TEMA:Logica juridic ca logic informal.

1.
2.
3.
4.
5.

Conceptul de logic juridic.

Metodele i rolul formativ al logicii juridice.
Problema cunoaterii i formele ei.
Validitate i adevr.
Principii ale logicii juridice.

OBIECTIVELE DE FORMARE A STUDENTULUI:

s identifice noiunea de logic juridic;
s relateze despre obiectul de studiu;
s determine importana metodelor n realizarea procesului de gndire;
s expun specificul legilor gndirii;
s aplice cunotinele teoretice n stabilirea statutului principiilor n tiinele juridice;
s opereze cu principiile fundamentale n cunoaterea sistemului dreptului ;
s evalueze realiti sociale raportate principiilor gndirii logice;
s compare metodele de studiu a problemelor abordate;
s argumenteze importana, locul i rolul disciplinei n sistemul tiinelor juridice.

I.
Conceptul de logic juridic.
Termenul de logic juridic nu trebuie neles n sensul c ar desemna o disciplin
distinct de logica formal clasic, care ar descrie strategii i demersuri logic-deductive
specifice juritilor i neutilizate de ali specialiti. Logica nu este o teorie proprie unei
categorii profesionale ci, ca teorie i metod, este specific omului n general: operaiile,
regulile, raionamentele logice sunt folosite de ctre toi oamenii, indiferent de profesie.
Din acest motiv, este preferabil s nelegem prin logic juridic un set de cunotine
teoretice de logic (reguli, metode etc.), care sunt utilizate n practica juridic n condiii
uneori specifice i n cadrul unor exigene proprii reglementrii juridice a raporturilor dintre
oameni.Cunotinele de logic nu sunt suficiente pentru a-l face pe jurist s raioneze
impecabil n diferitele cazuri particulare pe care le are de soluionat. Cunotinele i
abilitile logice reprezint doar un mijloc de control i optimizare a unor activiti a
cror calitate depinde de muli ali factori. Din acest motiv, n cazul juritilor cunotinele
generale de logic trebuie s fie completate de cunoaterea temeinic a principiilor i regulilor
juridice. Analiza logic este o modalitate de mbuntire a performanelor. Dei ea nu ne
poate conduce de una singur la aflarea soluiei, ne poate ajuta, totui, s micorm procentul
de erori logice.
Obiectul de studiu al logicii juridice
Elaborarea,
interpretarea si
aplicarea dreptului
Raionamentul juridic

Comunicarea juridic

Limbajul juridic

LOGICA
JURIDIC
STUDEAZ

Principiile logicii
juridice

Discursul
juridic

Versiunea
juridic

Formele
gndirii
juridice
Argumentarea juridic

Domeniul logicii juridice cuprinde in mod obligatoriu:

- edictarea normelor juridice. In acest sens se poate vorbi de o logica a legiuitorului,
cunoscuta si sub denumirea de tehnica logico-juridica;
- practica judiciara (jurisprudenta). Pentru aceasta s-a dat denumirea de logica
judiciara;
- interpretarea logica juridica a normelor de drept. In acest caz se vorbeste de o
adevarata logica a interpretarii normelor juridice sau de o logica a argumentatiei.
II. Metodele i rolul formativ al logicii juridice.
M. Virally considera ca metodologia juridica trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) Neutralitatea
Metodele trebuie sa asigure neutralitatea legata indisolubil de orice demers stiintific.
Ele nu trebuie sa ne impinga cu necesitate spre un rezultat prefigurat in scop partinic.
b) Coerenta
Ele trebuie sa conduca spre obtinerea unei imagini coerente a ordinii juridice si sa
rezolve contradictiile specifice sistemului juridic.
c) Simplicitatea
Materia dreptului este deosebit de complexa si stufoasa dar din aceasta complexitate
trebuie sa fie desprinse constructii limitate care sa permita aplicarea lor rapida si fara nici un
echivoc.
d) Verificabilitatea

Toate propozitiile obtinute cu ajutorul unei metode sa poata fi verificate. Nu e rar faptul
cand diverse explicatii sunt simple afirmatii, poate adevarate dar imposibil de controlat.
Deseori printr-o formulare metafizica, de un mare efect retoric, sunt ascunse deficiente
cognitive si sofisme.
Metodele logico-juridice:
Metoda logic propriu-zis
Metoda hermeneutic
Metoda dogmatic
Metoda dialectic
Metoda cartezian
Metoda conceptualist a lui Kant
Metoda intuitiv
Metoda logica - Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un obiect mod
autonom de aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui
rezultat. Gh. Mateut, Ar. Mihaila, Logica juridica, p.27) Prin caracterul sau deductiv,
stiintele juridice se folosesc de categoriile, rationamentele logicii. Asa cum preciza Athanasie
Joja (Athanasie Joja "Studii de logica" Editura Academiei , Bucuresti 1960, pag. 154 ) "procedeele stiintelor variaza, insa nu si formele si esenta rationamentului, de aceea nu se
poate vorbi decit cu o reservatio mentalis despre o deductie juridica". [5]
Logica nu este acelasi lucru cu cunoasterea. Logica nu intreprinde descoperirea probei, ci ea
decide daca aceasta a fost gasita. Logica nu observa, nu inventeaza, nu descopera, ea judeca.
Ea nu arata ca un anume fapt particular probeaza un alt fapt, ci ea indica conditiile generale in
care unele fapte pot proba pe altele...Logica, deci, este stiinta operatiilor intelectuale, care
slujesc la apreciere, la estimatiunea probei (John Stuart Mill, Sistem de logica deductiva si
inductiva).
In genere, un proces de gindire este logic, daca in momentul compararii a doua sau mai
multor concepte intre ele cu scopul de a vedea daca sunt sau nu contradictorii, daca contin un
anumit concep, daca un rationament valabil pentru unul dintre conceptele comparate este
valabil si pentru celelalte asemanatoare, etc. Acest procedeu al logicii generale este frecvent
intilnit in cadrul dreptului.
Elaborarea normelor juridice trebuie sa se realizeze - pentru ca norma sa aiba consistenta- prin
respectarea principiilor logicii formale. In acelasi timp, o norma procedurala de drept obliga
pe acela care face o afirmatie in fata instantei s-o dovedeasca, stabilind si reguli ce alcatuiesc
tehnica dovezii.
S-a discutat mult in legatura cu existenta logicii juridice ca logica regionala. Punctele de
vedere sunt diferite: profesorul Gh. Enescu considera ca exista o logica judiciara in cadrul
logicilor normative (Gheorghe Enescu "Filozofie si logica" Editura stiintifica, Bucuresti,
1973, pag.138) iar profesorul Petre Botezatu recunoaste rolul dreptului in construirea teoriei
argumentarii. In general, se are in vedere utilizarea regulilor in activitatea practica de realizare
a dreptului (logica judiciara) si mai putin un domeniu distinct de aplicare a logicii in procesul
specific de cunoastere juridica.

Metoda hermeneutica. A judeca inseamna a incadra faptul omenesc in dispozitiile legii spre
a-l aprecia si sanctiona din punct de vedere juridic. A interpreta, insa, inseamna a smulge
dispozitiilor legale sensul lor propriu si intelesul lor adevarat, in lumina carora fapta omului
va capata solutia juridica de rigoare. In senslarg, interpretarea consta in atribuirea unei
semnificatii fenomenului cercetat. In sistemul juridic-normative este obisnuit sa se considere
ca interpretarea este doar un moment, o faza a procesului de aplicare a dreptului. In realitate
semnificatia termenului interpretare pentru domeniul stiintelor juridice este mult mai extins,
deoarece evidentiaza insati ratiunea de a fi a interpretarii textelor de lege aplicate situatiilor
date, texte a caror interpretare se prezinta ca parte organica a interpretarii juridice. Ioan
Huma, Cunoastere si interpretare in drept, p.28 ) interpretarea este de o importanta majora
pentru jurist, deoarece bine realizata reprezinta un instrument de seama al judecatorilor in
aplicarea legii si distribuirea dreptatii. Stiinta care se ocupa de expunerea principiilor, a
normelor si regulilor dupa care trebuie sa se faca o buna interpretare a legii se numeste
hermeneutica juridica. Hermeneutica juridica reprezinta partea teoretica a interpretarii
dreptului pozitiv, indicind doar normele dupa care se va interpreta legea.
Metoda dogmatica. Dogmatismul este o metoda thetica, adica o metoda a regulilor
despre care se pretinde ca exista prin ele insele. Cuvintul thetic provine de la grecescul
theticos, care inseamna ceea ce se impune ca o regula. Metoda dogmatica nazuieste spre
obiect cu ajutorul unei cunoasteri filosofice, pure, extrase din anumite principii, pe care
ratiunea le intrebuinteaza, fara sa cerceteze cum a ajuns la ele. (Gh. Mateut, Ar. Mihaila,
Logica juridica. P-31)
In drept metoda dogmatica este in esenta o metoda logica, deductiva care utilizeaza in
demonstratiile sale anumite principii, a caror legitimitate nu a fost cercetata in prealabil.
Premisele de la care porneste metoda dogmatica sunt constructiilejuridice,teoretice, principii
afirmate de juristi, cu pretentia de a fi valabile oricind si oricum. Aceasta metoda accentuiaza
importanta elementului teoretic in aplicarea dreptului. Dreptul se aplica unor stari de fapt
careate dintr-un concret in permanenta labilitate si in acest cadru constructia teoretica a
juristului este doar un simplu instantaneu asupra unei realitati care aluneca, refuzindu-se
incremenirii. (V. Georgescu in Pandectele romane, 1964, partea a IV-a) . din cele expuse
deducem ca constructiile juridice au o valoare limitata in timp si spatiu. Acest fapt impune
necesitatea verificarii conceptiilor juridice, c u scopul de a vedea care dintre constructiile
teoretice au supravetuit in timp si care deja nu mai sunt valabile.
Metoda dialectica dialectica este stiinta demonstrativa a principiilor dogmaticii. Metoda
dialectica inseamna aflarea adevarului din imbinarea infatisarilor lui contradictorii, sinteza
pozitiilor antitetice, jocul diferentelor si asemanarilor, cunoscuta tehnologie a celor trei
termeni (teza, antiteza, sinteza). (Gh. Mateut, Ar. Mihaila, p-33) acesta metoda a fost
considerata de multi o cheie universala a aflarii adevarului. Acesta pozitie este exagerata
deoarece astfel se impun anumite generalizari fara temei stiintific, iar procedee a ratiunii in
explicatii a naturii.

Metoda careteziana, este o metoda de cercetare a tot ceea ce nu este determinat intr-o stiinta.
La baza acestei metode se afla indoala, neincrederea, care este urmata de tendinta de a
reexamina premisele oricarei cercetari si de ai revizui concluzia. Elaborata de Descartes in
lucrarea Discurs despre metoda sunt fixate principiile acestei metode, sau regulule de
urmat: - primirea ca adevarate numai a lucrurilor evidente, asupra carora sa nu existe indoiala,
ceea ce ar fi recomandabil in practica dreptului atunci cind se interpreteaza vinta legiuitorului
si a partilor.;- definirea dificultatilot in parti infime si cercetarea fiecareia in parte; - ordine in
gindire, in sensul ca trebuie sa incepem cu lucrurile cele mai simple si8 mai usor de cunoscut
si sa urcam pina la cele mai complexe, procedeu ce ar da minunate rezultate in predarea
dreptului in facultati;- revederea cit mai des a materioalului si a concluziilor , ceea ce ar
prinde foarte bine judecatorilor cind redacteaza hotaririle judecatoresti.
Metoda conceptualista a lui Imm. Kant kant considera ca cunoasterea inseamna organizarea
continutului divers al experientei cu ajutorul datelor apriorice ale intelectului si in perceperea
acestuia ca unitate. Cunoastem dor ceea ce includem noi in lucruri, independent de orice
experienta. Fenomenele, in genere, nu sunt nimic in afara reprezentarilor noastre, spune Kant.
La fel, in drept, o fapta tine de juridicitate nu mai in masura in care i-am permis noi mai
dinainte. O judecata de valoare se adauga lucrului si-l face sa apartina sau nu dreptului. E
juridic si just numai ceea ce ratiunea noastra crede ca atare.
Metoda kantiana se refera nu la continutul obiectelor ci la forma sub care acestea sunt
cunoscute de intelect. Scopul metodei kantiene este cercetarea analitica si critica a
instrumentului cunoasterii. Caracteristica acestei cugetari este de a nu se referi la faptele
ratiunii, ci la ea insasi ca instrument de investigatie.
In cadrul dreptului aceasta metoda a fost probata de Francois Geny, In lucrarea Methodes et
sources en droit prive positif capitolul La libre recherche scientifique.
Metoda intuitiva. Intuitia este o determinare complementara a intelectulio in sensul ca ea
activeaza pentru a suplini, in anumite imprejurari, anumite goluri, sau incapacitatea
intelectului. Intuitia incepe acolo unde se opreste inteligenta. Intuitia este o determinare
spontana, in sensul ca ea porneste de la sine. Intuitia este originara, primara, in sensul ca ea
formeaza majora unei judecati, nefiind precedata de nici un rationament. In timp ce in telectul,
prin concepte si categorii tinde spre unitate, intuitia merge spre diversitate, variabilitate si
evolutie.
In cadrul dreptului intuitia la fel este complementara, in sensul ca ea nu trebuie intrebuintata
decit atunci cind majorele legii nu sunt suficiente pentru dezlegarea unei situatii noi.
Utilizarea acestei metode in drept ar putea duce uneori la eroare. Intuitia trebuie sa lucreze
decit atunci cind textele legii nu prevad situatia ce trebuie de rezolvat. De asemenea, este
necesar ca metoda intuitiva sa fie compatibila cu legea, adica sa nu fie contrara ei. La fel, ea
nu trebuie sa contrazica legile gindirii.

Dupa Geny, calauza generala in materia aplicarii metodei intuitive in drept este natura
lucrurilor, inteleasa ca sursa a dreptului pozitiv si intemeiata pe postulatul ca raporturile
sociale sau elementele de fapt ale oricarei organizari juridice poarta in ele insele conditiile
echilibrului lor, descoperind norma care trebuie sa le conduca. Din aceasta natura a lucrurilor
se poate constitui printr-un efort stiintific un fel de drept comun, general prin natura sa, care
sa suplineasca lacunele izvoarelor si care sa conduca intreaga miscare a vietii juridice..
Conditia primordiala a echilibrului social, de care trebuie sa tina seama judecatorul in
aplicarea metodei intuitive sau personale este ideea de justitie.
La general, mentioneaza profesorul A. Gorun, metoda poate fi definita drept un ansamblu
concertat de operatii intelectuale (ce pot consta in principii si norme) care sunt utilizate pentru
cunoasterea unor elemente ale unui fenomen sau a fenomenului in intregul sau. Principalele
metode ale cercetarii juridice sunt : metoda logica, metoda comparativa; metoda istorica;
metoda sociologica; metode cantitative.

II.
Problema cunoaterii i formele ei
Cunoaterea logicii juridice ne ajut s cptm cunotine vaste i profunde la treapta
gndirii juridice. Numai gndirea juridic ne permite s nelegem legitile realitii juridice,
s generalizm just faptele, s ptrundem n esena lucrurilor. Scopul cunoaterii logicii
juridice este descoperirea nsuirilor principalele ale obiectelor (faptelor), stabilirea cauzelor
fenomenelor, aflarea legilor de dezvoltare a realitii juridice, care sunt att de necesare
juristului n activitatea lui practic.
Coninutul gndirii este alctuit din cunotinele (informaia, mesajele) despre anumite
obiecte lucruri, realiti. Caracterul evaluat al cunoasterii din cadrul dreptului tine de esenta
stiintelor juridice. In incercarea de a descoperi esenta stiintelor juridice majoritatea autorilor
considera ca primul pas in realizarea acestui lucru este dezvluirea, cunoaterea esentei si
identitatii dreptului.
Epistemologia dreptului include un sir de probleme particulare, cum ar fi:
relatia socialitate-juridicitate;
relatia cunoastere comuna-cunoastere stiintifica, cunoscut fiind faptul ca cunoasterea
juridica comuna este prezumata ca fiind stiintifica;
standardele pentru aprecierea gradului de tiinificitate in cadrul cunoaterii juridice in
care se opereaza cu opinii, puncte de vedere, teorii juridice, conceptii doctrinare, etc;
configuratiile cunoasterii juridice, relatiile dintre regim juridic, institutie juridica,
ordine juridica, ramura de drept, subramura de drept;
specificitatea cunoasterii juridice in cazul diferitilor agenti sociali;
relatiile dintre cunoasterea juridica stiintifica si puterea sociala in conditiile in care
dreptul este si o expresie normativa a puterii de stat;
statutul epistemologic al unor entitati precum lacuna, prezumtia,fictiunea,
IV.

Validitate i adevr.

Logica este un instrument pentru aflarea i ntemeierea cunotinelor adevrate i

descoperirea i eliminarea opiunilor false. Ea are scopul de a ajuta la obinerea cunotinelor
adevrate despre lume. Avnd o aa orientare gnoseologic, logica opereaz cu noiuni ca
gndire corect i valoare de adevr. Adevrul se refer la coninutul gndurilor, iar
corectitudinea la formele lor. Scopul final al cunoaterii este adevrul. Logica examineaz
cum anume trebuie s aib gndirea, ce reguli trebuie s fie respectate pentru ca s fie realizat
adevrul
Ce este validitatea? Din punctul de vedere al logicii, un raionament este valid atunci
cnd adevrul premiselor lui garanteaz adevrul concluziei. De aici nu trebuie s nelegem
ns c ntre problema validitii unui raionament i problema valorii de adevr a
propoziiilor care l compun ar exista un raport de identitate. Pentru a fi valid, nu este suficient
ca un raionament s aib premisele i concluzia adevrate. n plus, este necesar ca ntre
premisele i concluzia lui s existe o relaie de consecin logic, adic o relaie care s ne
garanteze c, dac premisele sunt adevrate, concluzia nu poate fi fals. forma logic a unui
raionament valid este aceea care asigur existena unei relaii de consecin sau de decurgere
logic ntre premisele i concluzia acestuia. n cazul n care aceast relaie de consecin
logic exist, valorile de adevr ale premiselor i valoarea de adevr a concluziei sunt
interdependente: dac sunt adevrate premisele, atunci este adevrat i concluzia, iar dac
este fals concluzia, atunci cel puin una dintre premise este fals.
n sfera dreptului adevrurile se exprim n legi. n cadrul logicii juridice, n procedura
judiciar, pentru fiecare caz aparte se gsete un singur adevr juidiciar, obinerea cruia se
realizeaz prin aplicarea la fapta sau evenimentul cu consecine juridice o norm sau principiu
de drept.
Stabilirea adevrului juridic i, deci, darea unui verdict corect, depinde de nivelul de
cunotine profesionale, de capacitatea de a aplica legislaia ntr-o situaie concret.
n drept se poate vorbi i despre un adevr sub un dublu aspect, al identitii actului sau
faptului supus cercetrii cu actul sau faptul rezultat din cercetare (adevrul faptic), ct i al
concordanei pe linie juridic dintre acest act sau fapt cu termenii normei sau principiului de
drept a cror aplicare se face (adevrul normativ).
Pentru a obine adevrul n sfera dreptului se folosesc mai multe metode. De exemplu,
observaia, atunci cnd se examineaz locul comiterii unei infraciuni. Se analizeaz faptele
acumulate, se nainteaz anumite versiuni, ceea ce reprezint deja sinteza, se creeaz un
tablou general n baza induciei, de la fapte particulare, la tabloul general. Iar n baza unor
cunotine ce reprezint judeci generale, se pronun despre fapta particular.
Tot aa cum adevrul n general, se afl n discuii, tot aa i adevrul juridic n cazul
unui proces se afl n cadrul ciocnirii poziiilor nvinuitorului i avocatului. Se poate ntmpla
ca juristul s stabileasc c adevrul juridic nu a fost gsit de ctre legislator, deoarece o lege
contravine Constituiei, sau principiilor generale ale dreptului. De importan major sunt i
iniiativele legislative, aprobarea unor noi legi i modificarea altora care deja sunt n vigoare.
Aceste legi, articolele din ele vor constitui un adevr specific, adevrul juridic, adevrul legal.
Acesta este unul dintre motivele pentru care proiectele de legi sunt discutate pe larg.
Legiuitorul creeaz, sub form de reguli, adevrul juridic, cci ceea ce este scris n

lege este luat drept adevr n aplicaiile care se fac la cazurile judiciare. Pentru ca legile sale
s fie valabili n societate, legiuitorul trebuie s in seama de datele realitii, iar descoperirea
adevrului n realitate se face cu ajutorul unor reguli, a unor metode logice.
Corectitudinea gndirii este o caracteristic a gndirii, care nseamn capacitatea
acesteia de a reda n structura gndirii construcia obiectiv a existenei materiale, a
corespunderii relaiilor reale dintre obiecte i fenomene. Corectitudinea logic ine de
operaiile cu noiunile (definiia i clasificarea), de formalizare, de raionamente i
demonstraii.
Gndirea corect are urmtoarele trsturi:
este determinat,
este necontradictorie,
posed consecutivitatea i
are calitatea de a fi argumentativ.
Determinarea este calitatea gndirii corecte de a reda n structura gndirii trsturile reale i
relaiile obiectelor i fenomenelor, stabilitatea lor relativ. Ea i regsete expresia n
exactitatea i claritatea gndirii, lipsa ncurcturii n elementele gndurilor i n gnduri.
Noncontradicia este calitatea gndirii corecte de a evita n structura gndului a
contradiciilor care nu sunt n realitatea reflectat. Ea se manifest n faptul de a nu admite
contradicii n gndirea strict.
Consecutivitatea este o calitate a gndirii corecte de a reda prin structura gndirii acele
legturi i relaii structurale, care sunt caracteristice realitii nsi, capacitatea de a urma
logica lucrurilor i a fenomenelor.
Calitatea de a fi argumentativ este capacitatea gndirii corecte de a reflecta legturile
obiective cauzale i relaiile i legturile obiectelor i fenomenelor lumii. Ea se manifest n
stabilirea adevrului sau falsitii gndurilor n baza altor gnduri, adevrul crora este stabilit
mai nainte. O eroare poate generat de insuficiena materialului pentru cercetare, de
generalizri pripite.
De exemplu, dac vorbim despre deciziile incorecte luate n domeniul dreptului, atunci
ar putea s fie cauzate de nivelul insuficient de cunotine profesionale, de aplicarea incorect
a normelor la cazuri concrete.
V.
Principii ale logicii juridice.
Trsturile principiilor logice
Au un caracter fundamental n raport cu legile i regulile logice.(n acelai timp i sub
acelai raport)
Sunt formale (nu privesc coninuturile de gndire, ci numai formele acestor
coninuturi; privesc conexiunile dintre forme sub aspectul formei, nu sub aspectul
coninutului)
Operaiile logice sunt valide dac i numai dac satisfac enunurile principiilor logice
Fiecare principiu are trei formulri
1. Ontologic (referitoare la lucru, obiect, proprietate.)
2. Gnoseologic (referitoare la adevrat i fals)
3. Logic (referitoare la subiectul logic i predicatul logic)

Ontologic
n acelai timp i sub acelai raport orice lucrul (obiectul) este identic cu el nsui.
n acelai timp i sub acelai raport, dac un lucru posed o proprietate, atunci acel
lucru posed acea proprietate.

Principiul
identitii

Gnosiologic
n acelai timp i sub acelai raport un termen este identic cu el nsui, dac si
pstreaz nelesul n cadrul aceluiai discurs raional.
Termenul trebuie s-i menin aceeai semnificaie (referent sens).

Logic
Dac X a svrit un furt, atunci X a svrit un furt.

Importana
Respectarea acestui principiu confer gndirii i expunerii claritate
i precizie.
Utilitate practic:
n operaiile logice cu termenii n cazul definiiei legale, doctrinare i a
diviziunii n drept.
nclcarea acestui principiu este ntlnit n limbajul juridic, cnd relaia
dintre semne i obiecte este incert. (ex. omonimie: convenie-contract,
sinonime ).

Ontologic
n acelai timp i sub acelai raport un lucrul (obiectul) nu poate s fie i s nu fie.
n acelai timp i sub acelai raport, un lucru nu poate sa aib i s nu aib o proprietate.

Principiul
noncontradiciei

Gnosiologic
n acelai timp i sub acelai raport un termen X nu poate s aib
i s nu aib un sens x.

Importana
Respectarea acestui principiu asigur coerena gndirii juridice,
Logic ntre adevr i fals.
capacitatea ei de a diferenia
,,Acest contract a fost ncheiat i ,,acest contract nu a fost ncheiat- este imposibil
ca ei
ambele
fie adevrate,
n timp
acelai
timpacelai
i sub acelai raport.
Nu poate ca o norm i opusul
s fie s
realizate
n acelai
i sub
raport. Soluia: interpretarea actului normativ.
Cnd dou acte normative funcioneaz n acelai timp (sunt n vigoare) i sub
acelai raport, dar reglementeaz n acelai mod aciuni opuse (un act normativ n
vigoare permite, altul tot n vigoare interzice; un act normativ n vigoare oblig, iar
altul interzice, sub acelai raport).
Ce se ntmpl dac a m ignora acest principiu n activitatea juridic?
Ignornd acest principiu cdem n contraziceri, cu efecte dezastruoase n
soluionarea pricinilor civile, penale, comerciale etc.

Ontologic
n acelai timp i sub acelai raport un lucrul (obiectul) exist sau nu exist, a treia
posibilitate fiind exclus.
n acelai timp i sub acelai raport, un lucru posed sau nu posed o proprietate, a treia
posibilitate este exclus.
.

Principiul terului
exclus

Gnosiologic
n acelai timp i sub acelai raport o propoziie este sau nu este
adevrat, a treia posibilitate fiind exclus.

Logic
,,edinele instanelor de judecat sunt publice sau nchise , n acelai timp i sub
acelai raport.
,,Un contract sau este de mprumut sau nu este de mprumut, a treia posibilitate
nu exist.
,,Acest act juridic este legal sau ilegal, a treia posibilitate nu exist.

Importana
Respectarea acestui principiu asigur consecven n gndirea juridic,
rigoarea formal a argumentelor.
Terul exclus indic imposibilitatea ca ambele contradictorii n acelai timp i
sub acelai raport s fie false.
Deci se admit doar dou valori de adevr: adevrat sau fals. A treia valoare o
exclude

Ontologic
Orice lucrul (obiectul) are un temei n virtutea cruia exist.
Orice proprietate a unui lucru este condiionat de alt proprietate pe care se i
ntemeiaz..

Principiul raiunii
suficiente

Gnosiologic
Orice propoziie adevrat are cel puin o propoziie adevrat din
care deriv i al crei adevr este stabilit independent de prima
propoziie.
.

Logic
Statul de drept a Republicii Moldova este condiionat de reglementrile
constituionale ale Republicii Moldova.

Importana
Respectarea acestui principiu asigur afirmaiilor i negaiilor noastre un
caracter ntemeiat, fundamentat, ceea ce reprezint o nsuire de baz a
gndirii i a aciunii raionale, tiinifice.
Cnd spunem c hotrrea instanei de judecat este netemeinic sau nentemeiat
invocm imediat acest principiu logic; cnd instana respinge afirmaiile sau negaiile
prilor o face n virtutea acestui principiu logic. Actul de reinere a unui suspect,
cererea de divor, ieirea din indiviziune, actul de nfiinare a unei fundaii cer toate s
Subiecte
pentru
evaluare:
respecte
principiul
raiunii
suficiente (temeiului), chiar dac limbajul juridic, imprecis,
folosete de obicei cuvntul ,,motiv n loc de ,,temei.

1.

Definii obiectul de studiu al logicii juridice.

2.
3.

Argumentai importana posedrii cunotinelor de logic juridic.

Relatai despre principiile logicii juridice menionnd caracteristicile eseniale
ale principiilor.
Argumentai prin intermediul unui principiu logic importana respectrii legilor
pentru o bun funcionare a statului de tip democratic.
Caracterizai fiecare principiu logic i cerinele necesare de respectat.
Definii conceptul de metod i indicai metodele logicii juridice i tiielor
juridice.
Determinai importana metodelor n realizarea procesului de gndire juridic.
Expunei-v asupra metodele n elaborarea actelor normative.
Expunei-v asupra metodele n interpretarea normelor juridice.
Expunei-v asupra metodele n activitatea jurisdicional.
Analizai metodele specifice abordate problemelor juridice.

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

LITERATURA RECOMANDAT:
1. Gheorgi Mateu, Arthur Mihil, Logica juridical, Lumina Lex 1998.
2. Gheorghe C. Mihai, Metoda logic n drept. Vol.I. Logica formal elementar, Editura
All Beck, Bucureti, 2005.
3. Galina urcanu, Note de curs, Logica Juridic,Chiinu, 2011
4. Constantin M. Brliba, Logica, Curs facultativ pentru clasele superioare ale colii
medii de cultur general, Chiinu, Lumina, 1979.
5. Arthur Mihil, Logica juridical, Suport de curs, Cluj-Napoca 2003
6. Anatol Reghiment, Importana logicii juridice i necesitatea aplicrii ei n drept.
Analele tiinifice ale Academiei tefan cel Mare a MAI al RM.
7. Brndua Gorea, Logica Juridic, Editura Zethus Colecia ,,Aula, Trgu Mure,
2009.