Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
000016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZĂRNEŞTI
JUDEŢUL BRAŞOV
DOSAR NR. 901/338/2017
Î N C H E I E R E A NR. 16
Şedinţa Camerei de consiliu din 20.03.2017
Instanţa constituită din:
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: LORENA MARIA DOBRII
GREFIER: GAGU ELENA – ALINA
Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.03.2017 sub nr.
901/338/2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești a solicitat să se dispună arestarea
preventivă a inculpatului Draghia Viorel Marian, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de
viol, prevăzută de art. 218 alin. 1, cu aplic. Art. 41 alin. 1 CP.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 14.03.2017, în jurul orei 17:30, persoana vătămată
CATRINESCU MARIA IULIANA, care se află în imposibilitatea de a își exprima voinţa,
fiind încadrata în grad de handicap accentuat, a fost violata de inculpatul Draghia Viorel
Marian, într-o anexa a locuinţei aparţinând lui Ghica Elena Florita, situată in Com. Bran, str.
Iancu Gontea, nr. 35, jud. Braşov.
Inculpatul nu a fost reţinut în cauză.
Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărnești din data de 14.03.2017, s-
a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de viol, faptă prev. şi ped.
de art. 218 alin. 1 CP. Prin ordonanța din data de 15.03.2017, s-a dispus efectuarea in
continuare a urmăririi penale față de suspectul DRĂGHIA VIOREL MARIAN pentru
săvârşirea infracţiunii de viol, faptă prev. şi ped. de art. 218 alin. 1 CP, iar prin ordonanța din
data de 17.03.2017, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul
Draghia Viorel Marian pentru infracţiunea reţinuta în sarcina sa.
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi
constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. (1) CPP, că în cauză sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a
inculpatului.
Astfel, potrivit art. 202 alin. (1) CPP, „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există
probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o
infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al
împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la
judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 CPP, “orice măsură preventivă trebuie să fie
proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară
pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, conform art. 223 alin. (1) CPP, „măsura arestării preventive poate fi
luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, ... numai dacă
din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una
dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau
de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor
ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de
probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o
înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva
sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi
infracţiuni.”
Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate
fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune
intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau
moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi
alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane,
acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire
de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune
săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a
modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care
acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana
acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări
de pericol pentru ordinea publică.”
Analizând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi
apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite toate condițiile pentru luarea măsurii arestării
preventive a inculpatului Draghia Viorel Marian.
În primul rând, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a
săvârșit infracțiunea de viol asupra persoanei vătămate CATRINESCU MARIA IULIANA.
Astfel, din declarațiile coroborate ale mamei persoanei vătămate Catrinescu Gabriela
și ale martorei Catrinescu Larisa Viorica, rezultă că, la data de 14.03.2017, în jurul orei
17.30, inculpatul și persoana vătămată au întreținut relații sexuale într-un atelier din
gospodăria familiei Ghica Dorin, din Com. Bran, sat Şimon, str. Iancu Gonţea, nr. 349, jud.
Braşov, unde inculpatul desfăşura activităţi ca îngrijitor de animale (f. 56-59 dup). De
asemenea, martora Vasii Vasilica Sanda a menţionat faptul că nu i-a văzut efectiv pe cei doi
întreţinând relaţii sexuale, dar a observat că persoana vătămată Catrinescu Maria Iuliana se
îmbrăca în atelier, unde se afla şi Draghia Viorel Marian (f. 60-61 dup).
În urma examinării medicale a persoanei vătămate, prin raportul de expertiza medico-
legala 563/E/15.03.2017 al SML Brașov (f. 32) s-a reținut că aceasta prezintă o deflorare
veche a cărei dată de producere nu mai poate fi apreciată, că prezintă o excoriaţie la nivelul
organelor genitale externe, care s-a putut produce prin zgâriere cu corp dur, posibil la data
de 14.03.2017 şi pentru care nu necesită îngrijiri medicale. În recoltatul vaginal nu s-a
evidenţiat prezenţa de spermatozoizi.
Cu privire la atitudinea inculpatului, judecătorul reține că acesta, fiind audiat atât în
calitate de suspect, cât şi de inculpat, nu a recunoscut comiterea faptei, precizând că la acea
dată persoana vătămată a intrat singură la el în curte, iar acesta, dându-şi seama că este
bolnavă psihic, a îmbrâncit-o şi a încercat să o scoată afară din curte, negând că ar fi intrat cu
aceasta în grajd sau în atelierul de scule (f. 44-45, 47-52).
Inculpatul a fost prezentat Serviciului Criminalistic Braşov, unde a fost testat cu
aparatul poligraf, rezultatul fiind acela că, în cazul subiectului Draghia Viorel Marian, au fost
identificate reactivităţi specifice şi definitorii pentru comportamentul simulat la toate
întrebările relevante cauzei (f. 67-71 dup).
Cât privește capacitatea persoanei vătămate de a își exprima voința în mod liber și
conștient, din raportul de expertiza medico-legala psihiatrică nr 577/E /16.03.2017 al SML
Brașov, rezultă că persoana vătămată are diagnosticul de întârziere mentală medie cu tulburări
de comportament, IQ 48 și că nu putea să-şi dea consimţământul privind consumarea unui act
sexual şi nu putea realiza consecinţele şi implicaţiile acceptării consumării actului sexual la
data de 14.03.2017 (nu a avut discernământ). S-a mai reținut prin acest raport că persoana
vătămată nu a realizat şi nu realizează consecinţele şi, implicit, acceptarea consumării actului
sexual cu persoane de sex masculin. S-a conchis că nu poate lua decizia privind actul sexual
(f. 34-35).
Totodată, judecătorul constată că persoana vătămată este încadrată în grad de handicap
accentuat (f. 74 dup).
În al doilea rând, judecătorul de drepturi și libertăți reține că măsură preventivă a
restului este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi necesară pentru
realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia – prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni
și înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
În concret, inculpatul este acuzat de săvârșirea unei fapte grave, împotriva vieții
sexuale și care are ca subiect pasiv o persoană lipsită de discernământ. Comportamentul
perturbant, bizar al persoanei vătămate reiese în mod evident, după cum s-a reținut în raportul
de expertiză medico-legală psihiatrică.
Totodată, astfel cum reiese din fișa de cazier judiciar a inculpatului, acesta are o
bogată antecedență infracțională, ultima dată fiind eliberat condiționat la data de 25.04.2014,
cu un rest rămas de executat de 487 de zile.
Nu în ultimul rând, judecătorul ține seama de atitudinea de negare a inculpatului, care
nu îți asumă săvârșirea faptei și care se arată, totuși, dispus să îi achite persoanei vătămate o
sumă de bani pentru a îți retrage acuzațiile.
În al treilea rând, judecătorul constată că infracțiunea de care este acuzat inculpatul se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, fiind respectată astfel condiția obiectivă impusă de
prevederile art. 223 alin. 2 CPP.
Cât privește condiția ca privarea sa de libertate să fie necesară pentru înlăturarea unei
stări de pericol pentru ordinea publică, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a
circumstanţelor de comitere a acesteia, a antecedentelor penale, rezultă fără putere de tăgadă
că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În concret, lăsarea inculpatului în libertate ar crea un sentiment de nesiguranţă în
cadrul comunităţii mici din care inculpatul face parte, generat de gravitatea faptei care i se
impută și modalitatea de comitere a acesteia.
Totodată, faptul că inculpatul este recidivist constituie un important aspect de luat în
seamă, întrucât persistența infracțională denotă că acesta nu conștientizează că trebuie să
respecte normele de drept și să facă eforturi pentru reintegrarea socială. Astfel, lăsarea
inculpatului în libertate ar deschide chiar posibilitatea de a săvârși noi infracțiuni, ceea ce nu
poate fi permis, iar scopul măsurii arestului preventiv, în acest caz, este tocmai de a se preveni
săvârşirea unei alte infracţiuni.
În ultimul rând, judecătorul reține că, în lumina considerentelor anterior expuse,
măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului și nu
există nicio cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.
Cât privește solicitarea apărătorului din oficiu al inculpatului de luare a măsurii
controlului judiciar, judecătorul reține că această măsură restrictivă de libertate ar fi
insuficientă în cauză, dată fiind gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul și situația
specială în care se află persoana vătămată, precum și faptul că inculpatul nu are domiciliul în
jud. Brașov, ci în jud. Buzău, ceea ce ar îngreuna cercetările în cauză.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 202 CPP, art. 223 alin. (2) CPP şi art. 226
CPP, va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărnești şi va dispune
arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, de la 20.03.2017 la 18.04.2017
inclusiv.
În baza art.275 alin. (3) CPP, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în
sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din
fondurile Ministerului Justiţiei.