1.

Raportul originar dintre logike si logos in gandirea Antichitatii grecesti: in gandirea

europeana, cuvantul logica este folosit pentru prima data in spatiul grecesc, sensul comun al
cuvantului dobandind si intelesuri specifice adancite succesiv de o suma de ganditori. LOGIKE
apare ca derivat al grecescului LOGOS, in aceasta descendenta devenind posibila deschiderea
catre fragmentarile proprii, interioare, ale semnificatiei cuvantului. Cuplul LOGIKE-LOGOS va
fi lecturat pornind de la plasarea lui LOGOS in postura de obiect privilegiat al lui LOGIKE, cel
din urma inregistrand fluctuatii interioare in propria semnificatie doar ca o consecinta a
fisurilor intelesului lui LOGOS pe care LOGIKE doar le recepteaza. In greaca, intelesul curent,
amorf al lui logos era cel de ROSTIRE, CUVANT, JUSTIFICARE RATIONALA, RATIUNE,
FACULTATE RATIONALA, PROPORTIE, prin derivare LOGIKE insemnand CEEA CE E ROSTIT,
GAND.
 Distinctia dintre DOXA si EPISTEME prin prisma teoriei platonice a formelor: Platon
fisureaza suplimentar semnificatia cuvantului elaborand o serie de opozitii: pe de o parte,
cea dintre MYTHOS SI LOGOS, unde LOGOS inseamna explicatie veritabila, analitica,
opusa celei mitologice; pe de alta parte, opozitia dintre DOXA(falsa cunoastere, opinie
comuna etc)-EPISTEME(cunoastere adevarata) cu antrenarea teoriei platonice a
formelor. TEORIA FORMELOR, ilustrata de Platon si prin alegoria pesterii, vine sa
solutioneze o neliniste de sorginte presocratica. Pentru Platon, realitatea adevarata este
alcatuita doar din formele ideale ale obiectelor din lumea fizica, ceea ce apare ca
reprezentare, ca fenomen, ca forme materiale particulare, derivate ale celor dintai,
alcatuind o falsa realitate perceptibila simturilor. Lui DOXA i se opune EPISTEME,
cunoasterea adevarata, care presupune accederea la adevarata realitate, la deslusirea
formelor ideale ale obiectelor care alcatuiesc lumea fizica si care constituie totodata si
esenta lor, OUSIA, acel ceva fara de care un obiect nu ar fi ceea ce este.
2. DIAIRESIS-acest proces numit diairesis presupune ca, pentru a ajunge la esenta, la definitia
unui obiect, gandirea trebuie sa porneasca de la general la specific, de la un concept general
care este divizat in doua sau mai multe sub-concepte dintre care unul este eliminat, procesul
reluandu-se in privinta diviziunii ramase, pana cand se obtine definitia sau esenta.

OUSIA-accederea la adevarata realitate, la deslusirea formelor ideale ale obiectelor care

alcatuiesc lumea fizica si care constituie totodata si esenta lor, OUSIA, acel ceva fara de care
un obiect nu ar fi ceea ce este.

3. Trei conceptii asupra logicii din istoria logicii formale:

 In traditia stoica, logica este o teorie a cunoasterii si a rationamentului propozitional;
 Pentru Descartes, logica este arta de a conduce bine intelectual in cautarea adevarului;
 Pentru Kant, logica este o teorie a cunoasterii.
4. Raportul dintre:
 Logica si psihologie: logica formala isi delimiteaza domeniul ca fiind gandirea in desfasurarea
sa ideala, autonoma, fara interventii externe, distingandu-se, astfel, de psihologie care
urmareste tot studiul gandirii, insa doar al celei integrate in subiectul care gandeste. Daca
psihologia analizeaza gandirea ca proces, logica studiaza gandirea ca operatie. Daca
psihologia este structurata de opozitia normal/patologic, logica este structurata de opozitia
valid/nevalid.
 Logica si semiotica: faptul ca propozitiile logice si inferentele sunt exprimate prin propozitii
verbale si fraze, acestea fiind alcatuite din cuvinte, exprima raportul dintre logica formala si
limbaj, trimitand, astfel catre filosofia limbajului, in special catre semiotica, stiinta care isi
propune elaborarea unei teorii generale a semnelor. Prin raportare la limbaj, asadar, logica
formala este interioara semioticii. Semiotica este interesata de totalitatea propozitiilor
 formulate de subiect, imperative, interogative, optative, exclamative, inclusiv enuntiative,
logica formala limitandu-se doar la cele enuntiative.
 Logica si epistemologie: logica formala asigura o propagare nealterata a adevarului printr-o
gandire valida, corecta, fundamentand in acest fel cunoasterea teoretica si fiind integrata
domeniului epistemologiei. Din perspectiva epistemologiei, insa, validitatea gandirii verificata
de logica formala este doar una din conditiile cunoasterii si adevarului: logica intervine abia
intr-un pas secund.
5. Perspectivele asupra rolului logicii formale in drept: exista 2 perspective diametral opuse
 Pe de o parte, scoala pozitivismului juridic in general , care contine diverse curente printre
care doctrina pura a dreptului lui Kelsen este cel mai formal sistem, si care presupune ca
dreptul si gandirea juridica pot fi formalizate integral si se reduc la o tehnica abstracta.
 Pe de alta parte, scoala sociologiei juridice in general, care contine diverse curente precum
realismul sociologic sau scoala cercetarii libere in drept, care insista pe faptul ca, de vreme ce
dreptul sa se plieze cat mai bine pe realitatea vie, sociala, argumentele juridice nu pot fi
integral formalizate, ci trebuie sa ramana flexibile.
6. Explicati raportul dintre logica formala si logica juridica:
 Exista o singura logica si ca ea contine atat elemente formale, cat si elemente informale,
si din acest punt de vedere, logica juridica mobilizeaza intr-o maniera particulara ceea ce
este deja formal si informal in logica
 Exista logica formala si logica juridica, iar cele doua nu se contrazic, ci logica formala
completeaza ceea ce este informal in logica juridica
7. Precizati cele 2 perspective opuse in definirea logicii juridice:
 George Kalinowski defineste logica juridica drept studiul gandirii juridice discursive in
toata intinderea acesteia, adica in toate operatiile ei intelectuale pe care le efectueaza in
elaborarea, interpretarea si aplicarea dreptului.
 Charles Perelman sustine contrariul, ca logica in drept este logica formala si nu logica
juridica.
8. Precizati caracterele fundamentale care diferentiaza logica juridica de logica formala:
 Doctrina semnaleaza ca dreptul presupune, de regula, concepte care nu sunt si nici nu ar
trebui sa fie foarte clar definite, pentru a nu le transforma in concepte rigide. In logica, in
schimb, regula este ca explicitarea si precizia sunt esentiale.
 O alta diferenta consta in faptul ca in drept se opereaza cu o epistemologie faibilista care
presupune ca in procesul obtinerii cunoasterii eroarea este inevitabila, pe cand in logica
se vorbeste despre certitudine.

CAPITOLUL 2

9. Consecintele care pot fi deduse din conceptia lui JOHN AUSTIN asupra dreptului pozitiv:
deducem din acaesta ipoteza a scolii dreptului pozitiv ca ceea ce tine de continutul dreptului,
substanta sa, maniera in care corespunde anumitor reprezentari sociale, oricat de
importante ar fi sub unghi strict pragmatic sau, din contra, sub aspectul filosofiei dreptului,
relevanta pe care scoala dreptului pozitiv nu o contesta, nu sunt, totusi, de natura a afecta
existenta dreptului. Porextrem extrem nind de la aceasta ipoteza propusa de John Austin, se
poate identifica dreptul in orice cultura si in orice timp si pot fi supuse analizei de sisteme de
drept extrem de eterogene sub aspect moral, precum sistemele de drept din cadrul
regimurilor totalitare, trecute, prezente sau viitoare.
10. Premisele care configureaza raportul dintre drept si morala din perspectiva scolii dreptului
pozitiv: separarea fundamentala in scoala dreptului pozitiv dintre drept si morala, care
implica respingerea premiselor dreptului natural si ideii de justitie transcendentala,
constituie critica cea mai vehementa care ii este adresata. Insa scoala dreptului natural insasi
aplica domeniul moralei, metoda pe care scoala dreptului pozitiv o rezerva dreptului atunci
cand afirma ca normele morale sunt valide doar atunci cand emana din poruncile divine sau
din conventiile sociale.
11. Explicati ce presupune:
 Faibilismul dreptului: presupune ca nu este necesar ca dreptul sa indeplineasca
standarde exterioare dupa care, insa, dreptul poate si trebuie sa fie evaluat.
 Separatia dintre drept si morala: desi dreptul are de cele mai multe ori un
continut moral, respectand anumite standarde morale, de aici nu rezulta ca este
si necesar ca dreptul sa respecte anumite standarde morale sub aspectul
continutului.
 Neutralitatea dreptului: porneste de la faptul ca desi dreptul pozitiv al oricarei
culturi nu este neutru din punctul de vedere al valorilor, selectand din campul
social anumite valori pe care le recunoaste, pe altele alegand sa le suprime,
existenta dreptului nu este conditionata de evaluarile asupra acestui proces de
selectie care opereaza prin drept.
12. Ghilotina lui HUME si dati exemple de enunturi care pot fi supuse ghilotinei lui HUME:
David Hume, filosof din traditia empirista, sceptica si naturalista, elaboreaza in 1739-1740
lucrarea TRATAT ASUPRA NATURII UMANE. Aceasta va deveni una din cele mai relevante
probleme din intreaga gandire etica europeana cu consecinte si in epistemologie cu privire la
distinctia dintre fapt si valoare si presupune o imposibilitate logica de a deduce CEEA CE
TREBUIE SA FIE din CEEA CE ESTE. Acest rationament a fost denumit GHILOTINA LUI HUME,
fiindca, asemeni unei ghilotine, separa cele 2 planuri, cel al faptelor de cel al normativului.
Dintr-o perspectiva logica, Hume ne avertizeaza ca din premise factuale nu putem deduce
concluzii de ordin normativ, ca nu putem stabili in mod logic adevarul unei afirmatii morale
pe temeiul unor situatii de fapt din realitate, ca din ceea ce este descriptiv nu poate deriva
ceea ce este prescriptiv. Din punct de vedere logic, enunturile supuse ghilotinei lui Hume
sunt formulate astfel:
 X ESTE, DECI X SI TREBUIE SA FIE sau
 X NU ESTE, DECI X NU TREBUIE SA FIE
 X ESTE INTR-UN ANUMIT FEL, DECI X SI TREBUIE SA FIE IN ACEL FEL sau
 X NU ESTE INTR-UN ANUMIT FEL, DECI C NU TREBUIE SA FIE IN ACEL FEL.
13. Precizati in ce tipuri de rationamente se comite eroarea naturalista a lui Moore: Moore
argumenteaza ca se comite eroarea naturalista in toate acele rationamente in care se
incearca unul din urmatoarele demersuri:
 Identificarea lui B cu un predicat diferit de B
 Identificarea lui B cu un predicat analizabil (definibil)
 Identificarea lui B cu un predicat natural sau metafizic
14. Aplicati metoda reducerii la absurd propusa de Moore pentru a identifica eroarea
naturalista in urmatoarele enunturi: TOT CE ESTE DREPT ESTE BUN SI TOT CE ESTE BUN ESTE
DREPT- proprietatea de a fi bun este identica proprietatii de a fi drept.
15. Cele 2 implicatii normative ale ghilotinei lui Hume si erorii naturaliste a lui Moore:
 Cea in care anumite stari de fapt din realitate sunt condamnate in anumite domenii
normative fara a fi condamnate in toate, cum ar fi anumite conduite condamnabile moral
 sau interzise prin norme religioase care nu sunt, in schimb, sanctionate si juridic sau sunt
chiar protejate juridic.
 Cea care consta in existenta in interiorul aceluiasi domeniu normativ a unor solutii
divergente aplicabile aceleiasi situatii de fapt, cum sunt cele din campul eticii sau moralei
care prescriu solutii contradictorii referitoare la ce ar trebui sa fie.
16. Explicati felul in care solutii normative contradictorii pot fi aplicate aceleiasi stari de fapt
prin recurs la problema vagonului: Situatia de fapt presupune un vatman care, conducand
un tramvai ce nu poate fi oprit, observa pe sina cinic oameni care nu se pot misca. Vagonul
are un levier pe care vatmanul il poate manevra pentru a schimba sina, dar pe aceasta sina se
afla mobilizat un singur om. Optiunile vatmanului sunt fie de a lasa vagonul sa isi continue
traseul si sa ucida 5 oameni, fie sa actioneze levierul si sa ucida un singur om. Problema
reclama stabilirea modalitatii in care ar trebui sa actioneze vatmanul in aceasta situatie de
fapt.
17. Dati un exemplu juridic in care 2 teorii etice justifica solutii contradictorii: THE QUEEN V
DUDLEY AND STEPHENS din 1884 este un caz penal care a fost solutionat in Marea Britanie,
deosebit de relevant pentru familia de drept common law unde precedentul are valoare de
izvor de drept, decizia din acest caz stabilind ub astfel de precedent in materie penala. In
aceasta situatie de fapt, doua sisteme normative pot fi aplicate cu rezultate contradictorii:
sistemul etic utilistarist si cel deontic. Perspectiva utilistarista argumenteaza rational ca
starile de fapt din realitate trebuie sa fie in asa fel incat sa se obtina consecintele mai bune,
binele celor mai multi trebuind sa primeze asupra binelui celor putini. Din perspectiva eticii
deontice, insa, viata este un scop in sine si indiferent de consecinte nu trebuie sacrificata ca
mijloc pentru atingerea altui scop.
18. Dati un exemplu prin care sa ilustrati felul in care faptele din realitate (natura) dobandesc o
semnificatie juridica: semnificatia juridica este dobandita ulterior, prin intermediul medierii
dreptului. Preluan exemplele oferite de Kelsen-faptul din realitate ca un om imbracata intr-o
roba adreseaza anumite cuvinte de la un podium unui alt om, faptul ca doi oameni fac un
schimb de scrisori cu privire la un lucru, faptul ca un om ia un lucru de la cineva si ii da in
schimb o suma de bani, toate acestea, din punct de vedere juridic, semnifica faptul ca s-a dat
o hotarare judecatoreasca si s-au incheiat doua contracte, dar nu prin simpla lor desfasurare
in realitate, ci fiindca exista norme juridice care stabilesc aceste semnificatii juridice pentru
respectivele succesiuni de fapte din realitate.
19. Explicati intelesul enunturilor sub forma DACA X ATUNCI Y prin prisma principiilor
cauzalitatii si atribuirii: PRINCIPIUL CAUZALITATII-x este cauza, iar y este efectul; de exemplu,
daca apa este incalzita la 100 grade Celsius se transforma in vapori. PRINCIPIUL ATRIBUIRII-
daca x atunci trebuie sa fie y, chiar daca in realitate y nu este. In primul caz x este o cauza
care produce intotdeauna efectul y, in cel de-al doilea caz x este o ipoteza care trebuie sa
produca o anumita consecinta y, chiar daca in realitate consecinta y nu se produce.
20. Precizati cum sunt organizate culturile animiste in jurul reciprocitatii si al principiului
atribuirii: regula care subintinde dimensiunea normativa, dar si intreaga functionare sociala a
acestor culturi este cea a reciprocitatii, care vizeaza deopotriva rasplata, reprezentarea a
ceva bun, si pedeapsa, reprezentarea a ceva rau. Principiul atribuirii-guverneaza sfera sociala
si cea naturala este articulata pe o anumita conceptie metafizica: cea in care nu doar omul
are suflet, ci si obiectele din realitate, acestea interactionand cu oamenii intr-un mod similar
cu felul in care oamenii insisi reactioneaza intre ei. Astfel de culturi sunt cele animiste, asa-zis
primitive, in care intreaga realitate este insufletita si unde, in spatele fiecarui fenomen,
obiect sau eveniment din realitate, stau spirite sau divinitate.
21. Explicati motivele lipsei de sens a expresiei VIATA LEGALA: ,,viata legala,, insemnand
conduite avute in cursul vietiiconforme cu dreptul pozitiv, daca poate capata astfel un sens,
nu este foarte clar ca doar prin acest lucru dobandeste si valoare. Lipsa unui sens imediat al
expresiei VIATA LEGALA indica faptul ca viata nu poate fi evaluata dupa aceste campuri
normative, ca daca se poate conforma lor, acest lucru nu poate fi verificat si ca viata nici nu
pare sa aiba nevoie de vreo calificare din partea normativului, mai ales din partea celui
juridic. Motivul pentru care legal si legalitate, spre deosebire de drept si corect sufera in mod
aparte de o lipsa de sens nu poate consta doar in distanta dintre normativul juridic si
realitate, intrucat aceasta este comuns intregului camp normativ, oricare ar fi el. O prima
explicatie poate fi data pornind dinspre dreptul pozitiv inspre subiect, luand in considerare
functionarea abstracta a dreptului pozitiv, care scapa, de cele mai multe ori, intuitiei
obisnuite. O alta explicatie poate porni in sens invers, dinspre subiect inspre dreptul pozitiv,
luand in considerare ca, desi viata, in desfasurarea ei naturala, in economia ei intima, are loc
intr-un spatiu al non-dreptului, acest lucru nu inseamna si ca acest spatiu este unul liber de
orice fel de norme.
22. Explicati de ce conformarea la norme are semnificatii diferite in morala, religie, drept: atat
morala, cat si religia presupun norme pe care le adreseaza subiectului, dar simpla
conformare a subiectului la norma nu este niciodata suficienta pentru a-l califica pe cel ce
respecta norma morala sau religioasa ca bun sau credincios.
23. Explicati experimentul bandei de hoti utilizand cuplul cauzalitatea/atribuire si precizati
unica ipoteza in care legalitatea poate avea valoare subiectiva: banda de hoti ameninta cu o
sanctiune care va fi, care va vea loc in realitate, pe cand norma juridica afirma nu ca
sanctiunea va fi sau nu in realitate, ci ca sanctiunea trebuie sa fie. Acelasi lucru se poate
spune si din perspectiva conduitei subiectului: daca se conformeaza sau nu ordinului dat de
banda de hoti nu inseamna, ca in cazul in care se conformeaza normei juridice, ca si trebuie
sa o faca.
Subiectiv, ii este irelevant ca in cazul bandei de hoti, sanctiunea care va fi in realitate nu
trebuie in mod obiectiv sa fie, precum in cazul normei juridice.
24. Precizati ce implica valorizarea legalitatii in toate cazurile: Valorizam, apreciem ca fiind
uman, nu conformarea la drept in sine si nu obedienta invariabila fata de norma juridica, ci
conformarea numai in masura in care x corepunde unei valori atribuite de subiect.
Legalitatea valorizata ca stare de conformare la drept acopera si toate acele ipoteze in care
subiectul se conformeaza exclusiv din teama traducerii lui y in realitate-legalitatea ca valoare
implicita, in subsidiar, lipsa valorizarii subiective a lui x si valorizarea exclusiva a fricii.
25. Definitia dreptului data de Kant urmarind distinctia dintre negarea unui predicat si
afirmarea unui predicat negativ: desi par similare, la capatul celor doua procese nu intalnim
acelasi rezultat: a nega un predicat, a spune ca X nu este om, inseamna a-l exclude pe X din
sfera umanului, si a-l plasa in sfera animalelor, pasarilor, lucrurilor, etc. A afirma un predicat
negativ, in schimb, a spune ca X este inuman, nu presupune excluderea subiectului din sfera
umanului, din contra; inseamna a afirma, inauntru umanitatii subiectului, un supliment, care,
fara a trece de limita predicatului negativ, excede totusi umanul.
26. Precizati definitia si caracterele normei juridice:
 Definitie: Norma juridica este o regula de conduita obligatorie, genrala si impersonala,
instituita de Suveran si a carei respectare este asigurata de acesta.
 Caractere: norma are un caracter violabil, prescriptiv, valoric, volitiv, extern, general si
impersonal, tipic, obligatoriu si injoctiv.
27. Explicati structura logico-juridica a normei juridice: este cea care ii confera coerenta in
raport cu caracterele sale si presupune trei elemente structurale: ipoteza, dispozitia si
 sanctiunea. Pentru a avea consecinte in realitate, pentru a avea semnificatie si a traduce ceea
ce trebuie sa fie in sfera lui ceea ce este, o norma juridica trebuie sa prevada conditiile sau
imprejurarile in care se aplica, subiectii de drept la care se refera, conduita pe care o prescrie
subiectilor de drept si consecinta nerespectarii de catre acestia a conduitei prevazute. Norma
juridica este enuntata, de regula, in aceasta formula tripartita: IN SITUATIA IN
CARE+TREBUIE+ALTFEL.
 Ipoteza normei juridice stabileste sfera circumstantelor sau conditiilor in care se aplica
regula si cui anume
 Dispozitia normei juridice cuprinde conduita impusa subiectilor de drept
 Sanctiunea normei juridice implica sfera consecintelor atrase de nerespectarea
dispozitiei.
28. Structura tehnico-legislativa: are in vedere nu elementele abstracte intrinseci care o
alcatuiesc si care ii confera semnificatie, ci forma in care norma juridica este exprimata,
instrumentum in care sunt cuprinse. Astfel, normele juridice sunt intotdeauna incluse intr-un
act normativ: lege, ordonanta, regulament, statut. Actul normativ, de asemenea, este
structurat in capitole, sectiuni, articole, paragrafe, alineate. Atat articolul, cat si norma
juridica reprezinta unitati structurale fundamentale, insa in dimensiuni diferite: articolul in
privinta actului normativ, norma juridica in planul normativitatii juridice, al sistemului juridic.
Intre cele doua nu exista o corespondenta necesara stricta, in sensul in care, desi, de regula,
un articol contine o norma juridca, exprimarea unei norme juridice poate cuprinde o suma de
articole, care pot apartine aceluiasi act normativ sau nu.
29. Precizati criteriile de clasificare a normeșor juridice: clasificarea normelor juridice
presupune gruparea acestora dupa mai multe criterii: dupa obiect, mod de redactare, gradul
de generalitate si sfera de aplicare, forta juridica si caracterul conduitei.
 dupa obiectul reglementat: normele se grupeaza dupa ramuri de drept si institutii
juridice
 dupa modul de redactare: complete sau incomplete
 dupa gradul de generalitate si sfera de aolicare: generale, speciale, de exceptie
 dupa forta juridica: constitutionale, legale, din decrete, hotarari ale guvernului etc
 dupa caracterul conduitei prescrise: onerative, prohibitive, permisive.
30. Precizati functiile sanctiunii:
 Functia pragmatica de ghidare si reglementare a conduitei subiectului;
 Functia unui sistem de masurare a valorilor stabilite in cadrul sistemului de norme;
31. Explicati de ce nu poate fi definita sanctiunea prin raportare la semnificatia atribuita de
subiect: in notiunea pragmatica de sanctiune trebuie inclusa semnificatia atribuita de
subiect. Din aceasta perspectiva, sanctiunea apare ca fiind o masura luata impotriva unui
subiect care pentru acesta este neplacuta, nedorita, iar subiectul, in intentia de a evita
aceasta masura, este motivat sa evite comportamentul care duce la aplicarea masurii
respective.
32. Precizati in ce consta componenta normativa si cea descriptiva a sanctiunii:
 Componenta normativa a sanctiunii presupune urmatoarele:
 Sanctiunea se refera la un sistem de norme
 O anumita consecinta poate reprezenta o sanctiune numai atunci cand este conditionata
de nerespectarea unei norme, daca este o consecinta a neconformarii la norma
 Sanctiunea este o consecinta care trebuie sa aiba loc, se impune realitatii, fiind
conditionata de incalcarea unei obligatii, caz in care este prevazuta de norma unui sistem
 Componenta descriptiva a sanctiunii presupune urmatoarele:
  Datele cu privire la persoana impotriva careia se indreapta sanctiunea, eventual cu
privire la persoana sau organul care hotaraste si executa sanctiunea
 Descrierea continutului masurii de sanctionare
33. Precizati schema analitica propusa de Bohnert cu privire la sanctiune: O situatie M
motiveaza comportamentul B al lui X numai daca:
 X crede M
 X poate deriva din M cu ajutorul altor propozitii pe care le crede personal, S v B(x) dar nu
S singur, unde:
 Expresia S v B(x) este disjunctia de motivare
 M este motivatorul
 B este reactia adecvata
 S este sanctiunea, o situatie viitoare cu caracter direct neplacut
34. Precizati tipurile ideale de ordini sociale normative:
 Ordinea sociala normativa poate impune un anumit comportament fara a lega o anumita
consecinta de nerespectarea comportamentului respectiv
 Ordinea sociala normativa poate impune un anumit comportament, legand de adoptarea
comportamentului o anumita recompensa, beneficiu sau avantaj sau de nerespectarea
comportamentului un anumit dezavantaj, ceea ce ilustreaza principiul rasplatii
 Ordinea sociala normativa poate impune un anumit comportament, legand de
nerespectarea comportamentului o anumita pedeapsa sau dezavantaj
35. Precizati intelesul obligativitatii si interdictiei in teoriile de drept ale sanctiunii:
obligativitatea sanctiunii include interdictia comportamentului, interdictie ce reprezinta
conditia specifica pentru sanctiunea respectiva, iar impunerea include interdictia contrariului
acestui comportament. Sensurile notiunilor de obligativitate si interdictie sunt acestea: ele
nu se refera la obligativitatea comportamentului efectiv sau a contrariului sau, subiectii fiind
liberi sa adopte orice comportament, ci la obligativitatea urmarilor acestui comportament,
adica la sanctiune.
36. Argumentati cu privire la posibilitatea existentei unei ordini sociale normative lipsite de
sanctiune: o astfel de ordine morala, daca pretinde un comportament, pretinde simultan ca
acel comportament sa fie aprobat de ceilalti membri ai grupului, in timp ce contrariul acelui
comportament sa fie dezaprobat. Oricine respinge comportamentul pretins sau aproba
contrariul acestuia se comporta imoral si trebuie el insusi dezaprobat de ceilalti membri ai
grupului.
37. Explicati distinctia dintre sanctiunile imanente si cele transcendente: Sanctiunile imanente
sociale sunt cele care sunt aplicate in cadrul societatii de catre membri ai societatii.
Sanctiunile transcendente sunt cele care se intemeiaza pe credinta intr-o entitate
supraomeneasca.
38. Explicati structura logica a sistemului normativ juridic si necesitatea normei de baza: daca
faptele din realitate nu au, in mod natural, relevanta juridica, ci doar prin prisma unei norme
juridice care atribuie semnificatie juridica respectivelor fapte, acelasi lucru este valabil si in
cazul normelor juridice, in ceea ce priveste procesul lor de creare si de inlantuire. Intregul
sistem de drept ca piramida a normelor juridice poate fi reconstruit abstract tinand cont de
faptul ca numai o norma juridica poate conferi semnificatie juridica comportamentelor,
fenomenelor, relatiilor din realitate, inclusiv celor care tin de procesul de creare a oricarei
norme juridice. NECESITATEA NORMEI DE BAZA- 1. Fiindca nu exista o autoritate superioare a
carei competenta sa se bazeze pe o alta norma juridica; 2. Fiindca inlantuirea normelor
juridice nu poate merge la nesfarsit ca atunci cand se cauta cauza unui efect
39. Explicati distinctia dintre normele statice si cele dinamice: norma statica- norma cu un
continut de maxima generalitate presupune ca viata unui subiect trebuie traita in acord cu
natura si din continutul acestei norme pot fi derivate logic o suma de norme etice particulare
privind raporturile dintre subiect cu sine insusi si cu ceilalti. Norma dinamica- spune ca
trebuie sa ne supunem normei de baza statice din care deriva toate celelalte sub aspectul
continutului.
40. Explicati cele 3 criterii logice ale sistemului juridic:
 Din maniera in care dreptul ca intreg prin partile sale i se adreseaza subiectului de drept,
din expunerea aleatorie la o serie de norme juridice se poate degaja un prim criteriu logic
de articulare a intregului sistem juridic.
 Multitudinea de norme juridice aparent confuza, experimentata nemediat, ca atare, de
subiectul de drept interpelat de norma juridica, se organizeaza dupa un criteriu al
coerentei. Acest criteriu presupune ca normele juridice sunt compatibile intre ele, in
sensul in care subiectului de drept nu i se pretinde, nu ii este prescrisa o conduita
contradictorie, generata de norme juridice cu forta egala, cu ipoteze identice, dar care
prevad dispozitii contradictorii.
 In masura in care subiectul de drept este cel care, printr-o serie de interactiuni punctuale
aleatorii, interpeleaza dreptul ca intreg, reiese un nou criteriu logic al sistemului juridic,
cel al completitudinii.
41. Precizati solutia logica la ipoteza lacunei in drept, avand criteriul completitudinii:
completitudinea presupune ca dreptul ca intreg poate transa orice problema juridica , avand
posibilitatea de a stabili cu exactitate consecintele juridice ale oricarui fapt cu care este
interpelat de catre subiectul de drept. Criteriul logic al completitudinii sistemului de drept
exclude formal posibilitatea lacunei in drept. Prin urmare, intelegerea absentei normei
juridice ca lacuna in drept trimite catre o rezolvare juridica, rationala dar non-logica, a unei
imposibilitati logice, intrucat ori de cate ori subiectul de drept isi pune problema stabilirii
consecintelor juridice ale unui fapt, absenta unei norme juridice care sa vizeze insusi faptul
invocat nu implica existenta unei lacune.