Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IDNP: 0961511203907
domiciliul: municipiul Chișinău, strada Mihail Sadoveanu nr. 28, apartamentul nr. 44.
e-mail: sergiu.furdui@gmail.com
2. Agora.md
Persoana juridică: „Interact Media” SRL
adresa fizică: R. Moldova, Chişinău, str. Calea Iesilor 10 (Acvila), et. 4,
adresa juridică: R. Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia, nr. 194/3, ap.(bir.) 15,
Cod Fiscal: 1010600000671
Email: publicitate@interakt.md, info@agora.md
3. Tv8.md
Persoană juridică: Asociația obștească „Media Alternativa” IDNO 1017620001716;
Email: office@tv8.md; redactia@tv8.md;
4. Deschide.md
Email: contact@deschide.md
www.deschide.md
5. Cotidianul.md
adresa redacției: mun. Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 52.
Email: redactia@cotidianul.md; cristian@cotidianul.md;
6. Anticoruptie.md
Adresa redacției: mun. Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 52.
Email: info@anticoruptie.md
CERERE PREALABILĂ
în ordinea prevăzută de articolul 15 din Legea cu privire la libertatea de exprimare
Pagina 1 din 44
octombrie 201, semnată de mine în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal la
Curtea Supremă de Justiție.
Știrea în cauză este preluată automat din unele surse mediatice aservite unor
interese de grup la acel timp anul 2012. Căzut în dizgrația unor persoane influente
asupra sistemului judecătoresc,în timpul când exercitam interimatul funcției de
președinte al Colegiului penal la CSJ, am fost supus unui atac mediatic agresiv,
pretext servind scrisoarea menționată.
Cu privire la cazul din 20 ianuarie 2012 am reacționat imediat după difuzare în
spațiul public, expunând opinie plasată pe site-ul www.ajm.md și inclusă în cartea
„Probleme de drept și soluții în activitatea judecătorească”, Chișinău 2012, pag. 330
– 333.
Deși opinia a fost publicată în februarie 2012 și n-a fost contestată până în
prezent, se observă că lozinca de altă dată „nimeni nu-i uitat, nimic nu se uită.”,
rămâne pentru cineva valabilă și în prezent, fiind ignorat chiar și termenul de
prescripție.
Pagina 2 din 44
regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”, iar deciziile emise de instanțele acestuia nu
ar ține de competența CSJ.”;
- https://agora.md/stiri/85027/judecatorul-sergiu-furdui-de-la-curtea-de-apel-
chisinau-a-scris-cerere-de-demisie-iar-csm-i-a-aprobat-o-in-aceeasi-zi cu titlul:
Judecătorul Sergiu Furdui, de la Curtea de Apel Chișinău, a scris cerere de
demisie, iar CSM i-a aprobat-o în aceeași zi, prin care se afirmă: „ ...
Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect
independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea
transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar
ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de
societatea civilă și atenționat de CSM”;
- https://tv8.md/2021/03/25/doc-un-judecator-care-indirect-ar-fi-recunoscut-
independenta-transnistriei-eliberat-din-functie/, cu titlul: Un judecător, care indirect
ar fi recunoscut independența Transnistriei, eliberat din funcție, prin care se afirmă: „
... Potrivit documentului semnat de magistrat, regiunea transnistreană ar fi „un
stat separat”, iar deciziile emise de instanțele acestuia nu ar ține de competența
CSJ.”;
- https://deschide.md/ro/stiri/politic/82415/DOC--Maia-Sandu-a-semnat-
decretul-de-demisie-a-judec%C4%83torului-care-a
%E2%80%9Erecunoscut%E2%80%9D-Transnistria-drept-stat-separat.htm, cu titlul:
Maia Sandu a semnat decretul de demisie a judecătorului care a „recunoscut”
Transnistria drept stat separat, prin care se afirmă: „ ... Având calitatea de
vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Furdui a
recunoscut, indirect, independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului
semnat, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”, iar deciziile emise de
instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Ca urmare, Consiliul Superior al
Magistraturii l-a atenționat pe magistrat, iar ulterior acesta a fost retrogradat, fiind
numit judecător la Curtea de Apel Chișinău.”;
- https://cotidianul.md/2021/03/25/maia-sandu-a-semnat-decretul-de-demisie-a-
judecatorului-care-a-recunoscut-independenta-transnistriei/, cu titlul: Maia Sandu a
semnat decretul de demisie a judecătorului care a recunoscut „independența
Transnistriei”, prin care se afirmă: „ ... Potrivit documentului semnat de magistrat,
regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele
acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ…”;
- https://anticoruptie.md/ro/stiri/judecatorul-sergiu-furdui-de-la-curtea-de-apel-a-
demisionat-cariera-si-dosarele-de-rezonanta-ale-magistratului: cu titlul știrii
Judecătorul Sergiu Furdui de la Curtea de Apel a demisionat. Cariera și
dosarele de rezonanță ale magistratului, prin care se afirmă: „ ... Retrogradarea lui
Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ,
a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii
transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat,
iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ.”;
Pagina 3 din 44
5. Știrea difuzată de persoanele juridice menționate, sub aspectul afirmațiilor
expuse public, nu corespunde realității și adevărului, or circumstanțele cazului din 20
ianuarie 2012 sunt următoarele:
5.1.La 20 ianuarie 2012, pe pagina web a site-lui www.promolex.md, a fost
difuzată Declarația ai cărei semnatari sunt indicați: Asociația Promo-LEX, Asociaţia
Juriștii pentru Drepturile Omului, Asociația Mamelor pentru Drepturile Omului,
Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii MEMORIA şi Ambasada Drepturilor
Omului.
5.2.Urmare a Declarației nominalizate, unele mijloace mass – media au
declanșat un val isteric de critici nefondate în adresa mea, susținând eronat precum că
prin scrisoarea nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 „…recunoaște existența unui
presupus stat pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unor decizii
„judecătorești” emise de entitățile ilegale de la Tiraspol”.
5.3.În aceiași zi, din oficiu, am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii,
prezentând Notă informativă cu privire la cazul dat.
Prin Hotărârea CSM nr. 89/7 din 21 februarie 2012 s-a luat act de răspunsul nr.
1g-1370 din 24 octombrie 2011, fiind atenționat.
În motivarea Hotărârii menționate se invocă: „…Or, asociațiile obștești
sesizează o gravă abatere disciplinară admisă de către judecătorul Sergiu Furdui,
acuzându-l de interpretarea şi aplicarea intenționată şi neuniformă a legislației,
precum şi refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu. Analizând starea
de lucruri, Consiliul consideră că sus-numitul judecător a comis o greșeală
mecanică, din neatenție, fără să între în esența răspunsului respectiv pregătit de
consilier. Or, nu există temei de pedeapsă.”
Altfel spus, prin Hotărâre dată de CSM, rămasă irevocabilă, s-a statuat că în
cazul dat n-am comis abatere disciplinara sau de altă natură juridică. Or, atenționarea
primită nu este o sancțiune juridică.
5.4.Prin urmare, sunt total neîntemeiate și nemotivate afirmațiile, precum că:
„…potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat…” și
„…recunoaște existența unui presupus stat pe teritoriul Republicii Moldova, precum
şi a unor decizii „judecătorești” emise de entitățile ilegale de la Tiraspol ”.
Pagina 4 din 44
Grefă a Colegiului penal al CSJ care, conform atribuțiilor funcţionale, a analizat
recursul în anulare.
9. Cazul din 20 ianuarie 2012, prin modul cum a fost declanșat, desfășurat și
mediatizat, provoacă suspiciuni rezonabile, de vreme ce:
- a fost lansat în spațiul public spontan și agresiv, fără o procedură prealabilă de
verificare a circumstanțelor și, respectiv, de soluționare amiabilă;
- nu a fost inițiat de persoanele ale căror interese legitime se pretind a fi
prejudiciate prin scrisoarea criticată și nici de reprezentanții acestora;
- Declarația difuzată: a) nu cuprindea împrejurările în care a fost adoptată (locul,
timpul, modul și consecințele reale ale documentului de corespondență criticat),
datele cu privire la persoanele împuternicite să reprezinte organizațiile obștești
indicate și semnăturile acestora și b) nu conținea elemente improprii actului de
soluționare juridică, fiind transformat premeditat în „scandal public” în timpul
desfășurării procedurii privind numirea mea în funcție de vicepreședinte al Colegiului
penal al CSJ pentru al 2-lea mandat consecutiv.
Pagina 5 din 44
10. Prezentându-mă la sediul Asociației Promo-LEX, dl Ion Manole, director
executiv, în prezența colaboratorului responsabil de Declarația menționată, mi-a
comunicat că „am fost selectat” din lista judecătorilor care admit erori judiciare
similare, prezentând copii de pe hotărâri judecătorești, nesemnate de mine, în care se
conțineau fraze cu privire la regiunea transnistreană. Subliniem, că nu a fost
prezentată nici-o hotărâre judecătorească semnată de mine care să conțină erori de
drept comise la judecarea cauzei. Asemenea hotărâri judecătorești nici nu există.
Contactându-l telefonic, dl Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Juriștii
pentru Drepturile Omului, mi-a comunicat că este surprins de Declarația menționată,
negând semnarea acestui document.
Prin urmare, pretinsa Declarație care a servit declanșarea cazului dat, în realitate
nici n-a fost semnată, fiind învăluită de circumstanțe misterioase și stranii după
modul cum a apărut în spațiul public.
Dacă organizatorul și autorii acestui caz, cu adevărat au dorit să contribuie la
rezolvarea problemei de drept semnalizată în Declarația menționată, credem că ar fi
fost binevenită o abordare civilizată care să demonstreze măsura intențiilor, prin
acțiuni legale.
Percepția subiectivă şi tendențioasă, combinată cu principiul potrivit căruia
scopul urmărit scuză mijloacele aplicate, reprezintă o amenințare serioasă asupra
comunicării şi colaborării instituționale.
11. Se observă că afirmațiile din prezenta știre sunt identice cu cele răspândite în
știrile „Magistrați implicați în dosare scandaloase vor să fie promovați” din 23
decembrie 2019; „Bătălie pentru CSJ / Cine sunt magistrații care vor să ajungă
acolo” din 08 iunie 2020 și „ Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și
dosarele de rezonanță ale magistraților” din 21 iulie 2020, autor M. Colun,
coordonatoare de proiecte la Centrul de Investigații Jurnalistice.
La 29 iunie 2020, urmare a știrilor difuzate pe portalul www.Anticorupție.md.,
am remis, cu titlu de replică, opinia asupra cazului din 20 ianuarie 2012, însă, cu
regret, până în prezent nu a parvenit nici-un răspuns sau vreo reacție.
La fel, se mai observă că acest caz nefericit din cariera judecătorească, deși s-a
consumat cu 9 ani în urmă, a fost reanimat surprinzător, inclusiv și prin știrea
difuzată odată cu demisia onorată din funcție de judecător.
12. În context, este denaturată afirmația, precum că „am fost retrogradat din
motivul că am recunoscut Transnistria ca stat independent.”
Înlăturarea din funcție de judecător, vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ și
transferul la Curtea de Apel Chișinău are la bază alte temeiuri, astfel încât, în
realitate, este vorba de acțiuni arbitrare și abuzive admise de persoane certate cu
bunul simț, cu normele juridice, morale și etico-profesionale.
În ședința operativă a judecătorilor CSJ din 20 noiembrie 2012, ora 14.00,
convocată urgent după ședința CSM, M. Poalelungi, președinte la CSJ, fără a oferi
detalii și explicații cu privire la hotărârea adoptată pe marginea chestiunii „Cu privire
la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător
în alte instanţe judecătorești”, a scos din buzunar o fițuică boțită și a citit, așa numita
Pagina 6 din 44
„lista neagră”, menționând că judecătorii nominalizați urmează a fi transferați la
instanța ierarhic inferioară ori să demisioneze în legătură cu reorganizarea instanței
supreme.
Se observă că imediat, după înlăturarea de la CSJ, a fost fixată pentru judecare,
în ordinea recursului ordinar, cauza penală privindu-i pe Viorel Țopa și Victor Țopa,
parvenită cu mult mai devreme în instanță.
Subliniem că așa numita reorganizare a CSJ și, respectiv, transferul la Curtea de
Apel Chișinău sa făcut abuziv, fără respectarea procedurilor prevăzute de lege ( a se
vedea opinia anexată).
13. Urmare a știrii, în partea contestată, mi-au fost lezate onoarea, demnitatea și
reputația profesională, or sunt răspândite informații vădit false cu privire la fapte ce
nu corespund adevărului.
În atare situație, potrivit legii, se impune ca autorii și persoanele juridice care au
răspândit știrea în cauză, vizați în prezenta cerere prealabilă, în termen de 15 zile
calendaristice să dezmintă informația defăimătoare ce mă afectează ca cetățean,
judecător și savant.
15. Pe această linie de acțiuni, organul mass media /agora. Md. / urmează să
precizeze afirmația, precum că „ Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în
calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a
recunoscut indirect independența regiunii transnistrene”.
Pagina 7 din 44
În acest sens, solicităm respectuos să fie informată societatea că prin Decretul
nr. 448-VII din 28 decembrie 2012, emis de Președintele Republicii Moldova, dl
Nicolae Timofti, prin transfer, am fost numit în funcție de judecător la Curtea de Apel
Chișinău;
Transferul propriu-zis este efectuat în legătură cu reorganizarea Curții Supreme
de Justiție, operată prin Legea nr. 153 din 5 iulie 2012 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31
august 2012.
Procedura de transfer a opt posturi de judecător de la CSJ către curțile de apel
sau judecătorii nu a fost precedată de nici-o acțiune prevăzută de legislație privitor la
reducerea statelor în legătură cu reorganizarea instanței supreme.
Deși acest transfer s-a produs sub pretextul reformei judiciare, în realitate „a fost
creată o astfel de arhitectură procesuală, încât prin intermediul CSJ poate fi
controlată întreaga justiție, iar deciziile instanțelor de fond și apel nu mai au
relevanță. Grație acelor „reforme”, s-a ajuns la situația pe care o avem și azi: în
justiția moldovenească a fost construită o veritabilă „verticală a puterii”, la baza
căreia se află acea ierarhizarea nescrisă între judecători, iar cine controlează CSJ –
controlează toată justiția (a se vedea: Alexandru Tănase, Limitele suveranității
parlamentare în procesul de numire în funcție a judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, 20/07/2020).
Pagina 8 din 44
Se anexează:
1. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/7 din 21 februarie 2012 Cu privire la
răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 semnat de domnul Sergiu Furdui judecător la Curtea
Supremă de Justiţie;
2. Opinie cu privire la eliberarea din funcție de judecător al Curții Supreme al Justiției și
transferul în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău;
3. Opinie cu privire la reorganizarea Curții Supreme de Justiție, operată prin Legea nr. 153 din
5 iulie 2012.
4. Considerente și precizări la Demisia din funcție de judecător
Pagina 9 din 44
Se anexează:
1.
HOTĂRÂRE
HOTĂRĂŞTE:
1. A lua act de răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 semnată de domnul
Sergiu Furdui, judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
2. A-l atenționa pe judecătorul Sergiu Furdui să nu comită pe viitor astfel de erori.
Președintele Consiliului
Superior al Magistraturii Nicolae Timofti
Pagina 11 din 44
2. Opinie cu privire la eliberarea din funcție de judecător al Curții Supreme
al Justiției și transferul în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 315 din 26 decembrie 2012 am fost eliberat din
funcția de judecător al CSJ și transferat în funcția de judecător la Curtea de Apel
Chișinău.
Deși, oficial, eliberarea din funcție de judecător la CSJ și transferul în funcție de
judecător la Curtea de Apel Chișinău a fost trâmbițată cu mult fast, ca fiind o măsură
necesară în cadrul reformei judiciare, realitatea este cu totul alta.
1. Prin Hotărârea nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul
judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcţiile vacante de judecător în alte
instanţe judecătorești”, CSM a hotărât: „A iniţia procedura de transfer a 8 posturi de
judecător de la Curtea Supremă de Justiţie către curţile de apel sau judecătorii și a
propune judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Valentin Barbă, Ion Muruianu,
Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican şi Iulia Cimpoi
transferul către curţile de apel sau judecătorii.”
Procedura de transfer a 8 posturi de judecător de la CSJ către curţile de apel sau
judecătorii nu a fost precedată de nici-o acțiune prevăzută de legislație privitor la
reducerea statelor în legătură cu reorganizarea instanței supreme.
În ședința operativă a judecătorilor CSJ din 20 noiembrie 2012, ora 14.00,
convocată urgent după ședința CSM, M. Poalelungi, Președinte la CSJ, fără a oferi
detalii și explicații cu privire la hotărârea adoptată pe marginea chestiunii „Cu privire
la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător
în alte instanţe judecătorești”, a scos din buzunar o fițuică boțită și a citit, așa numita
„lista neagră”, menționând că judecătorii nominalizați urmează a fi transferați la
instanța ierarhic inferioară ori să demisioneze în legătură cu reorganizarea instanței
supreme.
La cererea mea de a prezenta informația pusă la baza Hotărârii CSM, M.
Poalelungi a reacționat arogant și, motivând evaziv refuzul, a sugerat să mă adresez la
CSM.
Adresând cererea respectivă lui N. Corochii, președinte la CSM, acesta a evitat
să discute, neprezentând, la fel, documente ce justifică Hotărârea nr. 741/36 din 20
noiembrie 2012.
Abordând acest subiect cu alți membri ai CSM, am aflat că nu s-a examinat o
informație în formă scrisă, cu un conținut detaliat și concret, referitoare la indicii de
activitate a fiecărui judecător al CSJ, în parte.
Mai mult, informația pusă la baza acestei proceduri, pe lângă faptul că n-a fost
comunicată judecătorilor, nici n-a fost plasată pe portalul CSM și nici pe cel al CSJ.
Astfel, subliniem că în cazul dat nu s-au efectuat acțiunile prealabile „
procedurii de transfer a 8 posturi de judecător de la Curtea Supremă de Justiţie către
curţile de apel sau judecătorii și a propune judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie
Valentin Barbă, Ion Muruianu, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia
Fistican şi Iulia Cimpoi transferul către curţile de apel sau judecătorii”.
Pagina 12 din 44
2. Hotărârea menționată am contestat-o, însă, spre regret, acest drept procesual a
fost obstrucționat de Legea nr. 153 din 05 iulie 2012 privind modificarea articolului
25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Norma de drept enunțată, în redacția Legii nr. 153 din 05 iulie 2012, a modificat
esențial calea de atac a hotărârii CSM, astfel încât acest act administrativ era pasibil
contestației numai în partea procedurii de emitere/adoptare și numai la CSJ.
Dacă până la 05 iulie 2012, contestația împotriva hotărârii CSM se judeca în
fond la Curtea de Apel Chișinău și, după caz, cu recurs la CSJ, la timpul transferului
propriu-zis, contestația respectivă se examina direct la CSJ de completul format din 9
judecători și doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.
Procedând în asemenea mod, a fost complet neglijat principiul certitudinii
legale, evocat de Comisia de la Veneția în Raportul privind statul de drept din 25-26
martie 2011, ce presupune că, pentru garantarea încrederii în activitatea desfășurată
de judecător, statul are obligația să respecte și să aplice într-o manieră previzibilă
normele care au fost adoptate.
Semnalizând probleme de drept evidente, am expus opinie practico-științifică în
care am demonstrat că, fiind aplicat articolul 25 din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, în redacția modificată din 05 iulie 2012, sunt limitate
drepturile fundamentale: accesul liber la justiție și la un proces echitabil, de vreme ce
contestația împotriva hotărârii CSM nu este examinată sub toate aspectele
procedurale, precum și cele de fond (vezi cartea „Probleme de drept și soluții în
opinia separată a judecătorului”, Chișinău, 2017, pag. 180 – 186 și 187 – 193).
Se observă că această normă de drept, recunoscută ulterior neconstituțională, a
fost aprobată după patru luni de la instaurarea lui M. Poalelungi la cârma CSJ – 16
februarie 2012 și, respectiv, la circa 4 luni până la inițierea procedurii de transfer
menționată – 20 noiembrie 2012.
Pagina 13 din 44
b) La emiterea/adoptarea hotărârii contestate, se întrevede cazul de
incompatibilitate a membrului CSM M. Poalelungi, președinte la CSJ. Acesta nu avea
cum să fie obiectiv la soluționarea chestiunii „Cu privire la transferul judecătorilor
Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător în alte instanţe
judecătorești”, dat fiind că se afla în posesia unei prejudecăți reale față de judecătorii
instanței supreme. Exercitând funcția de Președinte la CSJ a efectuat cercetări
prealabile și control administrativ, precum și, în ședința din 20 noiembrie 2012, a
prezentat informația pusă la baza hotărârii emise/adoptate de CSM.
Faptul că președintele instanței supuse reorganizării, și anume președintele CSJ,
a participat la deliberarea chestiunii menționate, echivalează cu un conflict de
interese, or este evident că a existat riscul unei influențe părtinitoare în cadrul
deliberării, deoarece instanța supremă era reprezentată încă de doi judecători, și, cel
mai important, deoarece CSJ era abilitată, ca fiind unica instanță competentă să
examineze contestația împotriva hotărârii CSM prin care s-a decis asupra
judecătorilor acestei instanțe judecătorești.
Se remarcă că Colegiul CSJ, investit cu dreptul de a judeca contestație împotriva
hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012, a fost format de Președintele CSJ, din oficiu,
membrul CSM M. Poalelungi care a participat la deliberarea și pronunțarea acestei
hotărâri.
Circumstanțele enunțate atestă o îndoială rezonabilă privind imparțialitatea
acestui membru al CSM, rolul căruia, după cum rezultă din conținutul hotărârii
contestate, a fost decisiv.
Or, în cazul dat, relevante sunt prevederile stipulate în pct. 2.5 din Principiile de
la Bangalore „Cu privire la conduita judiciară”, potrivit cărora „judecătorul se va
abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o
manieră imparțială sau în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că el nu este
capabil să judece imparțial. Între astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie
completă, se numără cazul în care judecătorul este subiectiv sau are o prejudecată
reală cu privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte
relevante pentru proces”.
În cazul în care membrul CSM M. Poalelungi nu a declarat abținere de la
examinarea chestiunii menționate, în mod indubitabil este viciată procedura de
emitere/adoptare a hotărârii contestate, dat fiind că la deliberare acesta nu era capabil
să soluționeze imparțial și obiectiv, având o prejudecată reală cu privire la judecătorii
CSJ selectați exclusiv de el și menționați în informația prezentată Plenului CSM.
Odată ce, nefiind citat legal, nu am participat în ședința de examinare a
chestiunii ce mă vizează nemijlocit, am fost lipsit de dreptul de a înainta cerere de
recuzare ce se impunea în mod obiectiv, precum și de a formula alte cereri în
susținerea poziției procesuale.
În cazul dat nu este vorba de o chestiune de oportunitate, așa după cum a indicat
Colegiul CSJ în cauza privind contestația înaintată împotriva hotărârii CSM de către
judecătorul Viorica Puică, dar cu certitudine este prezentă chestiunea de imparțialitate
– element inerent al procesului echitabil.
În context, remarcăm că în luna martie 2013 în cadrul unei emisiuni televizate,
fiind mediatizat cazul privind eliberarea judecătorilor CSJ și transferarea la Curtea de
Apel Chișinău, președintele CSM N. Corochii, răspunzând evaziv și neclar la unele
Pagina 14 din 44
întrebări adresate de moderator, a dat de înțeles că judecătorii supuși transferului au
fost citați, și chiar au participat în ședință, ceea ce nu corespunde adevărului. Altfel
spus, N. Corochii a prezentat informație denaturată cu privire la cazul privind
eliberarea judecătorilor CSJ și transferarea la Curtea de Apel Chișinău, devenind
complice la fărădelegile comise de CSM în privința mea.
c) Hotărârea contestată nu este motivată, de vreme ce nu conține:
- mențiuni cu privire la examinarea actelor materiale;
- mențiuni cu privire la analiza criteriilor referitoare la judecătorii CSJ, puse la
baza soluției (experiența, volumul și calitatea lucrului efectuat, performanțele și
nivelul de profesionalism, integritatea, etc.), prin prisma informației care se pretinde
că a fost examinată;
- aprecierea actelor materiale și criteriilor enunțate;
- considerentele adoptării soluției date.
Această hotărâre cuprinde, în principal, note de fundamentare a legislației, fiind
invocate, în mare parte, unele acte normative ce condiționează, la modul general,
procedura de transfer.
Motivarea soluției se reduce doar la o frază: „Analizând informația domnului
Mihai Poalelungi, președintele Curţii Supreme de Justiție, vizavi de experiența
judecătorilor Curţii, capacitatea şi volumul de muncă efectuat, nivelul de
profesionalism, imaginea şi integritatea personală în societate şi în rândurile colegilor
a fiecărui judecător în parte, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că
judecătorii Curţii Supreme de Justiție, Valentin Barbă, Ion Muruianu, Nina Cernat,
Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican şi Iulia Cimpoi nu se încadrează
perfect în criteriile expuse”.
Prin urmare, hotărârea contestată, sub aspectul motivării, este confuză, sumară și
vagă, nefiind clară, precisă și previzibilă.
d) În contextul motivării hotărârii contestate, se observă referința la „informația
domnului Mihai Poalelungi, președintele Curţii Supreme de Justiție”, însă, de fapt, în
conținutul hotărârii, total lipsesc elementele logice-structurale caracteristice unui
asemenea document, de vreme ce nu sunt specificate și relevate criteriile transferului
judecătorilor supuși reducerii, precum și rezultatele activității fiecărui judecător, în
parte.
Potrivit Regulamentului „Privind criteriile şi procedura transferului judecătorilor
în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanței
judecătorești”, această informație trebuia să cuprindă: indicatorii calității activității
fiecărui judecător, în parte, avizele, statistica, studiile, rapoartele individuale, precum
și acordul prealabil sau obiecțiile cu privire la datele prezentate.
Informația respectivă, pe lângă faptul că n-a fost comunicată judecătorilor, nici
n-a fost plasată pe portalul CSM și nici pe cel al CSJ.
Prin urmare, există dubii că Plenul CSM în ședința din 20 noiembrie 2012 a
examinat informația pretinsă prezentată de M. Poalelungi.
Mai mult, există motive rezonabile de a crede că asemenea informație nici n-a
fost întocmită și prezentată în modul prevăzut de legislație.
Procedând în asemenea mod, hotărârea contestată este contrară prevederilor
articolului 24 alin. (3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Pagina 15 din 44
e) Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 contestată nu corespunde cerințelor de
conținut, fiind admisă o expresie neadecvată: „…nu se încadrează perfect în criteriile
expuse…”.
Cultura și educația juridică nu permite asemenea formă de redactare în cazul în
care se pretinde a motiva soluția cu privire la transferul judecătorului în legătură cu
reorganizarea instanței judecătorești.
Această expresie este vădit neconformă actului procedural, deoarece creează
confuzii şi interpretări diferite, cu mai multe semnificații ce lezează onoarea şi
demnitatea judecătorului. Utilizând-o, în mod abuziv, s-a recurs la un procedeu
periculos pentru o societate democratică, denumit „incriminare obiectivă” care
presupune declarații abstracte și speculative asupra persoanei, fără să fie verificate și
apreciate în modul prevăzut de lege, plasând povara şi obligația de reabilitare pe
seama acesteia, fapt inadmisibil într-un stat de drept.
Procedând în asemenea mod, hotărârea contestată poate fi clasificată ca una
clientelară, de vreme ce nu este redactată în stil oficial și echidistant.
Pagina 16 din 44
La 01 septembrie 1994 am susținut examenele de înmatriculare la Doctorantură
de pe lângă USM şi, absolvind-o, la 04 decembrie 1998, sub conducerea ştiinţifică a
distinsului Profesor, dl Tudor Roşca, am susținut teza de doctorat „Procedura în
cazurile cu privire la contravenţiile administrative“.
Prin Hotărârea Consiliului Ştiinţific specializat D-12.97.57 pe lângă ULIM din
04 decembrie 1998 mi-a fost conferit titlul ştiinţific de doctor în drept.
Prin Procesul–verbal nr. 2 din 24 februarie 2005, în baza Recomandării
Senatului USM din 28 decembrie 2004, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi
Atestare mi-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de conferențiar universitar în drept
public.
Din iunie 1998 am activat ca lector la Centrul de Perfecționare a Cadrelor
Justiției şi la Centrul de Drept al Avocaților din Republica Moldova.
Din septembrie 1999 până în iulie 2007, prin cumul, am activat în calitate de
conferențiar universitar la Catedra de Drept constituțional şi Drept administrativ a
Facultății de Drept a USM, iar din 2007 – ca formator la INJ.
În această perioadă de timp, în repetate rânduri, am fost desemnat președinte al
Comisiei de Stat pentru licență în drept și/sau pentru masterat.
Din 26 iunie 2006 sunt membru al Seminarului ştiinţific de profil inter-
universitar, la specialitatea 12.00.02, Drept public.
Fiind stimulat de activitatea de magistrat şi cea didactico-științifică, am elaborat
circa 140 de lucrări, printre care monografii, manuale, culegeri de articole, publicații,
recenzii, avize, etc.
Am participat în grupul de experți în domeniul dreptului, efectuând vizite de
studiu în SUA, Minneapolis, 1997; Moscova, Federația Rusă, 2005; Letonia, Riga,
2007; Kiev, Ucraina, 2008; Germania, Trier, 2009; Odessa, Ucraina, 2011.
Am participat, sistematic, cu comunicări la conferințe științifice, mese rotunde,
seminare, colocvii și simpozioane, astfel, prin prisma eficienței judiciare şi cercetării
aplicative, am elaborat și, respectiv, am promovat:
- în plan jurisprudenţial – soluții la rezolvarea spețelor analizate care, prin ideile
şi raționamentele ce le cuprind, sunt relevante şi utile pentru practica judiciară în
materie penală și contravențională;
- în plan științific – concepţia și considerentele cu privire la dreptul
contravențional, ca ramură de drept, știință juridică și disciplină curriculară în
sistemul de drept al Republicii Moldova;
- în plan legislativ – propuneri de lege lata şi de lege ferenda, capabile să
contribuie la perfecționarea şi îmbunătățirea legislaţiei penale, procesual penale,
contravenţionale, participând în componența ultimelor două grupuri de lucru pentru
pregătirea proiectului Codului contravențional constituite de Comisia juridică, numiri
și imunități, respectiv, prezentând Parlamentului spre examinare propriul proiect, ca
alternativă, precum și în alte grupuri de lucru formate cu scopul modificării și
completării actelor legislative, elaborând opinii, însoțite de proiecte de soluții
normative.
b) Referitor la imaginea şi integritatea personală, în societate şi în rândurile
colegilor, relevante sunt următoarele date:
În cursul activității judecătorești n-am fost sancționat disciplinar, fiind
caracterizat pozitiv.
Pagina 17 din 44
În lista judecătorilor CSJ, responsabili de condamnarea R. Moldova la CtEDO în
hotărârile pronunțate în perioada 2006 – 2011, sunt plasat pe locul 33 din numărul
total de judecători – 43, fiindu-mi atribuit un caz penal și unul civil.
La Adunarea judecătorilor CSJ din 18 ianuarie 2010, acumulând cel mai mare
număr de voturi, am fost ales în componenta Colegiului de calificare şi atestare a
judecătorilor, activând pe perioada mandatului.
În mesajul de felicitare cu ocazia aniversării a 50 ani din ziua nașterii, adresat la
26 martie 2012 în prezența colectivului de judecători în sala Plenului CSJ, citit de
Constantin Gurschi, Președinte interimar al CSJ, a subliniat: „…Pe parcursul
activității ați demonstrat că sunteți un judecător cumpătat și obiectiv, cu un
excepțional simț al responsabilității și de o tenacitate ieșită din comun. Aceste
calități remarcabile, precum și profesionalismul, autoexigența și corectitudinea în
relațiile interumane V-au adus respectul sincer al colegilor și prețuirea conducerii.
O importanță deosebită are și atitudinea Dumneavoastră față de tânăra generație pe
care o ghidați prin transmiterea experienței acumulate. Indiscutabil, activitatea
Dumneavoastră este o ilustrație elocventă a dictonului că omul este măsura tuturor
lucrurilor…”
Se observă că la 7 luni după ce am fost apreciat de administrația instanței
supreme ca „un judecător cumpătat și obiectiv, cu un excepțional simț al
responsabilității și de o tenacitate ieșită din comun…”, cu „aportul” aceleiași
administrații am fost redus nemotivat sub pretextul reorganizării CSJ.
În context, menționez că dețin titlul de cetățean de onoare al satului natal,
conferit prin Hotărârea Consiliului comunei Cărpineni din 29 mai 2008.
Prin urmare, hotărârea contestată nu conține date caracteristice, astfel se
conturează caracterul arbitrar și tendențios al soluției adoptate de CSM în privința
mea, or datele respective constituie probe pertinente, concludente, utile și veridice
pentru a stabili obiectiv și corect criteriile individuale ca judecător supus procedurii
de reducere prin eliberare de la CSJ.
Pagina 18 din 44
Mai mult, nu-mi amintesc ca acest Regulament să fi fost aplicat de CSM în alte
cazuri.
Prin urmare, hotărârea CSM contestată se întemeiază pe un act administrativ
nevalabil. Or, în cazul în care Regulamentul pus la baza soluționării chestiunii „Cu
privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de
judecător în alte instanţe judecătorești” nu avea forță juridică, hotărârea contestată
pare să fie lovită de nulitate absolută.
În context, se observă că criteriile stabilite prin Regulamentul menționat
influențează independența şi inamovibilitatea judecătorilor, or prin prisma
prevederilor articolelor 7; 60 alin. (1); 72 alin. (3), lit. e) și 116 alin. (1) din
Constituție, aceste criterii urmau a fi stabilite prin lege.
Relevantă, în acest sens, este soluția legislativă privind criteriile ce determină
dreptul preferențial al angajaților la menținerea locului de muncă în cazul reducerii
numărului sau a statelor de personal, reglementată de articolul 183 din Codul muncii.
b) Hotărârea contestată nu asigură independența şi inamovibilitatea
judecătorului, or, transferul inițiat s-a produs în absență și contrar voinței
judecătorului – situație ce contravine prevederilor articolelor 116 din Constituție, 49
din Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniștrilor către statele membre
cu privire la judecători și 8 din Carta universală a judecătorului, precum și pct. 78 din
Hotărârea CC nr. 3 din 09.02.2012 „Privind controlul constituționalității unor
prevederi din Legea nr. 163 din 22 iulie 2011”.
După data de 20 noiembrie 2012, fiind în prezența unui fapt împlinit contrar
voinței, am fost nevoit să semnez, așa numitul, acord la transferul impus, sub
presiunea că un eventual refuz conducea automat la demisie, astfel, fiind distrusă
cariera judecătorească și, respectiv, fiind create suspiciuni rezonabile privind
incertitudinea viitoarei activităţi profesionale.
c) Hotărârea contestată este emisă fără a ține seama că nu sunt respectate
prevederile articolului 20 alin. (31) din Legea cu privire la CSM, potrivit cărora
transferul inițiat se aplică în baza recomandărilor Colegiului pentru selecția şi cariera
judecătorului.
Se remarcă faptul că la timpul inițierii transferului, precum și în cursul
procedurii respective, nu activa organul specializat în evaluarea performanțelor
judecătorilor, dat fiind faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 154 din
05.07.2012 privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor,
publicată în MO nr. 190-192 din 14.09.2012, prematur a fost lichidat Colegiul de
calificare și atestare a judecătorilor.
Or, bunele practici legislative demonstrează că în situații tranzitorii de
succesiune a legilor, organul substituit prin noua lege activează până la data începerii
activității organului similar.
Menționez că din 18 ianuarie 2010 am activat în componența Colegiului de
calificare și atestare a judecătorilor de pe lângă CSM, astfel, în mod miraculos, în
timpul procedurii de eliberare de la CSJ și de transfer la Curtea de Apel Chișinău, a
încetat, înainte de termen, mandatul respectiv.
Totodată, se observă că mandatul Colegiului disciplinar, obținut în același timp
cu cel al Colegiului de calificare și atestare a judecătorilor, nu a fost întrerupt, ci,
dimpotrivă, a continuat până la sfârșitul termenului stabilit prin lege.
Pagina 19 din 44
Aceste coincidențe sunt suspecte, având în vedere că în condiții de inexistență,
de imperfecțiune, de coliziune și de obscuritate a legislaţiei, s-a profitat din plin, fiind
create intenționat condiții prielnice pentru ca procedura menționată să se desfășoare
cu viteză maximă, și respectiv, fiind premeditat evitată evaluarea judecătorilor de
către colegiul specializat.
În atare situație, CSM a defavorizat judecătorul de un drept de care urma să
beneficieze atât prin prisma legii vechi, cât și prin prisma celei noi – dreptul de a fi
evaluat de un organ specializat în cazul în care este supus procedurii de transfer.
În acest context, este discutabilă competența CSM privind evaluarea
judecătorilor, de vreme ce asemenea competență este improprie organului de
autoadministrare judecătorească, cu atât mai mult că acest organ a aprobat, iar la 20
noiembrie 2012 a și aplicat Regulamentul pus la baza soluției adoptate de inițiere a
transferului judecătorilor de la CSJ la instanța ierarhic inferioară.
6. Prin Hotărârea CSM nr. 789/38 din 18 decembrie 2012 s-a respins, ca fiind
nefondată, contestația în anulare a Hotărârii CSM nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012
„Cu privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiție în funcțiile vacante
de judecător în alte instanței judecătorești”.
Contestația menționată a fost examinată în absența mea, fără citare legală, astfel
am fost lipsit, repetat, de drepturile prevăzute de lege.
Hotărârea menționată, pe lângă faptul că nu cuprinde examinarea motivelor
invocate în contestație, conține concluzii eronate: „….Consiliul menționează că, prin
Hotărârea sa nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, unor anume judecători de la Curtea
Supremă de Justiţie, inclusiv domnului Sergiu Furdui, doar li s-a propus să decidă
asupra transferului către alte instanţe judecătorești şi nu s-a decis transferul
propriu-zis, acesta urmând să se desfășoare în alte condiții stabilite de lege.”
Între propunerea de a decide asupra transferului către alte instanţe judecătorești
și desfășurarea transferului propriu-zis nu se întrevede diferență după acțiune, scop și
rezultat, existând o legătura cauzală directă și nemijlocită. Aceste două etape din
cadrul unei proceduri sunt aplicate de unul și același organ administrativ – CSM.
Prin urmare, hotărârea menționată semnalizează probleme de drept cu privire la
legalitate. Or, în cazul dat, am sperat să fiu auzit în calitate de beneficiar al unui
proces echitabil, dar nu să fiu tratat ca un observator pasiv și îndepărtat, în raport cu
un simplu act de voință arbitrară și un aranjament subiectiv dinainte stabilit.
Pagina 20 din 44
al Colegiului penal al CSJ, înaintând propunerea către Parlament pentru numire în
funcția respectivă;
b) Raportul Comisiei juridice, numiri și imunități nr. 247 din 06 februarie 2012,
prin care, în rezultatul examinării Hotărârii CSM nr. 634/44 din 06 decembrie 2011,
s-a hotărât: „A propune legislativului pentru examinare și adoptare proiectul de
Hotărâre a Parlamentului privind numirea domnului Sergiu Furdui în funcție de
vicepreședinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiție, care se anexează la
prezentul raport.”
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 06 februarie 2012 Comisia
juridică, numiri și imunități, a constatat că întrunesc criteriile pentru funcția de
vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ și, în unanimitate, a hotărât să fiu propus
Parlamentului pentru numire în funcția respectivă;
În proiectul Hotărârii adoptate de Comisia juridică, numiri și imunități, publicat
e pe pagina www.parlament.md, la articolul (1) este stipulat: „ Domnul Sergiu Furdui
se numește în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de
Justiție, pe un termen de 4 ani.” . Acest proiect, contrar legislației, nu a fost remis în
Plenul Parlamentului.
Dl Victor Popa, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, m-a informat
că la inițiativa lui M. Poalelungi este sistat procesul legislativ de numire în funcție de
vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ până la reorganizarea instanței supreme.
Astfel, în timpul când în Parlament se afla proiectul Hotărârii privind numirea
mea în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ cu nr. 247 din 06
februarie 2012, CSM care m-a desemnat și m-a propus la această funcție publică,
contrar hotărârilor proprii din 21 iunie 2011 și, respectiv, din 06 decembrie 2011, la
20 noiembrie 2012 m-a transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chișinău.
Până în prezent n-am fost informat și nici nu se cunoaște cum s-a finalizat
procesul legislativ cu privire la numirea mea în funcție de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, înregistrat cu numărul 247 din data de 06.02.2012, autor
Victor Popa, textul inițial 247.2012.ro.pdf, avizat de Comisia juridică, numiri și
imunități.
Culmea este că în timpul când la inițiativa sa a fost sistat procesul legislativ de
numire în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ până la reorganizarea
instanței supreme, M. Poalelungi, profitând de funcțiile exercitate de președinte la
CSJ și de membru al CSM, în ședința din 20 noiembrie 2012, de rând cu alți 7 colegi,
m-a propus spre eliberare din funcție de judecător la CSJ și, respectiv, a votat în acest
sens – un exemplu clasic de aplicare a dublelor standarde ce, de fapt, este
caracteristic și în alte cazuri.
c) Hotărârea CSM nr. 206/14 din 10 aprilie 2012 prin care s-a dispus: „A
exercita interimatul președintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție de
către domnul Sergiu Furdui, vicepreședinte interimar al Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiție, până la ocuparea funcției respective de către succesorul de
competență.”
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 10 aprilie 2012, același CSM,
în unanimitate, a hotărât că întrunesc criteriile pentru interimatul funcției de
Pagina 21 din 44
președinte al Colegiului penal al CSJ, interimat pe care l-am exercitat timp de circa 6
luni.
d) Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 16 iunie 2012 prin care nici
eu, și nici domnul Ion Druță, președintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău,
n-am întrunit numărul necesar pentru accedere în funcție de membru al CSM.
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 16 iunie 2012, în postură de
unicul contracandidat, am întrunit 248 de voturi de încredere din partea judecătorilor,
fiind zădărnicit planul de instaurare în funcție de administrare a sistemului
judecătoresc a favoritului propus de dl M. Poalelungi, președinte CSJ.
Se remarcă că ulterior, nu a mai fost convocată Adunarea Generală a
Judecătorilor în vederea examinării chestiunii respective, astfel vacanța unui membru
al CSM s-a menținut până la expirarea mandatului.
e) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 de vreme ce, în calitate de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, în februarie 2012 am expus propriul punct de vedere asupra
sistemului de jurisdicție penală, propunând soluții de simplificare și de eficientizare a
procedurilor penale – obiectiv indicat în Planul de acțiuni pentru implementarea
Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016 (vezi: cartea
„Probleme de drept și soluții în opinia separată a judecătorului”,; articolul „Opinie
cu privire la Codul de procedură penală: probleme și soluții” Chișinău, 2012;
Revista INJ, nr. 2, 2013, pag. 43-48).
Potrivit opiniei, de altfel unica din rândul judecătorilor, reducerea statelor de
judecători la Colegiul Penal al CSJ trebuia efectuată doar în cazul în care se
intervenea în sistemul căilor de atac în procesul penal, sub aspectul că se reducea
judecarea recursurilor ordinare, accentul fiind pus pe calea extraordinară de atac.
Altfel spus, reorganizarea Colegiului penal al CSJ era contraindicată atât timp
cât se păstra sistemul jurisdicțional penal existent.
f) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 01 septembrie 2010, ca
judecător și membri al Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor, am
prezentat CSM-lui sugestiile și propunerile privind modificarea și completarea unor
acte normative ce reglementează activitatea Colegiului de calificare și atestare a
judecătorilor, „îndrăznind” să critic Regulamentul privind modul de organizare și
desfășurare a examenului de capacitate, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 319/13 din
11 octombrie 2007 (vezi culegerea „Probleme de drept și soluții din activitatea
judecătorească”, Sergiu Furdui, Chișinău, 2012, pag. 23-37).
Amintim că procedura veche de susținere a examenului de capacitate sau de
atestare – o procedură sofisticată și netransparentă, genera situații de umilință și de
incertitudine, de vreme ce judecătorul era impus să răspundă imediat, fără pregătire și
fără a consulta actele legislative, la fiecare din cele 5 întrebări din bilet, iar subiectele
de evaluare nici nu erau publicate, fiind tăinuite.
Exprimând punctul de vedere, m-am pronunțat împotriva cultului personalității
și dominației asupra procesului de evaluare a judecătorilor; divizării judecătorilor
prin evaluări diferențiate și părtinitoare; tratamentului stresant și umilitor aplicat în
cadrul procedurii de evaluare profesională, etc..
Pagina 22 din 44
Prin urmare, se observă că la soluționarea chestiunii „Cu privire la transferul
judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător în alte
instanţe judecătorești” nu s-a ținut seama de prestația mea în cadrul Colegiului de
calificare şi atestare a judecătorilor, precum și de modesta contribuție la promovarea
noului cadru normativ ce reglementează evaluarea capacităților profesionale a
judecătorului.
g) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce în perioada statalității R.
Moldova sunt primul judecător care a susținut teza de doctorat și, respectiv, cărui i-a
fost conferit titlul ştiinţific de doctor în drept și gradul ştiinţifico-didactic de
conferențiar universitar în drept public.
Menționez că titlul și gradul enunțat sunt acoperire cu activitatea didactică la
facultatea de drept a USM și la INJ, precum și cu lucrări practico-științifice valoroase
în număr de circa 140.
În publicațiile elaborate, precum și în luările de cuvânt la adunările
judecătorilor, la diferite întruniri practico-științifice, permanent am abordat probleme
de drept stringente cu care se confrunta jurisprudența și doctrina, propunând soluțiile
de rezolvare.
k) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 de vreme ce opiniile separate expuse la darea
hotărârilor judecătorești, inclusiv și la adoptarea hotărârilor Plenului CSJ, promovau
libertatea gândirii proprii și dreptul judecătorului la opinie personală, neacceptând
principiul „centralismul democratic”, sorgintea ideologiei altoite pe timpuri când M.
Poalelungi, N. Corochi, precum și alți „reformatori ai justiției”, fluturau cu carnetul
de „membru al p.c.u.s.”.
În consecință, ața numita concluzie desprinsă din Hotărârea CSM din 20
noiembrie 2012, precum că „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, este
nemotivată și eronată.
Pagina 24 din 44
10. După înlăturarea din funcție de judecător,vice președinte al Colegiului Penal
al CSJ și, respectiv, transferul la Curtea de Apel Chișinău, acțiunile de intimidare nu
au încetat, ci, pentru a justifica fărădelegile comise, au continuat în stilul caracteristic
unor practici regretabile.
a) La 09 ianuarie 2013, imediat după instalarea în noua funcție, prin scrisoarea
nr. 18 m/i, semnată de președintele CSM, Nichifor Corochii, am fost informat că
„…prin Hotărârea nr. 823/39 CSM din 20 decembrie 2012 s-a dispus verificarea
suplimentară în privința Dumneavoastră.”
Astfel, fără să fiu invitat la ședința CSM din 20 decembrie 2012 și, respectiv,
fără să fiu ascultat, nemaivorbind să-mi fie solicitată opinia, înainte cu 6 zile de la
eliberarea de la CSJ, am fost supus acestei proceduri stresante, chiar dacă anterior (21
iunie 2011 – 06 februarie 2012) am fost supus verificării în calitate de candidat la
funcția de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, pe care am susținut-o cu succes.
În martie 2013, am fost informat că verificarea suplimentară este sistată din
motivul că nu s-au confirmat în privința mea informații privind „implicarea
magistraților CSJ la soluționarea dubioasă a unor litigii judecătorești”, parvenite de la
SIS, în care nu se indica nici o cauză judecată de mine.
Subliniem că această stranie verificare s-a dispus la scurt timp după verificarea
ordinară la funcția de vicepreședinte al Colegiului penal care a decurs 5 luni și 15
zile.
Pentru comparație, reamintim procedura din iulie 2005 privind numirea lui M.
Poalelungi în funcție de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil şi de
contencios administrativ,. Această procedură s-a efectuat rapid și netransparent,
înainte cu 8 luni până la demisia onorabilă în legătură cu atingerea plafonului de
vârstă a vicepreședintelui CSJ, președinte al Colegiului civil şi de contencios
administrativ, Excelența sa, Decan al Autorității Judecătorești dl Vasile Pascari care
se bucura de autoritate binemeritată și stimă deosebită în sistemul judecătoresc.
Se observă că această schimbarea la CSJ s-a produs după Alegerile
parlamentare din 06 martie 2005, scrutin electoral asigurat de CEC din care făcea
parte și M. Poalelungi. Totodată, la acel timp, funcția de vicepreședinte al CSJ,
președinte al Colegiului penal era exercitată prin interimat dar, spre deosebire de
funcția ocupată de M. Poalelungi, nu s-a intervenit.
b) Alt caz, similar, a intervenit la scurt timp, după ce „a eșuat” verificarea
suplimentară menționată, scopul fiind, același, de a mă persecuta și a mă înfrânge.
La 03 iulie 2013 a fost intentată o procedură disciplinară în care , sub pretextul
că deciziei Colegiului penal al CSJ din 26 decembrie 2012 a fost emisă prin
„încălcarea normelor imperative ale legislației ce constituie abatere disciplinară”.
Conform Hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă CSM nr. 38 din 06
septembrie 2013 a fost sistată procedura disciplinară nominalizată în temeiul
netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară.
Din motivarea hotărârii menționate, rezultă că soluția dată de instanța de recurs
a cărui complet l-am prezidat, de altfel, unica posibilă în speță, pe lângă faptul că este
legală și întemeiată, este aplicată fără echivoc în jurisprudența națională, fapt
menționat în mod expres: „Curtea Supremă de Justiție, în acest sens, menține o
practică unitară, care rezultă și din explicațiile date la pct. 36 din Hotărârea
Plenului CSJ al RM din 30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în
Pagina 25 din 44
cauzele penale”, potrivit cărora „Nu sunt supuse căilor de atac următoarele decizii:
- prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;…”
Prin urmare, o minimă atitudine profesională ar fi exclus pornirea acestei
proceduri disciplinare, vădit nefondată.
c) În context, relevante sunt și cazurile de înlăturare din Consiliul Ştiinţific
Consultativ de pe lângă CSJ, precum și de la INJ.
Cu privire la cel din urmă caz, expunem opinia într-un articol separat care se
regăsește sub nr. 9 în această carte.
Șirul cazurilor menționate, spre regret, nu este exhaustiv, însă, manifestând
ponderabilitate, toleranță și indulgență, pentru a trece cu tărie și demnitate ceea ce
denumim cumpănă profesională, nu merită înșiruirea în continuare, subliniind doar că
aceste cazuri nefericite din cariera judecătorească sunt în legătură cauzală directă cu
înlăturarea arbitrară, selectivă și forțată de la CSJ.
12. Străbătând calea înapoi spre ziua de azi, cazurile relevate nu numai au știrbit
din fericirea unei soartă de om și nu numai au vitregit un destin de judecător, dar, cu
siguranță, m-au făcut mai puternic și mai încrezător în forțele proprii.
Ca cetățean ce împărtășește valorile creștine, nu port ură ori animozitate sau sete
de răzbunare ori de revanșism.
În cazurile de grea cumpănă am avut norocul să fiu înconjurat de multă lume
bună și receptivă, motiv pentru care exprim sincere mulțumiri colegilor de serviciu,
prietenilor, rudelor, altor persoane de bună-credință care m-au sprijinit și m-au
încurajat să rezist pentru a continua activitatea de judecător și savant.
În context, încurajatoare au fost opiniile unor personalități notorii din domeniul
dreptului: Nicolae Eșanu, Pavel Midrigan, Ion Dron și alții care, public, s-au expus
critic asupra cazului de eliberare de la CSJ și de transfer la Curtea de Apel Chișinău.
Pagina 26 din 44
O poziție echidistantă și obiectivă privind reflectarea cazului menționat s-a
observat și la unele posturi de televiziune, precum și în alte surse mass-media.
Încurajările venite și suportul moral acordat, dragostea și devotamentul față de
profesia exercitată, mi-au întărit voința și convingerea de a rezista la provocările
timpului pe care-l parcurge sistemul judecătoresc.
Închei pe o notă optimistă, astfel încât gândurile mele se îndreaptă la
nemuritoarea „Rugă albă”: „Curăță-ne, Doamne casa și masa, și duhul, și trupul de
toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile…” – o capodoperă și
nestemată perlă din tezaurul culturii naționale, dăruită de Ion Druță, scriitor,
dramaturg, academician, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în
domeniul Literaturii pe anul 2008.
Pagina 27 din 44
tragedia activității judecătorești, sunt acțiunile ilegale, metodele inadecvate și
mijloacele nedemne utilizate în cazurile menționate.
La fel, este dureros să vezi cum timp de 8 ani a fost ratată o șansă uriașă de a
realiza reforme autentice în sectorul Justiției, aceste fiind mimate, în mare parte, de
cei care s-au autointitulat ca „reformatori ai justiției”.
Grav este că în această perioadă importantă pentru edificarea statului de drept –
R. Moldova, în sistemul judecătoresc a fost pusă baza „unei caste de judecători” care
au divizat sistemul judecătoresc în „ai noștri” și în „nu ai noștri”, instaurând un regim
autoritar și dictatorial în unele instanțe judecătorești.
Un exemplu elocvent, în acest sens, este cazul privind reorganizarea CSJ – caz
elucidat în articolul următor.
Pagina 28 din 44
3. Opinie cu privire la reorganizarea Curții Supreme de Justiție, operată
prin Legea nr. 153 din 5 iulie 2012
Legea nr. 153 din 5 iulie 2012 privind modificarea şi completarea unor acte
legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31 august 2012, printre alte
intervenții legislative operate, a stabilit 504 posturi de judecător pentru toate
instanțele judecătorești din Republica Moldova, fiind reorganizată numai una – CSJ,
prin reducerea de la 49 la 33 de posturi de judecător.
Această reorganizare instituțională a influențat substanțial anumite procese în
cadrul sistemului judecătoresc, de aceea se consideră o etapă istorică distinctă de
funcționare a sistemului respectiv, perioada de referință fiind: iulie 2012 – martie
2018.
Pagina 30 din 44
e) Pe de altă parte, „principala realizare” a „arhitectorului” reorganizării CSJ a
fost înlăturarea selectivă, arbitrară și forțată a judecătorilor incomozi, precum și
„disciplinarea și responsabilizarea” celorlalți rămași, fiind promovată cultura
ierarhiei nomenclaturiste.
Procedând în asemenea mod, a fost revigorat odiosul citat latin „Divide et
impera”, cunoscut in română ca: „dezbină si stăpânește”, precum și monstruoasa
expresie stalinistă: „nu-i omul, nu-i problema”.
Prin urmare, reorganizarea CSJ pare a fi subestimată, dat fiind faptul că ce-i
influenți, abuzând de funcția în care s-au pomenit datorită unor împrejurări de
conjunctură, au alunecat pe terenul reformei judiciare, fiind evidentă criza acută de
mentalitate civilizată și nivelul scăzut de etică profesională, precum și lipsa de idei
avansate și acțiuni eficiente.
Procedând în asemenea mod, a fost ratată o șansă excepțională de îmbunătățire a
activității CSJ și, respectiv, de consolidare a actului de justiție.
f) În context, sub pragul semnificației, de rând cu reorganizarea CSJ, se atribuie
și alte acțiuni similare:
- lichidarea instanțelor judecătorești specializate în cauzele economice și
comerciale, inclusiv și comasarea Colegiului economic al CSJ, acțiuni care au afectat
calitatea actului de justiție în cauzele respective.
Lichidarea instanțelor specializate ca o metodă de luptă cu corupția din sistemul
judecătoresc, prin definiție, nu poate fi o măsură adecvată, de aceea, cel mai probabil,
s-a urmărit scopul de a concentra influența în cauzele economice și comerciale,
precum și s-a țintit în cariera profesională a judecătorilor incomozi din aceste
instanțe;
- lichidarea Curții de Apel Bender, precum și transferarea Judecătoriei Ungheni
din circumscripția Curții de Apel Bălți în circumscripția Curții de Apel Chișinău,
acțiuni care au determinat sarcina disproporționat de mare a Curții de Apel Chișinău
în raport cu celelalte curți de apel.
Lichidarea Curții de Apel Bender a lăsat impresia că de fapt, scopul urmărit a
fost centralizarea competențelor într-o singură instanță de apel, precum și înlăturarea
judecătorilor instanței lichidate, așa cum s-a procedat și în cazul reorganizării CSJ,
dar nu eficientizarea hărții judiciare, după cum s-a declarat.
Or, este inexplicabilă logica și oportunitatea acestei acțiuni, după ce au fost
investite mijloace enorme financiare și intelectuale în crearea și funcționarea Curții
de Apel Bender, cu sediul în orașul Căușeni. Mai mult, pare contrară, în principal,
intereselor legitime ale persoanele participante în procesele de judecată, cu viza de
reședință din această circumscripție, de vreme ce au fost îndepărtate silit de la actul
de justiție, fiind nevoite să suporte cheltuieli suplimentare pentru a parcurge o cale cu
mult mai anevoioasă și mai costisitoare în cazul în care sunt citați la Curtea de Apel
Chișinău.
Transferarea Judecătoriei Ungheni, la fel, pare a fi nejustificată, de vreme ce a
complicat procesele de judecată deja stabilite, precum și a introdus o stare de
incertitudine în rândul părților participante la aceste procese, precum și a creat
impedimente majore pentru justițiabili de a se prezenta la Curtea de Apel Chișinău.
Pagina 31 din 44
La fel, aceste acțiuni au mărit semnificativ volumul de lucru a judecătorilor
Curții de Apel Chișinău, care și așa era cu mult mai mare în raport cu celelalte curți
de apel.
Prin urmare, acțiunile enunțate, pretinse a fi „realizări ale reformei judiciare”,
înclină spre decădere și degradare.
g) În această ordine de idei, n-au atins obiectivele preconizate unele acțiuni
benefice activității judecătorești desfășurate de CSJ în perioada de referință, cum ar
fi:
- elaborarea culegerilor de modele de acte procedurale. Însă unele lucrări conțin
proiecte de hotărâri judecătorești irelevante sau depășite – concluzii expuse în Opinia
cu privire la lucrarea „Modele de acte judecătorești în procesul contravențional”
remisă pentru publicare la Revista INJ și la revista Studii juridice universitare, ULIM;
- implementarea activității practico-științifică a judecătorului prin atragerea, de
rând cu savanții, la elaborarea manualelor de specialitate, a altor surse necesare
pentru perfecționarea și îmbunătățirea actului de justiție. Însă, în aceste manuale, de
regulă, domină conținutul teoretic, fiind resimțit în mare parte aportul doctrinar, și
mai puțin, cel jurisprudențial;
- perfecționarea mecanismului de unificare a practicii judecătorești prin
elaborarea Recomandării CSJ cu privire la rezolvarea problemei de drept sesizate.
Însă, asemenea act procedural nu este prevăzut de legea procesual-penală.
Pagina 33 din 44
Președinte la CSJ, dl Mihail Poalelungi, a promis că „nu vor interveni schimbări în
componența CSJ”.
Promisiunea enunțată nu a fost respectă, însă culmea ipocriziei este că eliberarea
judecătorilor CSJ și transferul acestora la Curtea de Apel Chișinău a fost raportată ca
„una din cele mai importante acțiunii de reformă judiciară”.
Prin urmare, pretinșii „reformatori ai justiției” au confirmat proverbul popular: „
Lupul părul își schimbă, dar năravul – ba.”
Pagina 37 din 44
- „[...] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din
articolul 25 alineatul (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii;
- „b) verifică legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în
cazurile prevăzute de lege” din articolul 10 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.”
Se observă că textele de lege menționate au fost aprobate la circa două luni după
ce M. Poalelungi a reluat efectiv funcția de președinte la CSJ și, respectiv, au fost
declarate neconstituționale după două luni de la părăsirea acestuia a sistemului
judecătoresc.
Pagina 38 din 44
Asemenea soluții și motivări, șablonizate și unilateral dimensionate, au fost
utilizate și în alte cauze de categorie similară.
Or, pentru asemenea procedură îngustă cu soluție prefabricată, era nevoie de
inventat un Colegiu (fără denumire), în componență de tocmai 9 judecători ai CSJ,
selectați din ambele colegii specializate de către președintele instanței supreme?
Procedura de examinare a contestației împotriva hotărârii CSM, precum și
modul de redactare a hotărârii judecătorești, bazat pe un schematism şi o fixitate în
soluționare, pare să ascundă o influentă și/sau un interes corporativ.
De aceea, fără putință de tăgadă, datorită acestor soluții depășite, se impun a fi
revăzute hotărârile ce par a fi afectate de un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente.
La fel, există premise obiective și spații largi pentru cercetări practico-științifice
cu privire la procedura aplicată la judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor CSM.
Din această perspectivă, propun includerea în programul de instruire continuă în
cadrul INJ a tematicii cu privire la procedura de examinare a contestației împotriva
hotărârii CSM, și tot în această ordine de idei, să fie organizată o masă rotundă la
care să fie dezbătute problemele de drept legate de consecințele aplicării procedurii
respective, recunoscute neconstituționale.
8. Perioada de referință s-a manifestat și prin alte acțiuni nefaste abătute asupra
sistemului judecătoresc, manifestate prin:
a) procedurile de numire în funcțiile administrative în baza unor concursuri
formale sau fără alternativă sau cazuri de tergiversare a acestor concursuri;
- de numire a judecătorilor la CSJ din rândul celor care activează în judecătorii,
adică fără experiență de judecător la curtea de apel, precum și celor cu un punctaj mai
mic de evaluare profesională;
- de desemnare a judecătorilor la CC din partea CSM a persoanelor care nu au
activat în sistemul judecătoresc;
- de numire în funcție de director INJ a persoanei care nu este judecător sau
procuror.
Procedând în asemenea mod, au fost devalorizate principiile și criteriile bazate
pe profesionalism, meritocrație și integritate.
În atare situație, în sistemul judecătoresc a fost instaurată neîncrederea și apatia
față de dreptul la carieră profesională a judecătorului, fiind descurajate: activismul,
gândirea liberă, pluralismul și opinia independentă în raport cu cea a nomenclaturii
judecătorești;
b) cultul fricii ridicat la rang de normalitate, or pretutindeni persista sentimentul
pentru declanșarea neîntemeiată a procedurii de tragere la răspundere juridică a
judecătorului, soldată cu demisie forțată sau cu sancționare disciplinară, sau cu
pornirea procesului penal, etc..
În această perioadă s-au mărit esențial numărul cazurilor de intentare a
procedurilor disciplinare, precum și a cazurilor de pornire a proceselor penale în
privința judecătorilor, dintre care un număr impunător – 17, au fost pornite în baza
articolului 307 Cod penal care prevede ”pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri
sau hotărâri contrare legii”.
Pagina 39 din 44
Se remarcă că trei cauze penale în privința judecătorilor Domnica Manole,
Gheorghe Balan și Dorin Munteanu se regăsesc în Declarația și în Raportul Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care indică o listă de dosare de
suspiciuni de urmărire penală abuzivă, selectivă și motivate politic a unor persoane
din R. Moldova.
În septembrie 2016, în atenția publică a fost prezentat un caz penal privind
presupusa implicare a 16 judecători în activitatea de spălare a zeci de miliarde de
dolari americani de la băncile rusești în cadrul schemei „ Laundromatul rusesc”. Deși
încă din anul 2012, fusese lansate informații publice despre hotărâri judecătorești
privind datoriile false în proporții deosebit de mari, se pare că nu a fost întreprinsă
nici o măsură eficientă până în toamna anului 2016 pentru a stopa această practică
judiciară supusă criticii.
Este inexplicabilă reacția întârziată a CSJ ca instanță supremă ce asigură
aplicarea uniformă și unitară a legislației. Cu atât mai mult, că începând cu anul 2013,
președintele CSJ M. Poalelungi convoca săptămânal președinții instanțelor
judecătorești din Chișinău în ședințe operative pe chestiuni judiciare, iar la 06 august
2013 a solicitat tuturor instanțelor judecătorești să prezinte la începutul lunii
septembrie rapoartele privind activitatea fiecărui judecător în parte.
În cazul în care se intervenea prompt la faza inițială și respectiv, se corectau
soluțiile defectuoase cât mai rapid în cauzele menționate, nu era implicat atât de
profund actul de justiție în schema nominalizată, și respectiv, se evita urmărirea
penală, inclusiv arestările preventive în privința unor judecători care au pronunțat
hotărârile în aceste cauze de rezonanță socială.
În acest context, pare straniu că nu s-a emis un aviz consultativ cu privire la
modul de interpretare și aplicare a prevederilor legii în cauzele civile privind datoriile
în proporții deosebit de mari, or potrivit articolului 122 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, CSJ dispunea de asemenea posibilitate, chiar și din oficiu.
c) În perioada de referință, s-au evidențiat și alte acțiuni ce depășesc sfera
justiției, fiind acoperite cu pretexte de reformă judiciară, cum ar fi:
- retrocedarea terenului din strada Alexei Mateevici, nr.85, municipiul Chișinău,
alocat prin hotărâre de Guvern și, respectiv, de Parlament, pentru construcția noului
sediu modern al CSJ, astfel, în continuare, sunt dislocate în locuri separate colegiile
specializate ale instanței supreme;
- vânzarea-cumpărarea de la un agent privat a unui hotel reamenajat în sediul
CSM;
- dirijarea sau coordonarea lucrărilor de reparație și/sau de construcție a sediilor
unor instanțe judecătorești sau a anexelor la acestea;
- desemnarea agențiilor private la paza și securitatea sediilor instanțelor
judecătorești,înlocuind nemotivat agențiile de stat specializate etc.
Mijloacele de expresie, de organizare și de funcționare utilizate în cadrul acestor
acțiuni reprezintă riscuri sporite referitoare la imaginea sistemului judecătoresc. Or,
asemenea activitate extrajudiciară înfăptuită de judecător sau cu concursul acestuia,
este sub limita activității judecătorești, ba chiar incompatibilă principiilor, valorilor și
dezideratelor justiției.
Altfel spus, activitatea judecătorească presupune înfăptuirea actului de justiție de
o persoană calificată, competentă, independentă și integră, motiv pentru care nu
Pagina 40 din 44
acceptă simultan și desfășurarea activităților economice, cu calități de: „gospodar”;
„atotștiutor”; „atotputernic”; „de neînlocuit”, etc.
Pagina 41 din 44
4. Considerente și precizări cu privire la demisia din funcție de judecător
3. Conform Decretului nr. 51-09 din 23 martie 2021, semnat de doamna Maia
Sandu, Președintele Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial din 26 martie
2021, în temeiul articolelor 25 alin. (1), lit. a) și 26 din Legea cu privire la statutul
judecătorului sunt eliberat din funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Pagina 42 din 44
Altfel spus, se impunea concediul medical sau cel din cont propriu, însă această
soluție temporară nu rezolva problemele organizaționale menționate, dar dimpotrivă
le acutiza.
În atare situație complicată, demisia pare a fi soluția optimală care ar permite
sistarea repartizării dosarelor noi parvenite în instanță și deblocarea procedurilor de
redistribuire a dosarelor stocate, precum și reluarea și continuarea judecării cauzelor
penale de completele de judecată în care am fost desemnat.
Acordând prioritate drepturilor și intereselor legitime ale justițialilor la un
proces echitabil în vederea judecării cauzelor în termen rezonabil am identificat
demisia din funcție de judecător, deși, recunosc, a fost o alegere grea.
Sunt conștient că demisia în cauză este prematură și justifică criticile
constructive, însă, la moment, conștiința civică și atitudinea profesională dictează
această soluție neordinară, dar necesară pentru înfăptuirea actului de justiție și, în
consecință, pentru buna – funcționare a Curții de Apel Chișinău.
Pagina 43 din 44
persoanelor participante la procesul de judecată: inculpații, părțile vătămate, martorii,
avocații, procurorii, etc.
Procedura generală privind judecarea cauzelor penale și contravenționale în
condițiile stării de urgență este anevoioasă și ineficientă, cauzând costuri morale și
materiale enorme odată ce pandemia generează pericole reale a sănătății și vieții
persoanei, precum și impedimente în activitatea normală a instanței de judecată.
9. Demisia onorată din funcție de judecător este începutul unei noi etape din
cariera profesională, călăuzitoare fiind celebrele versuri scrise de poetul englez,
laureatul Premiului Nobel în domeniul Literaturii, ediția 1907, Rudyard Kipling (n.
30.12.1865 – d. 18 ianuarie 1936):
„Să știi să crezi când alții te înșală,
Să te ridici când alții te doboară,
Să poți păstra, când alții vor s-alunge,
Să râzi, chiar dacă sufletul îți plânge,
Și cald tu să rămâi, chiar dacă afară ninge.
ACEASTA-I ARTA DE-A ÎNVINGE!”
18 martie 2021
Pagina 44 din 44