Orice cercetare științifică presupune utilizarea unor anumite metode, adică un ansamblu

de proceduri, reguli, uzanțe cu ajutorul cărora se descifrează sensurile obiectului de cunoaștere .

Cuvântul metodă provine din grecescul „methodos” care înseamnă „după calea” și care
reprezintă un ansamblu de operaţii raţionale pentru efectuarea unui lucru.
Termenul metoda are doua sensuri:

În sens larg – acesta înseamna un proces de cunoaștere care include mai multe mijloace,
cum ar fi metoda analizei teoretice, care include în conținutul său sinteza, abstractizarea,
generalizarea, etc.

În sens restrâns - metoda înseamnă mijloace ale unei discipline, domeniul științific.
De exemplu: în drept metoda observatiei, metoda anchetei, experimentul e.t.c.

În procesul interpretării, se folosesc o serie de metode și procedee având drept scop

distingerea sensului exact al normei juridice, sfera sa de aplicare, efectele, finalitatea urmărită și
valorile pe care le ocrotește.
Metodele de interpretare a normelor juridice constau în construcţii logice, metode de
lucru și principii generale, care au fost acceptate, în practica organelor de aplicare a legii, ca
mijloace pentru identificarea voinţei legiuitorului, a sensului exact al normei juridice, câmpul său
de aplicare, conţinutul și finalitatea normei juridice interpretate. O regulă consacrată este, de
altfel, că orice interpretare trebuie să se facă subiectum materiam, adică în conformitate cu cadrul
în care este pusă dispoziţia respectivă, cu instituţia juridică și ramura de drept unde aceasta se
găsește. Indiferent de subiectul care face interpretarea și de rezultatul la care se ajunge, pentru
interpretarea normelor juridice este necesar de a apela la anumite metode, care ar face înţelesul
nomei juridice atribuite de legiuitor. Din perspectiva teoriei generale a dreptului, deosebim
următoarele metode: metoda gramaticală, metoda sistematică, metoda istorică, metoda logică și
metoda bazată pe analogie.
Metoda de cercetare a dreptului vizează culegerea și analiza informațiilor juridice pentru
a înțelege structurile și tendințele în drept. Aceasta poate include studiul legilor, jurisprudenței
sau analiza unor aspecte specifice ale sistemului legal.
O bună cunoaştere, explicare şi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamă o
metodologie corespunzătoare în baza căreia să se realizeze o înţelegere ştiinţifică a mecanismului
acţiunii sociale a dreptului, a funcţiilor lui, a esenţei conţinutului şi formei sale, a legăturilor sale
multiple cu societatea. Deși există o diversitate de procedee de interpretare a normelor juridice, a
izvoarelor formale de drept, acestea au particularităţi distincte, fapt ce demonstrează existenţa
unei metodologii a interpretării
În esență, metodologia de cercetare științifică stabilește un cadru general pentru
abordarea științifică a subiectelor juridice, în timp ce metoda de interpretare se referă la aplicarea
normelor juridice, iar metoda de cercetare a dreptului implică explorarea și înțelegerea
contextului juridic.
Concluzionînd cele descrise desprindem că studiul metodelor de cercetare în domeniul
știintelor juridice, a valorii lor euristice revine teoriei dreptului. Aceasta nu elimină însă
posibilitatea ca și celelalte ramuri ale stiintei dreptului să contribuie la perfecționarea
metodologiei juridice în domeniul lor de investigații. Astfel, pot fi deosebite metode generale,

Page | 1
metode particulare (sau regionale) și metode specifice de cercetare. Diferența dintre aceste trei
tipuri de metode, după cum menționează V. Tapoc, este sesizabilă atunci când ținem cont de
sfera de utilizare. În conformitate cu acest criteriu, afirma același autor metodele generale sunt
considerate și metode filosofice. Din categoria acetora fac parte urmatoarele metode: - metoda
realist - empirica a lui Aristotel; - metoda dialectica, utilizata în dialogurile lui Platon, în filosofia
lui Hegel, etc.; - Metoda inductivă, formulată explicit de către F. Bacon si dezvoltată de
JohnStuart Mill; - Metoda deductiva formulata în Discurs despre metoda de
ReneDescartes; - Metoda analitica a lui John Lock, dezvoltată în cadrul neopozitivismului si al
empirismului logic; -Metoda
fenomenologica, promovata de Edmund Husserl; - Metoda hermeneutica; - Metoda structural-
functionala, s.a. Innocentius Maria Bochenski 1 evidentiaza urmatoarele metode generale: -
metoda fenomenologica; - metodasemiotica; - metoda axiomatica; - metoda reductiva.Constantin
Noica 2 vorbește despre demersuri știintifice de maximă generalitate, în care include: deducția,
inducția, aplicația, invenția, integrarea, formalizarea sau simbolizarea. În cadrul știintelor
juridice sunt utilizate metode, care tradițional sunt utilizate în cadrul filosofiei dreptului,
teoriei dreptului, la fel metodele, elaborate într-o anumită disciplină juridică.

1
Citat de V. Tapoc, Melentina Toma, p.31;
2
Scrisori despre logica lui Hermes, Bucuresti, CarteaRomineasca, 1986.
Page | 2