații fiind constrânși de
Irimciuc Denis să dea careva declarații neadevărate.
În același timp, fiind date citirii declarațiile date în cadrul urmăririi penale a
143
declarații de Irimciuc Denis, dar de alte persoane, celora căror au dat declarații.
Instanța de apel a reținut declarațiile date de martori anume în cadrul
procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ, declarații care
corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care rezultă că nu
au fost constrânși nemijlocit de Irimciuc Denis să de careva declarații anume, astfel
nu se demonstrează că Irimciuc Denis în careva mod ar fi constrâns pe martorii
invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale.
Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au
declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda
după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea
inculpaților, și nemijlocit din partea lui Irimciuc Denis.
Irimciuc Denis, anume Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor,
Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu,
Grosu Marin, Gordiţa Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia,
Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nu aveau
calitatea de martori și nici nu erau participanți la procesul penal.
din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către
Irimciuc Denis să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă
cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru
a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul
audierilor.
Mai mult, potrivit acuzării formulate, Irimciuc Denis a constrâns să dea
declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea
din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă
nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării
judecătorești.
Astfel, în urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța
de apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Irimciuc Denis lipseşte
însăși fapta infracţională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la
răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat
prima instanță, în rest motivarea primei instanțe în latura dată fiind corectă.
Instanța de apel a conchis, că prima instanţă corect a ajuns la concluzia de
a-l achita pe inculpatul Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se
144
la lipsa obiectului infracțiunii, motivul de achitare în cauza penală vizată, fiind cel
prescris la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din
21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).
Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul,
că el, exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”
ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi
de stat şi fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 –
16:00 min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul
2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească”
din raionul Făleşti, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii
privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998 se atribuie
la categoria „Rezervaţii ştiinţifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul
ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit
cărora în rezervaţia ştiinţifică sunt interzise activităţi ce pot conduce la dereglarea
evoluţiei fireşti a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal
nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap.III,
pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri
interzise, precum şi cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe
teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr.215 din
04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat,
pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;
Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican
al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor
Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85; Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin
26.12.2002, a participat în calitate de vânător - ţintaş împreună şi prin comun acord
cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de
mistreţi.
În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună şi prin comun acord cu
alte persoane participante în calitate de vânători - ţintaşi şi stabilite de organul de
nr. 6 a Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995.
Astfel, Irimciuc Denis se învinuiește că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile
interzise, cu folosirea situaţiei de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depăşesc 200 de
unităţi convenţionale”.
145
Instanța de apel a statuat, că referitor la învinuirea lui Irimciuc Denis este
valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.
Astfel instanța de apel a constatat, că inculpatul Irimciuc Denis a fost acuzat
de faptul că la 23.12.2012 a participat la vînătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a
cantonului nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea
Domnească” din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de
judecată, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că vânătoarea la care a participat el
s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind de fapt formate două grupuri, care au
participat la vânătoare în două locuri diferite.
Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui
singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS dar și în alt
canton al sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS
reiese cert din probele cercetate.
Mai mult, toți martorii audiați în instanța de fond și de apel, cât și inculpații
Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat, că la
vânătoare au fost formate două grupuri și că au avut loc în două locuri diferite.
cercetate.
Totodată, deși inculpatul Svistun Valeriu a declarat că vânătoarea la care a
participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat
și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul
de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea
acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului,
pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice,
înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, în acuzarea că
Irimciuc Denis a participat la vânătoare în cantonul 4, însă fără a prezenta măcar o
probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Irimciuc Denis la
vînătoarea din 23.12.2012.
Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului, locul
amplasării lui Irimciuc Denis la vânătoare nu este fixată.
146
În atare situație stabilită instanța de apel a menționat, că cele invocate de
acuzare că vânătoarea a avut loc doar în cantonul nr.4 nu se confirmă nici prin o
dovadă, astfel reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea
acuzării privind crearea doar a unui grup și de aflare a lui Irimciuc Denis la
vânătoare anume în cantonul nr. 4, instanța a conchis că participanții la vânătoarea
din 23.12.2012, desfășurată în sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei
„Pădurea Domnească” ÎS, au fost repartizați în două grupuri de țintași și două
grupuri de gonași, iar partidele de vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și
respectiv în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei
„Pădurea Domnească” ÎS, totodată Irimciuc Denis la vânătoare s-a aflat în cantonul
nr. 7, după cum reiese din declarațiile martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion,
Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și a inculpaților Crețu Gheorghe,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion.
A mai indicat instanța de apel, că lui Irimciuc Denis i-a fost adusă învinuirea
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui la
23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a cantonului
numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii
de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, în zonă de frontieră, încalcând:
- anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea
Domnească” se atribuie la categoria „Rezervaţii ştiinţifice”,
- prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538
din 25.02.1998, art. 26 lit.e) potrivit cărora, în rezervaţia ştiinţifică sunt interzise
special, vânatul;
- prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1
Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se
- prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,
art. 32 alin. 1 potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o
adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002.
În sensul invocat, instanța de apel a accentuat că în privința învinuirii lui
Irimciuc Denis este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași chestiuni cu
referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, cât și lui Lupu Ion, motivare care
147
urmează a fi luată în considerație în privința lui Irimciuc Denis, pentru a nu fi
repetate aceleași prevederi identice.
La fel, instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată invocarea încălcării
de către Irimciuc Denis a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul
Consiliului Republican al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun
cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85, care acționau la momentul
comiterii infracțiunii, fiind valabilă motivarea oferită în privința inculpaților
Crețu Gheorghe și Lupu Ion.
Referitor la acuzația adusă lui Irimciuc Denis în încălcarea Instrucţiunii de
„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a considerat-o
absolut nefondată, fără a se indica clar care prevederi din instrucțiunea indicată,
care are cinci capitole și 75 de articole, au fost încălcate, nefiind înțeles ce a încălcat
inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în înstrucțiune, pretins a fi
încălcate de Irimciuc Denis, urmau a fi constatate, incriminate şi probate în instanța
de judecată, fiind valabilă motivarea primei instanțe la chestiunea dată.
Cu referire la folosirea de către inculpatul Irimciuc Denis a situației de
serviciu, instanța de apel a menținut aceeași motivare expusă cu referire la
învinuirea adusă lui Lupu Ion.
Astfel, prin ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din
22.08.2011 inculpatul Irimciuc Denis a fost numit în funcția de director al
Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva” (f.d. 136
vol. 9).
Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau
inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în
limitele competenței sale de serviciu.
Învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis (în situația în cauză), în
folosirea situației de serviciu, ca modaliatate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal,
este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului, în vânatul în locurile
interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.
În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la
care a participat inculpatul Irimciuc Denis nu s-a petrecut în locuri interzise, motiv
pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă
inculpatului Irimciuc Denis în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a
comiterii infracțiunii de vânat ilegal.
Mai mult, în învinuirea formulată inculpatului nici nu s-a indicat prin ce s-a
manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală,
mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului de Irimciuc Denis, ca urmare a
ordinului nr. 168 emis de către Lupu Ion ar fi fost efectuat cu careva abatere, în
contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost emis ca urmare a Hotărârii
148
Guvernului RM.
Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit
vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul
anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în
ordinul emis, totodată nefiind folosită situația de serviciu de către
Irimciuc Denis.
instanța de apel a menționat, că este valabilă motivarea oferită referitor la
învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară
împușcarea anume a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.
Mai mult, din probele cercetate se constată, că în grupul unde a participat
Irimciuc Denis nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături, în
aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă.
În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a
constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile
inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea
locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ
acuzarea (f.d. 114-125 vol. 1).
Ținând cont de situația stabilită pe caz instanța de apel a notat că prima
instanță, deși a adoptat soluţia de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în
dispozitivul sentinței soluţia de achitare din motivul că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat
motivat care anume elemente a infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea instanței
fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă.
În același timp, în urma evaluării probelor instanța de apel a conchis că
soluția de achitare a inculpatului este de fapt una corectă, doar că motivul de
achitare este cel prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
deoarece nu s-a constatat fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Irimciuc Denis
de vânătul în locuri interzise, cu folosirea situației de serviciu prevăzut de art. 233
Cod penal.
Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul
că el, exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”
ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, avînd statut de conducător al unei întreprinderi
de stat şi fiind astfel persoană publică, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă
149
cu inginerul pază şi protecţie a pădurii al Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS, Svistun Valeriu şi directorul general a Agenţiei „Moldsilva”
Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30,
după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut loc cu câteva ore
sectorului nr. 2 Călineşti al Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenţiei
„Moldsilva” din interes personal, folosind situaţia sa de serviciu şi influenţa asupra
cauzei penale privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx,
vânătoare şi componenţa grupului de vânători, a înscris date vădit false în
cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 şi 011795 care constituie documente
vânătoare (ţintaşi, gonaşi) indicarea faptului participării în calitate de gonaş al
cadrul unui singur grup de vânători şi într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul
nr. 4 al sectorului nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS.
Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de
către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acţiuni
săvârşite din interese personale”.
Referitor la acuzarea respectivă instanța de apel a menținut motivarea
expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, învinuire care este identică cu a lui
Irimciuc Denis, cu excepția agravantei imputate lui Lupu Ion, la fel fiind propuse
aceleași probe.
Astfel în urma cercetării probelor instanța de apel a statuat, că la formularea
învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal,
acuzarea de stat a invocat că Irimciuc Denis a înscris date vădit false în cuprinsul
biletelor de vânător nr. 011656 şi 011795 care constituie documente oficiale,
vânătoare (ţintaşi, gonaşi), indicarea faptului participării în calitate de gonaş al lui
Paciu Sorin şi semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a
avut loc.
Din probele cercetate s-a constatat, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012
au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 şi
biletul de vânător nr. 011795, cu indicarea persoanelor participante în fiecare grup
150
separat.
Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din
23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima
instanță, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a
constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate
în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două
locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele
întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare
la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile
cercetate nefiind constatate.
Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat
despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură
grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat
afirmativ acuzarea.
Astfel, potrivit instanței de apel învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis
în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componenţa acestor grupuri
referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (ţintaşi, gonaşi),
scrise.
În ceea ce ține de participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din
23.12.2012, instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al
echipei, fiind indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile
inculpaților și a martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în
calitate de conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea
partidei de vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.
La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a
constatat, că Paciu Sorin a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795,
participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat
două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat
în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din
declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă
Sajin Ghenadie, unde s-a aflat până la momentul cînd a fost rănit, astfel că situația
stabilită nu contravine celor indicate în bilet.
La fel, Irimciuc Denis este învinuit și de falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin
prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și Lupu Ion.
În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire
lui Irimciuc Denis, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în
falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Irimciuc Denis, cât și de mai multe
151
persoane împreună, totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure
semnături, pe un singur document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice
temei, întrucât se exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document,
concomitent de către mai multe persoane.
din 12.06.2013 (f.d. 95-115 vol. 10), dar care nu dovedește nici într-un mod, că
Irimciuc Denis a falsificat actele prezentate spre examinare, că a consemnat ceva în
biletele de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin.
Irimciuc Denis nu a fost dovedit prin probe incontestabile.
În atare situație, instața de apel a considerat că acuzarea nu a prezentat nici
o probă directă sau indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de
expertiză, ar fi confirmat că inculpatul Irimciuc Denis a falsificat semnătura lui
Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine
a efectuat semnătura.
Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și
nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea inculpatului că a comis fapta
incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane.
În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că raportul de
expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate.
A mai reținut instanța de apel, că prima istanță a motivat la adoptarea soluției
de achitare a inculpatului Irimciuc Denis, că în acțiunile acestuia, în forma
încriminată în rechizitoriu, lipsește elementul component al infracțiunii - latura
subiectivă, că în învinuirea formulată nu este indicat și respectiv descris interesul
personal al inculpatului la comiterea infracțiunii încriminate.
Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură,
urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane
apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii
atribuțiilor sale de serviciu.
Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective
a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul
urmăririi penale și examinării cauzei.
A mai notat instanța de apel, că de fapt din probele cercetate nu se constată
în acțiunile lui Irimciuc Denis fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu
doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat instanța
de fond, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar
a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și
152
de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui
Irimciuc Denis și ce ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția
acestuia în săvîrșirea infracțiunii date.
Astfel instanța de apel a conchis, că în acțiunile lui Irimciuc Denis nu se
constată fapta infracțională prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a
fost adusă de acuzare, motiv din care sentința a fost casată, cu pronunțarea unei
hotărâri noi, prin care Irimciuc Denis a fost achitat din motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.
faptul că el exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin ordinul
directorului General al Agenţei „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de
conducător al unei întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, folosind
intenţionat situaţia de serviciu în interes material şi personal, de comun acord şi
prin înţelegere prealabilă cu inginerul pază şi protecţie a pădurii în cadrul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu şi directorul general
al Agenţiei „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din
27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la
frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile
de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,
68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,
ordinele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002
care prevede efectuarea expertizei veterinare şi colectarea probelor în scop de
diagnostică la pesta porcină a animalelor dobândite, precum şi nr. 165 din
11.07.2006 cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate
animală şi de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, urmare ordinului
nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, emis de
Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012, a emis ordinul nr. 95-p cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012 şi ulterior, la 23 decembrie 2012, a
organizat şi a participat nemijlocit la vânătoarea ilegală de mistreţi în parcela nr. 76
cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călineşti, raionul Făleşti a Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu urmări grave - împuşcarea de către
vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale,
la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Făleşti.
În continuarea acţiunilor sale abuzive, din interes personal şi material,
urmărind scopul împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei penale
153
privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, şi a ascunde
adevărul obiectiv privind circumstanţele cauzei, participanţii la vânătoare şi
componenţa grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în
incinta procuraturii raionului Făleşti, pe adresa or. Făleşti, str. Moldovei, 25, la
15.01.2013 şi 05.02.2013, a prezentat cu bună ştiinţă declaraţii mincinoase, a
determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse
alimentare din vânatul ilicit, alţi martori la depunerea de declaraţii mincinoase.
Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică:
„Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interese
materiale şi personale, soldate cu urmări grave”.
În urma evaluării integrale a probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că
prima instanţă nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate
aspectele şi în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi nu a dat probelor administrate
o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi
veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca
rezultat concluzia instanţei privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis în
faptelele incriminate fiind una pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele
de fapt dobândite din mijloacele de probă în modul prevăzut de legea
procesual-penală, conținute la materialele cauzei, fiind admisă o apreciere
incompletă, neobiectivă și, ca rezultat, neadevărată a probelor.
Totodată instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal se
dovedește pe deplin în speță.
Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a stabilit că, prin ordinul
directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011 Irimciuc Denis
a fost numit în funcția de director al Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenţiei „Moldsilva” (f.d. 136 vol. 9).
Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public
nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de director al Rezervaţiei „Pădurea Domnească”
ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva” este una publică.
Potrivit Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale se indică
inclusiv:
- 4.1 directorul este responsabil personal de activitatea rezervației și
îndeplinirea sarcinilor funcțiilor atribuite,
- 4.2 este responsabil de activitatea personalului (f.d. 138-139 vol. 9).
Conform contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 se
indică: 1.5 directorul asigură îndeplinirea hotărârilor fondatorului (f.d. 140-143).
În ședința de judecată s-a constatat, că dispunerea organizării vânătorii din
23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment,
154
chestiune motivată referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe.
Totodată, din probele cercetate, se constată, că vînătoarea din 23.12.2012 a
fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației
La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al
Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză
a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr. 439-XIII din
27 aprilie 1995 şi Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la
reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea
modului, termenilor şi limitelor de recoltare a mistreţului în sezonul de vânătoare
al anului 2012, precum şi în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în
fondurile de vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a acestuia în
ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor
chestiuni:
- 1. De a deschide vânătoarea la mistreţi în perioada de la 18.11.2012 până
la 30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenţia „Moldsilva”,
conform limitei şi termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).
- 2. În Rezervaţiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului”
şi în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecţie şi de reglare numerică
a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervaţiei şi a
fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentaţi în toate
- Organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţii se pune în
„Plaiul Fagului” şi arendaşilor.
- 12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru
- 12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanţii la
vânătoare privitor la regulile şi măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea
semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.
- 12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza
155
- 12.8. De activizat lupta cu braconajul şi de asigurat respectarea tuturor
pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS.
În același timp, prin ordinul directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea
Domnească” a Întreprinderii de Stat, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu
privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, se indică inclusiv
următoarele:
- 1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012
în fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de
recoltare se anexează.
- 2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze
de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor
experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012,
conform autorizațiilor eliberate de Agenţia „Moldsilva”, fără plată. Controlul și
organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP
Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP
Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului.
- 5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj.
- 7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile
de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în
biletul de autorizație.
- 15. De activizat lupta cu braconajul şi de asigurat respectarea tuturor
de stat.
- 19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101
vol. 9).
Din probele cercetate la caz se constată, că vânătoarea a fost petrecută de
persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis
(persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă),
Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin,
Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie,
Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea
Domnească”.
În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și
Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt
156
confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92
vol. 6).
Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din
probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie inițiativă și-a schimbat
locul și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de
martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul
lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața
locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013.
Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiţii importante ale
securităţii în timpul vânătorii cu gonaşi sunt disciplina strictă a participanţilor,
cunoaşterea la perfecţie şi executarea cu stricteţe a regulilor de vânătoare precum
şi a indicaţiilor conducătorului echipei de vânătoare.
Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi
Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la
vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele
grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce
rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților,
inclusiv a lui Irimciuc Denis.
Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa
carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din
23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost
pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Irimciuc Denis, care
și-a asumat răspunderea pentru controlul executării ordinului emis personal,
astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de responsabilitatea
lui Irimciuc Denis.
În ceea ce ține de încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor Legii
regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legii
privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26,
pct. e); Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32 alin.
(1), instanța de apel a notat că la acest aspect este valabilă motivarea expusă
referitor la învinuirea lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu
referire la Irimciuc Denis.
Ce ține de invocarea încălcării prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea cu
privire la frontiera de stat nr. 215, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe
culoarul de frontieră şi în fâşia de protecţie a frontierei de stat este interzisă.
Tragerea cu arma şi urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise,
instanța de apel la fel a considerat acuzarea nefondată și neprobată.
În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea
157
petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la
frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în
aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă. Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma
cercetării probelor nici tragerea cu arma şi urmărirea animalelor peste frontiera de
stat.
Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare,
aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de
către Irimciuc Denis instanța de apel a enunțat următoarele.
Potrivit regulilor enunțate în pct. 67, la vânătoarea cu gonaşi animalul este
hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonaşi), care face parte din
componenţa echipei de vînătoare.
În sensul dat, instanța de apel a constatat că este fondată acuzarea în
admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a
participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu
urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, fiind dovedită încălcarea
acestei restricții, Irimciuc Denis fiind direct responsabil de respectarea regulilor de
securitate la vânătoare.
Potrivit Regulilor enunțate la pct. 68, gonașilor li se interzice a se afla cu arma
încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat, instanța de apel a constatat
că acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu
arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată.
1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că,
linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum,
margine de pădure, etc.).
În acest sens instanța de apel a constatat, că responsabil de petrecerea
vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor a fost, în
grupa unde a participat Irimciuc Denis, anume Irimciuc Denis, fapt dovedit prin
declarațiile martorilor și a inculpaților, totodată, faptul că linia trăgătorilor în acest
grup de vânători nu a fost dreaptă și marcată clar nu s-a constatat prin declarațiile
martorilor și inculpaților.
În același timp, în grupa unde a fost desemnat responsabil Svistun Valeriu,
după cum s-a constatat din probele cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar
pe teren, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și
nemijlocit a inculpatului Svistun Valeriu.
În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de
către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a acestuia, care și-a
asumat controlul respectării prevederilor securității la vânătoare.
158
Pe de altă parte, instanța de apel a constatat că este întemeiată în raport cu
fapta imputată și încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare
nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu
țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.
pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134
vol. 1).
locului f.d. 114-115 vol. 1, anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre
p.1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla
Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința
judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării
sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume
glontele folosit de Crețu Gheorghe „Taxo Trio” fiind depistat și extras din corpul lui
Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat.
Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul
dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea
vânătorii a fost stabilit nemijlocit Irimciuc Denis, fiind stabilită vinovăția acestuia
în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de serviciu, ultimul având
obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor.
Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că
dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie
imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai
apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii
trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării,
unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de
deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e
nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea, trebuie să se ceară
fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e
necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi
vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau
moartea victimei), e necesar să se cheme la faţa locului reprezentanţii poliţiei şi
procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea şi paza locului
întâmplării.
159
La acest segment, instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu rănirea
lui Paciu Sorin s-a întâmplat în altă grupă decât cea în care a participat
Irimciuc Denis, și anume în grupa condusă de Svistun Valeriu.
Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde
să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de
deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu
s-a organizat supravegherea şi paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind
întreprinse careva măsuri inclusiv de Irimciuc Denis, care prin ordinul emis de
Lupu Ion a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii
vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de
Irimciuc Denis.
Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare
se interzice: schimbarea locurilor din proprie iniţiativă, precum şi părăsirea locului
de pândă înainte de sfârşitul goanei; tirul de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste
hotarele sectorului de tragere determinat; folosirea la aceste vânători a gloanţelor
rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un unghi mare; părăsirea locului de pândă
şi apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la sfârşitul goanei; tragerea asupra
animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra animalului care
a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înainte şi în timpul vânătorii a
băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).
Din probele cercetate s-a constatat, că anume Paciu Sorin, care a fost admis
la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul vânătorii,
fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului
Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat
fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli.
Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de
tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date,
deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor
peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin,
aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie.
În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea
adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din reguli ce
țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului
de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a
inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din
procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor
de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc,
rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de
țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în
afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,
160
în urma cărui fapt ultimul a decedat.
La fel s-a stabilit nerespectarea prevederilor din Reguli la pct. 85 privind
folosirea la aceste vânători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un
unghi mare, ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit
la vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare
ultimul a decedat.
de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol.3).
Din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea
din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt
evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului –
glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției
chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a
stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu
diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25
vol.2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a
folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.
Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a
fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și
nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3).
Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat
menționat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.
Motivarea corespunzătoare în aspectul dat este redată în partea ce ține de
constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în comiterea lipsirii de viață din
imprudență a lui Paciu Sorin, cât și referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.
În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor
ce țin de părăsirea locului de pândă şi apropierea de animalul ucis sau rănit până la
sfârşitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin,
tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea
161
înainte şi în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate
la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz, în sensul dat acuzarea
fiind absolut nefondată.
Instanța de apel a mai reținut, că pct. 108 din Regulile de securitate la
vânătoare prevede, că vânătorii din carnetul cărora lipseşte notiţa despre
susţinerea minimulului respectiv nu se admit la vânătoare.
În aspectul dat s-a menționat, că potrivit biletului de vânător nr. 011656,
Irimiciuc Denis a participat la vânătoarea din 23.12.2012, fiind numit responsabil
de grupul format, din care făceau parte Lupu Ion, Pleșca Ion, Latîș Serghei,
Zubco Valeriu, Răilean Sergiu, Năstas Iurie, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail,
Țurcanu Victor, Anton Ion, Ifodi Alexandru, Guzun Oleg, Irimciuc Denis.
În același timp, Irimciuc Denis nu deține carnet de vânător, respectiv nici
notița despre susținerea minimului examenului nu deține, astfel că în sensul dat se
constată încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor date.
La fel, la vânătoare a fost admis Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător,
moment dovedit prin răspunsul Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013.
Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși
nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa
minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și
acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe
rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul
leziunilor corporale a decedat.
Astfel, anume în sarcina conducătorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” Irimciuc Denis a fost pusă organizarea şi controlul desfăşurării
vânătorii în rezervaţie. Prin ordinul emis personal nr. 95-P din 29.11.2012 cu
privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, Irimciuc Denis și-a asumat
controlul și asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui
Irimciuc Denis, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și
atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate
la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de
securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli,
soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune.
În sensul expus, a fost stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de
securitate la vânătoare, Irimciuc Denis fiind responsabil de urmările produse la
vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în
acțiunile lui Irimciuc Denis, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în
cazul dat a acționat din interese personale.
Totodată instanța de apel a menționat, că invocarea acuzării privind
comiterea infracțiunii din interese anume materiale de către Irimciuc Denis nu s-a
constatat.
162
Ce ține de invocarea încălcării Instrucţiunii de protecţie a muncii, aprobată
prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din
26.12.2002, invocată fără a se indica nemijlocit care prevederi din instrucțiune a
încălcat Irimciuc Denis, la chestunea dată instanța de apel s-a expus anterior,
nefiind constatată ca încălcată toată Instrucțiunea.
Privind încălcarea de către Irimciuc Denis a ordinului Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede
efectuarea expertizei veterinare şi colectarea probelor în scop de diagnostică la
pesta porcină a animalelor dobândite, precum şi ordinului nr. 165 din 11.07.2006
cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală şi
de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, instanța de apel a menționat, că
acuzarea nu a indicat care anume prevederi din ordine au fost încălcate de către
Irimciuc Denis, acuzarea fiind considerată nefondată.
Cu referire la învinuirea că Irimciuc Denis, în continuarea acţiunilor sale
abuzive, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei
penale privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, şi a
ascunde adevărul obiectiv privind circumstanţele cauzei, participanţii la vânătoare
şi componenţa grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat
în incinta procuraturii raionului Făleşti, pe adresa or. Făleşti, str. Moldovei, 25, la
15.01.2013 şi 05.02.2013, a prezentat cu bună-ştiinţă declaraţii mincinoase, a
determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse
alimentare din vânatul ilicit, alţi martori la depunerea de declaraţii mincinoase,
instanța de apel a indicat, că în sensul dat, nu s-a constatat săvârșirea de către
Irimciuc Denis a infracțiunilor imputate în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, art. 314
alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis se
confirmă deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care
declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe,
declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele
scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel.
Volumul 8 - copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din
25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia
procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa
fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața
locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120,
121-128).
Volumul 9 - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din
15.02.2013 (f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și
anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656,
cotorul biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul
163
2 al facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,
7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.
13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea
corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din
18.02.2013 (f.d. 15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013
privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a
obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a
muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27),
copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013
privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul
instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a
licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și
factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă
și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din
10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești
(f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07
din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei
vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d.
61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din
05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d.
66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din
15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva”
nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012
(f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012
2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția
„Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de
inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în
funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu
22.08.2011 (f.d. 136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul
Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție
directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de
muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și
Irimciuc Denis (f.d. 140-143).
Volumul 10 - copia raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din
25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5),
164
copia raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 (f.d.
20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr. 289-296 din 23.02.2013 (f.d.
67-90).
Deși Irimciuc Denis nu a recunoscut vinovăția sa, instanța de apel a constatat
că din declarațiile ultimului, cât și din ordinele emise de Lupu Ion ca director, cât și
de Irimciuc Denis personal, rezultă asumarea controlului în vederea organizării și
petrecerii vânătorii anume în sarcina lui Irimciuc Denis, cu respectarea strictă a
Regulilor de securitate la vânătoare, totodată contrar celor prescrise, s-a constatat
încălcarea acestor reguli, prin folosirea situației de serviciu, în interes personal,
încălcarea regulilor enunțate ca rezultat au condus la împușcarea lui Paciu Sorin de
către Crețu Gheorghe, în urma leziunilor corporale primite, survenind decesul lui
Paciu Sorin.
Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a constatat în sarcina lui
Irimciuc Denis faptele potrivit legii în vigoare la data comiterii faptei, și anume că
Irimciuc Denis, exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin ordinul
directorului General al Agenţiei „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de
conducător al unei întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, folosind
intenţionat situaţia de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr. 168 cu
privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, emis de Lupu Ion la
14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreţi în anul 2012, la 23 decembrie 2012, a organizat şi a participat
nemijlocit la vînătoarea de mistreţi în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat
vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călineşti, raionul Făleşti a
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea
Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012,
pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea
s-a soldat cu urmări grave - împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet.
Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul
raional Făleşti.
Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Irimciuc Denis a săvârșit infracţiunea
prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenţionată de
către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interes personal, soldate cu urmări
grave”.
Instanța de apel a menționat, că fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu,
încriminată în art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate, consta
în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de
serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat
daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
165
art. 327 Cod Penal următoarele modificări:
- la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale” se
exclude;
- la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) săvîrşită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în
interesul unei terţe persoane”.
Instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind excluderea
textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327 alin. (1) Cod
penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt fiind prevăzută
în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal.
Ținând cont de comentariile din practica judiciară, cât și de circumstanțele
constatate în ședința de judecată, instanța de apel a stabilit, că Irimciuc Denis ca
persoană publică, fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii
din 23.12.2012 a folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal,
admițând încălcarea prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare, care ca
rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care
în rezultatul leziunilor corporale a decedat.
La caz a fost demonstrată responsabilitatea lui Irimciuc Denis, în sarcina
căruia a fost pusă organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţia
„Pădurea Domnească” și care și-a asumat controlul asupra respectării ordinului
emis privind ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanţilor la
vânătoare, reguli care nu au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012.
Din probele cercetate propuse de acuzare se constată cert, că există legătură
cauzală dintre faptele lui Irimciuc Denis, care și-a asumat răspunderea pentru
organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţie, și nerespectarea
regulilor de securitate la vânătoare, care au dus la împușcarea lui Paciu Sorin de
către Crețu Gheorghe.
La capitolul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului
Irimiciuc Denis instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,
reținând că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria celor grave,
că inculpatul este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv. Circumstanțe
atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite.
4.20. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea
Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru
166
faptul că el, exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”,
având statut de funcţionar în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind astfel
persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Făleşti, pe adresa
or. Făleşti, str. Moldovei, 25, unde la 08.01.2013, 15.01.2013 şi 17.01.2013, fiind
audiat în calitate de martor privind circumstanţele organizării, petrecerii şi
acţiunilor ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul
nr. 4 al sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti, a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, din
cadrul Agenţiei „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării
imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, şi a ascunde adevărul obiectiv privind
circumstanţele cauzei, participanţilor la vânătoare şi componenţa grupului de
vânători, cu bună-ştiinţă a prezentat declaraţii mincinoase.
Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a săvârșit
infracţiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu
bună-ştiinţă, a declaraţiilor mincinoase de către martor, acţiuni care au fost săvârşite
în cadrul urmăririi penale”.
Deși acuzarea a pretins că Svistun Valeriu la 08.01.2013, 15.01.2013,
17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanţele organizării,
petrecerii şi acţiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat
cu bună-ştiinţă declaraţii mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a
solicitat cercetarea declarațiilor date de Svistun Valeriu la 08.01.2013 și la
15.01.2013, date în cadrul urmăririi penale, acuzarea solicitând doar cercetarea
procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui Svistun Valeriu la locul infracțiunii
din 17.01.2013.
În același timp, potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui
Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 (f.d. 57-59 vol. 11), se constată,
că declarațiile acestuia se referă doar la locul vânătorii și la acțiunile executate de
el personal și de Crețu Gheorghe, martorul succint a relatat unde şi cum au fost
poziţionaţi ţintaşii, de unde urmau să vină gonașii, direcţia de unde şi cum s-au
deplasat mistreţii, poziţia ţintaşilor în vizorul cărora s-au aflat mistreţii, direcţia în
care au împuşcat, locul unde a fost depistat Paciu Sorin rănit, alte declarații care ar
fi contrare declarațiilor date de Svistun Valeriu în ședința de judecată nefiind
constatate.
Necercetarea în ședința instanței de apel a declarațiilor date de
Svistun Valeriu în cadrul urmăririi penale, pretinse de acuzare ca fiind neadevărate,
a pus în imposibilitate instanța de apel să verifice învinuirea adusă inculpatului
Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal,
anume sub formă de prezentare cu bună știință a declarațiilor minciunoase de către
martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.
167
În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a ajuns la
concluzia că în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Svistun Valeriu nu și-a găsit
confirmare, fiind menținută sentința.
Totodată, instanța de apel a preluat motivarea primei instanțe în vederea
achitării inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea adusă în baza art. 312 Cod penal,
considerând că probele invocate de procuror în susținerea acuzației date, nu pot fi
reținute și nu probează de sine stătător fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului
Svistun Valeriu de prezentare cu bună știință ca martor a declarațiilor false în
cadrul urmăririi penale, deoarece aceste declarații de fapt nici nu au fost auzite de
părți nemijlocit în ședința instanței de apel și respectiv nu au putut fi verificate în
raport cu declarațiile martorilor audiați și probele invocate în acuzarea
inculpatului și cu care acuzarea pretinde că nu corespund.
Mai mult, declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară,
sunt întărite prin declarațiile date de martorii audiați în cadrul ședinței instanței
de apel și de fond, cât și prin probele cercetate.
În confirmarea vinovăției inculpatului Svistun Valeriu partea acuzării a
invocat declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail,
Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion,
Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru,
Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordiţa Oleg, Gurduza Oleg,
Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, însă în opinia
instanței de apel declarațiile martorilor în cauză nu confirmă învinuirea adusă.
faptul, că el, exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”,
având statut de funcţionar în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind astfel
persoană publică, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă cu directorul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis şi directorul general
a Agenţiei „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada
orelor 13:00 – 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul
cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea
Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva” şi ulterior în alte locuri, inclusiv la
sediul Rezervaţiei amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situaţia
de serviciu şi influenţa asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării
imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx şi a ascunde adevărul obiectiv privind
circumstanţele cauzei, participanţilor la vânătoare şi componenţa grupului de
168
vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat alţi martori:
Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion,
Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie,
Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei la depunerea de declaraţii mincinoase.
Prin urmare, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate
a săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică:
„Determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea
declaraţiilor mincinoase”.
Deși acuzarea a incriminat inculpatului Svistun Valeriu că a determinat pe
Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion,
Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie,
Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei la depunerea de declaraţii mincinoase, în sensul
dat acuzarea nu a fost demonstrată prin probe.
Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru,
Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați
nu au incriminat pe Svistun Valeriu că i-ar fi determinat personal să dea careva
declarații mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi
penale la prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au
primit ceva bunuri de la el sau că au discutat cel puțin cu Svistun Valeriu despre
cele petrecute la vânătoarea din 23.12.2012.
Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și
cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri au
dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat.
În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de prima instanță,
acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor martorilor
Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie,
Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind date în urma
constrângerii de către Svistun Valeriu și ca mincinoase, astfel că instanța de apel,
ținînd cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în
imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi
penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt
sau nu diferite.
Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în
instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, declarații din care,
fiind verificate în ședința instanței de apel, nu se constată că martorii au dat
declarații fiind constrânși de Svistun Valeriu să dea careva declarații neadevărate.
169
În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a
declarații de Svistun Valeriu, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței primei
instanțe, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind
speriați, și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au
fost constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care
i-au interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost
speriați, li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i sa
spus, fiind arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat
declarații după cum au hotărât toți.
Faptul că au fost constrânși anume de Svistun Valeriu să dea declarații
mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din
23 decembrie 2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul
ședinței instanței de apel, și nici în prima instanță.
Totodată, fiind citite declațiile martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în
cadrul ședinței primei instanțe, din aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost
constrânși de Svistun Valeriu.
În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că declarațiile
martorilor date în cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe
în susținerea acuzării lui Svistun Valeriu.
În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori
anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ,
declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care
rezultă că nu au fost constrânși de Svistun Valeriu să dea declarații minciunoase,
astfel nu se demonstrează că Svistun Valeriu în careva mod ar fi constrâns pe
martorii invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi
penale, mai ales că nimeni din martorii audiați în ședința instanței de judecată nu
au indicat la Svistun Valeriu ca la persoana care i-a determinat să dea în genere
careva declarații.
Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au
declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda
după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea
inculpatului Svistun Valeriu.
Lupu Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori
170
și nici nu erau participanți la procesul penal.
În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în
susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării
în ședința instanței de apel declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale de
martorii Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și
Gherman Andrei.
din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către
Svistun Valeriu să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă
cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru
a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul
audierilor.
Mai mult, potrivit acuzării formulate, Svistun Valeriu a constrâns să dea
din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă
nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării
judecătorești.
Instanța de apel a notat, că în acțiunile inculpatului Svistun Valeriu lipseşte
însăși fapta infracţională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la
răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat
prima instanță, în rest motivarea instanței de fond în latura dată și soluția fiind
corectă.
Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a ajuns la
concluzia de a-l achita pe inculpatul Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a stabilit lipsa
obiectului infracțiunii, motivul de achitare fiind cel prescris la art. 390 alin. (1)
pct. 1) Cod de procdură penală - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din
21.12.2007 în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).
Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul
că el, exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în
funcţie prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS
nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcţionar în cadrul unei întreprinderi de
stat şi fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00
min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2
„Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din
raionul Făleşti, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind
171
fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la
categoria „Rezervaţii ştiinţifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor
naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în
rezervaţia ştiinţifică sunt interzise activităţi ce pot conduce la dereglarea evoluţiei
fireşti a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din
27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a)
potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum
şi cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se
efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32
alin. (1) potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de
500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de
securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societăţii
Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne
pct. pct. 1, 71, 79 şi 85; Instrucţiunii de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,
a participat în calitate de vânător - ţintaş împreună şi prin comun acord cu alte
persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreţi.
În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună şi prin comun acord cu
alte persoane participante în calitate de vânători - ţintaşi şi stabilite de organul de
Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile
interzise, cu folosirea situaţiei de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depăşesc 200 de
unităţi convenţionale”.
Referitor la acest capăt de învinuire instanța de apel a menționat, că este
valabilă motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea
Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că toți martorii audiați, cât
și inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat,
că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite.
cercetate.
172
Referitor la invocarea că Svistun Valeriu s-a aflat la vânătoare în parcela 76 a
frontieră, cu încălcarea :
- Anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat
nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervaţii ştiinţifice”;
- prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538
din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervaţia ştiinţifică sunt interzise
special, vânatul;
- Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul
gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare
ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum şi cu încălcarea legislaţiei şi a modului
de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1)
potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500
metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă, instanța de apel a
menționat că la acest segment este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași
chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe. Or, nu s-a constatat că
Svistun Valeriu a admis încălcările imputate, sub acest aspect învinuirea respectivă
fiind nefondată.
De asemenea instanța de apel a considerat neîntemeiată invocarea încălcării
de către Svistun Valeriu a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin
ordinul Consiliului Republican al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în
comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 şi 85, care acționau la
momentul comiterii infracțiunii, în raport cu învinuirea adusă nemijlocit de
vânătoare ilegală, în sensul dat nefiind probată acuzarea.
Cu referire la încălcarea pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare,
aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor şi
Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica
Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012,
potrivit cărora: Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este
cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei
arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul
vânătorii.
Instanța de apel a considerat, că acuzarea nu a indicat prin ce anume a admis
Svistun Valeriu încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată nefiind stabilită
173
încălcarea nemijlocită de către inculpat a prevederilor respective, invocate în mod
abstract de către acuzare.
Reieșind din învinuirea adusă și probele cercetate, instanța de apel a
considerat că acuzarea de fapt nu a invocat și nu a dovedit prin probe
convingătoare, prin ce s-ar fi manifestat acțiunile inculpatului Svistun Valeriu, în
calitatea lui de vânător, în ziua de 23.12.2012 în necunoașterea perfectă și
nerespectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a armei, precum și nerespectarea
disciplinei în timpul vânătorii, în raport cu învinuirea de vânătoare ilegală adusă,
astfel că acuzarea este fără temei, fiind exclusă.
Cu referire la pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin
ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor şi Pescarilor din
Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 prin care se
indică, că: linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă,
drum, margine de pădure, etc.), instanța de apel a remarcat, că învinuirea adusă
este neîntemeiată.
Reținând prevederile Comentariului Codului Penal al RM la art. 233 Cod
penal, în varianta Legii nr.292-XVI din 21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de
până la modificările operate prin Legea nr. 157 din 26.07.2018, instanța de apel a
notat că prin probele cercetate, inclusiv declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,
s-a constatat că în grupa unde a avut lor rănirea prin împușcare a lui Paciu Sorin,
Svistun Valeriu a fost responsabil de amplasarea vânătorilor, marcarea liniei
trăgătorilor, fapt dovedit și prin declarațiile martorilor și a inculpaților.
În același timp, s-a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost dreaptă, fapt
dovedit prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și prin
declarațiile însuși a inculpatului, care a menționat că linia nu a fost dreaptă, fiind
sub un unghi mai mare de 90 grade, astfel că se constată încălcarea acestor
prevederi din Reguli.
Încălcarea acestei prevederi din Reguli, nu are efect asupra existenței
componenței de infracțiune prevăzută de art. 233 Cod penal, sub formă de vânat
ilegal, care se manifestă când se efectuează fără autorizaţia corespunzătoare fie în
perioada interzisă, fie în locurile interzise, fie cu unelte şi metode nepermise
(braconajul), fie cu folosirea situaţiei de serviciu.
Anume că această acțiune nu poate fi calificată drept vânătoare ilegală,
întrucât inculpatului i s-a încriminat comiterea infracțiunii în cauză cu folosirea
situației de serviciu și în locuri interzise, iar amplasarea țintașilor de către inculpat
cu încălcarea regulii stabilită în pct. 71, adică nu pe linie dreaptă, nu constituie nici
vânatul în locuri interzise și nici vânatul cu folosirea situației de serviciu, dar atrage
după sine răspunderea prevăzută în Regulile de securitate la vânătoare, aprobate
prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor şi
Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993.
174
Instanța de apel a considerat neîntemeiată și imputarea încălcării de către
inculpat a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare nominalizate, care indică
că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de
fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.
În acest sens a remarcat, că partea acuzării nu a concretizat prin ce s-au
manifestat acțiunile inculpatului care au dus la încălcarea acestei reguli, în raport
anume cu învinuirea adusă în vânătoare ilegală.
Din probele cercetate se constată, că inculpatul Svistun Valeriu a participat la
vânătoarea din 23.12.2012 în calitate de țintaș cu arma de model „T0Z 34 EP”, de
calibrul 12 cu ţeava dublă vertical, iar careva probă în partea ce ține de deținerea
nemijlocit de către ultimul la vânătoare a gloanțelor interzise, nu au fost prezentate
instanței.
Referitor la învinuirea adusă inculpatului în încălcarea pct. 85 din Regulile de
securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al
Societății Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor
Interne în 1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice:
-1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de
pândă înainte de sfârșitul goanei;
-2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere
determinat;
-3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea
ricoșează sub un unghi mai mare;
-4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până
la sfârșitul goanei;
-5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin;
-6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș;
-7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele
Aici instanța de apel a considerat nedovedită învinuirea adusă inculpatului
Svistun Valeriu, în raport cu învinuirea adusă de vânătoare ilegală, în interzicerea
subp. 1) pct. 85 privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și
părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei, deoarece acuzarea nu a
prezentat nici o probă care ar fi demonstrat că Svistun Valeriu și-a schimbat locul
sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfîrșitul goanei, momente care nu se
constată din probele cercetate.
Din aceleași temeiuri s-a considerat nefondată imputarea încălcării pct. 85)
subp. 2) din Reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și
peste hotarul sectorului de tragere determinat, în raport cu învinuirea adusă,
deoarece nu a fost prezentată nici o probă că inculpatul Svistun Valeriu, în calitate
de țintaș, ar fi tras din arma de vânătoare de-a lungul liniei țintașilor sau peste
175
hotarul sectorului de tragere.
Instanța de apel a considerat nedovedită și invocarea încălcării de către
inculpat, în raport cu învinuirea adusă, la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor
Regulilor enunțate în pct. 85 subp. 3), considerând că acuzarea nu a prezentat nici
o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Svistun Valeriu la vânătoarea din
23.12.2012 ar fi folosit gloanțe rotunde.
La fel, ce ține de invocarea că inculpatul a încălcat prevederile pct. 85 din
Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de
părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel a considerat
că este neîntemeiată, la fel cât privește apropierea de animalul ucis sau rănit până
la sfîrșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul
vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș.
Potrivit instanței de apel, de către acuzare nu a fost prezentată nici o dovadă,
în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Svistun Valeriu,
de apropierea de animalul rănit, de fapt fiind constatat, că Svistun Valeriu a mers
în direcția victimei Paciu Sorin, pentru acordarea ajutorului.
Cu referire la încălcarea de Svistun Valeriu a Regulilor pct. 85 ce țin de
interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice
(persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța de apel a
considerat că acuzarea este neîntemeiată, deoarece nu s-a prezentat instanței nici
o probă care ar confirma faptul că inculpatul la vânătoare ar fi fost în stare de
ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi alcoolice înaintea și în timpul
vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către Svistun Valeriu a acestor încălcări
invocate de acuzare.
Referitor la acuzația adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea Instrucţiunii de
„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a notat că
acuzarea nu a specificat care prevederi din instrucțiunea indicată, care are cinci
capitole și 75 de articole au fost încălcate de Svistun Valeriu, nefiind înțeles ce a
încălcat inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în instrucțiune, pretins
a fi încălcate de inculpat, urmau a fi constatate, incriminate şi probate în instanța
de judecată, la acest aspect fiind valabilă motivarea din sentință.
Acuzarea s-a limitat la acest capitol doar la indicarea în linii generale că
inculpatul a încălcat Instrucţiunea de protecţie a muncii aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, fără a
indica care anume prevederi din instrucțiune și în ce mod au fost încălcate.
Cu referire la folosirea de către inculpat a situației de serviciu, instanța de
apel a reținut motivarea expusă privind învinuirea lui Lupu Ion în aceeași
infracțiune.
Învinuirea adusă inculpatului la caz, în folosirea situației de serviciu, ca
176
modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal, este în conexiune directă cu
învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile interzise, ca modalitate a
În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012 nu
s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare,
motiv pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă
inculpatului Svistun Valeriu în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a
Mai mult, în învinuirea formulată lui Svistun Valeriu nici nu s-a indicat prin
ce s-a manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma
legală, mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar
fi fost efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză
a fost emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM.
Instanța de apel a punctat, că contrar celor invocate de acuzare, potrivit
vânătorii din 23.12.2012, rezultă că aceasta s-a desfășurat în scopul anume a
reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul
emis, în aspectul dat nefiind stabilită folosirea situației de serviciu de către
Svistun Valeriu.
instanța de apel a reținut motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui
Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume a cinci
mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.
În grupul unde a participat Svistun Valeriu cu Crețu Gheorghe, s-a constatat
că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile inculpaților și a
martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea locului anume a doi
mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea (f.d. 114-125
vol. 1).
Deși prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpatului
Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată
instanța de apel a constatat că în motivarea sentinței instanța nu a argumentat
motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea
instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, în același timp în urma
evaluării probelor instanța de apel a conchis că soluția de achitare a inculpatului
Svistun Valeriu este de fapt una corectă, doar că motivul de achitare este cel
prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a
constatat fapta infracțiunii.
177
Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul
că exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, având statut de
funcţionar în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, de
comun acord şi prin înţelegere prealabilă cu directorul Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis şi directorul general a Agenţiei „Moldsilva”
Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în intervalul orelor 13:00 – 15:30,
după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte,
aflîndu-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2
Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenţiei
„Moldsilva” din interes personal, folosind situaţia sa de serviciu şi influenţa asupra
cauzei penale privind lipsirea de viaţă din imprudenţă a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx,
vânătoare şi componenţa grupului de vânători, a înscris date vădit false în
cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 şi nr. 011795 care constituie documente
vânătoare (ţintaşi, gonaşi), indicarea faptului participării în calitate de gonaş al
fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui
singur grup de vânători şi într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al
sectorului nr. 2 Călineşti, Făleşti a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS.
Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de
către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acţiuni
săvârşite din interese personale.”
Instanța de apel a remarcat, că referitor la învinuirea în cauză este valabilă
motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Astfel, referitor la formularea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 332 alin. (1) Cod penal, acuzarea de stat a invocat că Svistun Valeriu a înscris
date vădit false în cuprinsul biletelor de vînător nr. 011656 şi nr. 011795 care
constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea
vânătorilor în două grupuri, componenţa acestor grupuri referitor la numărul de
persoane implicate în vânătoare (ţintaşi, gonaşi), indicarea faptului participării în
calitate de gonaş a lui Paciu Sorin şi semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor
care în realitate nu a avut loc.
178
Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că la vânătoarea din
23 decembrie 2012 au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de
vânător nr. 011656 şi biletul de vînător nr. 011795.
Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din
23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în instanța
de fond, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a
constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate
în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două
locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele
întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare
la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile
cercetate nefiind constatate.
Nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat despre faptul
că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură grupă de țintași
și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat afirmativ
acuzarea.
În consecință instanța de apel a conchis, că învinuirea adusă inculpatului în
faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componenţa acestor grupuri
referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (ţintaşi, gonaşi),
scrise.
Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012,
instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind
indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a
martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de
conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de
vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.
La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, acesta a avut
calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795, participând în grupul de
vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat două goane.
La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat în calitate de gonaș,
iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din declarațiile martorului
Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă Sajin Ghenadie, unde
s-a aflat până la momentul când a fost rănit, astfel că situația stabilită nu contravine
celor indicate în bilet.
Din învinuirea adusă se constată, că inculpatul este învinuit și de falsificarea
semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și
Irimciuc Denis.
179
Instanța de apel a notat, că deși a adus o astfel de învinuire lui Svistun Valeriu,
acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă certă în falsificarea semnăturii
lui Paciu Sorin de Svistun Valeriu, cât și de mai multe persoane, după cum a fost
adusă învinuirea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur
document, de către mai multe pesoane, fiind lipsită de orice temei, întrucât se
exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de
către mai multe persoane.
din 12.06.2013 (f.d. 98-115 vol. 10), însă din concluziile acestui raport nu se
constată că Svistun Valeriu a înscris date false sau că a falsificat semnătura lui
Paciu Sorin.
Anume că s-a constatat, că cele indicate în bilete corespunde situației reale
întâmplate, fapte ce se demonstrează prin declarațiile tuturor martorilor audiați în
cadrul ședințelor judiciare, susținute și de înscrisurile cercetate.
inculpatul Svistun Valeriu nu a fost dovedit.
Instanța de apel a mai punctat, că acuzarea nu a prezentat nici o probă directă
sau indirectă care, în rezultatul coroborării ei cu raportul de expertiză, ar fi
confirmat că inculpatul a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție,
concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura.
Astfel, raportul de expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea
inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.
De asemenea, din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui
Svistun Valeriu fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu doar latura
subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima instanță, care
deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, a dispus achitarea
inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Astfel, instanța de apel a considerat că în acțiunile lui Svistun Valeriu nu
lipsește doar latura subiectivă și motivul, dar fapta infracțională prevăzută de
art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a fost adusă de acuzare, motiv din care
sentința a fost casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Svistun Valeriu a
fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
faptul că el, exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva, fiind
numit în funcţie prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcţionar în cadrul unei
180
întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, folosind intenţionat situaţia de
serviciu în interes material şi personal, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă
cu directorul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis şi
directorul general al Agenţiei „Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu
14.09.2012, şi celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire
la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012 şi ulterior, la 23 decembrie 2012,
fiind numit prin ordinul Directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”
nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de ordinea şi respectarea tehnicii securităţii a
participanţilor la vânătoare, a instruirii participanţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă la vânătoarea de selecţie în întreprindere, a încălcat Legea
regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35 lit. a); Legea
privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26,
pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26
pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul
MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucţiunea de protecţie
a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73,
75.
Astfel, încălcând normele legale menţionate Svistun Valeriu a ignorat ordinea
organizării şi desfăşurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii securităţii, a
permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul vânătorilor, a
poziţionat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea şi modificarea locului
aflării ţintaşilor, a permis tragerea de-a lungul liniei şi după hotarele sectorului de
tragere, nu a verificat şi în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de
mistreţi cu cartuşe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat după încălcările
depistate şi nu a asigurat locul şi păstrarea urmelor după comiterea accidentului la
vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucţiune. În
rezultatul încălcărilor legislaţiei şi actelor normative, vânătoarea s-a soldat cu
urmări grave - împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin,
care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional
Făleşti.
Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit, că prin acţiunile sale intenţionate a
săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică:
„Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interese
materiale şi personale, soldate cu urmări grave”.
Judecând cauza penală de învinuire a lui Svistun Valeriu în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a
constatat că prima instanţă nu a respectat normele procesuale, nu a verificat
complet, sub toate aspectele şi în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi nu a dat
181
probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei,
concludenţei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere
al coroborării lor, concluzia instanţei privind achitarea inculpatului fiind una
pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele de fapt dobândite din
mijloacele de probă în modul prevăzut de legea procesual-penală.
În acest context instanța de apel a constatat, că Svistun Valeriu prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008,
a fost numit în funcția de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva” (f.d. 152 vol. 9).
Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public
nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul
Rezervaţiei „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva” este una
publică.
Potrivit pct. 4.3 al Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția
pădurilor a rezervației naturale: inginerul pază și protecția pădurilor este
responsabil de respectarea legislației protecției muncii și tehnicii securității în
sectorul de activitate încredințat (f.d. 160-162 vol. 9).
Prin ordinul Directorului Rezervaţiei „Pădurea Domnească” nr. 88-p din
12.11.2012 Svistun Valeriu a fost numit responsabil de ordinea şi respectarea
tehnicii securităţii a participanţilor la vânătoare, a instruirii participanţilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la vânătoarea de selecţie în întreprindere.
Instanța de apel a reiterat, că dispunerea organizării vânătorii din
23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment,
chestiune motivată la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe.
Totodată, din probele cercetate, s-a constatat, că vânătoarea din 23.12.2012
a fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației
La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al
Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză
a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie
1995 şi Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea
vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului,
termenilor şi limitelor de recoltare a mistreţului în sezonul de vânătoare al anului
182
2012, precum şi în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile
de vânătoare ale Agenţiei „Moldsilva” şi reglarea numerică a acestuia în ariile
protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor chestiuni:
-1. De a deschide vânătoarea la mistreţi în perioada de la 18.11.2012 până la
30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenţia „Moldsilva”, conform
limitei şi termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).
-2. În Rezervaţiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului”
şi în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecţie şi de reglare numerică
a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervaţiei şi a
fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentaţi în toate
-Organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţii se pune în
„Plaiul Fagului” şi arendaşilor.
-12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru
-12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanţii la vânătoare
privitor la regulile şi măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii
în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.
-12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza
-12.8. De activizat lupta cu braconajul şi de asigurat respectarea tuturor
pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS.
În același timp, prin ordinul directorului Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea
Domnească” ÎS, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreţi în anul 2012, se indică inclusiv următoarele:
-1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012 în
fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de
recoltare se anexează.
-2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze
de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor
experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012,
conform autorizațiilor eliberate de Agenţia „Moldsilva”, fără plată. Controlul și
183
organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP
Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP
Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului.
-5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj.
-7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile
de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în
biletul de autorizație.
-15. De activizat lupta cu braconajul şi de asigurat respectarea tuturor
de stat.
-19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101
vol. 9).
În aceste condiții instanța de apel a decis, că vânătoarea a fost petrecută de
persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis
(persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă),
Zalevschi Ghenadie, Ion Ifodi, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin,
Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie,
Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea
Domnească”.
În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și
Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt
confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92
vol. 6).
Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din
probele cercetate s-a constatat, că ultimul din proprie inițiativă și-a schimbat locul
și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de
martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul
lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața
locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013.
Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiţii importante ale
securităţii în timpul vânătorii cu gonaşi sunt disciplina strictă a participanţilor,
cunoaşterea la perfecţie şi executarea cu stricteţe a regulilor de vânătoare precum
şi a indicaţiilor conducătorului echipei de vânătoare.
Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi
Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la
vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele
grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce
rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților,
184
inclusiv a lui Svistun Valeriu.
Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa
carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din
23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost
pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Svistun Valeriu,
anume în sarcina ultimului fiind dispus controlul și organizarea desfășurării
vânătorii, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de
responsabilitatea lui Svistun Valeriu.
În ceea ce ține de încălcarea de către Svistun Valeriu a prevederilor :
- Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35
lit. a);
- Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din
25.02.1998, art. 26 pct. e);
- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32
alin. (1), instanța de apel a menținut motivarea expusă referitor la învinuirea adusă
lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu referire la Svistun Valeriu.
La fel, nu a fost reținută nici acuzarea adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea
Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, care
indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră şi în fâşia de
protecţie a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu arma şi urmărirea
animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat nefiind constatate
încălcări. Or, din probele cercetate s-a stabilit, că vânătoarea petrecută la
23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la frontiera de
stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în aspectul acuzării
aduse fiind pur afirmativă acuzarea.
Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu
arma şi urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel învinuirea în acest sens
fiind declarativă.
Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare,
aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de
către Svistun Valeriu instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit pct. 67 din Regulile de securitate la vânătoare, la vânătoarea cu
gonaşi animalul este hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonaşi), care
fac parte din componenţa echipei de vânătoare.
În sensul dat instanța de apel a considerat că este fondată acuzarea în
admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a
participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu
urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, astfel instanța de apel a
considerat ca dovedită încălcarea acestei restricții, Svistun Valeriu fiind direct
responsabil de respectarea regulilor de securitate la vânătoare.
185
Potrivit pct. 68 din Regulile de securitate la vânătoare, gonașilor li se
interzice a se afla cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat,
acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu
arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată.
1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că:
linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum,
margine de pădure, etc.).
La acest segment instanța de apel a constatat, că în grupa unde a fost
desemnat responsabil Svistun Valeriu, după cum s-a constatat din probele
cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar pe teren, fapt ce rezultă din
declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și nemijlocit a inculpatului
Svistun Valeriu.
În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de
către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a lui Svistun Valeriu,
care era responsabil de marcarea liniei trăgătorilor, totodată a fost responsabil și
urma să controleze respectarea prevederilor securității la vânătoare.
În raport cu fapta imputată a fost constatată de către instanța de apel și
încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare, care indică că: la goana
de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o
distanță nu mai mult de 50 metri.
pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134,
vol. 1).
locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre
p.1, unde la vânătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla
Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința
judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării
sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume
glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO TRIO” fiind depistat și extras din corpul
lui Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat.
186
Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul
dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea
vânătorii în grupa unde a participat Crețu Gheorghe și Paciu Sorin, este stabilit
nemijlocit Svistun Valeriu, instanța de apel a considerat că se constată vina lui
Svistun Valeriu în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de
serviciu, ultimul având obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor.
Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că:
Dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie
imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai
apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii
trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării,
unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de
deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e
nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea trebuie să se ceară
fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e
necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi
vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau
moartea victimei), e necesar să se cheme la faţa locului reprezentanţii poliţiei şi
procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea şi paza locului
întâmplării.
În contextul celor expuse instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu
rănirea lui Paciu Sorin s-a întâmplat în grupa condusă de Svistun Valeriu.
Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde
să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de
deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu
s-a organizat supravegherea şi paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind
întreprinse careva măsuri de Svistun Valeriu, care prin ordinul emis de
Irimciuc Valeriu a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii
vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de
Svistun Valeriu.
Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare
se interzice:
1. -schimbarea locurilor din proprie iniţiativă, precum şi părăsirea locului de
pândă înainte de sfârşitul goanei;
2. -tirul de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere
determinat;
3. -folosirea la aceste vânători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea
ricoşează sub un unghi mare;
4. -părăsirea locului de pândă şi apropierea de animalul ucis sau rănit până
la sfârşitul goanei;
187
5. -tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin;
6. -tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș;
7. -folosirea înainte şi în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele
Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că anume Paciu Sorin, care
a fost admis la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul
vânătorii, fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului
Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat
fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli.
Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de
tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date,
deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor
peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin,
aflat în linia țintașilor, lîngă Sajin Ghenadie.
În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea
adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din Reguli ce
țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului
de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a
inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din
procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor
de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc,
rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de
țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în
afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,
în urma cărui fapt ultimul a decedat.
La fel au fost încălcate Regulile de la pct. 85 privind folosirea la aceste
vânători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un unghi mare,
ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit la
vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare
ultimul a decedat.
de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3).
Astfel, din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la
vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă
188
rotundă, fapt evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a
obiectului – glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma
intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul
examinării s-a stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din
aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată
(f.d. 22-25 vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a
declarat că a folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.
Faptul folosirii anume a astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a fost
demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a
CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3).
Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat
declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.
În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor
ce țin de părăsirea locului de pândă şi apropierea de animalul ucis sau rănit până la
sfârşitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin,
tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea
înainte şi în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate
la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz.
Potrivit pct. 108 din Regulile de securitate la vânătoare: Vânătorii din
carnetul cărora lipseşte notiţa despre susţinerea minimulului respectiv nu se admit
la vânătoare.
În aspectul dat, instanța de apel a constatat, că la vînătoare a fost admis
Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător, moment dovedit prin răspunsul
Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013.
Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși
nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa
minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și
acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe
rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul
leziunilor corporale a decedat.
Ce ține de invocarea încălcării prevederilor Instrucţiunii de protecţie a
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73,
75 de către Svistun Valeriu, instanța de apel a menționat următoarele.
Potrivit art. 45 din Instrucțiunea indicată, se reglementează, că:
Conducătorul (responsabilul) organizează şi conduce vânătoarea colectivă, asigură
189
respectarea regulilor securităţii şi altor reguli ale vânătorii şi poartă răspundere
pentru aceasta. Înainte de începerea vânatului responsabilul este obligat să verifice
actele şi permisul organelor de interne privitor la dreptul de portarmă şi dreptul
de păstrare a acestora. De asemenea e obligat să petreacă un instructaj privitor la
tehnica securităţii. Dacă pentru terenurile de vânătoare sunt elaborate reguli
suplimentare privitor la securitatea în timpul vânatului, responsabilul este obligat
să aducă la cunoştinţă tuturor participanţilor la vânătoare aceste reguli.
Concomitent conducătorul aduce la cunoştință: planul, traseul, succesiunea
ocolurilor, câte şi ce fel de animale se permite de împuşcat, semnalele
convenţionale.
În sensul dat, deoarece s-a constatat încălcarea Regulilor securității, inclusiv
la neverificarea carnetului de vânător a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat
dovedită încălcarea prevederilor respective.
Potrivit art. 52 din Instrucțiune se indică că: Înaintea începerii vânătorii
responsabilul petrece un instructaj al tehnicii securitaţii, ordinea organizării şi
petrecerii vânătorii. Instructajul e petrecut sub iscălitură fiecărui participant la
vânătoare.
Aici instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorilor, cât și a
inculpaților, precum că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, alte
probe cercetate că nu au fost respectate prevederile enunțate nu s-au prezentat,
astfel că invocarea acestor încălcări este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 53 din Instrucțiune se indică, că: Gonirea animalului
spre țintaș e efectuată de persoane (gonași) din rândul vânătorilor.
Aici instanța de apel a constatat că probele cercetate dovedesc, că Paciu Sorin
a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, ultimul nefiind vânător, astfel că
se constată admiterea acestor încălcări cu referire la Svistun Valeriu.
Potrivit art. 57 din Instrucțiune se indică, că: Linia de tragere trebuie să fie
dreptliniară şi bine marcată pe teren (drum, colină, tăitură). Numerele de tragere
trebuiesc amplasate la o distanţă nu mai mică de 100 m unul de altul, și indicate
strict de conducătorul vânătorii, pădurarul în dependență de caracterul vânătorii,
teritoriul, armelor şi cartuşelor folosite.
Instanța de apel a constatat încălcarea acestei prevederi, ținând cont de
stabilirea că linia de tragere în grupa unde a participat Crețu Gheorghe nu a fost
drept marcată, fapt menționat de declarațiile martorilor, cât și recunoscut de
inculpatul Svistun Valeriu.
Potrivit art. 59 și 62 din Instrucțiune se indică, că: Este strict interzis de a se
schimba cu numerele, de a alege de sinestătător locurile şi de a părăsi locul înainte
de încheierea gonirii. E interzis tragerea de-a lungul liniei şi după hotarele
sectorului de tragere.
Instanța de apel de asemenea a considerat dovedită încălcarea prevederilor
190
enunțate, fiind constatat că Paciu Sorin și-a schimbat locul stabilit, la fel fiind
constatat că s-a tras de către Crețu Gheorghe dea lungul liniei, după hotarele
sectorului de tragere, fapte dovedite prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie,
Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, precum și prin concluziile rapoartelor de
expertiză.
Potrivit art. 64 din Instrucțiune se indică că: Pentru evitarea rănirii gonaşilor
vânătorul este obligat să cerceteze sectorul său, locul şi direcţia împuşcăturii.
În sensul dat, ținând cont de constatările privind rănirea la vânătoare de
către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat dovedită
admiterea acestei încălcări.
Privind prevederile art. 66 din Instrucțiune, care reglementează, că în timpul
vînatului cu hăitaşi a mistreţului tragerea din armă cu ţeavă netedă se efectuează
cu cartuş cu glonţ la o distanță nu mai mare de 50 metri, instanța de apel a
considerat dovedită admiterea la vânătoare a acestor îmcălcări, moment motivat
cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, care s-a constatat că a împușcat
la o distanță mai mare de 50 metri.
Potrivit art. 72, 73 din Instrucțiune se indică, că: Este interzisă împuşcătura
animalului căzut de împușcătura altui vânător. De apropiat de mistreţul căzut
trebuie cu arma încărcată gata de a trage, deoarece animalul care pare mort nu
rareori se aruncă la vânătorul care se apropie.
În aspectul dat, instanța de apel nu a constatat admiterea a careva încălcări,
acuzarea fiind cu caracter de declarație.
Potrivit art. 75 din Instrucțiune, se indică: Dacă la vânătoarea cu gonaşi se
întîmplă un accident, vânătoarea se opreşte imediat, pătimaşului se acordă primul
ajutor medical şi se organizează transportarea acestuia la prima instituţie
medicală. Despre cele întîmplate trebuie de alcătuit act cu descrierea deplină a
locului petrecerii acţiunii, unde se indică toate locurile opririi vânătorilor la linia de
împuşcat, distanţa dintre ele, direcţia goanei. Dacă de incident este vinovat un
vânător, e nevoie să scrie lămurire în scris. În același timp urmează de cerut
lămurirea martorilor. Dacă situaţia pătimaşului permite, trebuie de fixat și
mărturiile lui, care se întăresc de semnăturile a doi vânători.
În cazuri mai serioase, când urmează boală îndelungată a pătimașului,
invaliditatea sau chiar moartea, la locul întîmplării trebuie de chemat colaboratorii
poliţiei sau ai procuraturii. La apariţia lor trebuie de organizat supravegherea
locului întîmplării şi paza lui.
Sub acest aspect instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi la
vânătoarea din 23.12.2012, astfel că despre cele produse la vânătoare referitor la
rănirea lui Paciu Sorin nu s-a alcătuit act cu descrierea deplină a locului petrecerii
acţiunii, cu indicarea locului opririi vânătorilor la linia de împuşcat, distanţa dintre
ele, direcţia goanei.
191
Totodată nu s-a constatat încălcarea de către Svistun Valeriu a permiterii
părăsirii și modificării locului aflării țintașilor, cît și neoprirea imediată a vânătorii,
în sensul dat acuzarea fiind neconfirmată.
Conform prevederilor art. 116 din Regulile de securitate la vânătoare, în
cazul cînd încălcarea regulilor de securitate la vânătoare a adus pagube materiale
organizaţiilor sau cetăţenilor, precum şi în cazul cînd a prezentat pericol pentru
sănătatea sau viaţa unui cetățean, persoana vinovată poartă răspundere în ordinea
prevăzută de legislaţia în vigoare.
Prin ordinul emis personal, nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea
vânătorii la mistreţi în anul 2012, Irimciuc Denis a pus în sarcina lui Svistun Valeriu
controlul asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui
Svistun Valeriu, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și
atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate
la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de
securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli,
soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune.
În sensul expus, fiind stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de
securitate la vânătoare, Svistun Valeriu este responsabil de urmările produse la
vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în
acțiunile lui Svistun Valeriu, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în
cazul dat a acționat din interese personale.
Totodată invocarea acuzării privind comiterea infracțiunii din interese
anume materiale de către inculpat nu s-a constatat.
În ceea ce privește invocarea acuzării că Svistun Valeriu a ignorat instructajul
tehnicii securităţii, instanța de apel a stabilit, că această acuzare nu s-a constatat,
fiind stabilit prin declarațiile tututor martorilor audiați în cadrul ședințelor
judiciare, că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, moment constatat
și prin declarațiile inculpaților.
Potrivit instanței de apel, vinovăția inculpatului Svistun Valeriu se
demonstrează deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care
declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe,
declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele
scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel, printre care:
Volumul 8: copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din
25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia
procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa
fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața
locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120,
121-128).
Volumul 9: copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013
192
(f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea
corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul
biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al
facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,
7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.
13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea
corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din
18.02.2013 (f.d.15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013
privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a
obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a
muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27),
copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013
privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul
instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a
licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și
factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă
și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din
10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești
(f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07
din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei
vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d.
61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din
05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău A. Caraman (f.d.
66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din
15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva”
nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012
(f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14.09.2012
2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr.98-c din 22.08.2011 emis de Agenția
„Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de
inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în
funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu
22.08.2011 (f.d.136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul
Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” pe perioada ocupării funcției elective
de către actualul director V.Țarigradschi (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție a
directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de
193
muncă nr.09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis
(f.d. 140-143), copia ordinului nr.27c din 23.04.2008 emis de directorul RN
„Pădurea Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcția de
inginer pază și protecția pădurii (f.d. 152), copia contractului individual de muncă
nr.600/08 din 24.04.2008 încheiat între RN „Pădurea Domnească” și
Svistun Valeriu (f.d. 154-157), copia fișei postului anexă la contractul de muncă
nr.27 din 23.04.2008 (f.d. 158-159), copia Instrucțiunii de funcție a inginerului
pază și protecția pădurilor aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162).
Volumul 10: copia raportului de expertiză medico-legală nr.146 din
25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5),
copia raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a CML din 30.01.2013 (f.d.
20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr.289-296 din 23.02.2013 (f.d.
67-90), cât și alte probe cercetate, care demonstrează vinovăția inculpatului.
În opinia instanței de apel, probele nominalizate şi examinate în ansamblu
prezintă o situaţie clară şi fără de dubii a circumstanţelor de fapt şi dovedesc
vinovăția lui Svistun Valeriu în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)
lit. c) Cod penal, care a cauzat decesul persoanei, consecinţele produse fiind în
raport de cauzalitate cu fapta săvârşită.
În consecință instanța de apel a constatat în sarcina lui Svistun Valeriu
următoarea situație de fapt: Svistun Valeriu, exercitând funcţia de inginer pază şi
protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul
Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin ordinul directorului Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.27 C din 23.04.2008, având statut de funcţionar
în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, folosind
intenţionat situaţia de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu
14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la
deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012 şi ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind
numit prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p
din 12.11.2012 responsabil de ordinea şi respectarea tehnicii securităţii a
participanţilor la vânătoare, a instruirii participanţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă la vânătoarea de selecţie în întreprindere, a încălcat Regulile de
securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79,
84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002,
pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75.
Astfel, încălcând normele legale menţionate Svistun Valeriu a ignorat ordinea
organizării şi desfăşurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de
către persoane nu din rândul vânătorilor, a poziţionat în mod ilegal linia de tragere,
a permis tragerea de-a lungul liniei şi după hotarele sectorului de tragere, nu a
194
verificat şi în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de mistreţi cu cartuşe
interzise, nu a asigurat locul şi păstrarea urmelor după comiterea accidentului la
vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucţiune. În
rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave -
împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul
leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Făleşti.
Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Svistun Valeriu a săvârșit infracţiunea
prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal, adică: „Folosirea intenţionată de către
o persoană publică a situaţiei de serviciu în interese personale, soldate cu urmări
grave”.
Fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu, prevăzută la art. 327 Cod penal,
la momentul săvârșirii faptei incriminate, consta în folosirea intenționată de către
o persoană cu funcție publică a situației de serviciu în interes material ori în alte
interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile
intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice.
art. 327 Cod Penal următoarele modificări:
-la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,” se
exclude;
-la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) săvârşită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau
în interesul unei terţe persoane”.
În sensul dat, instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind
excluderea textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327
alin. (1) Cod penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt
fiind prevăzută în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal.
Ținând cont de comentariile din practica judiciară, instanța de apel a
considerat că din probele cercetate rezultă, că Svistun Valeriu ca persoană publică,
fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii din 23.12.2012 a
folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal, admițând încălcarea
prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare enunțate la vânătoare, cât și a
Instrucțiunii de protecție a muncii, care reglementează regulile de securitate la
vânătoare, care ca rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui
Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat.
La caz s-a constatat responsabilitatea lui Svistun Valeriu, în sarcina căruia a
195
fost pusă organizarea şi controlul desfăşurării vânătorii în rezervaţia „Pădurea
Domnească” și care era responsabil de executarea ordinului emis privind ordinea
și respectarea regulilor de securitate a participanţilor la vânătoare, reguli care nu
au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012.
La capitolul individualizării pedepsei inculpatului Svistun Valeriu instanța de
apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de faptul că infracțiunea
săvârșită de Svistun Valeriu face parte din categoria infracțiunilor grave, de
persoana vinovată, care este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv.
Circumstanțe atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite.
Instanța de apel a considerat că realizarea scopului legii penale față de
Svistun Valeriu poate fi înfăptuită prin sancțiunea sub formă de amendă, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.
4.25. Cu privire la acțiunile civile depuse pe caz.
La adoptarea soluției privind acțiunile civile instanța de apel a invocat
prevederile art. 14 alin. (1), 514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419
alin. (4), 1422 alin. (1), (2), 1423 Cod civil și art. 219 alin. (3) pct. 2) Cod de
procedură penală.
Totodată, ținând cont de soluția primei instanțe și de solicitările avocatului
Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și partea
vătămată Paciu Ion, cât și ale avocatului Caragea Elisaveta în interesele
succesorului victimei Paciu Adriana, instanța de apel a notat, că deși prima instanță
a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral solicitat
de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și
în motivarea sentinței s-a pronunțat referitor la aprecierea ca fiind întemeiată
compensarea prejudiciului moral părţilor vătămate Paciu Ion şi Paciu Galina și lui
Paciu Adriana în sumă de 200.000 (două sute mii) lei pentru fiecare dintre ei, însă
în același timp, în dispozitivul sentinței instanţa de judecată a dispus încasarea unui
prejudiciu moral de câte 250.000 (două sute cincizeci mii) lei pentru fiecare.
La fel, prima instanță deși a admis în parte acțiunea civilă privind
compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26 893 lei, în sensul dat greșit a
calculat sumele pretinse, totodată, în dispozitivul sentinței instanţa de fond a
dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29 893 lei.
La adoptarea soluției ce ține de acțiunile civile înaintate pe caz de
Paciu Adriana și de Paciu Ion și Paciu Galina, instanța de apel a ținut cont de soluția
adoptată privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, în lipsirea de viață din
imprudență a lui Paciu Sorin, cât și constatarea în acțiunile ultimului a
contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional.
196
La fel, instanța de apel a ținut cont de existența infracțiunii prevăzute de
art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpaților Irimciuc Denis și a lui
Svistun Valeriu, fiind stabilită responsabilitatea ultimilor în încălcarea prevederilor
ce țin de securitatea la vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu împușcarea lui
Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale primite, a decedat.
Instanța de apel a constatat că, la data de 23 decembrie 2012 în cadrul
vânătorii desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călineşti”
al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti a fost rănit
Paciu Sorin, care după internarea în Spitalul raional Făleşti, în urma leziunilor
provocate, la 25 decembrie 2012, a decedat.
Totodată, prin încheierea Judecătoriei Fălești din 13.11.2014 cererea lui
Paciu Ion și Paciu Galina către Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească”
privind compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune în
partea ce ține de recunoaşterea în calitate de parte civilmente responsabilă a
Agenţiei de Stat „Moldsilva” şi a Rezervaţiei „Pădurea Domnească” a fost admisă
spre examinare, fiind recunoscuți în calitate de parte civilmente responsabilă
Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia „Pădurea Domnească” (f.d. 186-190
vol.17).
Cu referire la prevederile art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a
remarcat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervaţiei „Pădurea
Domnească”.
Astfel, deoarece a fost stabilită vinovăția lui Crețu Gheorghe în lipsirea de
viață din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată a fost constatată responsabilitatea
lui Irimicuc Denis și Svistun Valeriu în încălcările admise la vânătoarea din
23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat posibilă
încasarea sumelor constatate de la partea civilmente responsabilă, și anume de la
Rezervaţia „Pădurea Domnească”, precum și de la inculpații Crețu Gheorghe,
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.
Ce țin de pretențiile civile invocate de părțile vătămate Paciu Ion și
Paciu Galina în sumă de 73 500 lei cu titlu de prejudiciu material, instanța de apel
a reținut că în susținerea pretențiilor părțile vătămate au prezentat instanței:
- copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 26 decembrie 2012
cu suma de 1.289 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 159 și 185);
- copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 03 ianuarie 2013
cu suma de 165 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 157 și 186);
- bonul nr. 012517 din 26 decembrie 2012 eliberat de CSF Magazin de
rechizite funerare, cu suma de 526 lei (Vol. I. f.d. 156 și 187);
- bonul nr. 012516 din 26 decembrie 2012 eliberar de CSF Magazin de
rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158 și 188);
197
- bonul eliberat de SC „RITUS” SRL nr. 14-888 din 25 decembrie 2012 cu
suma de 9 140 lei (Vol. I. f.d. 189);
- bonul de plată DN 534079 eliberat de SRL „Calmed” pentru asistența
medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 cu suma de 3.550 lei (Vol. I. f.d. 190);
- copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013 privind construcția cavoului cu
suma de 68 000 lei (Vol. XVII. f.d. 199) și lista comenzilor pentru construcția
monumentului cu suma de 126 000 lei (Vol. XVII. f.d. 203), în total 194 000 lei, din
care rezultă că acest cavou și monument este destinat pentru patru persoane, motiv
pentru care suma dată urmează a fi împărțită la patru ceea ce constituie 48 500 lei
(Vol. XVII f.d. 210-211).
După cum rezultă potrivit bonului nr. 012516 din 26 decembrie 2012
eliberat de CSF Magazin de rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158
și 188), banii în cauză au fost achitați pentru:
- arenda a două locuri, prețul unui loc, fiind de 3 500 lei în total 7 000 lei;
- arenda unui loc, prețul căruia constituie 1 500 lei;
- bronarea a trei locuri, cîte 138 lei, pentru fiecare, în total 414 lei;
- întreținerea cimitirului, pentru trei locuri, câte 120 lei pentru fiecare în total
380 lei;
- autorizația în sumă de 15 lei pentru un loc.
Din conținutul bonulului în cauză reiese cert că aceste servicii au fost achitate
pentru trei locuri, în sensul dat prima instanță a reținut ca cheltuieli suportate în
legătură cu înmormântarea lui Paciu Sorin numai costul arendei unui loc – 3 500
lei, bronarea unui loc - 138 lei, întreținerea cimitirului pentru un loc - 120 lei și
autorizația - 15 lei, în total 3 773 lei.
Prima instanță nu a reținut ca justificate cheltuielile pentru asistența
medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 confirmată prin bonul de plată DN
534079 eliberat de SRL „Calmet” cu suma de 3 550 lei, întrucât reieșind din
conținutul bonului în cauză beneficiarul asistenței medicale urgente a fost
Răileanu Sergiu, dar nu părțile vătămate (Vol. I. f.d. 190).
La fel, prima instanță nu a reținut nici cheltuielele pentru construcția
cavoului și monumentului, prin copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care
confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și lista comenzilor pentru
construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, că acest cavou și monument este
destinat pentru patru persoane și că suma dată urmează a fi împărțită în patru,
indicând că construcția unui monument la mormântul lui Paciu Sorin este
justificată, totodată mărimea, forma, modelul, calitatea și prețul acestuia a fost ales
de către membrii familiei lui, reieșind din posibilitățile financiare, indicând că
aceste cheltuieli nu pot fi puse integral în sarcina inculpatului, acesta urmând a
compensa prețul unui monument de tip mediu care, în opinia instanței (www.
monument-furnerar.blogsport.com) ar fi de 15 000 lei, ceea ce constituie 30 % din
198
valoarea monumentului și cavoului (pentru o persoană) achitată de familia Paciu,
în sensul dat motivarea primei instanțe fiind reținută și de către instanța de apel.
Instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a stabilit dovedirea
suportării cheltuielilor pentru înmormântare de către părțile vătămate
Paciu Galina și Paciu Ion în sumă de 29893 lei, totodată fiind neîntemeiate
solicitarea de încasare a cheltuielilor pentru construcția cavoului și monumentului
în mărime deplină, cu prezentarea copiei chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care
confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și listei comenzilor pentru
construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, deoarece acest cavou și
monument este destinat pentru patru persoane.
În același timp, instanța de apel a considerat că nu este corectă soluția primei
instanțe privind respingerea pretenției de încasare a despăgubirii datorate pentru
prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului.
Aici instanța de apel a constatat, că Paciu Ion și Paciu Galina sunt de vârstă
pensionară, fiind inapți de muncă, Paciu Sorin fiind unicul lor fiu, totodată
invocarea faptului că ultimii erau întreținuți de fiul lor permanent nu a fost
combătut prin probe, în sensul dat fiind admise pretențiile înaintate de Paciu Galina
și Paciu Ion.
Reținând prevederile art. 1419 alin. (1), (2) Cod civil, în vigoare la data
săvârșirii faptelor, instanța de apel a reținut că potrivit buletinelor de identitate,
Paciu Ion la data decesului unicului fiu Paciu Sorin, avea împlinită vârsta de 60 ani,
iar Paciu Galina, avea împlinită vîrsta de 55 ani, respectiv ambii aveau dreptul la
întreținere, astfel că pretențiile părților vătămate au fost admise.
De asemenea instanța de apel a admis și pretențiile privind încasarea
cheltuilelilor judiciare pentru asistența juridică acordată de avocatul
Munteanu Petru, cât și a cheltuielilor de transport, fiind confirmată prin probele
cercetate.
În continuare, ținând cont de constatarea vinovăției inculpaților
Crețu Gheorghe, cât și a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel a
considerat necesară încasarea anume în mod solidar a sumelor constatate, inclusiv
de la partea civilmente responsabilă.
Ce ține de pretențiile privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel
a notat că prejudiciile nepatrimoniale, denumite şi daune morale, constituie acele
consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic
şi care rezultă din atingerile şi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale.
Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de
determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării
criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic,
psihic şi afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate,
intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, etc.
199
Instanța de apel a acordat eficienţă şi dispoziţiilor art. 2 din Convenţia
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale – şi
anume dreptul la viaţă, care este garantat oricărei persoane şi, în mod incontestabil,
apare ca esenţial în sistemul drepturilor fundamentale, întrucât, fără consacrarea
şi protejarea efectivă a acestui drept, protecţia celorlalte drepturi ar rămâne fără
obiect.
Având în vedere că părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina în acțiunea
depusă au invocat cauzarea suferințelor psihice suportate în legătură cu decesul
fiului Paciu Sorin solicitând a câte 3 500 000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu
moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel a reținut că în rezultatul acţiunilor
ilicite ale inculpaților, părțile vătămate au suportat şi suportă dureri psihice în
urma decesului unicului fiu Paciu Sorin, decedat în urma faptelor constatate în
acțiunile inculpaților produse la 23.12.2012.
Astfel, prejudiciul moral este evident şi necesită recuperare, reieşind din
circumstanţele cauzei și din acele suferinţe psihice care au fost cauzate părților
vătămate în urma decesului fiului produse prin acţiunile inculpaților, de care
aceștia sunt responsabili, suferinţe care nici nu se supun aprecierii, ţinând cont de
gradul de vinovăţie al inculpaților, de starea lor financiară.
Pornind de la art. 41 CEDO, instanţa de apel a menționat că cuantumul
prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate este unul exagerat, or, cererea cu
privire la încasarea prejudiciului moral nu trebuie să fie exorbitantă şi să nu tindă
la o îmbogăţire fără temei.
Instanța de apel a ţinut cont și de starea materială a inculpaților, precum și
de faptul că infracțiunea de lipsire de viață a lui Paciu Sorin a fost comisă din
imprudență.
Criteriul general invocat de CEDO, în vederea determinării cuantumului
despăgubirilor pentru prejudiciul moral şi material cauzat, constă în aceea că
despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu
atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă
acestora. În situaţia daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o
evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor
stabilindu-se prin apreciere raportată la elementele de fapt. CEDO, atunci când
acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci
judecă în echitate.
În dependență de criteriile enunțate instanța de apel a ajuns la concluzia că
suma de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatului
Crețu Gheorghe, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente responsabile,
este în raport cu suferinţele suportate de părțile vătămate şi va aduce satisfacţie
echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părților
200
vătămate se admit în măsura indicată, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă,
cu adoptarea unei soluții noi, în aspectul nominalizat.
De asemenea instanța de apel a considerat dovedite și solicitările părților
vătămate privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și de transport,
probate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.
Referitor la cerințele succesorului victimei Paciu Adriana invocate în
acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 39 941
lei, ceea ce constituie cheltuieli legate de înmormântarea părții vătămate
Paciu Sorin, instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe este corectă.
De asemenea instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei
instanțe privind admiterea solicitărilor succesorului victimei Paciu Adriana privind
încasarea prejudiciului material, susținute de avocatul Caragea Elisaveta.
În latura dată instanța de apel a considerat necesar de a interveni doar cu
dispunerea încasării sumelor stabilite în favoarea succesorului de la persoana
civilmente responsabilă, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.
Totodată, ținând cont de situația de constatare a vinei atât a inculpatului
Crețu Gheorghe, cît și a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, intervenind
și răspunderea părții civilmente responsabile, instanța de apel a considerat
necesară încasarea sumelor în mod solidar de la persoanele responsabile, totodată
considerând posibilă diminuarea sumei prejudiciului moral încasat nemijlocit de la
inculpatul Crețu Gheorghe.
În sensul dat, instanța de apel a considerat, că prejudiciul moral cauzat
succesorului Paciu Adriana și fiicei Xxxxx prin decesul soțului, și respectiv tatălui,
este evident şi care necesită recuperare și atât inculpații, cât și partea civilmente
responsabilă, în mod separat, urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat
părții vătămate, însă suma solicitată este o sumă exagerată și încalcă principiul
general al echității, care ar constitui un venit nejustificat, astfel că instanța de apel
a dispus încasarea sumei de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea
inculpatului Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, precum și în folosul lui
Paciu Adriana cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune
copilului minor Xxxxx 100 000 lei, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc
Denis și Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente
responsabile, sumă care este în raport cu suferinţele suportate de părțile vătămate
şi va aduce satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat.
La fel, instanța de apel a considerat întemeiate pretențiile privind încasarea
cheltuielilor judiciare în sumă de 16000 lei.
4.26. Cu referire la apelul declarat de procurorii Secției exercitare a
urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a
Procuraturii Generale, Caraman Alexandru și Sîrcu Artur.
Instanța de apel a notat, că nu pot fi reținute argumentele invocate de
201
apelanți referitor la ilegalitatea sentinței privind achitarea cet. Lupu Ion,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și în privința lui Creţu Gheorghe, din motivul
blândeţei pedepsei aplicate şi excluderea unor puncte calificative puse în acuzarea
acestuia în baza art. 233 Cod penal, că instanţa de judecată a pus la baza hotărârii
doar probele apărării şi anume declaraţiile însuși a inculpaţilor, care nu au
recunoscut vinovăţia în săvârșirea infracţiunilor incriminate şi au declarat, că
vânătoarea produsă la data de 23.12.2012 a fost una legală, careva declaraţii
mincinoase organului de urmărire penală nu au făcut, nu au influenţat careva
persoane la darea declaraţiilor false şi nu au introdus careva date false în
documente oficiale, totodată instanţa, apreciind critic declaraţiile date de către
grupul de martori care, în virtutea audierilor suplimentare, au comunicat date puse
la baza rechizitoriului şi care, coraborând cu alte probe materiale şi date (pe care
de altfel instanţa le-a recunoscut veridice şi corecte) acumulate în cadrul urmăririi
penale, demonstrează cu desăvârşire vina inculpaţilor în comiterea infracţiunilor
incriminate, s-a expus în favoarea declaraţiilor date exclusiv în faţa instanţei de
judecată, adoptând soluţia achitării acestora, deoarece sunt afirmative, ținând cont
de soluția adoptată în instanța de apel.
Faptul că acuzarea pretinde că sunt veridice doar declarațiile date de martori
în cadrul urmăririi penale, la a doua audiere, nu poate fi reținut, deoarece în
aspectul dat, fiind audiați martorii propuși de acuzare în instanța de apel, după o
sentință adoptată de instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, nimeni din martorii audiați nu au susținut
declarațiile date în cadrul urmăririi penale la a doua audiere, chestiune motivată de
instanța de apel.
La adoptarea hotărârii de achitare a inculpaților Lupu Ion, Denis Irimciuc și
Svistun Valeriu în infracțiunile prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, achitare
care a fost menținută de instanța de apel, instanța de fond nu a pus doar probele
apărării, ci cumulul de probe cercetate, care însă nu a dovedit vina inculpaților în
faptele incriminate.
În demonstrarea vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat declarațiile
martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu, Latîș Serghei,
Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe,
Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Ţurcanu Victor,
Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu,
Grosu Marin, Gordiţa Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,
Gorbaciov Iurie şi Gherman Andrei.
Declarațiile martorilor respectivi însă nu au confirmat că inculpații Lupu Ion,
Svistun Valeriu și Irimciuc Denis au dat în cadrul urmăririi penale declarații
neadevărate referitor la cele întâmplate la vânătoare.
Anume că declarațiile martorilor date în cadrul judecării cauzei referitor la
202
organizarea și desfășurarea vânătorii din 23.12.2012 sunt identice și nu confirmă
că vânătoarea a avut loc într-un singur loc, după cum a invocat acuzarea.
Martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei,
Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru şi
Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași declarații ca și în
cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a desfășurat în două
cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de țintași și două
grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost împușcați doi
mistreți, iar de către celălalt grup nu a fost împușcat nici un mistreț.
În același timp, martorii Anton Ion, Ţurcanu Victor, Mamai Mihail,
Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore,
Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în
cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un
singur loc, de un grup de vânători, fiind împușcați cinci mistreți.
Analizând declarațiile acestor din urmă martori, instanța de apel a constatat
că ele nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece acestea nu au fost susținute de
martori și nu sunt în coroborare cu restul probelor, astfel că declarațiile anume
date în cadrul urmăririi penale de martori nu demonstrează faptele invocate de
apărare.
Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor date în cadrul procesului
public, fiind preîntâmpinați cu privire la răspunderea penală cu privire la darea de
declarații false, cât și sub jurămînt nu s-au stabilit.
Instanța de apel a respins și afirmațiile ce țin de invocarea că prin
interpretarea unilaterală şi preponderent greşită a legislaţiei, expuse în cuprinsul
rechizitoriului, ca fiind încălcată de către participanţii la vânătoarea cu pricina, în
cadrul căreia a fost rănită mortal o persoană, instanţa a dat o apreciere juridic
greşită a celor întâmplate: statutului juridic al locului unde s-a produs vânătoarea
propriu-zisă (care urmează a fi considerată drept o Rezervaţie Ştiinţifică) şi se află
în zonă de frontieră; procesului reglării numerice a animalelor (unde vânatul este
categoric interzis); calitatea persoanelor inculpate care au participat la acea
vânătoare (toate fiind persoane de demnitate publică), iar Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu şi Lupu Ion fiind nemijlocit responsabile potrivit funcţiei ocupate
în contracararea acţiunilor de vânătoare ilegală şi braconaj; fabricarea de către
inculpaţi (cu excepţia lui Creţu Gheorghe) a unei scheme de tăinuire a infracţiunii
comise prin falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător şi cotoarele acestora)
atât prin falsificarea însăşi a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport
de expertiză) cât şi a conţinutului acestora, adică a includerii participanţilor la
vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs; la fel şi
determinarea martorilor la darea de declaraţii mincinoase, fiind afirmative în
203
circumstanțele stabilite pe caz, motivarea privind soluția adoptată pe caz cu
referire la cele invocate de acuzare fiind redată în decizia motivată.
Instanța de apel nu a constatat aprecierea unilaterală a probelor referitor la
statutul juridic al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a
fi considerată drept o Rezervaţie Ştiinţifică) şi se află în zonă de frontieră, deoarece
nu s-a constatat că locul unde a avut loc vânătoarea este interzis, la fel că a avut loc
anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind aduse probe, iar
declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale referitor la locul aflării și
apropierea de frontieră fiind probabile, fără însă a fi efectuate careva măsurări
exacte a locului celor întâmplate.
Anume că în ședința instanței de fond și de apel s-a constatat, că vânătoarea
din 23.12.2012 a avut loc în scopul procesului reglării numerice a animalelor, fapt
menționat în ordinele emise cu privire la organizarea vânătorii, mai ales că au avut
loc în legătură cu informația prezentată de Consiliul Științific al ÎS Rezervației
Științifice „Pădurea Domnească”, care a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul
că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă
și din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole
din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri
agricole (Vol. VI f.d. 151).
În cazul dat a fost adoptată hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea
vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Official nr. 166-169a/650 din
16.08.2012), stabilind limetele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile
fondului forestier, inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35
unități.
Pe caz nu a fost stabilită nici fabricarea de către inculpaţii Lupu Ion,
Svistun Valeriu și Irimciuc Valeriu a schemei de tăinuire a infracţiunii comise prin
falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător şi cotoarele acestora) atât prin
falsificarea însăşi a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de
expertiză), cât şi a conţinutului acestora, adică a includerii participanţilor la
vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs, la fel şi
determinarea martorilor la darea de declaraţii mincinoase, deoarece astfel de fapte
nu s-au constatat.
Mai mult, deși se invocă raportul de expertiză, în sensul dat raportul vizat nu
a constatat că semnătura lui Paciu Sorin a fost falsificată și de către cine anume, la
fel nu s-a stabilit că la vânătoare a fost formată doar o grupă, în sensul dat
declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor indică despre prezența a două grupe
de vânători, moment motivat de instanța de apel.
Au fost respinse și argumentele din apelul procurorilor că învinuirile
înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu s-au bazat pe declaraţiile
martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae,
204
Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Ţurcanu Victor, Gordiţa Oleg,
Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,
Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,
Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupă de martori) şi rezultatele
acţiunilor de urmărire penală efectuate, deoarece anume că martorii audiați și
probele cercetate au confirmat nevinovăția penală a inculpaților în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 312 alin. (1), 314 alin. (1), 332 alin. (2) și 233 Cod
penal.
Afirmațiile aduse de apelanți că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale
a declaraţiilor martorilor s-a constatat că la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreţi
care a avut loc în sectorul nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea
Domnească” ÎS, raionul Făleşti, a participat un singur grup de gonaşi şi ţintaşi, au
fost respinse de către instanța de apel, deoarece aceste afirmații sunt combătute
cert prin declarațiile inculpaților, precum și a martorilor audiați în cadrul
procesului judiciar public, în cadrul ședinței judiciare nimeni din martorii invocați
nu au declarat că la vânătoare a fost formată o singură grupă.
Au fost respinse și argumentele că Lupu Ion, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu,
folosind situaţia de serviciu şi influenţa asupra subalternilor, urmărind scopul
împiedicării cercetării obiective şi complete a cauzei privind lipsirea de viaţă din
imprudenţă a cet. Paciu Sorin şi a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanţele
cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la
prezentarea cu bună-ştiinţă a declaraţiilor mincinoase şi depunerea de declaraţii
mincinoase, în sensul dat fiind redată motivarea instanței de fond cu referire la
învinuirea adusă inculpaților în mod separat.
Mai mult, deși acuzarea a indicat la darea de bunuri martorilor, în sensul dat
care sunt aceste bunuri cu care se presupune că au fost determinați martorii la
darea altor declarații nu se indică, nici martorii audiați în cadrul urmăririi penale
nu au invocat despre oferirea de către cineva din inculpați a careva bunuri.
Instanța de apel a respins și afirmațiile aduse cu privire la stabilirea că
vânătoarea de mistreţi care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului
nr.2 „Călineşti” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească”
din raionul Făleşti se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei
de stat, fiind cu caracter de declarație, faptul dat nefiind confirmat prin careva
măsurări sau indicări în unități de măsură în actele procesuale întocmite referitor
la locul exact al petrecerii vânătorii de la frontiera de stat.
Invocarea că în cadrul vânatului ilegal ţintaşii au efectuat mai multe trageri
din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreţi, deci
cauzând daune în mărime de 25000 lei este cu caracter de declarație, or nimeni din
martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre vânarea a mai
mult de doi mistreți.
205
Instanța de apel a respins și argumentele aduse că în cuprinsul biletelor de
vânător nr. 011656 şi 011795 care constituie documente oficiale au fost înscrise
date vădit false privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componenţa
acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (ţintaşi,
gonaşi), indicarea faptului participării în calitate de gonaş al cet. Paciu Sorin şi
semnăturii acestuia, deoarece nu s-a constatat în cadrul ședinței judiciare, că aceste
date sunt false, anume că cele constatate confirmă că vânătorii au fost grupați în
două grupe, iar Paciu Sorin a fost inclus ca gonaș, în această calitate ultimul și a
participat la vânătoare, doar că și-a schimbat desinestătător locul, moment
constatat ca încălcare a Regulilor de securitate la vânătoare pct.85 subp.1 cu
referire la infracțiunea de abuz de serviciu constatată în acțiunile lui Irimciuc Denis
și Svistun Valeriu.
Au fost respinse și afirmațiile cu referire la declarațiile martorilor
Zubco Valeriu, Pleşca Ion, Nastas Iurie, Latîş Sergiu, Railean Serghei, Guzun Oleg,
Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare
a doua grupa de martori), care au declarat precum că la 23.12.2012 la vânătoarea
de mistreţi care a avut loc în sectorul nr. 2 Călineşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS, raionul Făleşti, au participat două grupe de gonaşi şi ţintaşi, fiind
repartizaţi în două locuri diferite pentru vânat, că nu au ştiut că vânătoarea de
mistreţi care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călineşti”
al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul
Făleşti se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat,
deoarece nu au fost instalate semne vizibile de interzicere a vânătorii în acest trup
de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat despre acest lucru, colaboratorii poliţiei de
frontieră fără nici o averizare au permis trecerea în aceasta zona a pădurii, că în
cadrul vânatului ţintaşii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe
care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreţi, că biletele de vânător,
cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de securitate, registrul de
instructaj la vânătoare au fost semnate de toţi participanţii după instructaj şi
înaintea începerii vânătorii, că Lupu Ion, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, nici
înainte nici după vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri
martorii cu scopul de a ascunde oricare circumstanţe ale cauzei, deoarece în
aspectul dat declarațiile martorilor vizați corespund cu situația stabilită pe caz și
nu contravine probelor cercetate.
La fel, instanța de apel a considerat nefondate afirmațiile invocate de
procurori că prima grupă de martori fiind audiaţi prima dată în cadrul urmăririi
penale au dat declaraţii analogice ca a doua grupă de martori, iar ulterior audiaţi
suplimentar au dat declaraţii contradictorii celor date prima dată, în baza la care şi
au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, că în
cadrul cercetării judecătoreşti a doua grupă de martori au susţinut declaraţiile sale
206
date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori au susţinut declaraţiile
sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel susţinând poziţiile
martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de declaraţiile sale date
suplimentar la urmărirea penală, că martorii din prima grupă au motivat
schimbarea declaraţiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit declaraţiile
scrise în procesul-verbal, aşa au înţeles de la alţii că trebuie de declarat, nu au
explicat motive, deoarece faptul că martorii din prima grupă au fost determinați la
darea a careva declarații anume de către Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis
nu s-a constatat, mai ales că toți martorii invocați din prima grupă în instanța de
fond au declarat că nu au fost constrânși de inculpați.
Mai mult, potrivit învinuirii formulate inculpații au constrâns să dea
din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, acestea însă nici
măcar nu au fost incluse în lista probelor pentru a fi audiate în cadrul cercetării
judecătorești, astfel că acuzarea în aspectul dat este nefondată.
În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici afirmațiile invocate de
procurori că analizând declaraţiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii,
Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion,
Căpăstru Victor, Ţurcanu Victor, Gordiţa Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile,
Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii,
Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei
date în cadrul urmăririi penale şi ulterior în instanţa de judecată, ajung la concluzia
că la baza sentinţei instanţa urmează să pună anume acele declaraţii unde martorii
respectivi au confirmat declaraţiile puse la bază în cadrul rechizitoriului și care au
fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată, deoarece acuzarea
propune la baza hotărârii acele probe pe care le consideră de cuviință, și anume
puse la baza rechizitoriului, dar neagă declarațiile martorilor date în cadrul
procesului judiciar public, cu respectarea garanțiilor prevăzute de procedura
penală.
Anume că temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor vizați date în
cadrul procesului penal public nu s-au stabilit.
Mai mult, în ședința instanței de apel procurorul nici nu a dat citire
declarațiile martorilor Zalevschii Ghenadie, Praf Grigore, Praf Mihail,
Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Croitoru Ion, Grosu Marin,
Gordița Oleg, Gorbaciov Iurii, Bucatari Serghei date în cadrul urmăririi penale, pe
care acuzarea solicită să fie luate în considerație.
Din aceleași motive au fost respinse și afirmațiile aduse de procurori, că
martorii respectivi, declaraţiile cărora au servit una din bazele probatorii, alăturea
de celelalte probe cu care se coraborează, în susţinerea învinuirii inculpaţilor, în
urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârşire motivul schimbării
207
declaraţiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii despre care
organul de urmărire penală nu cunoştea, fiind declarative în aspectul dat, mai ales
că martorii au comunicat motivele ce i-au determinat să dea declarații.
La fel, nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile invocate privind
declarațiile martorului Ţurcanu Victor, care a comunicat în detalii circumstanţele
participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declaraţii care nu au fost luate în
consideraţie de către instanţă, deoarece martorul Ţurcanu Victor în ședința
judiciară a declarat, că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat după aceleaşi
reguli ca şi celelalte vânători, la care a participat, Svistun Valeriu a efectuat
instructajul, au semnat în jurnalul tehnicii securității, a participat la una din cele
două echipe formate, cu Mamai Mihai, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Alexadru și două
persoane pe care nu le cunoaște, totodată a declarat, că susține declarațiile date în
instanța de judecată.
Faptul invocat că Creţu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit în
cadrul urmăririi penale şi n-a expus careva versiuni privind evenimentele
petrecute la 23.12.2012, că fiind audiat în calitate de inculpat a expus circumstanţe
care se adeveresc din audierea martorului Ţurcan V. expuse mai sus, care potrivit
declaraţiilor date în faţa instanţei de judecată şi apreciate de către aceasta ca fiind
veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr.4 ci în perimetrul
cantonului nr.7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaşte detaliile acestei
goane, deoarece nu sunt fondate, mai ales că temei de a pune la îndoială declarațiile
martorului Țurcanu V. date în ședința judiciară nu s-au stabilit.
Au fost considerate nefondate și afirmațiile invocate de procurori că instanţa
invocând motivele la care s-au referit martorii privind schimbarea declaraţiilor
acestora, în sensul celor date în faţa instanţei de judecată, a indicat precum că au
fost ameninţaţi de către procurori (trei sau patru la număr) care au efectuat
urmărirea penală, precum că vor fi reţinuţi sau eliberaţi din funcţii, că de fapt
persoanele reale care aveau chiar posibilitate de realiza aceste ameninţări privitor
la eliberarea lor din funcţii (majoritatea fiind maiştri şi pădurari în cadrul ÎS
„Pădurea Domnească”) erau cei de pe banca acuzaţilor, adică Lupu Ion - director al
Agenţiei „Moldsilva” şi Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin
urmare unicile persoane care aveau posibilitatea reală de influenţă asupra
subalternilor, folosind situaţia lor de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte
care au şi avut loc şi de care au şi fost puşi sub învinuire, că s-au mai invocat despre
ameninţări cu reţineri ai acestor martori în schimbul declaraţiilor care au fost
apreciate critic, deoarece anume că nimeni din martorii audiați în ședința judiciară
nu a declarat despre influiențarea în careva mod de către inculpați la darea
declarațiilor.
Cât privește invocarea că martorul Anton Ion în şedinţă de judecată a declarat
că la urmărirea penală a fost audiat de trei ori şi odată de către Comisia
208
parlamentară de anchetă, însă declaraţiile date în cea de-a doua audiere
suplimentară şi în faţa membrilor Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund
realităţii, or la aceste audieri au fost constrânşi să dea asemenea declaraţii, că ce
frică aveau faţă de membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiţi cu dreptul
de a reţine persoane, și în general motivarea martorilor precum că au fost impuşi
să facă declaraţiile expuse în rechizitoriu, pe care instanţa le-a apreciat critic, este
una bizară şi alogică, aceştia fiind influenţaţi şi hărţuiţi de cca 3-4 procurori şi o
întreagă Comisie parlamentară de anchetă, şi instanţa le-a dat crezare, deoarece
anume că martorul Anton Ion a declarat că a fost constrâns să dea declarații a doua
oară anume de persoanele care l-au audiat, și nu de inculpați.
A mai menționat instanța de apel și faptul, că declaraţiile martorilor depuse
în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinţei de condamnare numai în
ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire.
În cazul dat, martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul
urmăririi penale la a doua audiere, totodată probele scrise propuse de procuror nu
susțin acuzarea în sensul anume invocat de învinuire.
De asemenea au fost respinse și argumentele aduse de procurori că fiind
audiaţi în instanţa de judecată învinuiţii Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu
vinovăţia în săvîrşirea infracţiunilor incriminate nu au recunoscut şi referitor la
învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2)
lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, au dat declaraţii ca a doua grupă de martori,
deoarece declarațiile inculpaților în aspectul că vânătoarea din 23.12.2012 a avut
loc în două locuri diferite și în două grupe diferite sunt confirmate prin declarațiile
tuturor martorilor audiați în cadrul ședințelor judiciare, cât și probele scrise
cercetate.
În același timp, nu s-a constatat acuzarea că vânătoarea s-a desfăşurat în
parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călineşti” al masivului forestier al
întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti - în zona de
frontieră, adică la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, în
sensul dat instanța de apel a motivat soluția adoptată, nefiind efectuate careva
măsurări a distanței care să confirme distanța respectivă invocată.
Invocarea procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 25.12.2012 cu
fototabel şi planul-schemă anexate, fiind examinat locul din parcela 76 a cantonului
nr.4 al sectorului nr.2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat
„Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare
soldată cu rănirea cet. Paciu Sorin, a procesului - verbal de cercetare la faţa locului
suplimentar din 12.01.2013 cu fototabel şi planul schemă anexate, a
procesului-verbal de cercetare la faţa locului suplimentar din 15.01.2013 cu
fototabel şi planul schemă anexate sunt anume în dovedirea vinei inculpatului
Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel, cât și în faptele constatate
209
de instanța de apel cu referire la inculpații Svistun Valeriu și Irimciuc Denis.
Aceste probe anume că confirmă împușcarea la vânătoarea respectivă din
cantonul 4 a doi mistreți, fapt menționat privind punctele pe cărare pe care au ieşit
doi mistreţi în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2012, și nu mai
mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea.
Nu poate fi reținută informaţia din 01.03.2013, parvenită de la
Departamentul poliţiei de Frontieră, schema sectorului poliţiei de frontieră
„Călineşti”, în care este indicată zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr.4 şi 7
din rezervaţia „Pădurea Domnească”, deoarece această informație nu
demonstrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc anume la distanța de 500
metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind executată nici o măsurare exactă
și nu a fost prezentată nici o dovadă a prezenței marcării teritoriului dat.
Ce ține de informaţia nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea
Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova în care se menţionează familiile persoanelor
(care au participat la vânătoare din 23.12.2012 în rezervaţia „Pădurea
Domnească”), numărul de carnet, anul aderării şi locul de evidenţă vol.2 f.d.61-62,
instanța de apel a ținut cont de acest înscris, fiind constatată lipsa carnetului de
vânător la Paciu Sorin și la Irimciuc Denis.
Referitor la informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenite de la Institutul de
Zoologie al Academiei de Ştiinţă a Moldovei, instanța de apel a menționat, că
informația respectivă nu dovedește că în Rezervația „Pădurea Domnească” sunt
interzise vânătorile în scopul reglării numerice, tocmai că informația respectivă
indică că în rezervație sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale
pentru menţinerea echilibrului ecologic.
Mai mult, înscrisul dat confirmă că există Regulamentul gospodăriei
cinegetice (Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipseşte procedura
legalizată de efectuare a reglării selective a numărului de animale și că Institutul de
Zoologie, analizând informaţia prezentată de Agenţia „Moldsilva” a propus că
vânătoarea la mistreţ trebuie să se efectueze ţinând cont de raportul de vârstă şi
sex, excluzând recoltarea femelelor reproductive, cu vârsta între 3-5 ani.
La fel, instanța de apel a ținut cont de informaţia nr.01-1-6/06 din 15.01.2013
parvenită de la Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova, din care rezultă că
Paciu Sorin, nu figurează în baza de date a Societăţii „Vânătorilor şi Pescarilor din
Moldova” nici în calitate de vânător, nici în calitate de candidat în vânători din care
motiv Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova nu a eliberat niciodată un
carnet de vânător pe numele ultimului.
În opinia instanței de apel nu poate fi reținută informaţia nr.35/1-858 din
28.02.2013 parvenită de la Departamentul Poliţiei de Frontieră al MAI în care se
indică lista mijloacelor de transport care au întrat în zona de frontieră la sectorul
„Călineşti” în rezervaţia „Pădurea Domnească” nemijlocit pe lângă sediul sectorului
210
respectiv la 23.12.2012 şi la 25.12.2012 vol.2 f.d.76-77, deoarece această
informație nu demostrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc nemijlocit în
zona de frontieră, la distanța de 500 metri de la frontieră, după cum a invocat
acuzarea.
Cât privește informaţia nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenţia
„Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile şi
obligaţiunile factorilor de decizie a Agenţiei „Moldsilva” şi Rezervaţiei „Pădurea
Domnească”, statutul Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, organizarea şi activitatea
consiliului ştiinţific al Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor şi
locurilor speciale de hrană şi aprovizionarea cu apă a mistreţilor pe teritoriul
rezervaţiei, persoane responsabile de organizarea şi petrecerea vânătorii la
mistreţi în anul 2012 în Rezervaţia „Pădurea Domnească”, instanța de apel a ținut
cont de acest înscris anume la constatarea vinei inculpaților Svistun Valeriu și
Irimciuc Denis.
Concluziile rapoartelor de expertiză ce țin de gravitatea leziunilor corporale
depistate la Paciu Sorin și criminalistice invocate de acuzare au fost reținute ca
probe în constatarea existenței infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal
în acțiunile lui Crețu Gheorghe.
Cît privește raportul de expertiză grafologică nr. 1010 din 12.06.2013, aceste
concluzii din raport nu dovedesc incontestabil vinovăția lui Lupu Ion,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu în faptele incriminate de fals în acte publice.
În opinia instanței de apel nu pot fi reținute declarațiile martorilor
Zubco Valeriu, Lupu Ion, Pleşca Ion, Nastas Iurie, Latîş Sergiu, Railean Serghei,
deoarece declarațiile acestor martori nu demonstrează vinovăția inculpaților
anume în sensul invocat de acuzare.
Declarațiile date de Lupu Ion în calitate de martor, nu au fost cercetate în
ședința judiciară, fapt ce a lipsit instanța de apel să aprecieze aceste declarații.
Ce ține de declaraţiile martorului Sajin Ghenadie și de procesul-verbal din
17.01.2013 de verificare a declaraţiilor martorului Sajin Ghenadie la locul
infracţiunii, cu planşa fotografică anexată, aceste declarații au fost puse la baza
condamnării inculpatului Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel.
Declaraţiile martorului Svistun Valeriu și Irimciuc Denis, nu au fost date citirii
în cadrul ședinței instanței de apel, astfel că corespunderea acestor declarații cu
probele invocate nu a putut fi verificată.
Declaraţiile martorului Buga Boris, care a dat declaraţiile analogice cu
martorul Sajin Ghenadie, au constituit declarații în constatarea vinei inculpatului
Crețu Gheorghe.
Cât privește invocarea declarațiilor martorilor Jardan Nicolae, Praf Grigore,
Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Ţurcanu Victor, Gordița Oleg,
Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Grosu Marin,
211
Ciobanu Anatolie, Gorbaciov Iurii, Rotaru Ghenadie, date în cadrul urmăririi penale,
instanța de apel a menționat, că din declarațiile acestor martori nu se constată
situația după cum invocă anume acuzarea, mai ales că declarațiile date în cadrul
urmăririi penale martorii în ședința judiciară nu le-au susținut, astfel că în aspectul
invocat fiind fără dovadă anume în susținerea acuzației penale aduse inculpaților
în volum deplin.
A mai reținut instanța de apel, că potrivit procesului-verbal de cercetare la
faţa locului din 26.03.2013, cu fototabel, a fost cercetată sania lui Gherman Andrei,
cu care acesta în timpul vânătorii din 23.12.2012 a transportat o persoană rănită
până la automobilele parcate şi apoi a transportat doi mistreţi vânaţi până la
cantonul nr.4, astfel că la fel se constată prezența a doi mistreți împușcați, și nu mai
mulți, după cum a invocat acuzarea.
Cât privește declarațiile martorului Bucătari Serghei, instanța de apel a notat
că declarațiile acestui martor nu demonstrează ilegalitatea vânătorii în aspectul
invocat de acuzare, martor care a declarat, că în rezervație este permisă reglarea
numerică a efectivului de vânat şi vânătoarea de selecţie, totodată că procedura de
petrecere a reglării numerice a efectivului de vânat, după câte cunoaşte nu este
reglementată de careva acte legislative sau normative.
4.27. Referitor la apelurile declarate de către părțile vătămate
Paciu Ion și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților
vătămate Paciu Ion și Paciu Galina.
Instanța de apel a respins argumentele aduse de părțile vătămate Paciu Ion
și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților vătămate Paciu Ion
și Paciu Galina, invocate în apeluri privind dezacordul cu sentința instanței de fond
în latura pedepsei penale prea blânde aplicate inculpatului Crețu Gheorghe, ținând
cont de faptul că la momentul examinării în ordine de apel a intervenit termenul de
prescripție prevăzut de legea penală și instanța de apel a încetat procesul penal în
privința lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)
Cod penal.
Cît privește invocarea sumei prejudiciului moral solicitat pentru încasare,
instanța de apel a menționat, că sumele dispuse de instanța de apel pentru încasare
cu titlu de prejudiciu moral sunt în măsură să aducă satisfacție pentru prejudiciul
cauzat.
Instanța de apel soluționând acțiunea civilă a argumentat și respingerea
pretențiilor ce țin de încasarea în volum deplin a sumei prejudiciului material
solicitat.
Cu referire la argumentele privind învinuirea pe art. 233 Cod penal, precum
și modalitățile vânatului ilegal, instanța de apel a menționat, că o altă situație decât
cea expusă în motivarea deciziei privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe
în comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional în
212
instanța de apel nu s-a constatat.
Au fost respinse și afirmațiile invocate că o depoziţie a martorului precum că
numărul mare de vânători petrecut în Rezervaţia vizată denotă faptul că vânătorile
erau legale, nicidecum nu le conferă acestora un caracter licit, că dimpotrivă,
numărul mare de vânători organizate într-o zonă de frontieră interzisă vânatului
scoate în evidență scara enormă și nihilizmul juridic comise de înalţi funcţionari de
stat, dar mai ales de magistraţi, prezumați a fi cunoscuţi cu prevederile legislaţiei
în vigoare, deoarece în aspectul invocat nu s-a constatat încălcarea legii în aspectul
interzicerii vânătorii în zona de frontieră, după cum a fost adusă acuzarea
inculpaților.
Din aceleași motive au fost respinse și argumentele cu referire la prevederile
Legii nr. 215 cu privire la frontiera de stat, deoarece nu s-au stabilit ca încălcate de
inculpați.
Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile apelanților precum că
prima instanţă nu a dat nici o apreciere juridică că majoritatea participanţilor la
vânătoarea din 23.12.2012 au depus mărturii incontestabile despre controlul de
frontieră dispus în privinţa fiecăruia, deoarece faptul controlului de frontieră
dispus persoanelor nu dovedește încălcarea prevederilor enunțate de acuzare, că
vânătoarea a avut loc în zona de frontieră, anume în adâncimea a 500 metri de la
frontiera de stat.
De asemenea au fost respinse și afirmațiile cu referire la faptul că vânătoarea
din Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” a avut un caracter ilegal, aceasta
fiind organizată şi petrecută într-o zonă interzisă prin lege organică precum şi
prevede anumite formalităţi pentru a fi considerată legală, formalităţi care nu au
fost executate, în sensul dat nefiind constatată ilegalitatea vânătorii.
Cât privește invocarea responsabilității inculpaților Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu şi Lupu Ion, deoarece aceştia au fost organizatorii şi responsabilii
direcţi de vânatul din data de 23.12.2012, instanța de apel a menționat că
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, totodată nu a constatat
fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Lupu Ion în învinuirea adusă.
Faptul că se invocă organizarea vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion,
folosind situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin
însăşi depoziţiile acestora şi probele din dosar, că iniţiatorul vânătorii din data de
23.12.2012 este Lupu Ion, care, în calitatea sa de director al Agenţiei de Stat
„Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea
vânătorii de mistreţi în anul 2012 nu poate fi reținut, deoarece de fapt nu s-a
constatat ilegalitatea ordinului nr. 168 emis de Lupu Ion, care nici nu a fost anulat.
Cu referire la solicitarea de încasare a despăgubirilor materiale și morale atât
213
de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi Lupu Ion,
precum și de la Agenţia de Stat „Moldsilva” și Rezervaţiei „Pădurea Domnească”,
instanța de apel a menționat, că nu s-a constatat necesitatea încasării sumelor
solicitate de la Agenția de Stat „Moldsilva”, cât și de la Lupu Ion, ultimul fiind
declarat nevinovat în faptele incriminate, totodată s-au încasat sumele stabilite de
la inculpații Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, Irimciuc Denis și Rezervația „Pădurea
Domnească”.
Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute afirmațiile cu privire la
exonerarea responsabilităţii instituţiilor statului de la repararea prejudiciului
cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat direct al acţiunilor funcţionarilor de
stat, prin ce lui Paciu Ion şi Paciu Galina li s-au încălcat prevederile art. 2 al
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viaţă), cauza Oneryildiz
c.Turciei, nr.48939/99, Hotărârea Marii Camere din 30.11.2004, deoarece la caz a
fost stabilită responsabilitatea lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în comiterea
Cu referire la argumentul invocat de apelanți privind încălcarea termenului
rezonabil de judecare a cauzei, instanța de apel a menționat că judecarea în termen
îndelungat este datorată complexității cauzei, conexitatea și volumul mare de
probe cercetate propuse de participanții la proces, precum și de specificul judecării
apelului declarat de acuzare împotriva sentinței de achitare, fiind reluată
cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor acuzării și apărării
solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a inculpaților,
demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite în sensul dat
drepturile părților vătămate.
4.28. Referitor la apelul declarat de succesorul victimei Paciu Adriana
și avocatul Caragia Elisaveta.
Instanța de apel a respins afirmațiile ce țin de pedeapsa aplicată prea blândă
inculpatului Creţu Gheorghe menționând că la momentul judecării în ordine de apel
a cauzei s-a stabilit intervenirea termenului de prescripție prevăzut de lege.
Totodată ce ține de invocarea vinovăţiei inculpaţilor Lupu Ion, Irimciuc Denis
precum şi Svistun Valeriu, instanța de apel a constatat dovedită vina lui
Svistun Valeriu și Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal, în rest inculpații au fost achitați.
Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate afirmațiile apelantului în partea
ilegalității sentinței cu referire la admiterea parţială a cererii în partea ce ţine de
încasarea din contul inculpatului Creţu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul
cauzat prin pierderea întreţinătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică
pentru o perioadă de 3 ani cu încasarea sumei de 1500 lei lunar până la împlinirea
majoratului, fiind în contradicţie cu interesul major al copilului, încălcând grav
Convenţia cu privire la drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova
214
din 25.02.1993).
În sensul dat au fost respinse argumentele apelului în dezacord cu motivele
sentinței ce ține de neprezentarea carnetului de muncă a lui Paciu Sorin, că nu
există nici un temei pentru care instanţa de judecată ar putea ignora sau pune la
îndoială veridicitatea şi autenticitatea certificatelor prezentate în dovedirea
veniturilor obţinute, că consideră ilegală ignorarea de către instanţa de judecată a
unor documente ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate
sunt autentice, eliberate de la unităţi care în continuare desfăşoară activităţi şi pot
furniza informaţii suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a
lui Paciu Sorin.
Instanța de apel a menținut motivarea primei instanțe privind acțiunile civile
înaintate, considerând că altă situație cu privire la pretențiile succesorului
Paciu Adriana nu s-au constatat.
Au fost respinse criticile apelului cu referire la depăşirea atribuţiilor de către
prima instanță prin faptul că s-a pronunţat asupra corectitudinii angajării lui
Paciu Sorin prin cumul în mai multe locuri de muncă, pe când instanţa era chemată
doar să constate mărimea veniturilor obţinute de partea vătămată Paciu Sorin în
calitatea sa de întreţinător principal al familiei, iar veniturile acestuia sunt dovedite
prin certificatele de salarizare prezentate în instanţa de judecată, deoarece în
sensul dat instanța doar a motivat soluția sa bazată pe prevederile legale.
Au fost respinse și argumentele aduse privind faptul că ignorarea veniturilor
invocate este ilegală şi făcută în detrimentul copilului minor Xxxxx.
În opinia instanței de apel nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse
privind cheltuirea a jumătate din veniturile părţii vătămate Paciu Sorin pentru
întreţinerea copilului, deoarece de fapt nu se constată aprecierea incorectă a
acestor circumstanțe de instanța de fond, totodată nu se constată nici ilegalitatea
soluției adoptate de instanța de fond.
Au fost apreciate critic afirmațiile că părinţii investeau în dezvoltarea
copilului lor, îi procurau tot ce considerau necesar şi tot ce îşi doreau ca copilul să
aibă, faptul că procurau îmbrăcăminte scumpă sau bunuri mai costisitoare se
datora anume faptului că îşi permiteau aceste cheltuieli, că îşi doreau şi chiar le
făcea plăcere să investească în copilul lor, care reprezenta „centrul universului” lor,
că Xxxxx frecventa o grădiniţă cu condiţii mai speciale, iar pentru aceste condiţii
părinţii contribuiau cu donaţii, se datora de asemenea faptului că părinţii îşi doreau
ca copilul lor să frecventeze o grădiniţă mai bună, unde copiii dispun de mai multe
posibilităţi de a avea diverse activităţi intelectuale, interactive, unde aveau
rechizite mai diverse, unde alimentaţia era una mai bogată şi mai diversificată
decât într-o grădiniţă obişnuită etc, că copilul Xxxxx frecventa cercuri artistice sau
avea activităţi extracuriculare se datora la fel dorinţei părinţilor care considerau
necesar şi doreau să investească în copilul lor atât financiar cât şi afectiv,
215
sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie, timp, deoarece în sensul dat
nu se pune la îndoială dorințele părinților cu privire la copil, în același timp aceste
dorințe care exced un cadru minim necesar, nu pot fi puse pe seama altor persoane
decât părinții.
Au fost respinse și afirmațiile invocate că ceea ce trebuia de constatat era
dacă într-adevăr acestea erau cheltuielile pentru creşterea, educarea şi întreţinerea
copilului, dacă într-adevăr părinţii cheltuiau astfel de sume pentru copilul lor, că în
acest sens au fost prezentate pentru justificarea cheltuielilor suportate pentru
întreţinerea, creşterea şi educarea copilului bonuri fiscale, cecuri precum şi orice
alte dovezi legate de cheltuielile pentru copilul minor Xxxxx, că instanţa incorect şi
depăşit a dat apreciere unor probe, deoarece în sensul dat nu s-a constatat
depășirea atribuțiilor instanței de fond, afirmațiile fiind pur declarative.
Au fost respinse și argumentele aduse că instanţa nu a reţinut şi nu a dat
apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii suportate de
succesorul părţii vătămate în legătură cu înmatricularea minorei Xxxxx la LT
„Xxxxx”, instanţa motivând că în Republica Moldova învăţământul de stat este
gratuit, de asemenea consideră că este ilegal şi în defavoarea copilului, încălcând
interesul superior al acestuia, principiu consfinţit atât în legislaţia naţională cât şi
cea internaţională, deoarece deși părinții sunt cei care aleg instituția de învățământ
în funcție de dorințele lor și a copilului, în funcție de programul de studii propus de
instituție, în funcție de regimul de activitate al instituției, în funcție de așteptările
și posibilităţile financiare ale părinţiilor, de cadrul social din care face parte copilul
şi familia sa, această alegere a părinților privind frecventarea unei anumite
instituții, care este cu titlu oneros, ține de drepturile și obligațiile părinților, și nu
de responsabilitatea persoanei vinovate, în același timp, astfel de cheltuieli
solicitate, nu pot fi puse în seama persoanei vinovate în lipsirea de viață din
imprudență a tatălui copilului.
La fel, în viziunea instanţei de apel, repararea prejudiciului moral prin
acordarea sumelor bănești în folosul succesorului victimei și fiicei victimei în
mărimea stabilită de instanța de apel se apreciază ca fiind în deplină concordanţă
cu principiul răspunderii civile delictuale care impune reparaţia integrală, reală şi
efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, având în
vedere şi exigențele art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului şi Libertăților Fundamentale.
5. Procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu,
în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,
solicitând casarea parțială a acesteia, în partea învinuirii lui Crețu Gheorghe de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, a lui Lupu Ion de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c), art. 233, art. 332 alin. (2)
lit. b), art. 312, art. 314 Cod penal, a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de
216
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233, art. 332 alin. (1), art. 312 alin. (1),
art. 314 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal (numai în latura stabilirii
pedepsei), cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Soluţia instanţei de apel privind stabilirea vinovăţiei inculpatului
Creţu Gheorghe pe art. 149 alin. (1) Cod penal, a lui Svistun Valeriu şi Irimciuc Denis
pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu se contestă de către procuror.
Totodată, acuzatorul susține că instanţa de apel nu s-a pronunţat referitor la
învinuirea adusă în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, lui Lupu Ion, Irimciuc Denis şi
Svistun Valeriu, cu toate că în apelurile declarate o asemenea cerință a fost
înaintată.
La fel, invocă dezacordul cu soluţia instanţei de apel referitor la învinuirea
adusă în baza art. 233 Cod penal (în vigoare din 08.02.2008) inculpaţilor Lupu Ion,
Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu. Or, potrivit sentinţei aceștia au fost achitaţi din
motiv că, fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, iar instanţa de apel a dispus
achitarea acestora din motiv că, nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii, deşi
nici unul din inculpați nu a contestat sentinţa.
Acuzarea menționează că nu este de acord cu aprecierea declaraţiilor
martorilor (care au participat ca gonaşi şi ţintaşi) ca fiind cele mai veridice date în
instanţa de fond şi instanţa de apel, referitor la capetele de învinuire înaintate
inculpaţilor Svistun Valeriu, Irimciuc Denis şi Lupu Ion, deoarece acestea au fost
apreciate incorect, fără a face analiza tuturor probelor anexate la materialele cauzei
penale şi fără a le da apreciere celor date la etapa urmăririi penale.
Consideră că nu au fost apreciate corect declaraţiile martorilor
Bucătari Sergiu (vol.5 f.d. 208-210, vol. 23, f.d. 205-208), Praf Mihail (vol.5 f.d.
20-25), Căpăstru Gheorghe (vol.5 f.d. 41-44), Croitoru Ion (vol.5 f.d.
50-53), Căpăstru Victor (vol.5 f.d. 59-62), declarațiile lui Svistun Valeriu audiat în
calitate de martor (vol.4 f.d. 49-51, 52-54) și procesul-verbal din 17.01.2013 de
verificare a declaraţiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracţiunii, cu planşa
fotografică anexată (vol.4 f.d. 57-68).
De asemenea consideră, că instanţele de judecată nu au atras atenţia la faptul
că prin scrisoarea nr. 1658 din 12.11.2012 a Şefului Departamentului Poliţiei de
Frontieră, Purice Dorin, adresată Directorului General al Agenţiei „Moldsilva”
Lupu Ion, ultimul a fost informat că în legătură cu emiterea ordinului nr.168 din
14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii de mistreţi în anul 2012” şi reieşind
din prevederile art. 32 alin. (1) şi 2 al Legii nr. 215 din 04.11.2011 „Cu privire la
frontiera de stat a RM” „Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de
500 metri de la linia frontierei de stat este interzisă” şi respectiv „vânătoarea
organizată în zona de frontieră până la limita prevăzută de art. 1 se admite numai
în perioada luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al poliţiei de frontieră,
217
respectându-se regulile şi restricţiile prevăzute de legislaţia în vigoare”.
Ca rezultat, Directorul General al Agenţiei „Moldsilva” Lupu Ion la 14.11.2012
emite ordinul 204 cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012,
conform punctului 2, asumându-şi controlul prezentului ordin.
Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor
naturale protejate de stat „Pădurea Domnească” este o rezervaţie ştiinţifică, pe
teritoriul căreia, conform art. 26 lit. e) - vânatul este interzis.
Astfel, consideră acuzatorul că nu poate fi reținută menţiunea instanţelor că
pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau semne sau
menţiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis.
Susține că unii din martorii care au fost audiaţi în instanţa de apel (gonași)
au declarat cu certitudine că, ei au mers în apropierea sau în imediata apropiere a
râului Prut (în dependenţă de amplasarea lor) deci cu certitudine mai aproape de
restricţia de 500 metri de la frontiera de stat.
Reieșind din soluţia adoptată de instanţa de apel, acuzatorul de stat remarcă
că la stabilirea şi aplicarea pedepsei în privinţa inculpaţilor, instanţa nu a avut în
vedere scopul şi criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 şi 75
Cod penal, aplicând inculpaţilor Svistun Valeriu şi Irimciuc Denis în baza art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeaspă sub formă de amendă, care este prea blândă,
în raport cu circumstanţele cauzei, ultimii nu au recunoscut vina pe nici un capăt
de acuzare, prejudiciul cauzat părţilor vătămate şi succesorului părţii vătămate
nefiind reparat.
6. Avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia
instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea
recunoașterii vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal, cu dispunerea achitării acestora, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
În motivarea recursului cu referire la temeiurile pentru recurs prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, apărarea menționează, că
abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componenţă de infracţiune
materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări
prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor şi
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Menționează apărarea, că decizia recurată nu conţine referire la persoana
fizică sau juridică concretă, a căror drepturi le-au fost cauzate daune în proporţii
considerabile, la fel învinuirea nu conţine estimarea daunei considerabile, în ce se
manifestă şi la care drepturi se referă, la drepturile patrimoniale sau
nepatrimoniale.
Evidențiază, că calificativul imputat de către instanţă inculpaţilor
218
Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu: „Folosirea intenţionată de către o persoană
publică a situaţiei de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave” este
unul incomplet, deci absolut neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel
prevăzut în dispoziţia art. 327 Cod penal, lipsind cu desăvârşire calificativul „dacă
aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.
Relevă că din fapta criminală care fost reţinută în acţiunile lui Irimciuc Denis,
nu este clar şi nici nu este indicat ce norme legale a încălcat nemijlocit
inculpatul, deoarece doar este indicat că vânătoarea s-a desfăşurat cu încălcarea
Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct.
pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1,2,3, 108, fără a fi indicat cine a încălcat aceste norme.
Astfel, fapta reţinută în sarcina lui Irimciuc Denis este insuficient descrisă,
imprecisă şi nu sunt circumstanțiate modul de operare. Acţiunile care ar fi trebuit
să stea la baza învinuirii nu sunt determinate cu suficientă precizie printr-o
modalitate clară şi concretă de săvârşire a faptei infracţionale şi o fixare riguroasă
a coordonatelor spaţio-temporale.
În continuare, apărarea remarcă și faptul că instanţa de apel a depăşit limitele
învinuirilor înaintate lui Irimciuc Denis.
În acest sens reține că potrivit pct. 297 din decizia recurată, instanţa de apel
a reţinut că, Irimciuc Denis, „...a organizat şi a participat nemijlocit la vânătoarea de
mistreţi în parcela nr.76 cantonul nr.7, a organizat vânătoarea desfăşurată în
cantonul nr.4, sectorul nr.2 Călineşti, raionul Făleşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS...”. Însă, potrivit rechizitoriului, lui Irimciuc Denis nu i-a fost imputat
că ar fi organizat şi a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreţi în cantonul nr.
7.
Mai susține apărarea, că pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii
prevăzute la art. 327 Cod penal, obligatoriu este necesar să fie legătura de
cauzalitate între încălcarea prevederilor legale de către persoana publică şi daunele
cauzate.
La caz, în pct. 140 din decizia recurată, instanța de apel a reţinut că nemijlocit
Creţu Gheorghe a încălcat pct. pct. 79 şi 85 subp. 2,3 din Ordinul MAI din 15.10.2012
şi pct. pct. 62, 64, 66 şi 75 din Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin
26.12.2002, iar ca rezultat al acestor acţiuni ale lui Creţu Gheorghe, care în cadrul
vânătorii, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste
hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea
gloanţelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care
a fost internat în Spitalul raional Făleşti, unde în urma leziunilor provocate, la
25.12.2012 a decedat.
Acest fapt, îl confirmă şi faptul că Creţu Gheorghe a prezentat pentru
219
verificare lui Svistun Valeriu arma de vânătoare încărcată pe rând cu cartuşe: cu un
singure glonte „DIABLO” şi ulterior un glonte rotund „TRIO”, repetându-se,
respectiv Svistun Valeriu şi Irimciuc Denis nu cunoşteau şi nici nu puteau să
cunoască despre acest fapt şi anume că Creţu Gheorghe avea intenţia să folosească
gloanţe rotunde.
Consideră recurentul, că Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu nu au încălcat
careva prevederi din Ordinul MAI din 15.10.2012 şi Ordinul directorului
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, iar ca
rezultat al încălcării acestor prevderi legale să fi survenit decesul lui Paciu Sorin.
Ori, instanţa de apel la pct. 341 din decizia recurată a reţinut că,
Svistun Valeriu „…nu a asigurat locul şi păstrarea urmelor după comiterea
accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în
instrucţiune. În rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu
urmări grave - împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin”.
Această constatare, fiind una absurdă, fără careva logică, ori lui
Svistun Valeriu i s-a incriminat că în rezultatul faptului că nu a asigurat locul şi
păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest
sens actul respectiv indicat în instrucţiune, a survenit decesul lui Paciu Sorin.
Respectiv, între neîntreprinderea de către Svistun Valeriu a măsurilor de
asigurare a locului şi păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare
şi neîntocmirea în acest sens a actului respectiv indicat în instrucţiune şi rănirea lui
Paciu Sorin de către Creţu Gheorghe, nu există nici o legătură de cauzalitate.
Consideră apărarea, că fapta incriminată lui Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu
nu întruneşte nici latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 327 Cod penal.
Astfel, motivul infracţiunii prevăzute la art. 327 (în redacţia Legii nr. 245 din
02 decembrie 2011) Cod penal, este unul special şi acesta cunoaşte două forme
alternative: interesul material sau interesul personal.
La caz consideră apărarea, că instanţa de apel a indicat că Irimciuc Denis şi
Svistun Valeriu au folosit situaţia de serviciu în interese personale, fără a indica
care ar fi fost interesul nepatrimonial al lui Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, ori în
aşa mod instanţa a admis nişte formulări de o natură generală, vagă, neclară şi
abstractă.
Mai evidențiază apărarea, că instanța de apel nu a ținut cont în deplină
măsură de prevederile art. 384-397 Cod de procedură penală, deoarece, rejudecând
cauza, a reţinut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis şi
Svistun Valeriu au fost învinuiţi că împreună și de comun acord au săvârșit
infracţiunea prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Iar prin descriptiv
(pct. 255) şi dispozitivul deciziei recurate, instanţa de apel a indicat că Lupu Ion se
achită din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracţiunii, în aşa mod instanţa
de apel a comis erori evident grave, respectiv decizia adoptată nu cuprinde
220
motivele pe care se întemeiază soluţia.
Apărarea este de opinia, că instanţa de apel pripit a admis acţiunea civilă în
partea ce ţine de încasarea în mod solidar de la Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis,
Svistun Valeriu, Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, în beneficiul lui
Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion şi Paciu Galina, a sumelor indicate, or potrivit părţii
dispozitive a deciziei instanţei de apel, inculpaţii au fost condamnaţi pentru
infracţiuni diferite. Astfel, potrivit art. 1414 Cod civil, dacă dauna a fost cauzată în
comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară.
La caz, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu nu au acţionat în
comun, fiecare fiind condamnat pentru infracţiuni diferite, mai mult ca atât lui
Irimciuc Denis i se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate
prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, iar lui
Svistun Valeriu încălcarea aceloraşi reguli şi suplimentar Instrucţiunea de protecţie
a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75.
Subsidiar, în partea ce ţine de încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică
şi cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis
şi Svistun Valeriu, instanţa nu a ţinut cont de faptul că aceste cheltuieli în mare
parte sunt ca urmare a faptului că şedinţele de judecată în instanţa de fond şi apel,
au fost amânate la cererile lui Creţu Gheorghe sau a avocatul acestuia, respectiv
aceste cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către
Creţu Gheorghe. Ori, mărimea prejudiciului se determină de către instanţa de
judecată, inclusiv în funcţie de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului.
De asemenea instanţa de apel a dispus încasarea prejudiciului moral din
contul lui Creţu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion şi Paciu Galina a
sumei de 150 000 lei pentru fiecare şi 100 000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la
Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu a dispus încasarea sumelor de 50 000 lei de la
fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina şi Xxxxx.
Respectiv se constată că în cazul lui Creţu Gheorghe s-a dispus încasarea în
folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion
şi Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu s-a dispus încasarea
egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este inechitabil, iar
instanţa de apel nu a motivat nicicum această hotărâre.
Suplimentar, avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a menționat că la data de 17.10.2019 Curtea
Constituţională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind controlul constituţionalităţii
unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2)
lit. c), 329 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi din articolul 335 alin. (11) din Codul penal.
Prin urmare în speță este incident și temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1)
pct. 14) Cod de procedură penală, şi anume: Curtea Constituţională a recunoscut
221
neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă, ori, în acţiunile lui
Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu a fost reţinut că au săvârșit infracţiunea prevăzută
de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenţionată de către o
persoană publică a situaţiei de serviciu în interes personal, soldată cu urmări grave”.
7. Întreprinderea de Stat Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, în
termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,
solicitând casarea parțială a acesteia, în partea admiterii acțiunii civile înaintată de
Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile
civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina cu privire la încasarea
sumelor de la ÎS „Pădurea Domnească” RN să fie respinsă ca neîntemeiată.
Invocând temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, recurentul menționează, că prin încheierea Judecătoriei Fălești
din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în calitate
de parte civilmente responsabilă.
Astfel, în opinia recurentului instanța de apel urma să aplice direct
prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea
civilmente responsabilă răspunde doar pentru prejudiciul material cauzat pentru
faptele învinuitului, inculpatului. Contrar acestor prevederi legale, instanța de apel
a interpretat extensiv defavorabil legea, atribuind prejudiciului moral calitate de
prejudiciu material, or sumele încasate de către instanța de apel din contul ÎS
„Pădurea Domnească” RN în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina
sunt încasate cu titlu de prejudiciu moral.
De asemenea recurentul menţionează că instanţa de apel a dispus încasarea
prejudiciului moral din contul lui Creţu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana,
Paciu Ion şi Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare şi 100000 lei în
folosul lui Xxxxx. Însă de la Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” a dispus
încasarea sumei a câte 50000 lei în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina
şi Xxxxx.
Respectiv se constată că în cazul lui Creţu Gheorghe s-a dispus încasarea în
folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion
şi Paciu Galina, iar în cazul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” s-a dispus
încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este
inechitabil, iar instanţa de apel nu a motivat nicicum această hotărâre.
Mai indică titularul cererii de recurs, că instanţa de apel la pct. 351 din decizie
a indicat în mod sumar şi evaziv că odată ce Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, care
sunt angajaţi ai Rezervaţiei Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, sunt vinovaţi în
încălcările admise la vânătoarea din 23.12.2012, consideră posibil încasarea
sumelor contestate de la partea civilmente responsabilă Rezervaţia Naturală
„Pădurea Domnească” ÎS, însă, instanţa nu a motivat nicicum în ce bază şi pe ce
222
criterii stabileşte mărimea răspunderii materiale a Rezervaţiei Naturale „Pădurea
Domnească” ÎS.
De asemenea, susține că instanţa de apel pripit a admis acţiunea civilă în
partea ce ține de încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de asistenţă juridică
şi cheltuielilor de transport, prin care a dispus încasarea în mod solidar de la
Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervaţia Naturală „Padurea
Domnească” RN, în beneficiul lui Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion şi Paciu Galina, a
sumelor indicate, or potrivit părţii dispozitive a deciziei instanţei de apel, inculpaţii
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu pentru care se consideră că Rezervaţia Naturală
„Pădurea Domneasca” ÎS este civilmente responsabilă au fost condamanți pentru
săvârșirea unor infracţiuni diferite, decât Creţu Gheorghe.
Menţionează că potrivit art. 1414 Cod civil, doar dacă dauna a fost cauzată în
comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. La caz însă,
Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu nu au acţionat în comun, fiecare
fiind condamnat pentru infracţiuni diferite.
În partea ce ține de încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică şi
cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis
şi Svistun Valeriu şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, recurentul
susține că instanţa nu a ţinut cont de faptul ca aceste cheltuieli în mare parte sunt
ca urmare a faptului că şedinţele de judecată în prima instanţă şi de apel, au fost
amânate la cererile lui Creţu Gheorghe sau a avocatului acestuia, respectiv aceste
cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către Creţu Gheorghe.
8. Inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocatul Ploșnița Emanoil,
în termenul prevăzut de lege contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,
solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării lui Crețu Gheorghe de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod
penal, precum și respingerea integrală a acțiunilor civile înaintate de succesorul
părții vătămate Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, ca fiind
neîntemeiate.
Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, apărarea menționează că soluția instanței de apel referitor la
vinovăţia lui Creţu Gheorghe în săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 149
alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii
termenului prescripţiei tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal, este una vădit ilegală şi neîntemeiată.
Menționează că latura subiectivă a infracţiunii de lipsire de viaţă din
imprudenţă (art. 149 alin. (1) Cod penal), se exprimă în vinovăţie sub formă de
imprudenţă care la rândul ei, poate fi exprimată în neglijenţă sau încredere
exagerată.
Potrivit prevederilor art. 18 Cod penal, imprudenţa ca formă a vinovăţiei este
223
prevăzută sub două modalităţi: încrederea exagerată în sine (uşuratică) și
neglijenţa.
Evidențiază că lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenţei sub
formă de încredere exagerată în sine (uşuratică) sau sub formă de neglijenţă
exclude comiterea faptei cu vinovăţie sub formă de imprudenţă.
Mai mult ca atât, pentru recunoaşterea persoanei vinovate în săvârșirea unei
infracţiuni prin imprudenţă, în speţă lipsirea de viaţă prin imprudenţă nu se admite
cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăţiei
sub formă de imprudenţă cu unele elemente ale neglijenţei.
Evidențiază, că responsabilul de vânătoarea din 23.12.2012,
Svistun Valeriu, pînă la începerea vânătorii propriu-zise a verificat la toţi vânătorii
cartuşele, inclusiv şi cartuşele care le deţinea Creţu Gheorghe şi nu a expus obiecţii,
tot înainte de începerea vânătorii Svistun Valeriu a controlat prezenţa carnetelor
de vânător la toţi vânătorii, precum şi a permiselor port-armă.
Consideră recurenții, că instanţa de apel a ignorat amplasarea lui
Sajin Ghenadie sub nr. 2 şi nu a dat apreciere că acesta a stat în 2 locuri.
Astfel, în zona amplasării vânătorilor Sajin şi Svistun la începutul partidei de
vânătoare nu se aflau alte persoane. Respectiv, Creţu Gheorghe avea ferma
convingere că alte persoane nu se aflau şi nu trebuiau să se afle în sectoarele sus
menţionate, şi evident nu putea să-şi dea seama că cineva din participanţii la
vânătoare (gonaşii sau ţintaşii) îşi va shimba samavolnic locul amplasării în timpul
vânătorii propriu-zise.
Conducătorul vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea în
momentul schimbării locului amplasării ţintaşului Sajin Ghenadie şi a regretatului
Paciu Sorin cu 22 m în spatele liniei ţintaşilor şi nu a comunicat celorlalţi
participanţi la vânătoare despre acest fapt.
Consideră, că în acţiunile lui Creţu Gheorghe nu se regăsesc nici unul din
elementele prevăzute de art. 18 Cod penal - infracţiunea săvîrşită din imprudenţă.
Din aceste considerente, este de opinia că nu poate fi reţinută concluzia
instanței de apel, precum că inculpatul Creţu Gheorghe la vânătoarea din data de
23 decembrie 2012 a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor şi
peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu
folosirea gloanţelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, din arma de foc de vânătoare
semi-automată cu ţeavă lisă de model ,,MŢ 21-12”.
În sprijinul acestei concluzii, evidențiază următoarele:
- unghiul tragerii vânătorului-ţintaş Creţu Gheorghe, relativ locului
depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei
criminalistice, deoarece Creţu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de
vânătoare în direcţia locului depistării lui Paciu Sorin;
- Creţu Gheorghe a efectuat trageri în direcţia aflării mistreţilor sub un
224
unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza când unghiul de tragere a ţintaşului
Creţu Gheorghe în mistreţ relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost
determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-ştiinţifice criminalistice
concluziile expuse în Raportul de expertiză criminalistică din 22 februarie 2013
sunt insuficiente pentru a combate afirmaţia lui Creţu Gheorghe că nu a efectuat
trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele
sectorului de tragere determinat, efectuând doar trageri în direcţia aflării
mistreţilor sub un unghi nu mai mic de 45 grade;
- potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 25 decembrie
2012 şi schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării ţintaşului
Creţu Gheorghe este menţionat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreţ este
menţionat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe şi
locul căderii al doilea mistreţ observăm că unghiul de tragere a ţintaşului relativ
locului depistării mistreţului este nu mai mic de 45 grade.
Evidențiază, că instanța de apel a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost
dreaptă, fapt dovedit prin declaraţiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât şi
prin declaraţiile însuşi a inculpatului Svistun Valeriu, care era responsabil de
amplasarea vânătorilor, marcarea liniilor trăgătorilor şi a declarat că linia nu a fost
dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade (pct. 317 din decizie).
Astfel, în opinia apărării instanţa de apel nu a dat apreciere faptului, că
Sajin Ghenadie samavolnic, a părăsit locul amplasării iniţiale sub nr. 2,
deplasându-se la o distanţă de 22 m în spatele liniei ţintaşilor în momentul
desfăşurării propriu-zise a vânătorii, fapt confirmat prin Rapoartele de expertiză
unde se indică că Sajin Ghenadie s-a aflat în 2 locuri, iar în consecinţă aceasta a dus
la determinarea incorectă a liniei ţintaşilor şi efectiv determinarea incorectă şi
greşită a unghiului de tragere a ţintaşului Creţu Gheorghe.
Linia ţintaşilor stabilită de către inginerul cadastral este una incorectă sub
aspectul efectuării de către o persoană necompetentă în acest domeniu. Mai mult
ca atât, inginerul cadastral a constatat linia ţintaşilor pentru fiecare ţintaş separat,
fapt inadmisibil, ori inginerul cadastral în eventualitatea când avea competenţă
urma a stabili linia ţintaşilor care este unică într-o partidă de vânătoare.
Astfel, stabilirea incorectă a liniei ţintaşilor a dus în consecinţă la stabilirea
incorectă a unghiului de 9 grade faţă de drum, care ulterior a fost pus la baza
concluziilor experţilor judiciari.
Atât timp, cât linia trăgătorilor/vânătorilor nu a fost marcată, nu a fost
dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade, hotarul sectorului de tragere nu
a fost determinat, efectiv lui Creţu Gheorghe nu-i poate fi imputată tragerea din
arma de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor/vânătorilor şi peste hotarul
sectorului de tragere.
Consideră apărarea, că nu pot fi reţinute concluziile expuse în raportul de
225
expertiză criminalistică din data de 22 februarie 2013 precum că unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin constituie
aproximativ 9 grade faţă de drum.
În sprijinul acestei concluzii apărarea evidențiază următoarele:
- expertul judiciar Baxan Anatolie fiind audiat în cadrul şedinţei de judecată
din data de 26 iunie 2014, nu a formulat concluzii clare şi univoce la întrebările
referitor la unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării lui
Paciu Sorin;
- expertul Baxan Anatolie a confirmat că unghiul tragerii ţintaşului
Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin, nu a fost determinat în
cadrul investigaţiilor la efectuarea expertizei complexe din data de 22 februarie
2013, menționând că: „..Noi am verificat doar datele prezentate de Procuratură.”
- expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiaşi şedinţe de
judecată a declarat că: „… Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreţ
relativ locului depistării lui Sorin Paciu poate fi determinat în cadrul efectuării unei
cercetări tehnico ştiinţifice-criminalistice suplimentare...”;
- potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din data de
25 decembrie 2012 şi schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării
ţintaşului Creţu Gheorghe este menţionat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea
mistreţ este menţionat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării ţintaşului
Creţu Gheorghe şi locul căderii al doilea mistreţ observăm că unghiul de tragere a
ţintaşului, relativ locului depistării mistreţului este nu mai mic de 45 grade;
- experţii judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii
ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, pornind de la
ipoteza părţii acuzării că Creţu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcţia
locului depistării lui Paciu Sorin.
Astfel, accentuează apărarea că instanţa de apel, nu a invocat în decizia
contestată, nici o probă veridică suficientă şi utilă în confirmarea faptului, că
Creţu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de vânătoare în
direcţia locului depistării lui Paciu Sorin, de-a lungul liniei ţintaşilor şi peste
hotarele sectorului de tragere determinat.
În continuare apărarea invocă și faptul, că nu poate fi reţinută nici afirmaţia
instanţei de apel precum că Creţu Gheorghe a efectuat trageri din arma de foc de
vânătoare la o distanţă mai mare de 50 m, în decizie nefiind motivată modalitatea
„de stabilire”, că Creţu Gheorghe a efectuat împuşcături la o distanţă mai mare de
50 m. Or, potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 25.12.2012,
Creţu Gheorghe a efectuat împuşcături în mistreţi (sub nr. 16 şi 17) la o distanţă de
30-35 m. Afirmaţia lui Creţu Gheorghe că împuşcăturile au fost efectuate numai în
direcţia mistreţilor la o distanţă mai mică de 50 m nu a fost combătută de instanţa
de apel. Pe când afirmaţia instanţei de apel referitor la efectuarea împuşcăturilor la
226
o distanţă mai mare de 50 m nu coraborează cu concluziile expuse în Rapoartele de
expertiză şi declaraţiile experţilor Zaborot şi Baxan în şedinţele instanţei de
judecată.
Consideră titularii cererii de recurs că, instanța de apel a confundat noţiunile:
unghiul amplasării ţintaşului Creţu Gheorghe relativ locului depistării lui
Paciu Sorin cu unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe în mistreţ, relativ locului
depistării mistreţului împuşcat. În sprijinul acestei afirmaţii apărarea evidențiază
concluziile expuse în Raportul de expertiză complexă din data de 30 ianuarie 2013,
potrivit cărora: „…Nu este exclus că deteriorările de pe suprafaţa glontelui sunt
urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care putea fi unul din mistreţi…”.
Această concluzie a fost confirmată categoric de către expertul judiciar
Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în şedinţa instanţei de judecată din data de
26 iunie 2014, potrivit căruia Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc
de vânătoare în direcţia locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei țintașilor
și peste hotarele sectorului de tragere determinat.
Atât timp, cât Creţu Gheorghe, a efectuat împuşcături în direcţia mistreţilor
şi nu în direcţia regretatului Paciu Sorin, unghiul de tragere urma a fi stabilit relativ
locului depistării mistreţului.
Cererile părţii apărării privind dispunerea efectuării expertizei criminalistice
repetate în comisie pentru a determina unghiul tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe,
relativ locului împuşcării şi căderii celui de-al doilea mistreţ şi se afla Paciu Sorin
în limitele hotarelor sectorului de tragere a ţintaşului Creţu Gheorghe etc. a fost
respinsă neîntemeiat de către instanța de apel.
În opinia recurenților nu poate fi reţinută nici concluzia instanței de apel
expusă la pct. 123 a deciziei, că din probele cercetate rezultă acţionarea din partea
lui Creţu Gheorghe din imprudenţă din arma deţinută încărcată şi cu folosirea
cartuşelor cu gloanţe rotunde de model „Taxo Trio”, împuşcând în direcţia aflării
liniei trăgătorilor unde se afla şi Paciu Sorin, care de la leziunile produse de glontele
depistat în corpul lui a decedat la data de 25 decembrie 2012, în urma plăgii
penetrante a abdomenului prin lezare cu arma de foc, cu lezarea organelor interne
abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, şocului
posthemoragic pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel, decesul lui
Sorin Paciu fiind în legătură cauzală cu acţiunile imprudente prejudiciabile a lui
Creţu Gheorghe.
Relevă că potrivit Raportului de expertiză complexă din data de 30 ianuarie
2013: „…Prezența pe suprafeţele denaturate a glontelui în cauză, a urmelor statice și
dinamice de formă liniară adâncite, permit de a concluziona, că denaturarea lui a
parvenit în urma unui impact intermediar cu un obstacol amplasat între punctele
nr. 2 și nr. 1. conform schemei prezentate suplimentar. Nu este exclus că deteriorările
de pe suprafaţa glontelui sunt urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care
227
putea fi unul din mistreţi…” Această concluzie a fost confirmată categoric de către
expertul judiciar Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în şedinţa instanţei de
judecată din data de 26 iunie 2014.
Astfel, această concluzie combate afirmaţia instanței de apel că
Creţu Gheorghe a împuşcat în direcţia liniei ţintaşilor de-a lungul liniei trăgătorilor
şi efectiv nu se află în legătură cauzală cu împuşcăturile în mistreţi efectuate de
către Creţu Gheorghe.
Având în vedere concluzia expusă în Raportul de expertiză din 30 ianuarie
2013, declaraţiile lui Creţu Gheorghe că a efectuat împuşcături doar în mistreţi,
determinarea incorectă a unghiului tragerii ţintaşului Creţu Gheorghe, relativ
locului depistării lui Paciu Sorin, faţă de drum şi nu în coraport cu linia ţintaţilor,
apărarea susține că leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin
nu sunt în legătură cauzală cu acţiunile lui Creţu Gheorghe. Or, glontele împuşcat în
mistreţ în urma impactului cu acest mistreţ, a ricoşat, iar Creţu Gheorghe nu
cunoştea şi nu putea să cunoască, nu a prevăzut, nu trebuia şi nu putea să prevadă
că glontele împuşcat în mistreţ, a ricoşat.
Astfel, apărarea consideră că în speță este prezent un caz fortuit, care exclude
răspunderea penală pentru survenirea urmărilor/efectelor prejudiciabile.
8.1. Mai susține apărarea, că instanța de apel corect a concluzionat, că fapta
inculpatului Creţu Gheorghe nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data săvârșirii infracţiunii,
după cum au fost încadrate acţiunile inculpatului de către organul de urmărire
penală, cît şi de instanţa de fond, lipsind latura obiectivă, adică în acţiunile
inculpatului Creţu Gheorghe lipsesc urmările prejudiciabile sub formă de daune ce
depăşesc 200 unităţi convenţionale.
Concluzia instanţei de apel precum că în acţiunile inculpatului
Creţu Gheorghe se constată vânatul cu unealtă interzisă, şi anume cu folosirea
gloanţelor rotunde de model „Taxo Trio”, având în consecinţă împuşcarea a doi
mistreţi în valoare de 10000 lei este eronată, urmare că probele administrate în
cauza penală nu au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv.
Mai mult, instanţa de apel eronat a interpretat şi prevederile pct. 85 subp. 3
din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova şi prevederile pct. 67
al Instrucţiunii de protecţie a muncii şi tehnica securităţii la vânătoare, aprobate de
directorul Rezervaţiei „Pădurea Domnească” la 26 decembrie 2002 prin ordinul
nr. 111, invocând că: se interzice folosirea la vânătoarea de mistreţi a gloanţelor
rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un unghi mai mare; potrivit planşei
fotografice la raportul de expertiză din 30 ianuarie 2012 se constată că gloanţele
cartuşului „Taxo Trio” sunt de formă rotundă.
Ori, cartuşele „Taxo Trio”, au fost procurate de către Creţu Gheorghe, în
magazinele specializate „Cartuş”, fiind utilizate la vânătoarea de mistreţi.
228
Actele legislative, normative şi departamentale, în vigoare la data de
23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartuşelor „Taxo Trio”, la vânătoarea
de mistreţi.
Evidențiază apărarea, că pct. 9 din Ordinul Agenţiei „Moldsilva”, cu privire la
deschiderea vânătorii de mistreţi, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează
în mod expres şi univoc, că este interzis doar tirul asupra mistreţilor cu cartuşe cu
poşuri cu diametrul de 6.25-9,00 mm. Pe când, diametrul gloanţelor „Taxo Trio”,
este de 11,6 mm. Prin urmare, Ordinul sus-citat, nu interzicea utilizarea cartuşelor
„Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm.
Mai mult ca atât, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului Rezervaţiei „Pădurea
Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra
mistreţilor cu cartuşe „Taxo Trio”.
În opinia recurenților nu poate fi reţinută, concluzia instanţei de apel că
Creţu Gheorghe, la vânătoarea din 23 decembrie 2012 a încălcat prevederile pct. 85
subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, şi prevederile
pct. 67 ale Instrucţiunii de protecţie a muncii şi tehnica securităţii la vânătoare, care
potrivit instanței de apel interzic folosirea la vânătoarea de mistreţi a gloanţelor
rotunde deoarece acestea ricoşează sub un unghi mai mare.
Ori Regulile de securitate la vânătoare supra, nu se cunoaşte când au fost
aprobate, deoarece instanţa de apel nu se referă la data, luna și anul aprobării
acestor reguli.
Mai mult ca atât, pretinsele Reguli de securitate la vânătoare în RM, nu au fost
publicate şi evident nu au un caracter normativ obligatoriu.
În opinia recurenților nu poate fi reţinută nici concluzia instanței de apel
precum că suma prejudiciului cauzat este de 10000 lei şi constituie 200 unităţi
convenţionale. Cauzarea daunelor ce depășesc 200 unităţi convenţionale este un
element obligatoriu a laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 233 Cod
penal. În decizia din 04 martie 2019, instanța de apel nu a menţionat actele
legislative şi normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor de
10 000 lei.
8.2. Apărarea menționează că prin încheierile Curţii de Apel Bălţi, au fost
respinse cererile părţii apărării privind dispunerea efectuării expertizelor
judiciare.
Evidențiază că instanţa de apel nu s-a expus referitor la legalitatea şi
temeinicia încheierilor Judecătoriei Făleşti privind respingerea cererilor referitor
la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel.
8.3. Referitor la legalitatea şi temeinicia acţiunii civile admise de instanța de
apel, se evidențiază că inculpatul Creţu Gheorghe se consideră nevinovat în
săvârşirea infracţiunilor imputate şi consideră că acţiunile civile înaintate sunt
neîntemeiate şi urmează a fi respinse integral.
229
Consideră recurenții că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile
art. 1417 alin. (2) Cod civil și de practica judiciară privind aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a legislaţiei materiale despre încasarea prejudiciului
cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii ori prin
deces, raportate la gravitatea infracţiunilor imputate, astfel considerând că
cuantumul acţiunilor civile admise este inechitabil şi disproporţionat de mare în
coraport cu practica naţională.
Mai mult ca atât, la stabilirea cuantumului pretinsului prejudiciu material şi
moral cauzat, instanţa de apel nu a ţinut cont de culpa gravă admisă de regretatul
Paciu Sorin, prin schimbarea samavolnică a locului amplasării iniţiale în goană şi
aflării ulterioare în spatele liniei ţintaşilor, care a contribuit la producerea
accidentului.
Menționează că instanţa de apel în motivare la pag. 380 din decizie a indicat,
cuantumul ce urmează a fi încasat de la Creţu Gheorghe în beneficiul lui
Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în dispozitivul
deciziei a indicat suma de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, astfel partea
dispozitivului este în contradicţie cu motivarea.
9. Avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei,
Paciu Adriana, declară recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând casarea parţială a acesteia, atât în latura penală cât şi parţial în latura
civilă, cu rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri în partea stabilirii
vinovăţiei lui Lupu Ion în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1),
art. 332 alin. (2), art. 233 şi art. 327 alin. (2) Cod penal, precum şi a lui
Svistun Valeriu în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332
alin. (2) şi art. 233 Cod penal, cât şi în privința lui Irimciuc Denis în săvârşirea
infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2) şi art. 233 Cod penal,
cu aplicarea unor pedepse conform legislaţiei penale.
Mai solicită recurenta admiterea integrală a acţiunii civile înaintate faţă de
inculpatul Creţu Gheorghe şi dipunerea încasării din contul inculpatului
Creţu Gheorghe a sumelor de 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material constituite
din cheltuieli legate de înmormântarea părţii vătămate Paciu Sorin; 410 868 lei cu
titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreţinătorului
copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani; 500 000
lei cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părţii vătămate Paciu Adriana;
300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor Xxxxx, în rest, solicită
menţinerea dispoziţiilor deciziei din 04.03.2019 fără modificări.
Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, titularul cererii de recurs susține că nu este de acord cu
soluția instanței de apel în partea achitării lui Lupu Ion, încetarea procesului în
privinţa lui Creţu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal, şi în partea neadmiterii
230
acţiunii civile integrale înaintată de succesorul victimei Paciu Adriana.
Menționează apărarea, că potrivit pct. 355 al deciziei contestate, instanța de
apel a respins solicitările privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul cauzat
prin pierderea întreţinătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică
pentru o perioadă de 3 ani, în valoare de 410 868 lei, deşi la înaintarea acţiunii au
fost probate cheltuielile lunare suportate de Paciu Adriana pentru întreţinerea
fiicei sale.
Deşi instanţa de apel a invocat că potrivit art. 1419 alin. (1) lit. a) din Codul
civil în cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării corporale grave a
integrităţii corporale, dreptul la despăgubire îl au persoanele inapte de muncă care
erau întreţinute de defunct sau care, la data decesului acestuia, aveau dreptul la
întreţinere, suma admisă prin decizia contestată, cu titlu de prejudiciu cauzat prin
pierderea întreţinătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei lunar,
începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către
copil nu reprezintă o reparaţie efectivă, ci doar una simbolică.
Consideră apărarea, că instanţa de apel neîntemeiat a respins actele
confirmative prezentate întru constatarea veniturilor obţinute de către victima
Paciu Sorin.
În acest sens instanţa de apel a făcut trimitere la pct. 1 şi 2 din Regulamentul
cu privire la completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă (cu
modificările ulterioare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1449 din
24 decembrie 2007, indicând la faptul că carnetul de muncă constituie documentul
de bază privind activitatea de muncă a salariaţilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Consideră apărarea, că instanţa de apel greșit a motivat faptul că, carnetele
de muncă se întocmesc în mod obligatoriu pentru toţi salariaţii care au lucrat cel
puţin 5 zile în cadrul unităţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma
organizatorico-juridică a acesteia, iar succesorul părţii vătămate nu a prezentat
instanţei copia carnetului de muncă pe numele salariatului Paciu Sorin, or, potrivit
Legii nr. 123 din 07 iulie 2017 au fost introduse modificări şi la Codul muncii, fiind
excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă.
Subsidiar instanţa de apel nu a luat în considerare că de la 01 ianuarie 2019,
Hotărârea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, la care face trimitere a fost
abrogată, astfel neavând putere juridică.
Subliniază că argumentele instanţei de apel nu pot fi reţinute, deoarece
instanţa de apel a aplicat o lege abrogată, ceea ce contravine art. 3 alin. (1) Cod de
procedură penală, care prevede expres că, în desfăşurarea procesului penal se
aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei
în instanţa judecătorească.
La fel de către instanţa de apel au fost respinse nejustificat bonurile fiscale
prezentate de către succesorul părţii vătămate întru probarea cheltuielilor
231
suportate în legătură cu întreţinerea fiicei minore după decesul lui Sorin Paciu
(Vol. XVII f.d. 130-164), cheltuielile de studii suportate în legătură cu
înmatricularea minorei Xxxxx la LT „Xxxxx”, indicând la faptul că aceste cheltuieli
nu pot fi puse în seama inculpatului Creţu Gheorghe.
Consideră recurentul că aceste argumente ale instanţei de apel sunt
neîntemeiate, or deși potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Codul familiei,
obligaţiile părinţilor faţă de copii sunt egale, instanţa de apel urma a ţine cont de
faptul că veniturile celor doi soţi nu erau egale, astfel încât fără echivoc Paciu Sorin
era principalul întreţinător al familiei.
Deşi instanţa de apel face trimitere la faptul că ambii părinţi urmează în mod
egal să contribuie la creşterea şi educarea copilului, acest fapt nu este echivalent cu
faptul că ambii contribuie material la creşterea şi educarea copilului cu sume egale.
Paciu Sorin fiind principalul întreţinător al familiei, veniturile sale fiind net mai
mari decât cele ale soţiei sale era şi persoana care cheltuia mai mult din banii săi
pentru întreţinerea copilului.
Cu referire la argumentul instanţei de judecată privitor la faptul că
învăţământul de stat este gratuit, indicând la faptul că înmatricularea copilului
minor Xxxxx la o instituţie de învăţământ contra plată este decizia asumată a
părinţilor şi că minora Xxxxx poate să şi facă studiile şi la o instituţie de stat în mod
gratuit, reprezintă din partea instanţei de apel o neglijare a principiului interesului
superior al copilului prevăzut la art. 3 al Convenţiei internaţionale privind
drepturile copilului din 20.11.1989 potrivit căreia în toate deciziile care îi privesc
pe copii, fie că sunt luate de instituţii publice sau private de ocrotire socială, de către
tribunale, autorităţi administrative sau de organe legislative, interesele superioare
ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Menționează că potrivit art. 60 din Codul familiei, părinţii poartă răspundere
pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor şi au prioritate la
educaţia lor faţă de oricare alte persoane. Însă prin comiterea faptei infracţionale
de către Creţu Gheorghe, care a dus la decesul lui Paciu Sorin, aceste cheltuieli
suportate pentru creşterea şi educarea copilului urmează a fi puse în sarcina
inculpatului Creţu Gheorghe.
La fel, consideră ca fiind neîntemeiată soluţia instanţei cu privire la rata
lunară, pentru despăgubirea datorată pentru pierderea înteţinătorului copilului
minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei, făcând trimitere la datele Biroului Naţional de
Statistică. Or, de către apărare în interesul minorei au fost prezentate instanţelor
de judecată cheltuielile suportate de către părinţi şi necesare pentru creşterea şi
educarea copilului minor.
În opinia titularului recursului, suma de 1500 lei reprezintă minimul de
existență necesar pentru întreţinerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar această
sumă fiind valabilă doar până la împlinirea vârstei de 6 ani a copilului minor, pe
232
când odată cu creşterea copilului, cresc şi necesităţile pentru întreţinerea acestui
copil. Astfel potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, potrivit semestrului II
al anului 2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în oraşe
mari este de 2 327 lei.
Remarcă apărarea, că potrivit prevederilor art. 1420 alin. (3) Cod civil,
instanţa de judecată poate stabili, achitarea despăgubirilor în formă de plată unică
pentru o perioadă de cel mult 3 ani, iar instanţele de fond şi de apel nu au motivat
care sunt temeiurile pentru care au refuzat încasarea sumei pentru Paciu
Bianca-Oana în formă de plată unică în sumă de 410 868 lei.
Consideră nefondată decizia instanţei de apel de micşorare a cuantumului
prejudiciului moral încasat de la Creţu Gheorghe. Or, instanţa de apel a dispus
încasarea prejudiciului moral din contul lui Creţu Gheorghe în folosul lui
Paciu Adriana, Paciu Ion şi Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare şi doar
100000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu a dispus
încasarea sumelor de 50000 lei de la fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion,
Paciu Galina şi Xxxxx.
Consideră că instanţa de apel nu a motivat de ce din contul lui Creţu Gheorghe
s-a dispus încasarea în folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui
Paciu Adriana, Paciu Ion şi Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis şi Svistun
Valeriu s-a dispus încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce
evident este inechitabil.
Apărarea consideră că instanţa de apel urma să dispună încasarea
prejudiciului moral din contul lui Creţu Gheorghe în folosul lui Xxxxx, de asemenea
în sumă de 150000 lei, precum a facut-o şi în cazul lui Paciu Adriana, Paciu Ion şi
Paciu Galina.
Referitor la achitarea lui Lupu Ion de sub învinuirea de săvîrşirea
infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), art. 233, art. 327
alin. (2) Cod penal, precum şi a lui Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârşirea
infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), 233 Cod penal şi a lui
Irimciuc Denis de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332
alin. (2) și art 233 Cod penal, apărarea menționează că instanţei de apel i-au fost
prezentate probe pertinente pentru stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, argumente
care au fost invocate și în apel.
De asemenea evidențiază recurentul, că instanţa de apel, rejudecând cauza, a
reţinut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu au fost
învinuiţi că împreună și de comun acord au săvârșit infracţiunea prevăzută la
art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, la pct. 297 şi pct. 341 din decizia recurată
instanţa de apel a indicat că în speţă există componenţa de infracţiune prevăzută la
art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal şi fapta infracţiunii ar fi comisă de Irimciuc Denis
şi Svistun Valeriu, iar în pct. 255 şi dispozitivul deciziei recurate, instanţa de apel a
233
indicat că Lupu Ion se achită din motivul că nu s-a constatat existența faptei
infracţiunii.
Subsidiar, apărarea indică că la pct. 249 din decizia recurată instanța de apel
a indicat că Lupu Ion se achită, deoarece acuzarea nu a fost demonstrată. Însă
aceeaşi acuzare care i-a fost incriminată lui Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, i-a
fost incriminată şi lui Lupu Ion, respectiv dacă acuzarea a fost dovedită în privinţa
lui Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu, aceasta a fost dovedită şi în privinţa lui
Lupu Ion. Or, dacă Lupu Ion, urma să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea
infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, evident că instanţa de
apel a greşit temeiul de achitare.
10. Avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților
civile Paciu Ion și Paciu Galina, declară recurs ordinar solicitând casarea deciziei
instanței de apel cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, titularii cererii de recurs menționează că instanţa de apel a
depăşit termenii rezonabili de examinare a cauzei penale, care a durat 4 ani şi o
lună. Mai exact, în instanţa de apel, au avut loc aproape 70 de şedinţe de judecată,
dintre care doar 3 au fost amânate din cauza părţii civile, 6 şedinţe amânate la
solicitarea procurorilor pentru prezentarea probelor şi 17 şedinţe de judecată
amânate la solicitarea inculpaţilor şi avocaţilor acestora, fapt ce a dus la
tergiversarea examinării cauzei, iar drept consecinţă, a survenit prescripţia tragerii
la răspundere penală pentru infracţiunea comisă de Crețu Gheorghe.
În acest context, Paciu Ion şi Galina au înaintat două cereri instanţei de
judecată pentru a dispune atragerea în proces a unui avocat din oficiu, care ar putea
participa în caz dacă avocatul inculpatului Creţu Gheorghe s-ar afla în
imposibilitate să se prezinte la şedinţele de judecată şi pentru a nu admite
tărăgănarea examinării cauzei, însă ambele cereri au fost respinse.
Consideră recurenții, că instanţa de apel nu şi-a exercitat obligaţiile pozitive
pentru a nu admite tergiversarea examinării cauzei, fiind admisă o încălcare directă
a articolului 6 CEDO - examinarea cauzei în termeni nerezonabili - şi în consecinţă
a dus la prescrierea aplicării pedepsei.
Mai invocă apărarea, că Paciu Ion şi Galina în cererea de apel, au solicitat
instanţei de apel ca Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, să fie recunoscuți
vinovați de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, însă instanța de
apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate de apelanți și nu a motivat
suficient soluţia de achitare a acestora.
Apelanţii Paciu Ion şi Galina au solicitat instanţei de apel să constate că pe
data de 23.12.2012, vînătoarea din Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” a
avut un caracter ilegal, aceasta fiind organizată şi petrecută într-o zonă interzisă
234
prin lege organică precum şi prevede anumite formalităţi pentru a fi considerată
legală, formalităţi care nu au fost executate.
Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către părțile civile Paciu Ion şi
Paciu Galina, titularii cererii de recurs, raportând la sumele dispuse spre încasare
de către instanţa de apel, cu excepţia plăţilor unice pentru o perioadă de 3 ani,
cheltuielilor de asistenţă juridică, şi a cheltuielilor de transport, consideră că au fost
nejustificat diminuate sumele solicitate în acţiunea civilă privind rambursarea
cheltuielilor de înmormântare, şi sumele dispuse cu titlu de prejudiciu moral,
cauzat ca urmare a comiterii infracţiunii.
11. ÎS „Pădurea Domnească” RN a prezentat referință la recursurile
declarate de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei,
Paciu Adriana, și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele
părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, pledând pentru respingerea acestora în
partea acțiunii civile.
12. Avocatul Casian Ion în numele inculpatului Lupu Ion a prezentat
referință asupra recursurilor declarate de către procuror, de către avocatul
Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, și de către
avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și
Paciu Galina, prin care solicită inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit
neîntemeiate.
13. Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că recursurile declarate de procurorul în Procuratura
de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în
numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații
Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu
Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil,
urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursurile declarate de către avocatul
Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu
cât și recursul declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”,
urmează a fi admise din următoarele considerente.
13.1. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs
și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute
în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava
situația condamnaților.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
235
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate,
adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost
declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este
întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată
și motivată.
Cu referire la recursurile ordinare declarate de procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul
Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de
către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile
Paciu Ion și Paciu Galina.
Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă,
că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:
- 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recursuri
și erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit constată, că erorile menționate nu se confirmă la examinarea
recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,
și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelurile declarate de acuzatorul de stat cât și de succesorul părții vătămate,
Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, decizia recurată cuprinzând
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au
dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Având în vedere argumentele invocate în recursuri, Colegiul penal lărgit
atestă, că de fapt, titularii acestor cereri invocă dezacordul cu soluția de achitare
236
pronunțată de către instanța de apel în privința inculpatului Lupu Ion de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c),
art. 233, art. 332 alin. (2) lit. b), art. 314 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului
Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233,
art. 332 alin. (1), art. 314 alin. (1) Cod penal și în privința inculpatului
Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233,
art. 332 alin. (1) și art. 314 alin. (1) Cod penal, criticând modul în care această
instanță a apreciat probatoriul administrat la dosar.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi
invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele
de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării
ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta
fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
La caz, având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare
în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel
cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a reluat
cercetarea judecătorească, dispunând cercetarea probelor acuzării și apărării
solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate și a inculpaților.
În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut
cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat
probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind achitarea lui
Lupu Ion de sub învinuirile de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314
alin. (1) Cod penal, art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, art. 233 Cod penal, art. 327
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii.
La fel, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu corect au fost achitați de sub
învinuirile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,
art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, din motiv că nu s-a constatat
În sensul dat, instanța de apel a motivat detaliat în conținutul deciziei
adoptate și necesitatea modificării temeiului de achitare al inculpaților Lupu Ion,
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, și anume cel prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 1)
Cod de procedură penală - nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii, or după cum
s-a menționat în conținutul deciziei, pe capătul de învinuire al inculpaților de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, prima instanță a
237
indicat în dispozitivul sentinței soluţia de achitare din motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii, pe când în motivare prima instanță a indicat
contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume
obiectul infracțiunii, fapt ce a generat casarea sentinței la aspectul dat.
La fel, deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpaților de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal
și respectiv 332 alin. (1) Cod penal, și a indicat în dispozitivul sentinței soluţia de
achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în
motivarea sentinței instanța a indicat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc
elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului,
motivarea soluției fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței, fapt ce a generat
casarea sentinței sub aspectul dat.
În același timp, deşi prima instanță a adoptat soluţia de achitare a inculpaților
Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței
soluţia de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,
totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume
elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu
s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că motivarea soluției contravine
dispozitivului sentinței, faptul dat generând necesitatea casării sentinței cu
pronunțarea unei hotărâri noi.
Deși sub aspectul dat acuzatorul de stat consideră că instanța de apel greșit
a casat sentința în contextul în care inculpații nu au depus cerere de apel, Colegiul
penal lărgit nu atestă prezența unei erori de drept, deoarece sentința a fost casată,
inclusiv și din oficiu, instanța de apel având temei de a interveni în conținutul
acesteia prin prisma prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,
conform cărora în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanţa de apel este
obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să
examineze aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăţi situaţia
apelantului, cu pronunţarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanţă.
La fel, instanța de apel întemeiat a dispus achitarea inculpatului Lupu Ion de
sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod
penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, prima instanță
în motivarea sentinței a indicat în mod contradictoriu soluția adoptată că lipsesc
latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii.
Nu pot fi reținute argumentele din recursul declarat de către avocatul
Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care
se invocă faptul, că instanța de apel deși l-a achitat pe Lupu Ion de sub învinuirea
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din
238
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în același timp i-a condamnat
pe Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în așa
mod greșit stabilind temeiul de achitare al lui Lupu Ion, deoarece inculpații au fost
învinuiți că ar fi săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu împreună și de comun
acord. Or, după cum a fost constatat de către instanța de apel, lui Irimciuc Denis i
se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul
MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp.1, 2, 3, 108, iar lui Svistun
Valeriu încălcarea aceloraşi reguli şi suplimentar Instrucţiunea de protecţie a
Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75, faptele
imputate acestora nefiind identice.
De asemenea, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative argumentele
invocate de către acuzatorul de stat cu referire la faptul, că instanța de apel nu s-a
pronunțat referitor la învinuirea adusă inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, or, deși pe marginea acestui
capăt de învinuire au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea
inculpaților, instanța de apel s-a expus separat referitor la menținerea acestei
soluții pentru fiecare inculpat în parte, așa cum rezultă din conținutul prezentei
decizii la pct. 4.10, 4.15 și 4.20.
Nu pot fi admise argumentele aduse de către procuror în recurs cu referire la
faptul, că instanțele de fond nu au analizat obiectiv declarațiile martorilor în
ansamblu, respingându-le pe cele de la etapa urmăririi penale din motiv că martorii
ar fi fost influențați la această etapă de către persoanele care au efectuat urmărirea
penală. Or, în acest sens instanța de apel a evidențiat, că fiind audiați martorii
propuși de acuzare în instanța de apel, după o sentință de achitare adoptată de
instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu,
nimeni din martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul urmăririi
penale la a doua audiere.
Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate și argumentele aduse în
recursul acuzatorului de stat cu referire la faptul, că instanțele de fond greșit au
menționat, că pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau
semne sau menţiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis. Aceasta deoarece
instanța de apel corect a statuat, că locul unde a avut loc vânătoarea nu este interzis,
or, că a avut loc anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind
aduse probe de către acuzare, iar declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi
penale referitor la locul aflării și apropierea de frontieră fiind cu caracter de
presupunere, fără însă a fi efectuate careva măsurări exacte a locului celor
întâmplate.
În același context, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative și
argumentele din recursul declarat de avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor
239
în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, prin care se invocă faptul că
instanța de apel nu a răspuns la toate argumentele din apel pe marginea solicitării
recunoașterii vinovăției lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, or, răspunsul detaliat la
aceste argumente se regăsește la pct. 4.27 din prezenta decizie, soluție menținută
și de către instanța de recurs.
Cu referire la invocarea de către aceiași recurenți a încălcării termenului
rezonabil de judecare a cauzei în instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că
judecarea în termen îndelungat a fost generată de complexitatea cauzei,
conexitatea și volumul mare de probe cercetate propuse de participanții la proces,
precum și de specificul judecării apelului declarat de acuzare împotriva sentinței
de achitare, fiind reluată cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor
acuzării și apărării solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a
inculpaților, demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite
în sensul dat drepturile părților vătămate.
De asemenea Colegiul penal lărgit atestă și faptul, că deși avocatul
Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, invocă în cererea
de recurs dezacordul cu soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal
în privinţa lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI
din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie
contravenţia prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravenţional, totuși în
argumentarea acestei poziții titularul cererii de recurs nu a desfășurat careva
motive.
Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul
temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze
din oficiu recursul cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Ori, conform
art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de
urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii.
Distinct de cele menționate supra Colegiul penal lărgit consideră inoportună
expunerea referitor la argumentele din recursul procurorului pe marginea
dezacordului cu pedeapsa sub formă de amendă aplicată inculpaților
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în situația
în care instanța de recurs a rejudecat cauza pe marginea acestui capăt de învinuire,
pronunțând o nouă hotărâre prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost
recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod
penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de
prescripție de tragere la răspundere penală, soluție care va fi redată într-un capitol
separat al acestei decizii.
În ceea ce privește dezacordul avocatului Caragia Elisaveta în numele
240
succesorului victimei, Paciu Adriana și al avocaților Munteanu Petru și
Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina cu soluționarea
de către instanța de apel a acțiunilor civile înaintate, Colegiul penal lărgit consideră
că acestea nu pot fi admise.
Așadar, potrivit materialelor cauzei, părțile civile Paciu Ion şi Paciu Galina au
solicitat încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, cu titlu
de prejudiciu material suma de 73500 lei, cheltuieli suportate pentru
înmormântare, cu servicii funerare şi datinile creştineşti potrivit obiceiurilor
locului şi altele; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,
beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat
prin infracţiune și în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 lei, cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin infracţiune; încasarea în mod solidar din contul
persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din
contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală
„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion şi Paciu Galina, pentru fiecare în
parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea
întreținătorului, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în valoare de
(conform datelor Biroului Naţional de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000
lei, pentru fiecare părinte sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislaţia civilă;
încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe,
Irimciuc Denis, Svistun Valeriu şi din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat
„Moldsilva” şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion
cheltuielile de judecată pentru instanţa de fond și în ordine de apel.
Totodată, succesorul părţii vătămate, Paciu Adriana, a solicitat încasarea din
contul inculpatului Creţu Gheorghe a sumelor:
- 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate
de înmormântarea părţii vătămate Paciu Sorin;
- 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin
pierderea întreţinătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o
perioadă de 3 ani;
- 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părţii vătămate
Paciu Adriana;
- 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor
Xxxxx.
Potrivit deciziei recurate, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de
părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din
241
contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale
„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de
compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate
pentru înmormântare, suma de 29 893 lei.
beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin
3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 lei.
beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin
3 ani în sumă de 54 000 lei.
în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin
infracțiune, în sumă de 50 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion,
cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150
000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion,
50 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion,
50 000 lei.
în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat
prin infracțiune, suma de 50 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui
suma de 150 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui
suma de 50 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui
suma de 50 000 lei.
242
beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru
asistență juridică, suma de 109 390 lei.
S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc
Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui
Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de transport, suma
de 20237 lei.
Totodată, prin aceeași decizie acțiunea civilă înaintată de succesorul părții
vătămate Paciu Adriana a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar
din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul
Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu
de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate
pentru înmormântare, în sumă de 39941 lei.
Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin
pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 lei/lunar, începând
cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil.
prin infracțiune, suma de 50 000 lei.
suma de 150 000 lei.
suma de 50 000 lei.
suma de 50 000 lei.
prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei.
copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 lei.
243
beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată,
suma de 16 000 lei.
Analizând motivele invocate în recursuri prin care se invocă dezacordul cu
admiterea parțială a acțiunilor civile, Colegiul penal lărgit consideră că acestea sunt
neîntemeiate, or, instanța de apel având în susținere prevederile art. 14 alin. (1),
514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419 alin. (4), 1422 alin. (1), (2),
1423 Cod civil (în redacția Legii în vigoare la data săvârșirii faptelor) și art. 219
alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, corect a determinat cuantumul
prejudiciului material și moral cât și cheltuielilor de judecată și de transport care
urmează a fi încasat din contul inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu.
Prin urmare, instanța de recurs specifică că, așa cum rezultă din textul
deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile
art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de
fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4 și 4.25 al
prezentei hotărâri.
Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel greșit a admis acțiunea
civilă a părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, cât și a succesorului părții vătămate
Paciu Adriana, dispunând încasarea în mod solidar cu inculpații a prejudiciului
material și moral din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, însă la
acest aspect instanța de recurs se va expune într-un punct separat.
Cu referire la argumentele din recursul avocatului Caragia Elisaveta în
numele succesorului părții vătămate Paciu Adriana, prin care se invocă dezacordul
cu soluția instanței de apel privind încasarea cu titlu de prejudiciu cauzat prin
pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lunar,
începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către
copil; precum și cu modalitatea de apreciere a probelor prezentate de către apărare
în susținerea acțiunii civile și cheltuielilor de întreținere și educație a minorului
Xxxxx, Colegiul penal lărgit subliniază că aceste motive au constituit obiect de
examinare și în instanța de apel, netemeinicia cărora a fost argumentată în pct. 4.28
din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin,
considerând că nu sunt necesare repetări inutile.
Nu pot constitui temei de admitere a recursului nici argumentele prin care se
susține, că suma de 1500 lei reprezintă minimul de existență necesar pentru
înteţinerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar instanța de apel urma să țină cont
că potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, potrivit semestrului II al anului
2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în oraşe mari este
244
de 2 327 lei. Or, potrivit practicii judiciare, în materia despăgubirilor, materiale sau
morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanţei de recurs să
reaprecieze cuantumul acţiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita
reactualizarea despăgubirilor cuvenite şi stabilite de instanţa de fond.
Instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate argumentele avocatului
Caragia Elisaveta prin care se susține, că instanța de apel greșit a făcut referire la
carnetul de muncă ca act ce dovedește activitatea de muncă a salariaților pe
teritoriul Republicii Moldova, fără a ține cont că prin Legea nr. 123 din 07 iulie 2017
au fost introduse modificări la Codul muncii, fiind excluse toate normele la carnetul
de muncă. Or, în susținerea argumentelor sale apărarea face referire la încălcarea
prevederilor art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, deși invocă dezacordul pe
marginea soluționării acțiunii civile în procesul penal.
Colegiul penal lărgit este de opinia că nu pot constitui temei de admitere a
recursului nici argumentele susținute de avocatul Caragia Elisaveta în numele
succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care se remarcă că instanța de
apel greșit a diminuat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul lui
Crețu Gheorghe în beneficiul lui Xxxxx, în raport cu sumelor încasate din contul
acestuia în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, or sub aspectul
dat instanța de recurs remarcă faptul că însăși solicitările din acțiunea civilă
înaintată de Paciu Adriana sunt diferențiate în privința sumele solicitate pentru a fi
încasate pentru sine și pentru copilul minor, astfel că sub aspectul dat nu s-a
constatat prezența unei erori de drept.
Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă că în speță nu s-au
confirmat erorile de drept invocate de procurorul în Procuratura de circumscripție
Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului
părții vătămate, Paciu Adriana și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu
Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, iar din aceste considerente
se impune respingerea acestor recursuri, ca inadmisibile.
Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul
Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil.
Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temei pentru casarea
deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru
a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:
nu au fost întrunite elementele infracţiunii.
În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod
penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele
componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită
245
fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de
probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu
au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale
infracțiunii.
La caz, potrivit sentinței, Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa:
- în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen
de 2 ani;
- în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 unități
convenționale, echivalentul a 6000 lei.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă
închisoare pe un termen de 2 ani și amendă în mărime de 300 unități convenționale,
echivalentul a 6000 lei, cu executarea de sine stătător a pedepselor. Potrivit art. 90
Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată
condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 ani.
La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de
Apel Bălți, prin decizia din 04 martie 2019, a casat parțial sentința, inclusiv din
oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunţarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanţă prin care:
Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul
intervenirii termenului prescripţiei tragerii la răspundere penală prevăzut de
art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.
S-a dispus încetarea procesului penal în privinţa lui Crețu Gheorghe în baza
art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din
08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenţia prevăzută de
art. 128 alin. (2) Cod contravenţional.
Procesul contravenţional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în
privinţa lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripţie prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravenţional.
Astfel, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe
prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea
de viaţă din imprudenţă, cât și a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod
contravențional - vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise.
Depunând recursul dedus spre examinare, inculpatul Crețu Gheorghe
împreună cu avocatul său, Ploșnița Emanoil, susțin opinia că instanța de apel la
stabilirea vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii de lipsire de viață din
imprudență nu a ținut cont că latura subiectivă a acestei infracțiuni se manifestă
246
prin vinovăție sub formă de imprudență, care la rândul ei poate fi exprimată prin
neglijență sau încredere exagerată. Astfel, consideră apărarea, că instanțele de fond
greșit au constatat vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe prin cumularea unor
elemente ale încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de
imprudență cu unele elemente ale neglijenței.
Analizând aceste argumente ale recursului, Colegiul penal lărgit le apreciază
ca nefondate, și care nu pot constitui temei de achitare a inculpatului
Crețu Gheorghe de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149
alin. (1) Cod penal, or, instanța de apel corect a statuat la segmentul dat, că la
calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind necesară
la individualizarea pedepsei. Încrederea exagerată denotă un grad mai ridicat de
pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz făptuitorul
prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o evite, pe când
în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii morții în
prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea. Astfel, prin probele cercetate
s-a constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de
foc încărcată, nu şi-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale, nu a
prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma
încărcată, trebuia şi putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent,
deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin,
iar în urma leziunilor primite, victima a decedat.
În continuare, instanța de recurs cercetând argumentele avansate de apărare
în dezacord cu modalitatea de apreciere a probelor pe marginea constatării
vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe, stabilește că aceste motive au constituit
obiect de examinare și în instanța de apel, fiindu-le acordată aprecierea cuvenită,
așa cum este indicat în pct. 4.9. din prezenta decizie, nefiind necesară reiterarea
acestora în condițiile în care vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal a fost dovedită fără careva
dubii.
Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu constituie temei de admitere a
recursului nici argumentele recurenților prin care se invocă dezacordul cu soluția
instanței de apel în partea recunoașterii vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea
contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional - vânătoarea cu
folosirea uneltelor interzise.
Aceasta deoarece în instanța de apel a fost dovedită cu certitudine folosirea
la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „Taxo
Trio”, contrar prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85
pct. 3), anexate la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea
gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și
contrar interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și
247
tehnica securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea
Domnească” la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care
indică clar că folosirea glonţului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa
sub unghiuri mari.
La fel, nu pot fi reținute argumentele aduse în recurs prin care se susține că
Regulile de securitate la vânătoare nu au forță juridică obligatorie și nu erau în
vigoare la momentul producerii accidentului din 23 decembrie 2012, or, la acest
aspect instanța de apel corect a reținut, că Crețu Gheorghe fiind vânător cu
experiență de mai mulți ani, trebuia să cunoască că anume aceste Reguli prescriau
la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare.
Nu pot constitui temei de achitare a inculpatului Crețu Gheorghe nici
alegațiile apărării cu privire la faptul că instanța de apel nu a indicat actele
legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor în sumă
de 10000 lei în urma vânătorii cu folosirea uneltelor interzise.
Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative și argumentele apărării
prin care se invocă că instanța de apel nu s-a expus referitor la legalitatea și
temeinicia încheierilor Judecătoriei Fălești privind respingerea cererilor referitor
la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel, aceasta
deoarece în conținutul deciziei recurate se regăsește răspunsul la aceste argumente
ale apărării.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că la judecarea apelurilor declarate de
inculpatul Crețu Gheorghe și avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru,
instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală,
iar în această parte hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
Instanța de recurs ține să accentueze că argumentele apărării referitor la
lipsa vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe se focusează pe critica probelor
administrate la dosar, însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel
analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,
corect a ajuns la concluzia vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art. 128
alin. (2) Cod contravențional, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4.7-4.9. ale
prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea
căreia nu o consideră necesară.
Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în
mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a
permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de
recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor
instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60).
248
Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea
detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk
v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța,
nr. 38748/97 din 09 martie 1999).
Pe cale de consecință, deoarece argumentele din recurs nu și-au găsit
confirmare, în speță se impune respingerea recursului declarat de către inculpatul
Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, ca fiind inadmisibil.
13.2. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată,
rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația
condamnatului.
Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul
numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu
calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute
în art. 427 Cod de procedură penală.
Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile pentru
recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decât de
drept, fiind determinate expres de lege.
Astfel, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond. Erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.
Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept,
deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub
controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită
atunci când se constată ilegalități.
Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul
Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu.
La caz, din conținutul cererii de recurs declarate în speță, rezultă că aceasta
se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură
penală, potrivit cărora:
6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;
249
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
14) Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţională prevederea legii
aplicate în cauza respectivă.
Din conținutul recursului declarat în numele inculpaților Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu, se atestă că apărarea invocă dezacordul cu soluția instanței de apel
în partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpaților de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, solicitând achitarea
acestora, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Analizând materialele dosarului, Colegiul penal lărgit stabilește că prima
instanță l-a achitat pe Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, iar pe Svistun Valeriu din motiv că nu s-a constatat
Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte,
pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de
săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le
stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de câte 1500 unități
convenționale, ce constituie echivalentul a 30000 lei, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, pentru fiecare din inculpați.
Astfel instanța de apel a constatat că inculpații Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod
penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenţionată de către o
persoană publică a situaţiei de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de drept invocate
de apărare și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit conchide că argumentele formulate în recurs nu pot constitui
temei de achitare a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, reieșind
din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel corect a stabilit că în
acțiunile inculpaților sunt confirmate parțial învinuirile înaintate de partea
acuzării, în acest sens instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile
art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia recurată
cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, fiind corect constatat, că Irimciuc Denis, exercitând funcţia de director
al Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”,
fiind numit în funcţie prin ordinul directorului General al Agenţiei „Moldsilva”
nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat şi
fiind astfel persoană publică, folosind intenţionat situaţia de serviciu în interes
250
personal, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi
în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul
nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, la 23 decembrie
2012, a organizat şi a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreţi în parcela
nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul
nr. 2 Călineşti, raionul Făleşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS,
vânătoare desfășurată cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate
prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în
rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împuşcarea de
către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor
corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Făleşti.
La fel, corect instanța de apel a constatat că Svistun Valeriu, exercitând
funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei Naturale
„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin
ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din
23.04.2008, având statut de funcţionar în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind
astfel persoană publică, folosind intenţionat situaţia de serviciu în interes personal,
urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul
2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la
29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul
2012 şi ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul directorului
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de
ordinea şi respectarea tehnicii securităţii a participanţilor la vânătoare, a instruirii
participanţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la vânătoarea de
selecţie în întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate
prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108,
Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62,
64, 66, 75.
Aceste acțiuni ale inculpaților au fost încadrate de către instanța de apel în
baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative
„Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interes
personal, soldate cu urmări grave”.
Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1)
pct. 14) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că acesta își găsește
confirmare la judecarea recursului, deoarece ulterior pronunțării deciziei recurate,
la data de 17.10.2019 Curtea Constituţională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind
controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307
alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi din articolul 335
251
alin. (11) din Codul penal.
În acest sens este de menționat că Curtea Constituțională a RM a subliniat că
noțiunea de „urmări grave” conținută în art. 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal este
formulată de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care o aplică
o marjă excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește
standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin. (3) și 22,
coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.
Având în vedere raționamentele reliefate în hotărârea Curții Constituționale
nr. 24 din 17 octombrie 2019, Colegiul penal lărgit consideră oportună excluderea
calificativului „urmări grave” din învinuirea adusă inculpaților Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu, fapt ce generează și reîncadrarea acțiunilor acestora în baza
art. 327 alin. (1) Cod penal.
Totodată, art. 327 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245/02.12.2011,
în vigoare 03.02.2012) în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, prevedea
sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale
sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă
la 5 ani.
Potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea vizată face parte
din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua
săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin
grave.
La caz, Colegiul penal conchide, că din momentul săvârșirii infracțiunilor
incriminate inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a scurs un termen mai
mare de 5 ani, fapt ce prin prisma prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură
penală, se impune necesitatea încetării procesului penal pe învinuirea adusă în
baza art. 327 alin. (1) Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală,
sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării
judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin
ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.
Potrivit alin. (4) pct. 3) din aceeași normă, sentința de condamnare se adoptă
fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în
art. 57 şi 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93
din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.
Având în vedere cele constatate mai sus, instanța de recurs ajunge la
concluzia că recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav
în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu urmează a fi admis, cu
casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în privința lui
252
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri în această parte, prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu se recunosc
vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu
liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție
de tragere la răspundere penală.
Având în vedere soluția pronunțată, instanța de recurs consideră inoportun
de a se expune în privința temeiniciei argumentelor din recurs invocate prin prisma
temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.
Cu referire la recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală
Colegiul penal stabilește că titularul cererii de recurs critică decizia instanței
de apel din punctul de vedere al temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanţei de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţele de fond şi
de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Analizând criticile aduse în recurs în raport cu decizia contestată, Colegiul
penal lărgit atestă că argumentele formulate de recurent se focusează pe
dezacordul cu soluționarea acțiunilor civile de către instanța de apel, și anume în
partea dispunerii încasării din contul ÎS Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”
în mod solidar cu inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în
beneficiul succesorului părții vătămate, Paciu Adriana și în beneficiul părților civile
Paciu Ion și Paciu Galina a prejudiciului material și a prejudiciului moral cauzat în
urma infracțiunii.
După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea Judecătoriei
Fălești din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în
calitate de parte civilmente responsabilă.
Analizând motivele puse la baza soluționării acțiunilor civile de către
instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că având în susținere prevederile
art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat că Irimciuc Denis și
Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, iar în contextul
în care a fost constatată responsabilitatea acestora în încălcările admise la
vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a
considerat posibilă încasarea sumelor constatate de la partea civilmente
responsabilă, și anume de la Rezervaţia „Pădurea Domnească”, în mod solidar cu
inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.
Cu toate acestea instanța de recurs consideră greșită soluția respectivă a
instanței de apel, or, dispunând încasarea în mod solidar de la ÎS „Pădurea
253
Domnească” a prejudiciului material și a prejudiciului moral, instanța de apel nu a
ținut cont de faptul că Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost
condamnați de săvârșirea unor infracțiuni diferite.
Astfel, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 1414 Cod civil,
nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează că doar dacă dauna
a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară.
Mai mult, din acțiunile civile înaintate în prezentul proces penal rezultă, că
doar părțile civile Paciu Ion şi Paciu Galina au solicitat încasarea în mod solidar din
contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu
și din contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” şi Rezervaţia
Naturală „Pădurea Domnească”, repararea prejudiciului material și a prejudiciului
moral, pe când acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Paciu
Adriana, se referă doar la recuperarea prejudiciului material și moral din contul
inculpatului Crețu Gheorghe.
În continuare instanța de recurs atestă și faptul, că instanța de apel a
interpretat extensiv defavorabil prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură
penală, or, din conținutul acesteia rezultă că parte civilmente responsabilă este
recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acţiunii civile
înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul
material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului, pe când instanța de apel a
dispus admiterea pretențiilor din acțiunile civile atât referitor la prejudiciul
material, cât și a celui moral.
Mai mult, considerând posibilă încasarea sumelor contestate de la partea
civilmente responsabilă Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, instanţa de
apel nu a motivat nici într-un mod pe ce criterii stabileşte mărimea răspunderii
materiale a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS.
Având în vedere circumstanțele descrise mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge
la concluzia că în speță este necesară casarea parțială a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării
prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care:
acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de
către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală
„Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se
resping. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.
14. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
DECIDE:
254
Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către
avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana,
de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile
Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia
Ploșnița Emanoil.
Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac
Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală,
în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se
pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:
Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de
pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere
la răspundere penală.
Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material
și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui
Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă
hotărâre în această parte prin care:
Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și
de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală
resping.
În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Diaconu Iurie
Cobzac Elena
Boico Victor
255
30 martie 2021 Dosarul nr. 1ra-1/21
OPINIE SEPARATĂ
în conformitate cu prevederile art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de
procedură penală (în cauza penală în privința lui Crețu Gheorghe xxxxx, Lupu Ion
xxxxx, Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx)
1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

30 martie 2021, în procedura judecării recursului ordinar a fost pronunțată
următoarea soluție: „Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de
către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către
avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de
către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion
și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița
Emanoil.
Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac
Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală,
în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se
pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:
Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală,
în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere
penală.
Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04
martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material și
moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu
Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre
în această parte prin care:
Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și
de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală
resping.
În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.”
2. Nu am susținut soluția adoptată, considerând că decizia instanței de apel
urma a fi casată parțial cu remiterea cauzei la rejudecare în latura penală, în partea
învinuirii inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea
256
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă,
din considerentele ce urmează.
3. După cum rezultă din materialele cauzei penale, potrivit rechizitoriului
Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx au fost învinuiți de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor
semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de
serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave”.
Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Irimciuc Denis a fost
achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)
lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar Svistun
Valeriu a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte,
pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform
următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică
a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”.
În contextul celor enunțate consider întemeiate argumentele din recursul
ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele
inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, prin care se evidențiază, că
calificativul imputat de către instanța de apel inculpaților Irimciuc Denis și Svistun
Valeriu: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în
interese personale, soldate cu urmări grave” este unul incomplet, deoarece
reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția art. 327 Cod penal, în
învinuire lipsind cu desăvârșire calificativul „dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice”.
Abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componență de infracțiune
materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări
prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură
penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința
persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în
rechizitoriu.
Astfel, consider că instanța de apel greșit a dispus condamnarea lui Irimciuc
Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)
lit. c) Cod penal, în contextul în care prin aceeași decizie l-a achitat pe Lupu Ion de
sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod
257
penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, a cărui învinuire
este identică cu cea adusă inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.
De asemenea, nu sunt de acord nu soluția susținută de majoritatea membrilor
completului de judecată a instanței de recurs privind condamnarea inculpaților
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de
pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere
la răspundere penală, și consider că în această parte urma a fi pronunțată o soluție
de remitere a cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Distinct de considerentele enunțate, țin să menționez și faptul că nu sunt de
acord nici cu decizia luată de complet pe marginea soluționării acțiunii civile.
În acest context țin să evidențiez că părțile civile Paciu Ion şi Paciu Galina au
solicitat încasarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul
persoanelor fizice: Lupu Ion, Creţu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din
contul persoanelor juridice: Agenţia de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală
„Pădurea Domnească”, pe când succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, a
solicitat încasarea prejudiciului material și moral doar din contul inculpatului
Creţu Gheorghe. Cu toate acestea instanța de apel a dispus admiterea parțială a
acțiunilor civile depuse de către Paciu Ion, Paciu Galina și Paciu Adriana, dispunând
recuperarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul lui
Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea
Domnească” atât în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cât și în beneficiul lui
Paciu Adriana. Totodată, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile
art. 1414 Cod civil, nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează
că doar dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă
răspundere solidară.
La fel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă motivarea
cuantumului despăgubirilor încasate în mod diferențiat din contul lui
Creţu Gheorghe în beneficiul părților civile și succesorului părții vătămate, față de
sumele dispuse spre încasare de la Irimciuc Denis şi Svistun Valeriu.
Din conținutul prevederilor art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă
că parte civilmente responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care,
în baza legii sau conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă
răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului,
inculpatului, pe când instanța de apel a dispus admiterea pretențiilor din acțiunile
civile atât referitor la prejudiciul material, cât și a celui moral din contul Rezervației
Naturale „Pădurea Domnească”.
Consider, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urma să verifice minuțios
toate argumentele expuse la acest capitol și să soluționeze cauza în mod legal.
258
Reieșind din aceste considerente, am propus soluția conform prevederilor
art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, de respingere, ca
inadmisibile, a recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către inculpatul Crețu Gheorghe și
avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, iar recursurile declarate de către avocatul
Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către
avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și
Paciu Galina de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu și de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” urmau a fi admise cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în partea învinuirii
inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă, cu
remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
4. Pe cale de consecință, conducându-mă de prevederile art. 339 alin. (7) Cod
de procedură penală, expun și semnez prezenta opinie separată, pe care o anexez
la dosar.
Judecător Nadejda Toma
259
dosarul nr. 1ra-1/2021,
cauza Crețu Gheorghe xxxxx
OPINIE SEPARATĂ
/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/
1. Conform sentinţei Judecătoriei Fălești din 04.02.2015:

Crețu Gheorghe a fost condamnat pe art. 149 alin. (1) - lipsirea de viață din imprudență, art.
233 – vânatul ilegal, art. 84, 90 Cod penal, la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 300 unități
convenționale, adică 6000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen
de probă de 2 ani.
Lupu Ion a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă, deoarece nu
s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de
declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2) lit.
b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Irimciuc Denis a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă, deoarece
nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea
de declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2)
lit. b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin.
(2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - fapta nu întrunește elementele
infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Svistun Valeriu a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă,
deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la
depunerea de declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art.
332 alin. (2) lit. b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,
art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu urmări grave - nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
Instanța de fond a constatat, inclusiv, că: „inculpatul Crețu Gheorghe la 23 decembrie 2012,
aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS
„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător - țintaș împreună cu alte
persoane la vânătoare de mistreți, aproximativ la ora 11:30, a efectuat mai multe împușcături peste
hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a lungul liniei trăgătorilor, din arma de foc cu
țeava lisă de model „MŢ 21-12”, calibrul 12 mm, cu nr. xxxxx confecționată industrial la uzina de
armament din or. Tula, Federația Rusă, deținută legal, rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost
internat în IMSP „Spitalul raional Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012 a
decedat.
Astfel, a comis infracțiunea prevăzută la art. 149 alin. (1) Cod penal, conform semnelor
calificative – lipsirea de viață din imprudență.
Tot el, la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2
„Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate
de vânător – țintaș, împreună cu alte persoane, la vânătoare de mistreți, a folosit cartușe interzise
„TAKHO TPИO” cu gloanțe rotunde, efectuând mai multe trageri din arma de foc deținută legal,
260
vânând doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10.000 lei, ceea ce constituie 500 unități
convenționale.
Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, conform semnelor calificative
vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități
convenționale.
2. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Bălți din

04.03.2019 - au fost admise apelurile declarate de procuror, avocatul Munteanu P. și părțile vătămate
Paciu I. și Paciu G., inculpatul Crețu G. și avocații Ploșnița E. și Șipitca A., succesorul victimei Paciu
A. și avocatul Caragia E., casată parțial sentința și pronunţată o nouă hotărâre:
Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat pe art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață
din imprudență, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului prescripţiei, pe art.
233 Cod penal – vânatul ilegal, procesul penal a fost încetat deoarece fapta constituie contravenţia
prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravenţional – vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise, cu
încetraea procesului contravențional pe motivul expirării termenului de prescripţie.
Lupu Ion a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de
b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Irimciuc Denis a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de
b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal
– vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și condamnat pe art. 327 alin. (2) lit.
c) Cod penal - abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave, la amendă în mărime de 1500, adică 30.000
lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.
Svistun Valeriu a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de
b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal
– vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și condamnat pe art. 327 alin. (2) lit.
c) Cod penal - abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave, la amendă în mărime de 1500, adică 30.000
lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.
S-a încasat solidar de la Crețu G., Irimciuc D., Svistun V. și Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” despăgubiri materiale și morale în beneficiul părților vătămate și succesorului victimei.
În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a constatat că: „Crețu Gheorghe, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30
– 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al
masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, încălcând
Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societăţii
Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. 79, pct. 85 subp.
2, 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 62, 64, 66, 67, a participat în calitate
de vînător - ţintaş împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire
penală la vânătoare de mistreți.
În cadrul vânătorii, aproximativ la ora 11:30 min., a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei
trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea
gloanţelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semiautomată cu ţeavă lisă
261
de model „MŢ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecţionată industrial la uzina de armament
din or. Tula Federaţia Rusă, deţinută legal, considerând în mod uşuratic că careva urmări prejudiciabile
vor fi evitate, nu a prevăzut, deşi putea şi trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit
cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul raional Făleşti, unde în urma leziunilor provocate la
25.12.2012 a decedat.Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul
cet. Paciu Sorin a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc, cu
lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne,
şocului posthemoragic, care au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere şi se referă la
categoria leziunilor corporale grave, periculoase pentru viaţă. Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută
de art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de lipsirea de viaţă din imprudenţă.
Tot Crețu Gheorghe la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00, aflându-se în parcela 76 a
cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călineşti” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat
„Pădurea Domnească” din raionul Făleşti, încălcând Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin
ordinul Consiliului Republican al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova în comun cu
Ministerul Afacerilor Interne pct. 85 subp. 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată
prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct.
67, a participat în calitate de vânător - ţintaş împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite
de organul de urmărire penală la vânătoare de mistreți.În cadrul vânatului, Creţu Gheorghe a folosit
cartuşe interzise „Taxo Трио” cu gloanţe rotunde, vânând doi mistreţi, prin acţiunile sale, cauzând
daune în mărime de 10000 lei, ceea ce constituie 200 unităţi convenţionale, potrivit anexei nr. 6 a Legii
Astfel a comis contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de
vânătoare cu folosirea uneltelor interzise.
Irimciuc Denis, exercitând funcţia de director al Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”
ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin ordinul directorului General al Agenţiei
„Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat şi fiind
astfel persoană publică, folosind intenţionat situaţia de serviciu în interes personal, urmare a ordinului
nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la
29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012,
la 23 decembrie 2012, a organizat şi a participat nemijlocit la vînătoarea de mistreţi în parcela nr. 76
cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călineşti, raionul
Făleşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea
Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79,
84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave -
împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor
corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Făleşti. Astfel, a săvârșit infracţiunea prevăzută
de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei
de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave.
Svistun Valeriu, exercitând funcţia de inginer pază şi protecţie a pădurii în cadrul Rezervaţiei
Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenţiei „Moldsilva”, fiind numit în funcţie prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.27 C din 23.04.2008, având statut de
funcţionar în cadrul unei întreprinderi de stat şi fiind astfel persoană publică, folosind intenţionat
situaţia de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la
mistreţi în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie
2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012 şi ulterior, la 23 decembrie
2012, fiind numit prin ordinul directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din
12.11.2012 responsabil de ordinea şi respectarea tehnicii securităţii a participanţilor la vânătoare, a
instruirii participanţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la vânătoarea de selecţie în
262
întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012,
pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul
directorului Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57,
59, 62, 64, 66, 75.
Astfel, încălcând normele legale menţionate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării şi
desfăşurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul
vânătorilor, a poziţionat în mod ilegal linia de tragere, a permis tragerea de-a lungul liniei şi după
hotarele sectorului de tragere, nu a verificat şi în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare
de mistreţi cu cartuşe interzise, nu a asigurat locul şi păstrarea urmelor după comiterea accidentului
la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucţiune. În rezultatul
încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împuşcarea de către vânătorul
Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în
spitalul raional Făleşti. Deci, a săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal,
adică folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interese personale,
soldate cu urmări grave”.
3. Prin decizia din 30.03.2021, Colegiului penal al Curţii Supreme de

Justiție a decis: „Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele
succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în
numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul
acestuia Ploșnița Emanoil.
Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele
inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu
xxxxx, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:
Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se
casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în
partea dispunerii încasării prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea
Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță
o nouă hotărâre în această parte prin care:
Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către părțile
civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu privire
la încasarea prejudiciului material și moral, se resping.
În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.”.
4. Îmi expun dezacordul cu soluţia instanței de recurs din următoarele

considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor de
fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul
263
hotărârii, acesta expus expus neclar, când instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată şi dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal şi material.
Sub acest aspect, se atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele
erori de drept.
În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentinţa
instanţei de judecată trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. Conform art. 101 alin.
(1) şi (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de
vedere al pertinenței, concludenţei, utilității şi veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanţa de judecată este obligată să
motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Conform art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a
sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca
fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată şi motivele
pentru care instanţa a respins alte probe. În cazul când o parte a acuzaţiei este considerată
neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta. În corespundere cu art. 394 alin. (3) pct. 2),
alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să
cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, nefiind admisă
introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția
celui achitat. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se
efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
Însă, instanța de fond nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,
potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței contestate (pct. 1.):
a) nu a judecat cauza în limitele și în raport cu circumstanțele concrete, în fapt și
în drept, pe fiecare episod infracțional separat, imputate inculpaților prin învinuirile
formulate.
Ori, potrivit rechizitoriului, inculpatul Crețu G., în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență, este învinuit că
„...aproximativ la ora 11.30 min., schimbând din propria inițiativă locul său de poziționare în calitate
de vânător - țintaș, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului
de tragere determinat… cu unelte interzise, considerând în mod ușuratic că careva urmări
prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, desi putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca
rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul rational Fălești, unde în urma
leziunilor provocate, la 25.12.2012 a decedat”.
Totodată, instanța de fond a constatat că acesta: „...aproximativ la ora 11:30, a efectuat
mai multe împușcături peste hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a lungul liniei
trăgătorilor..., rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost internat în IMSP „Spitalul raional
Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012 a decedat”.
Prin urmare, condamnând inculpatul vizat pe acest capăt de acuzare, prima
instanță a constatat altă situație de fapt derulată aproximativ la ora 11.30 min., deoarece
264
a exclus din învinuire, fără a indica temeiul, circumstanțe importante de fapt și de drept,
în special privind legătura de cauzalitate, cum ar fi: „schimbând din propria inițiativă locul
său de poziționare în calitate de vânător - țintaș…, cu unelte interzise, considerând în mod ușuratic
că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, desi putea și trebuia să prevadă
accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit…”.
Pe lângă aceasta, condamnarea inculpatului Crețu G. pe art. 149 alin. (1) Cod
penal – lipsirea de viață din imprudență și art. 233 Cod penal – vânatul ilegal, în ambele
cazuri constatându-se că a comis infracțiunile: „..participând în calitate de vânător - țintaș
împreună cu alte persoane la vânătoare..”, care, potrivit rechizitoriului sunt coinculpații Lupu
I., Irimciuc D. și Svistun V., în aceleași circumstanțe faptice și prin abuzul de serviciu,
contravine totalmente soluției date în privința ultimilor, deoarece instanța i-a achitat pe
art. 233 Cod penal – vânatul ilegal și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul
de servicu soldat cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal)– din motivele lipsei
elementelor infracțiunii, dar și că nu s-a constatat existența faptei în genere;
b) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților Lupu I.,
Irimciuc D. și Svistun V., care se contrazic reciproc și generează diferite consecințe
juridice.
Însă, în dispozitiv s-a contrazis, deoarece a dispus neclar că ei sunt achitați doar
pe unul din motivele invocate în descriptiv.
Mai mult, inculpatul Crețu G. a fost condamnat pe art. 233 Cod penal – vânatul
ilegal și art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași
vânat ilegal), constatând că el: „...aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2
„Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate
de vânător - țintaș împreună cu alte persoane la vânătoare...”, adică, potrivit rechizitoriului, cu
Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V.
Totodată, ultimii, neclar și divergent, au fost, totuși, achitați pe art. 233 Cod penal
– vânatul ilegal și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu
urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal) – pe motiv că nu s-a constatat existența faptei
în genere și a lipsei elementelor infracțiunii, fiind acuzați prin rechizitoriu că au
participat împreună cu inculpatul Crețu G., în aceleași circumstanțe faptice, la vânatul
ilegal nominalizat, cât și prin abuzul de serviciu;
c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,
concludenţei, utilității şi veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate
inculpaților în rechizitoriu, pe fiecare episod infracțional separat, neindicând motivele
pentru care a respins unele și a admis alte probe.
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile
prevăzute de lege şi a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluţia, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind
expus neclar.
În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,
instanţa de apel, apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în baza
265
probelor judecând examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală,
şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel, și se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală,
rejudecarea cauzei de către instanţa de apel se desfăşoară potrivit regulilor generale
pentru examinarea cauzelor în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător.
Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din
ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. Potrivit art. 8 alin. (1) Cod
de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată
nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită şi constatată printr-o hotărâre
judecătorească de condamnare definitivă. Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod
de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în
urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost
confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de
condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de
prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă, instanța
argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată.
Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a
sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca
fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată şi motivele
pentru care instanţa a respins alte probe. În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) şi
3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate
constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea
penală, categoria şi mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl
găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective
ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. În
corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanţei de
apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt şi de drept care au dus la admiterea apelului,
precum şi motivele adoptării soluţiei date.
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se
pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori
nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat şi în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care
urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual şi
penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale
referitoare la chestiunile menţionate, hotărârea instanţei de fond urmează a fi desființată,
cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica
judecării cauzelor penale în ordine de apel).
Însă, instanţa de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,
rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și dispozitivului
deciziei contestate (pct. 2.):
a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept
266
comise de instanţa de fond, nominalizate supra, şi, repetându-le întocmai, nu a desființat
total sentinţa, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea
cauzelor în primă instanţă, menținând, parțial, o sentinţă nemotivată şi neîntemeiată
legal;
b) nu a judecat cauza în limitele și în raport cu circumstanțele concrete,
în fapt și în drept, pe fiecare episod infracțional separat, imputate inculpaților prin
învinuirile formulate.
Ori, potrivit rechizitoriului, inculpatul Crețu G., în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență: „...aproximativ la ora 11.30
min., schimbând din propria inițiativă locul său de poziționare în calitate de vânător - țintaș, a
efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere
determinat… cu unelte interzise…, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în
Spitalul rational Fălești, unde în urma leziunilor provocate, la 25.12.2012 a decedat”.
Totodată, instanța de apel a constatat că acesta: „...aproximativ la ora 11:30 min., a
efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor şi peste hotarele sectorului de tragere
determinat, cu unelte interzise..., ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin,”.
Prin urmare, condamnând inculpatul vizat pe acest capăt de acuzare, instanță de
apel a constatat altă situație de fapt derulată aproximativ la ora 11.30 min., deoarece a
exclus din învinuire, fără a indica temeiul, circumstanțe importante de fapt și de drept,
în special privind legătura de cauzalitate, cum ar fi: „schimbând din propria inițiativă locul
său de poziționare în calitate de vânător - țintaș…, ca rezultat fiind rănit…”.
Pe lângă aceasta, condamnarea inculpatului Crețu G. pe art. 128 alin. (2) Cod
contravențional – vânătoare cu folosirea uneltelor interzise și pe art. 149 alin. (1) Cod
penal – lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași vânat ilegal), în ambele cazuri
constatându-se că a comis faptele: „....încălcând Regulile de securitate la vînătoare, pct. 79, pct.
85 subp. 2, 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a muncii, a participat în calitate de vînător - ţintaş
împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare
de mistreți..., cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanţelor interzise...”, care, potrivit
rechizitoriului sunt coinculpații Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., care au coparticipat
în aceleași circumstanțe faptice și prin abuzul de serviciu, contravine totalmente soluției
date în privința ultimilor, deoarece instanța i-a achitat pe art. 233 Cod penal – vânatul
ilegal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei în genere, iar pe art. 327 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat
ilegal) – i-a condamnat, totuși, pe Irimciuc D. și Svistun D. pentru că au participat
împreună cu inculpatul Crețu G., în aceleași circumstanțe faptice, la vânatul ilegal
nominalizat, cât și prin abuzul de serviciu;
c) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților Lupu I.,
Irimciuc D. și Svistun V. pe art. 233, 314 alin. (1), 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1), iar
Lupu I. și pe art. 327 alin. (2) lit. b) c) Cod penal, care se contrazic reciproc și generează
diferite consecințe juridice.
Însă, în dispozitiv s-a contrazis, deoarece a dispus neclar că acești inculpații sunt
achitați doar pe unul din motivele invocate în descriptiv.
267
Mai mult, inculpatul Crețu G. a fost condamnat pe art. 128 alin. (2) Cod
contravențional – vânătoare cu folosirea uneltelor interzise și art. 149 alin. (1) Cod penal
– lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași vânat ilegal), în ambele cazuri
constatându-se că a comis faptele: „....încălcând Regulile de securitate la vînătoare, pct. 79, pct.
85 subp. 2, 3, încălcând Instrucţiunea de protecţie a muncii, a participat în calitate de vînător - ţintaş
împreună şi prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare
de mistreți..., cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanţelor interzise..”, adică prin participație,
potrivit rechizitoriului, cu Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V.
În același timp, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, au fost condamnați pe art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal - folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei
de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal),
constatându-se că: „Irimciuc D... a organizat şi a participat nemijlocit la vînătoarea de mistreţi
în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr.
2 Călineşti, raionul Făleşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată
cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct.
67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări
grave - împuşcarea de către vânătorul Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, iar Svistun V... a
încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,
71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucţiunea de protecţie a muncii, aprobată prin ordinul directorului
Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64,
66, 75. Astfel, încălcând normele legale menţionate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării şi
desfăşurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul
vânătorilor, a poziţionat în mod ilegal linia de tragere, a permis tragerea de-a lungul liniei şi după
hotarele sectorului de tragere, nu a verificat şi în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare
de mistreţi cu cartuşe interzise, nu a asigurat locul şi păstrarea urmelor după comiterea accidentului
la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucţiune. În rezultatul
încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împuşcarea de către vânătorul
Creţu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în
spitalul raional Făleşti. Astfel, a săvârșit infracţiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal,
adică: „Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu în interese personale,
soldate cu urmări grave”.
Totodată, Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., neclar și divergent, au fost, totuși,
achitați pe art. 233 Cod penal – vânatul ilegal, în cadrul cărui au comis faptele prescrise
în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei în
genere;
d) încetând procesul penal pe art. 149 alin. (1) Cod penal față de inculpatul Crețu
G., din motivul intervenirii termenului prescripţiei, nu a respectat procedura de aplicare
a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate și care nu-și recunoaște
vina. Ori, conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în asemenea caz se
adoptă o sentință de condamnare, cu liberarea de pedeapsă.
Deci, este absolut neclar ce fel de sentință a pronunțat instanța - de încetare a
procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau o sentință de de condamnare,
în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente elementele ambilor
categorii de asemenea hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud reciproc;
268
e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,
concludenţei, utilității şi veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate
inculpaților în rechizitoriu, pe fiecare episod infracțional separat, neindicând motivele
pentru care a respins unele și a admis alte probe.
f) nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol (art. 414
alin. (5) CPP);
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanţele de fond şi de apel nu au
judecat cauza penală în condiţiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind
motive legale pe care se întemeiază soluţia, motivarea soluției contrazicând dispozitivul
hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelurile de pe rol.
În al treilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
hotărârile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanţele de fond şi de apel. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, instanţa de recurs casează total hotărârea atacată, rejudecă cauza şi
pronunţă o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situaţia condamnatului, sau, după caz,
dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanţa de recurs.
În corespundere cu jurisprudența națională, deoarece provoacă verificarea
legalităţii hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de drept.
În atare situaţie, instanţa de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reţinute
prin hotărîrea atacată şi dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispoziţiilor
de drept formal şi/sau material. Rejudecarea cauzei de către instanţa de apel se dispune
dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) CPP (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din
30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.).
Totodată, potrivit jurisprudenței CțEDO, atunci când unei instanțe ierarhic
superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca o
chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără implicarea
directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se adresează recursul
(hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.). În timp ce legislația națională permitea
examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, Curtea Supremă de Justiție ar fi
trebuit să dispună rejudecarea cauzei de către instanțele infirioare (hotărârea din 02.12.2020
– Năvoloacă v. R.M.).
În același timp (judecând recursul procurorului Dubăsari V. - dispunerea rejudecării cauzei
de către instanța de apel pentru condamnarea tuturor inculpaților din speță pe toate capetele de
acuzare, recursul avocatului Ciobanu-Nițuleac V. în numele inculpaților Irimciuc D. și Svistun V. -
dispunerea achitării lor pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, recursul avocatului Ploșnița E. și
inculpatului Crețu G. - achitarea pe toate capetele de acuzare, avocatului Caragia E. în numele
succesorului victimei, Paciu A. și avocaților Munteanu P. și Muntenu V. în numele părților civile
Paciu I. și Paciu G. - dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel pentru condamnarea
tuturor inculpaților din speță pe toate capetele de acuzare, cu majorarea cuantumului despăgubirilor
269
morale și materiale, recursul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” – respingerea acțiunii
civile) instanța de recurs (pct. 2.):
a) rejudecând cauza în fapt și în drept, în latura penală dar și civilă, adică indicând
că: „ Irimciuc Denis Gheorghe și Svistun Valeriu Valeriu se recunosc vinovați de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Se admite recursul ordinar
declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării
prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul
lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această
parte prin care: Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către
părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu
privire la încasarea prejudiciului material și moral, se resping”, a adoptat o soluție proprie unei
sentințe de condamnare, prescrisă în art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală,
după o sentință de încetare a procesului penal, în situația în care inculpații vizați nu-și
recunosc vina, nefiind clară fapta acestora, considerată ca fiind dovedită, cât și
elementele calificative puse în sarcina lor pe art. 327 Cod penal în raport cu
circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu.
Mai mult, instanța de recurs i-a condamnat pe Irimciuc Denis și Svistun Valeriu
în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – folosirea intenţionată de către o persoană publică
a situaţiei de serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave, comisă în cadrul
vânatului ilegal, dar, în același timp și în mod divergent, a menținut achitarea lor pe art.
233 Cod penal – vânatul ilegal, în cadrul cărui au comis faptele prescrise în art. 327
alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de vânat
ilegal în genere, menținând și soluția de achitare a inculpatul Lupu I. și pe art. 327
alin. (2) lit. b), c) Cod penal din motivul că nu s-a constat existența, în genere, nici a
faptei infracțiunii de folosire intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de
serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave.
În această consecutivitate, la fel de divergent a fost menținută și condamnarea
inculpatului Crețu G. pe art. 128 alin. (2) Cod contravențional – vânătoare cu folosirea
uneltelor interzise și pe art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență,
comisă în cadrul aceluiași vânat ilegal, în care a participat împreună şi prin comun
acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală, care, potrivit
rechizitoriului, sunt coinculpații Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., care au coparticipat
la vânătoarea ilegală și prin abuzul de serviciu, dar care au fost achitați pe art. 233 Cod
penal – vânatul ilegal, din motiv că nu s-a constatat în genere existența faptei de vânat
ilegal, iar inculpatul Lupu I. fiind achitat și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal din
motivul că nu a existat în genere nici fapta folosirii intenţionate de către o persoană
publică a situaţiei de serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave;
Prin urmare, instanța de recurs a și agravat situaţia inculpaților Irimciuc D. și
Svistun V., dar și a părților civile, acțiunile civile ale căror au fost respinse, deoarece
soluțiile vizate au fost adoptate în propriul recurs, în care au inculpații vizați au solicitat
270
achitarea pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, recursul acuzării fiind respins ca
inadmisibil.
În această consecutititate, odată ce s-a pronuțat asupra circumstanțelor în fapt și
în drept, instanța de recurs, în vederea echității procedurilor, trebuia să judece recursul
în ședință publică, cu participarea și audierea părților și cercetarea nemijlocită a probelor
relevante, sau să dispună, din start, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, conform
prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, deoarece eroarea
judiciară nu putea fi corectată de către instanţa de recurs;
b) a adoptat soluții divergente, inclusiv în raport cu dispozițiile de drept formal şi
material, deoarece, pentru temeiuri similare de fapt și drept, i-a recunoscut vinovați pe
Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.
(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului
de prescripție de tragere la răspundere penală, dar, a menținut soluția instanței de apel
privind încetarea procesului penal pe art. 149 alin. (1) Cod penal față de inculpatul
Crețu G., din motivul intervenirii termenului prescripţiei, atestându-se și o practică
judiciară neuniformă în aspectul vizat.
5. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanţa îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către
instanţa de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa
de recurs.
Astfel, în circumstanțele enunțate supra, dat fiind că încălcările normelor
procedurale specificate, comise de către instanţele de fond și de apel, constituie erori de
drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală şi care nu pot fi
corectate de către instanţa de recurs, ultima urma să admită toate recursurile declarate,
să caseze total decizia Curții de apel Bălți din 04.03.2019 şi să dispunerea rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Judecătorul Iurie Diaconu
271

Decizia Motivată Pădurea Domnească

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizia Motivată Pădurea Domnească

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosarul nr.

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

30 martie 2021 mun. Chișinău

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

Crețu Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

1. Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Crețu Gheorghe

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

Judecător Nadejda Toma

1. Conform sentinţei Judecătoriei Fălești din 04.02.2015:

2. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Bălți din

3. Prin decizia din 30.03.2021, Colegiului penal al Curţii Supreme de

4. Îmi expun dezacordul cu soluţia instanței de recurs din următoarele

Judecătorul Iurie Diaconu

S-ar putea să vă placă și