UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCUREȘTI

ION DANIEL
DREPT, I.F.R, ANUL I

PRINCIPIILE DREPTULUI

-Referat-

1. NOTIUNEA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE (GENERALE) ALE DREPTULUI

Principiile de drept sunt ideile conducatoare (prescriptiile fundamentale) ale continutului tuturor normelor
juridice. Ele au atat un rol constructiv cat si unul valorizator pentru sistemul de drept, in sensul ca ele
cuprind cerintele obiective ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire a
dreptului si in procesul de realizare a sa. Rolul constructiv al principiilor dreptului este subliniat in relatia
specifica momentului creerii dreptului; acest moment este marcat atat de influenta traditiei cat si a
inovatiei. Traditia, in planul tehnicii juridice, propune vechile sale modele, urmare a unui respectabil
proces de acumulare, iar inovatia tinde sa impuna alte modele, adecvate necesitatilor momentului in care
se realizeaza reglementarea. In acest sens 'principiile generale ale unui sistem constituie ansamblul
propozitiilor directoare carora le sunt subordonate atat structura cat si dezvoltarea sistemului'

Cuvantul principiu vine de la latinescul principium, care inseamna inceput, obarsie, avand si sensul de

element fundamental. Orice principiu este deci un inceput in plan ideal; el poate fi, de asemenea, o sursa,
o cauza de actiune.

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deductii, dar in special ca o generalizare de
fapte experimentale. Atunci cand generalizarea acopera o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem
in prezenta unui principiu general. Existenta unor principii directoare se impune ca necesara. 'Ideile
directoare sunt pentru gandire ceea ce instinctele sunt pentru anima 454h77e le'

Principiile generale ale dreptului imbratiseaza un mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie
aprecierile individuale ale relatiilor juridice, fie elementele lor de drept (sub forma unor definitii).

Rolul principiilor de drept este subliniat mai intai in relatia specifica procesului de creatie legislativa.
Legiuitorul are in vedere principiile generale in momentul in care construieste solutii juridice care sa
satisfaca necesitatile de viata. Principiile de drept contribuie insa in mod hotarator si la cunoasterea unui
sistem juridic.

2. DELIMITAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI

Un principiu general de drept este rezultatul unei experiente sociale si o reflectare a unor cerinte obiective
ale evolutiei societatii, ale convietuirii sociale, ale asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora
si obligatiile altora. Pentru intelegerea principiilor de drept este utila departajarea lor de concepte, de
norme si de axiome juridice.
a) Exista o anumita corelatie intre principiile fundametale ale dreptului (care se constituie in spiritul ideii
de justitie si care exprima elementele de continut cele mai importante ale dreptului) si categoriile si
conceptele juridice. Aceasta corelatie consta in aceea ca, conceptele si categoriile juridice servesc ca
elemente de mijlocire pentru principiile fundamentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor, dau continut
concret categoriilor juridice.
Unitatea gandirii juridice nu poate fi inteleasa decat in diversitatea categoriilor si conceptelor sale.
Acestea apar ca adevarate puncte nodale ale teoriei dreptului. Constituirea categoriilor si conceptelor
dreptului se bazeaza pe un act de evaluare a actiunilor umane in raport cu sistemul juridic instituit.
Aprecierea, evaluarea actiunilor umane din punctul de vedere al criteriilor juridice, presupune existenta
unui sistem de idealuri, principii si norme. Prin intermediul categoriilor si conceptelor juridice (spre
exemplu, patrimoniul, cetatenia, subiectul de drept etc.) juristul va proceda la stabilirea naturii juridice a
unui fenomen.
Reprezentand parti in structura in dezvoltare a gandirii juridice, categoriile dreptului sunt preluate de la
un sistem juridic la altul, fiind valabile atata timp cat exista relatiile sociale pe care le sintetizeaza.
In aceasta lumina, rolul principiilor generale este tocmai acela de a pune de acord sistemul juridic cu
schimbarile sociale, proces in cadrul caruia conceptele si categoriile juridice dau principiilor continut
concret, le asigura functionalitatea.
b) Principiile generale de drept se delimiteaza de normele pozitive ale dreptului. Dreptul este prin
definitie o ordine normativa, dispunand de forme de realizare cu totul specifice fata de toate celelalte
norme sociale.
In general, normele sociale sunt principiile cele mai simple care reglementeaza relatiile dintre oameni.
Normele juridice se raporteaza la principiile dreptului cel putin in doua sensuri: normele contin, descriu,
statuteaza cele mai multe din principiile dreptului; functionarea principiilor se realizeaza apoi prin
aplicarea in practica a conduitei prescrise de norme.
In raport cu principiile, normele juridice au insa o valoare explicativa mult mai mica; ele isi propun sa
conserve valori nu sa explice ratiunea existentei acestora.
Spre deosebire de norme, principiile fundametale au valoare explicativa, ele continand temeiurile
existentei, evolutiei si transformarii dreptului.
c) Principiile generale se deosebesc si de axiomele, maximele si aforismele juridice. Axiomele, maximele
si aforismele juridice reprezinta mici sinteze, cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile
generale si cu un rol limitat in interpretarea fenomenului juridic. Ele rezulta din experienta si din traditie.

3. ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI

Cautarea si explicarea originii principiilor dreptului a constituit o preocupare permanenta pentru scolile si
curentele de gandire juridica. In fapt, problema s-a confundat de cele mai multe ori cu explicarea si
interpretarea fenomenului juridic ca atare, cu descifrarea pozitiei sale in sistemul legaturilor dintre
oameni. Asa cum am vazut, in constiinta primelor formatiuni sociale normele apar ca porunci divine
impuse oamenilor. 'Nimeni nu stie de unde vin legile; ele sunt vesnice' scria Sofocle in Antigona.
Scoala dreptului natural gaseste in ratiunea umana izvorul constant si general al principiilor juridice. Ele
sunt imuabile, valabile pentru orice timp si orice loc.
In general, se poate remarca faptul ca indiferent daca a fost vorba de orientarile pozitiviste, jusnaturaliste
sau istorice, justificarea fundamentului dreptului, a principiilor sale generale, calauzitoare, s-a facut
plecandu-se de la considerarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii si egalitatii oamenilor in
raporturile dintre ei sau in raporturile lor cu statul, independent de variatiile istorice in care s-au
configurat instrumentele juridice de garantare si realizare practica a libertatii si egalitatii.

4. IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA A STUDIERII PRINCIPIILOR

DREPTULUI

Principiile generale de drept sunt prescriptiile fundametale care canalizeaza crearea dreptului si aplicarea
sa. Ele sunt strabatute de o dubla dialectica - externa si interna. Dialectica externa priveste dependenta
principiilor de ansamblul conditiilor sociale, de structura societatii in ansamblu. O privire generala asupra
evolutiei sistemelor de drept si a principiilor conducatoare ne indica faptul ca ritmul transformarii
acestora este, in general lent Dialectica interna a principiilor dreptului priveste ansamblul legaturilor
interne caracterstice sistemului juridic, interferentele partilor sale componente.
In privinta utilitatii practice a studiului principiilor generale ale dreptului, problema merita atentie cel
putin din doua unghiuri: a) Principiile dreptului traseaza linia directoare pentru sistemul juridic. Fara ele
dreptul n-ar putea fi conceput. In acest sens, principiile de drept exercita o actiune constructiva, ele
orienteaza activitatea legiuitorului; b) Principiile generale au rol si in administrarea justitiei. Cei
insarcinati cu aplicarea dreptului, trebuie sa cunoasca nu numai 'litera' legii, ci si 'spiritul' sau, iar prin-
cipiile de drept alcatuiesc chiar 'spiritul legii'. Omul de drept trebuie sa constate nu numai 'pozitivitatea'
legii, el trebuie sa-si explice si ratiunea existentei sale sociale, suportul social al dreptului, legatura sa cu
valorile sociale.
In sfarsit, in cazuri determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare, atunci cand, intr-o
cauza civila sau comerciala, legea tace, judecatorul solutionand cauza in temeiul principiilor generale de
drept.
In concluzie, actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii dreptului - garantia
acordata indivizilor contra imprevizibilitatii normelor coercitive - si a congruentei sistemului legislativ
- adica concordanta legilor, caracterul lor social verosimil, oportunitatea lor.