UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE DREPT

DAN IULIANA-LOREDANA
ANUL I, SEM. II. IF

Aplicabilitatea logicii juridice în

domeniile dreptului

În domeniul științei juridice, logica juridică joacă un rol fundamental,

deoarece legea este un tot coerent și cei care o aplică știu că trebuie să „mo-
tiveze” și / sau să își justifice acțiunile. Din art. 111 din Constituție derivă
obligația obligatorie pentru judecător de a-și justifica propriile măsuri , cu re-
spectarea principiului rezonabilității.Logica așa cum era înțeleasă într-un sens
strict al cuvântului se considera că lucrează numai cu propoziții adevărate
sau false și uneori cu cele a căror valoare de adevăr este nesigură (probabil
adevărate sau probabil false).
Logica juridică este știința raționamentului juridic. Aici legea intervine nu
numai ca metodă de studiu, ci și ca obiect al raționamentului în sine, care va
avea un caracter competitiv și va fi concentrat în contextul argumentelor ju-
ridice. Este un domeniu foarte vast, dar metoda științifică previne încălcarea
filosofiei dreptului și a logicii pure.
Etimologia termenului logică este de origine greacă – logos – cu sensul de
rațiune, gând, teorie, cuvânt, vorbire. Chiar dacă părintele logicii este Aristo-
tel, el nu a folosit niciodată acest cuvânt, ci expresia „știința gândirii corecte”
sau „instrumentul științelor”, adică o metodă universală pentru orice tip de
gândire orientată spre adevăr }
Pe parcursul secolelor logica a fost redefinită mereu, dar până în zorii
epocii contemporane nu au existat schimbări notabile în conținutul acestei ști-
ințe, mai degrabă se poate vorbi de reinterpretări, exemplificări, sistematizări,
reconceptualizări – mai ales că logica se „inventează” în limba greacă și
„reinventează” în latină pe parcursul secolelor Evului Mediu.
Profesiile juridice sunt importante nu numai pentru că ele slujesc la apli-
carea dreptului obiectiv, ci și, în primul rând, pentru că profesioniștii dreptului
nu preiau mecanic textele de lege, ci le internalizează, le descifrează sen-
surile prin raportarea la situațiile de fapt concrete și, când este necesar, sta-
bilesc cadrul faptic și juridic al disputelor care apar. Mai mult decât atât,
judecătorii rezolvă aceste dispute nu numai sub aspectul percepțiilor diferite
asupra faptelor, ci și sub aspectul interpretării normelor juridice relevante. Din
această perspectivă, fiecare profesie juridică joacă un anumit rol. Consilierii
juridici, avocații, mediatorii, notarii, executorii judecătorești, specialiștii în in-
solvență, polițiștii, jandarmii, funcționarii cu atribuții juridice, procurorii și
judecătorii sunt slujitori ai legii nu în sensul aplicării ei mecanice, ci prin
adaptarea sensurilor ei la problemele complexe pe care le ridică viața reală,
de multe ori cu elemente de noutate imposibil de anticipat de autoritatea
legiuitoare. Dacă dreptul este făcut pentru oameni, iar nu oamenii pentru
drept, așa cum Portalis a atras atenția de mult timp, sistemul normativ nu tre-
buie să fie un pat al lui Procust, ci un complex de prescripții menite să apere
valorile fundamentale ale comunității.

Principiile logicii juridice

Prin principii logice se înțelege acele norme de bază care fundamentează
procesele gândirii și le asigură validitatea. Este vorba de 4 reguli generale și
evidente, prin care se construiește raționamentul.

Acestea sunt: principiul identității, principiul contradicției, principiul excluderii

termenului mediu și principiul rațiunii suficiente.

Principiul identității
Acest principiu se referă la faptul că fiecare obiect este identic cu el însuși și
este explicat cu formula „A este A”.

Din punct de vedere al logicii juridice, legea care permite ceea ce nu este in-
terzis, sau interzice ceea ce nu este permis, este valabilă.

Principiul contradicției
Acest principiu se referă la imposibilitatea ca două gânduri sau judecăți con-
tradictorii să fie adevărate în același timp. Se explică cu următoarea formulă:
„A este A” și „A nu este A” nu pot fi ambele corecte.

Din punctul de vedere al logicii juridice, două legi opuse nu pot funcționa în
același timp. Dacă unul permite un comportament și altul îl interzice, unul din-
tre cei doi este greșit.

Principiul terțului exclus

Urmând linia principiului anterior, aceasta afirmă că două gânduri sau
judecăți contradictorii nu pot fi false în același timp. În mod logic, unul dintre
cei doi trebuie să fie adevărat.

Se explică cu următoarea formulă: „A este A” și „A nu este A” nu pot fi am-

bele false. Fie este, fie nu este, nu poate exista o a treia posibilitate.
Din punctul de vedere al logicii juridice, două legi conflictuale nu pot fi greșite
în același timp. Una dintre ele trebuie să fie valabilă și este exclusă existența
unei a treia norme care este adevărată în mijlocul celor două.

Principiul unui motiv suficient

Acest principiu susține că orice cunoaștere trebuie să-și aibă fundamentul.

Din punct de vedere al logicii juridice, legile impuse trebuie să aibă un motiv
sau o rațiune pentru proiectarea și implementarea lor.

•Aplicarea logicii in drept nu trebuie, insa, sa fie abuziva, rigida, astfel incat sa
conduca la solutii inechitabile. Logica in drept trebuie sa fie din ce in ce mai
mult adaptata nevoilor practicii juridice si vietii sociale, ca prim criteriu pentru
aprecierea valorii ei operationale.Formele logice trebuie sa exprime sau sa
corespunda realitatii obiective, premisele rationamentului urmand a fi mereu
confruntate cu adevarul material obiectiv. Francisco Puy sustine ca logica ju-
ridica ar reprezenta o parte a filosofiei dreptului, fiind o logica secundara in
raport cu logica generala. In opinia sa, logica juridica ar cuprinde:
a) logica juridica primara, reprezentand logica formal-pura, compusa din
axiomatica (teoria constructiilor sistemelor automatizate) si teoria calculului.
b) logica formala aplicata, pe care o denumeste „logica juridica secun-
dara”,cuprinzand teoria sistemului (teoria generala a dreptului), teoria defini-
tiei juridice, teoria argumentarii si teoria relatiei juridice (metodologia juridica).

BIBLIOGRAFIE:
https://ro.warbletoncouncil.org/logica-juridica-7376#menu-17
https://www.juridice.ro/essentials/5058/despre-logica-juridica-si-adevarata-vi-
ata-a- dreptului
https://koaha.org/wiki/Logica_giuridica http://edu.utgjiu.ro/wp-content/
uploads/2020/03/Drept_-Logica-juridica.pdf https://www.ueb.ro/drept/
ebiblioteca/files/Logica_juridica.pdf
https://ro.warbletoncouncil.org/logica-juridica-7376