Universitatea Ecologica Bucuresti

Facultatea de Drept

Logica Juridica

Facultatea de drept
IFR
Anul 1
Student: Bucur Vlad-Alexandru
 Aplicarea logicii juridice in domeniile dreptului

Știința este cea care studiază și analizează gândurile și textele legate de drept dintr-un punct
de vedere logic. Obiectivul său este de a realiza coerența între teoria și practica a tot ceea ce
privește regulile, aplicarea lor și administrarea justiției, pentru a garanta echitatea.
Pentru aceasta, această disciplină examinează formele, structurile și schemele raționamentului
juridic, pentru a face distincția între discursul valid al celui care nu este. În acest fel, ne
permite să înțelegem și să ordonăm limbajul care privește legea și să interpretăm rezoluțiile
sale din bun simț.
Logica juridică poate fi definită ca o tehnică de explorare pentru a înțelege dreptul, care se
bazează pe analiza și evaluarea formelor și schemelor sale din punctul de vedere al rațiunii.
Obiectul său de studiu sunt gândurile și textele legale de tot felul, căutând ca argumentele
utilizate în exercițiul lor să fie valide și congruente.
Această disciplină se bazează pe preceptul potrivit căruia legea și activitatea juridică trebuie
să fie raționale. Astfel, fiecare regulă și fiecare decizie a juriștilor trebuie argumentate din
logică.
În orice proces, prezentarea faptelor prin proces, strategia de apărare și redactarea punctelor
determinante ale sentinței în mâinile judecătorului trebuie să se bazeze pe un gând sensibil și
coerent.
Conform dicționarului Academiei Regale Spaniole (RAE), cuvântul „logică” se referă la fapte
sau evenimente care au antecedente care le justifică. În plus, se referă și la știința care expune
legile, modurile și formele propozițiilor în raport cu adevărul sau falsitatea lor.
La rândul său, „legal” este tot ceea ce privește legea sau se conformează acesteia.
Principiile logicii juridice
Prin principii logice se înțelege acele norme de bază care fundamentează procesele gândirii și
le asigură validitatea. Este vorba de 4 reguli generale și evidente, prin care se construiește
raționamentul.
Acestea sunt: principiul identității, principiul contradicției, principiul excluderii termenului
mediu și principiul rațiunii suficiente.
Principiul identității
Acest principiu se referă la faptul că fiecare obiect este identic cu el însuși și este explicat cu
formula „A este A”.
Din punct de vedere al logicii juridice, legea care permite ceea ce nu este interzis, sau
interzice ceea ce nu este permis, este valabilă.
Principiul contradicției
Acest principiu se referă la imposibilitatea ca două gânduri sau judecăți contradictorii să fie
adevărate în același timp. Se explică cu următoarea formulă: „A este A” și „A nu este A” nu
pot fi ambele corecte.
Din punctul de vedere al logicii juridice, două legi opuse nu pot funcționa în același timp.
Dacă unul permite un comportament și altul îl interzice, unul dintre cei doi este greșit.
Principiul terțului exclus
Urmând linia principiului anterior, aceasta afirmă că două gânduri sau judecăți contradictorii
nu pot fi false în același timp. În mod logic, unul dintre cei doi trebuie să fie adevărat.
Se explică cu următoarea formulă: „A este A” și „A nu este A” nu pot fi ambele false. Fie
este, fie nu este, nu poate exista o a treia posibilitate.
Din punctul de vedere al logicii juridice, două legi conflictuale nu pot fi greșite în același
timp. Una dintre ele trebuie să fie valabilă și este exclusă existența unei a treia norme care
este adevărată în mijlocul celor două.
Principiul unui motiv suficient
Acest principiu susține că orice cunoaștere trebuie să-și aibă fundamentul.
Din punct de vedere al logicii juridice, legile impuse trebuie să aibă un motiv sau o rațiune
pentru proiectarea și implementarea lor.

Consider ca logica juridica este o stiinta aplicata in drept si care are metodele ei specific de
lucru si un domeniu de aplicare distinct, este o stiinta a cailor de aflare a adevarului in
domeniul dreptului, deoarece in domeniul  logicii juridice intalnim o experienta care aplica o
serie de reguli pe care nu le invatam nicaieri ca atare si de care nici nu suntem conştienţi.
Asadar, logica juridica este o stiinta unica, ce cuprinde reguli si metode valabile pentru toate
disciplinele juridice.
Din punctul meu de vedere ,motivul pentru care ar trebui sa existe notiunile de logica in viata
avocatilor si a migistratilor este ca ii va ajuta pe acestia sa foloseasca constient principiile
gandirii corecte, sa dezvolte capacitatile intelectuale, dezvoltarea vorbirii profesionale,
amplificarea capacitatii de convingere, combaterea argumentelor incorecte ale oponentilor,
mai eficient si mai exact construirea de versiuni juridice.
BIBLIOGRAFIE
1. Kalinowki, Georges (1965). Introduction à la Logique Juridique. Paris, LGDJ. Franţa.
2. Copi, Irving M. (2007). Introducere în logică. Limusa. Mexic.
3. Carrión, Roque (2007). Logica juridică: privind utilizarea logicii în raționamentul
justificativ juridic și predarea dreptului pozitiv. Universitatea din Carabobo. Valencia.
Venezuela.
4. García Maynes, Eduardo (1951). Introducere în logica juridică. Fondul Culturii
Economice, Mexic.
5. Dicționar al Academiei Regale Spaniole (RAE). Disponibil la: rae.es