Universitatea Ecologica Bucuresti

Facultatea de Drept

Logica Juridica

Programul de studii: DREPT

Invatamant cu frecventa redusa
Anul 1
Student: Marin Leonard
IMPORTANŢA LOGICII JURIDICE ŞI NECESITATEA APLICĂRII EI ÎN
DREPT

Este cunoscut şi acceptat de toată lumea faptul că logica este ştiinţa gândirii
corecte. Funcţie de gradul în care logica se implică în diversele domenii ale realităţii, ea se
împarte în logică pură şi logică aplicată.

Logica pură urmăreşte elaborarea unor forme generale ale propoziţiilor şi a unor
legi valabile pentru toate domeniile cunoaşterii.

Logica aplicată presupune aplicarea logicii pure în anumite domenii. Fiecare

domeniu de aplicare are, în afară de principiile de bază preluate din logica pură, şi anumite
restricţii şi legispecifice. Din rândul logicilor aplicate face parte şi logica juridică, logică
ce ţine de domeniul dreptului.

Dreptul, în general, reprezintă un sistem de norme, ceea ce presupune că acesta este

abordat şi dintr-o perspectivă logică, acest lucru fiind recunoscut atât de logicieni, cât şi
de jurişti.

Sistemul logic al dreptului este format dintro structură de norme distribuite pe

ramuri şi subramuri, din instituţiijuridice, din principii, noţiuni, concepte şi reguli juridice
desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse ideologic de respectivul regim
politic.

Dreptul este un sistem ierarhizat, normele constituţionale fiind superioare celor din
alte ramuri ale dreptului. Normele din drept sunt interdependente, deoarece sunt
subordonate normelor constituţionale şi se supun unor principii comune, aceste principii
fiind: generale, ramurale, instituţionale.

Din principiile generale fac parte:

1. principiul democraţiei;
2. principiul egalităţii în faţa legii;
3. principiul separaţiei puterilor în stat etc.
 Din principiile ramurale fac parte:

1. principiul proprietăţii;
2. principiul egalităţii în faţa legii civile;
3. principiul legalităţii răspunderii;
4. principiulindividualizării răspunderii penale etc.

Din principiile instituţionale avem, de exemplu, principiul proximităţii gradului de

rudenie în cazul instituţieisuccesiunii legale.

Principiile au rolul de axiome în sistemul dreptului şi servesc drept temei pentru

orice demonstraţie sau argumentare, asigurând în timp flexibilitatea şi adaptarea lui la
cerinţele aflate în perfecţionare.

Dreptul este un sistem deschis, dinamic, care se completează în fiecare moment cu

legi noi. Criteriile de admitere a noilor legi sunt prezentate de normele constituţionale. În
acelaşi timp, legiuitorul trebuie să perfecţioneze sistemul de drept astfel încât să nu
genereze contradicţii, ambiguităţi sau suprapuneri.

Orice sistem juridic se caracterizează prin completitudine şi consistenţă.

Completitudinea sistemului juridic reprezintă capacitatea acestuia de a da o soluţie
oricărei probleme juridice, adică de a determina consecinţele juridice ale oricărei fapte.
Consistenţa sistemului juridic presupune compatibilitatea normelorsale şi lipsa
contradicţiilor din interiorul său.

Există numeroase raţiuni, care justifică aplicarea logicii în drept, cum ar fi:

· caracterul raţional al legii; · orientarea activităţii legislative în conformitate cu un

anumit model raţional;
· caracterul logic al elaborării legilor;
· caracterul logic al activităţii de aplicare a dreptului.

Din cele menţionate reiese că logica contribuie atât la elaborarea legilor, cât şi la
aplicarea lor corectă, astfel consolidând securitatea juridică şi întărirea legislaţiei. Precizia
şi justeţea gândirii juridice depind de conformitatea ei cu regulile şi concluziile logice.

Cursul de logică juridică urmăreşte scopul pregătirii viitorilor jurişti în vederea

utilizăriiformelor şi regulilor logicii în teoria şi practica dreptului. Logica juridică se
foloseşte ca mijloc de explicare a conceptelor juridice. Ea este aplicabilă unei largi
problematici, cum ar fi:

· definiţiile legale;
· metodele de formare şi clasificare a conceptelor juridice;
· sistematizarea normelor juridice;
· soluţionarea concursuluisau conflictelor de norme;
· regulile raţionamentului juridic, judiciar şi de cunoaştere a dreptului;
· interpretarea normelor juridice etc.

Problema existenţei logicii juridice ca ştiinţă autonomă a fost dezbătută pe larg în

literatura de specialitate. Astfel, Gabriel Marty o considera drept problema deschisă a
filosofiei dreptului. Adică logica juridică reprezintă elementul de bază al constituirii
filozofiei dreptului.

Într-o altă opinie, George Kalinowski consideră că logica juridică este un important
instrument de cercetare în domeniul dreptului, ea fiind una din principalele căi de acces la
o autentică filosofie a dreptului.

În acelaşi timp el susţine că există unele probleme, care se situează la frontiera

dintre logică şi filosofia dreptului, cum ar fi problema atribuirii valorilor de adevăr sau
falsitate a normelor juridice.

Logicianul american N. Rescher în lucrarea “Întroducere în logică” a propus o

„hartă a logicii”, unde logica juridică apare la capitalul „Dezvoltări ştiinţifice” (paragraful
„Aplicaţii în ştiinţe sociale”), fiind considerată o aplicaţie legală a teoriei logicii.

Logica juridică face parte din logica aplicată şi este specifică ştiinţei dreptului.
Pentru aceasta cercetarea ştiinţifică trebuie să se orienteze spre analiza modului specific,
în care logica formală se aplică procesului complex al gândirii juridice.

Cercetătorul român Petre Botezatu, pornind de la ideea că logica este o teorie a

formelor, apreciază că aceste forme apar în gândire, limbaj, acţiune. Dacă acceptăm că
nivelurile de abstractizare pentru fiecare domeniu în parte pornesc de la subiect şi urmează
obiectul, atunci formele logicii juridice apar în mod specific, după cum se intersectează
domeniile cu nivelurile.
 Un alt cercetător român, Gheorghe Mihai apreciază logica juridică drept
componentă a introducerii în studiul filosofiei dreptului, retorica juridică şi hermeneutica
juridică.

Într-o altă lucrare, Gh. Mihai susţine că logica juridică este „teorie a argumentării
când studiem gândirea subiectului, este pragmatică atunci când studiem acţiunea
subiectului, este materială când studiem realitatea juridică, în care se afla subiectul, este
semantică dacă studiem limbajul obiectului” .

Deci, logica juridică este „teoria argumentării” prin limbajul juridic al subiectului
angajat în acţiune pentru a săvârşi o schimbare în realitatea juridică.

În ceea ce ne priveşte, considerăm că logica juridică este o ştiinţă aplicată în drept şi

care are metodele ei specific de lucru şi un domeniu de aplicare distinct, este o ştiinţă a
căilor de aflare a adevărului în domeniul dreptului, deoarece, în domeniul logicii juridice
întâlnim o experienţă care aplică o serie de reguli pe care nu le învăţăm nicăieri, ca atare şi
de care, deseori, nici nu suntem conştienţi.

Aşadar, logica juridică este o ştiinţă unică, ce cuprinde reguli şi metode valabile
pentru toate disciplinele juridice.

BIBLIOGRAFIE

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Importanta%20logicii%20juridice%20si
%20necesitatea%20aplicarii%20ei%20in%20drept%20.pdf

https://pdfcoffee.com/aplicabilitatea-logicii-in-domeniul-dreptului-pdf-free.html