UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

LOGICĂ JURIDICĂ

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. ELENA BANCIU

STUDENT: MOLOCI RAMON

ANUL I, SEM. AL – II – LEA, IF

1|Page
 APLICABILITATEA LOGICII JURIDICE ÎN DOMENIUL
DREPTULUI

LOGICA JURIDICĂ reprezintă știința care studiază și analizează gândurile și textele

legate de drept dintr-un punct de vedere logic. Obiectivul logicii juridice este de a realiza
coerența între teoria și practica a tot ceea ce privește regulile, aplicarea lor și administrarea
justiției, pentru a garanta echitatea.

Pentru aceasta, această disciplină examinează formele, structurile și schemele

raționamentului juridic, pentru a face distincția între discursul valid al celui care nu este. În
acest fel, ne permite să înțelegem și să ordonăm limbajul care privește legea și să interpretăm
rezoluțiile sale din bun simț. Această analiză se aplică atât setului de norme și legi care
reglementează viața în cadrul unei comunități, cât și argumentelor și judecăților oficialilor
responsabili cu interpretarea și aplicarea acestora.

Deși au existat antecedente în civilizațiile chineză și indiană, Aristotel (384-322 î.Hr.)

se distinge ca părintele logicii. În tratatele sale, gânditorul grec a dezvoltat prima investigație
metodică asupra principiilor argumentului legitim și aplicării acestuia în lumea filozofiei și a
științei. În plus, a introdus conceptul de silogism, a analizat importanța raționamentului
inductiv și a dezvoltat un studiu sistematic al erorilor.

Pe de altă parte, se consideră că logica modernă s-a născut la mijlocul secolului al

XIX-lea, de mâna matematicianului german Friedrich Gottlob Frege (1848-1926).

Acest gânditor a conceput un program de investigare a structurilor raționale și

filozofice ale matematicii și limbajului natural, care a fost ulterior continuat și extins de
Bertrand Russell, Giuseppe Peano, Alfred Tarski, Kurt Gödel și Jan Łukasiewicz, printre
altele.

În secolul al XX-lea, multe științe au început să aplice metodele logicii ca instrument

pentru a ajunge la o formă validă de raționament în cadrul disciplinelor lor.

Acestea includ matematica, filozofia, lingvistica, informatica, fizica, sociologia și, de

asemenea, dreptul, care a dat naștere la ceea ce este acum cunoscut sub numele de logică
juridică.

Logica juridică poate fi definită ca o tehnică de explorare pentru a înțelege dreptul,

care se bazează pe analiza și evaluarea formelor și schemelor sale din punctul de vedere al
rațiunii.

Obiectul său de studiu sunt gândurile și textele legale de tot felul, căutând ca
argumentele utilizate în exercițiul lor să fie valide și congruente.

2|Page
 Această disciplină se bazează pe preceptul potrivit căruia legea și activitatea juridică
trebuie să fie raționale. Astfel, fiecare regulă și fiecare decizie a juriștilor trebuie argumentate
din logică.

În orice proces, prezentarea faptelor prin proces, strategia de apărare și redactarea

punctelor determinante ale sentinței în mâinile judecătorului trebuie să se bazeze pe un gând
sensibil și coerent.

Logica juridică, cuprinde definiții legale, metodele de formare și clasificare a

conceptelor juridice, sistematizarea normelor juridice, soluționarea conflictelor de norme,
regulile raționamentului juridic, a celui judiciar, de cunoaștere a dreptului, interpretarea
normelor juridice, metodele de verificare a faptelor în procesul judiciar, probațiunea juridică
etc. Logica juridică servește și în calitate de o metodă de cercetare în domeniul dreptului,
utilizându-se pentru verificarea raționamentului juridic corect și în calitate de instrument în
analiza logică a raționamentelor și structurilor normative din sfera dreptului.

Logica juridică este o știință de graniță, o știință integrativă, în care interacționează

logica și dreptul. Din cele mai vechi timpuri au existat tangențe între logică și drept, în primul
rând în ceea ce privește metodele de obținere ale adevărului.

Cunoștințele de logică nu sunt suficiente pentru a-l face pe jurist să raționeze

impecabil în diferitele cazuri particulare pe care le are de soluționat. Cunoștințele și abilitățile
logice reprezintă doar un mijloc de control și optimizare a unor activități a căror calitate
depinde de mulți alți factori. Din acest motiv, în cazul juriștilor cunoștințele generale de
logică trebuie să fie completate de cunoașterea temeinică a principiilor și regulilor juridice.
Analiza logică este o modalitate de îmbunătățire a performanțelor. Deși ea nu ne poate
conduce de una singură la aflarea soluției, ne poate ajuta, totuși, să micșorăm procentul de
erori logice.

Aprecierea corectă a faptelor și acțiunilor juridice, luarea unor decizii corecte,

presupune respectarea anumitor cerințe logice. Aceste cerințe, particularitățile aplicării
acestora în activitatea juridică categoriile logice de bază, constituie obiectul studiului în logica
juridică. Se pune un accent sporit pe noțiunile juridice, pe operațiile cu acestea.

De asemenea, se studiază condițiile adevărului judecăților juridice, metodele inductive

de stabilire a legăturilor cauzale, analogia și construcția versiunilor juridice, a argumentării în
spețele juridice.

Într-o opinie s-a susținut că în drept s-ar aplica logica formală (termenul statornicit
pentru a deosebi logica propriu-zisă, de teoria kantiană și care studiază gândirea doar din
punctul de vedere al formelor logice), logica simbolică (cunoscută și sub denumirea de logică
matematică sau algoritmică) și metalogica, reprezentată de logica dialectică. Toate aceste 3
tipuri de logică vor contribui la opera de legiferare și de aplicare a dreptului.

3|Page
 Într-o altă opinie, numai logica formală, în general și în particular cea deontică, ar
putea servi pentru întemeierea elementelor considerate specifice gândirii juridice (aprecierile,
deciziile, opțiunile, alegerile).

Alți autori consideră că logica juridică ar putea fi utilizată într-un sens specific, dacă
alături de logică formală se recunoaște existența unei logici neformale, consacrate studiului
argumentării, adică ansamblului de raționamente care vin să sprijine sau să combată o teză,
care îngăduie să fie criticată sau justificată hotărârea judecătorească.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.ueb.ro/drept/ebiblioteca/files/Logica_juridica.pdf
2. https://www.juridice.ro/570863/pentru-o-noua-logica-legala-si-intelesul-notiunii-de-
jurisprudenta.htm
3. ○https://www.juridice.ro/essentials/5058/despre-logica-juridica-si-adevarata-viata-a-
dreptului

4|Page