sofie TEST1: Obiectul, problematica si metoda fd

Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile ei.
Filosofia dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplina preocupat de studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i de tiinele juridice speciale, fiecare dintre acestea examinnd dreptul din punctul de vedere al nelegerii lor specifice i a procedeelor de studiere aobiectului dat, de pe poziile deosebite ale obiectului lor de studiu. Prin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a fi studiat i neles, iar prin conceptul de obiect de studiu al tiinei deja o nelegere oarecare teoretic(tiinific) a obiectului, forma sa cognitivsemantic de exprimare (legea sau principiul), o anumit concepie a nelegerii i reprezentrii lui. Ca tiin teoretic general, filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa universal , spre deosebire de tiinele juridice speciale care studiaz dreptul n natura i caracterele lui particulare. Nici o tiin juridicspecial nu poate explica ce este dreptul n general , ce are eluniversal, preciznd doar ce este dreptul la un anumit popor ,ntr-un anumit moment dat . Problematica filosofiei dreptului: 1.Care sunt conditii le de justificare a dreptului-calea axiologiei juridice 2.Care sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice-calea epistemologiei juridice. 3.Care sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv-calea ontologiei juridice. In ceea ce privete funciile filosofiei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturor tiinelor, i anume: informativ, cognitiv,educativ etc. In afar de acestea, filosofia dreptului are ca principaleurmtoarele funcii: funcia conceptual i funcia metodologic Funcia conceptual a filosofiei dreptului const in aceea c eainarmeaz oamenii cu cunotine generale despre drept, despre principiile realitii juridice. Reprezentand atitudinea omului fa deexistena juridic, viziunile lui asupra scopului i sensului vieii, asupralegturii dintre interesele i necesitile lui i sistemul de drept generalsocial, filosofia dreptului st la baza orientrii sociale, a activitiioamenilor, a atitudinii lor fa de fenomenele juridice ale vieii sociale.Astfel, datorit faptului c filosofia dreptului are un obiect de studiuraportat la intreaga realitate juridic, ea ofer o concepie de ansambluasupra lumii juridice in care ii gsete realizarea dialogul permanentdintre om i lume. Funcia metodologic a filosofiei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei de studiu, ea contribuie la elaborarea unor noi procedee imetode de lmurire, studiere i transformare a realitii juridice.Metodele generale de activitate, scopurile i idealurile elaborate i promovate de filosofia dreptului in msur egal se refer i la activitateatiinific. Deaceea, filosofia dreptului se manifest ca metodologiegeneral pentru tiinele juridice speciale, pe care le ajut s-iorganizeze i sistematizeze propriile sisteme de cunotine. In concluzie, trebuie s menionm c nectand la faptul c filosofiadreptului este o disciplin teoretic i abstract, ea are i o importanta funcie practic propune i pregtete recunoaterea pozitiv a idealului juridic.

Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.

Ca ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenelor metodologice aleacesteia. Avnd, ns, un obiect distinct de cercetare, dreptul, cruia i sunt propriianumite disponibiliti de cercetare, Filosofia dreptului este mai sensibil la un anumit univers metodologic i mai opac la altele. Filosofia dreptului se serveste de ambele perechi de metode caracteristice si filosofiei si anume:inductia deductia; analiza-sinteza. In cercetarea logica a dreptului domina deductia, adica se face o analiza rationala, fiindca trebuie sa se cerceteze conditiile care determina posibilitatea dreptului si a cunoasterii sale.Prin analiza logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritual nostru astfel ca experienta sa insemne ajutor dar nu baza cercetarii.Pe cind in cercetarea fenomenologica a dreptului domina inductia.Iar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.In a doua cercetare unde este vorba de observarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevaleaza inductia.Aici se aduna faptele se examineaza institutiile juridice positive ale diferitor popoare :se indeplineste o cercetare empirica.Metoda inductive se subimparte in metoda genetic care studiaza originile sic ea comparativa care confrunta diverse sisteme juridice.Prima

pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei dreptului ; a doua pentru ca dreptul unui anumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. n perspectiv istoric, evoluia Filosofiei dreptului nu ar fi fost posibil frinovaiile metodologice ale lui Socrate, Platon, Toma dAquino, Kant, Hegel .a. Toma dAquino, mpreun cu ntreagafilosofie medieval descoper esena divin a dreptului, prin metoda transcendental defactur religioas, n timp ce Kant folosete aceeai metod, dar de factur laic,cobornd transcendena din cer, n spiritul uman i conturnd, astfel, ideea de dreptsubiectiv, n opoziie cu cel obiectiv. Logicismul filosofic, precum i curentele ce iauurmat, ndeosebi Analiza logic a limbajului au fcut posibil dezvluirea valenelor conceptuale ale noiunii dreptului, n timp ce Filosofia vieii, Existenialismul i Filosofia postmodern a omului, exacerbnd tema unicitii fiinei umane i a totalitii catrstur a existenei, au deschis calea unei adevrate filosofii a Drepturilor omului, ceamai vehiculat tem contemporan de Filosofie politic i juridic. Hermeneutica, dei ometod trzie a filosofiei, operant iniial mai ales n istorie i antropologie, aduce cu sine importante avantaje pentru Filosofia dreptului, ndeosebi n cercetarea esenei i cauzalitii unor fenomene istorice de drept.

3.Apreciai rolul i nsemntatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte tiine juridice.

Studiind dreptul in esena sa universal, filosofia dreptului incepe de unde se sfarete tiina dreptului, creia de altfel, ii d temeiurile i noiunile fundamentale. Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine. Giorgio delVecchio enumer opt tiine nrudite cu Filosofia dreptului: Jurisprudena,Filosofia teoretic, Psihologia, Filosofia practic, Sociologia, Demografia iStatistica, Economia politic i tiina politic. Cea mai interesant i, totodat, cea mai durabil relaie este cea dintre Filosofia dreptului i Jurispruden (Dreptul pozitiv) . Dac Filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa universal, Jurisprudena studiaz aspectele particulare ale dreptului: domeniile aplicrii dreptului, diferitele sisteme de drept, practica juridic etc. Fiecare dintre cele dou domenii decercetare este baz de plecare pentru cercetarea propriului domeniu.La polul opus se situeaz relaia cu Filosofia teoretic. Aceasta oferFilosofiei dreptului universul conceptual propriu filosofiei, precum i ometodologie specific de cercetare. Putem aprecia, deci, c Filosofiadreptului este o aplicaie a filosofiei, n genere, n timp ce Jurisprudena esteo aplicaie a Filosofiei dreptului. Importante relaii exist ntre Filosofia dreptului i celelalte tiineenumerate. Astfel, Psihologia, ndeosebi prin componenta ei social oferexplicaii ale comportamentelor de grup utile nelegerii conceptelor derivateale dreptului, Filosofia practic, prin cealalt component a sa, etica, oferexplicaii pertinente asupra relaiilor dintre normativitatea juridic i ceamoral, sociologia este tiina care ofer cadrul experimental al elaborrilor teoretice din domeniul Filosofiei dreptului, Demografia i Statistica oferinformaii despre micarea grupurilor umane, utile n cercetarea originii normelor i comportamentelor juridice, iar Economia politic i tiina politic ofer Filosofiei politice explicaii asupra cadrului economic i politic, instituional n care se deruleaz fenomenul dreptului. Filosofia dreptului este o disciplin filosofic, specie a filosofiei practice. Ea nu se confund cu tiina dreptului. Dac Filosofia dreptului esteteoria dreptului natural, obiectiv, aa cum se instituie el pe baza nelegeriiesenei fiinei umane i a colectivitilor sociale, tiina dreptului este teoriadreptului pozitiv, subiectiv, aa cum este el conceput de ctre sistemulinstituional al unei organizri statale determinate i pe baza unei doctrine juridice asumate.

Test 2:Scoala sofistilor

Prezentai principalele idei politico - juridice ale sofitilor. Sofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.Ei considerau ca legile ca si obiceiurile sunt supuse schimbarii si deci sunt relative.Sofistii concepeau individul uman ca masura a tuturor lucrurilor.Odata cu sofistii se evidentiaza conflictul dintre cetate si individ.Este pentru prima oara cind individul iese in prim plan.Daca legile sunt relative inseamna ca ele sunt create de oameni, omul fiind si in aceasta situatie masura

lor.Combatind absolutismul si investind incredere in individ, individualismul sofistilor presupune democratia, asa cum democratia presupune libertate individuala.Sofistii au distins
ntre dreptul pozitiv(stabilit de cetate)si dreptul natural (ca drept nescris, conform naturii umane) si au sustinut ca dreptul pozitiv trebuie sa se ntemeieze pe cel natural.

Determinai semnificaia expresiei relativismul gnoseologic al sofitilor.

Sofitii sunt ntemeietorii discursurilor politico -juridice. n domeniul gnoseologii(cunoaterii, cercetrii), sofitii adoptau o poziie individualist, fapt pentru care se vorbete relativismul gnoseologic al sofitilor, potrivit cruia orice om deine o nelegere proprie a lucrurilor i cunoaterea acestora. Aceast nelegere are un caracter dinamic, n permanent schimbare. Unul i acelai om poate lua, pentru perioade diferite de timp, poziii diferite(chiar contrare) cu privire la aceeai problem.Aceast atitudine gnoseologic presupune inexistena unei adevrate tiine, obiective i universale, pot exista numai preri(poziie cunoscut sub denumirea scepticismul sofitilor n domeniul cunoaterii). Chiar dac sofitii au introdus raionalismul n gnoseologie, pentru ei cunoaterea nu era dect ceva profitabil. Ei i petreceau timpul cltorind prin orae i oferind s erviciile lor pe un pre stabilit. Serviciile ce le ofereau erau folosirea capacitilor lor de a convinge, de a pune la ndoial orice lucru, chiar i un adevr de partea cruia erau ei. Ei organizau dezbateri i asigurau victoria celora care plteau mai bine, chiar dac era evident c minciuna ctig.Sofistii

afirmau ca fiecare om are un mod propiu de a vedea si a cunoaste lucrurile, de unde urma ca nu poate exista o adevarata stiinta obiectivasi universal valabila, ci numai opinii individuale.Cunoasterea este simpla opinie ce apartine fiecarui individ, acesata neputind sa se ridice la universalitate.

Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele politice i de drept.

Odata cu sofistii se produce o adevarata revolutie intelectualapentru ca in aceasta perioada se pun cu adevarat bazele inlocuirii cauzelor divine cu cele naturale.Una din caracteristicile esentiale ale curentului sofist consta in faptul ca relativizarea, scoate in prim plan individul uman, acesta fiind masura tuturor lucrurilor.A sustine primatul individualitatii corespunde unei activitati subversive care putea atrage din partea cetatii grave sanctiuni. De aceea se considera ca sofistii au fost initiatorii iluminismului grec .Sofismul a fost o perioada de tranzactie de la filosofia presocraticilor spre o filosofie matura care a atins culmile odata cu Socrate, Platon si Aristotel.Sofistii au fost cei ce au combatut absolutismul si au investit incredere in individ, iar individualismu sofistilor presupune democratie asa cum democratia presupune libertate individuala. Principalul merit al sofitilor este acela de a fi intuit valoarea i importana omului n Univers, motiv pentru care au ndreptat filosofia asupra condiiei umane. Sofistii sunt cei ce produc o ruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea nici o influenta asupra naturii individului si nu este capabila sa faca din acesta un cetatean bun si corect.Legea nu are alt rol decit sa faca posibila viata in societate a indivizilor.Calitatea lor etica nu are nici o importanta.

TEST 3:

Socrate

1.1.Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport cu ideile sofitilor.

Socrate nu accepta predarea contra unei remuneratii, si de asemenea el nu era de acor cu relativizarea tuturor conceptelor pe care le punea in practica sofistii.Socrate promova ideile conform carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii, pe cind sofistii scoteau in prim plan individul uman.Socrate ii ajuta pe oameni sa ajunga la adevar, pe cind sofistii practicau inseleciunea.Dar totusi atit sofistii cit sisocrate prin metode diferite si adeseori contradictictorii au revolutionat gindirea greaca prin concentrarea atentiei pe individualitatea umana.

1.2.Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu tiu nimic

Individualismul socratic se intemeiaza pe adevar, care porneste de la acel:cunoastete pe tine insuti nimi prea mult.Aceasta cunoastere este individuala si semnifica intoarcerea privirii din exterior spre interioritate spre ceea ce inseamna cu adevarat fiinta umana.Cunoasterea de sine este renuntarea la egoism pentru a te descoperi intrun plan superior.Aceasta este semnificatia afirmatiei frecvente a lui socrate cum ca singurul lucru pe care il stiu este ca nu stiu nimic.Aceasta maxima semnifica punerea in discutie a noastra si a valorilor ce ne guverneaza propria viata.A te indoi de tine insuti este calea spre adevar.Adevarata problema nu este deci de a sti un lucru sau altul ci de a fi intro maniera sau alta. Din maxima lui Socrate deriva
scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii. Socrate aduce in discutie o problema importanta, anume aceea a posibilitatilor noastre de cunoastere si spun pentru prima data raspicat ca noi nu putem sa cunoastem totul, ca posibilitatile noastre de cunoastere sunt limitate si ca nu trebuie prin urmare sa ne intindem cu cunoasterea dincolo de ceea ce nu putem cunoaste.Universul este mult prea cuprinzator decit ceea ce poate cuprinde ochiul uman si nu totul poate fi explicat.Prin aceasta maxima Socrate ajunse la simpla concluzie- ca numai zeii poseda intelepciune iar in fata acestora oamenii nu sunt altceva decit niste marunte creaturi fara darul intelepciunii.Dar din aceleasi motive suntem capabili de iubire si putem aspira la intelepciune.

1.3.Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile politico juridice a lui Socrate.
Lui Socrate ii apartine fraza:o lege nedreapta este tot o lege.Socrate ca si urmasii sai promovau ideile conform carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii. Justiia, ca criteriu de manifestare a legalitii, este identic. Ceea ce este just, este i legal, acest raport existent fiind caracteristic att legilor scrise, ct i celor nescrise, de natur divin2. Printr-o astfel de manifestare de respect, Socrate i afirm credina sa ntr-o justiie superioar, pentru valabilitatea creia nu este nevoie de o sanciune pozitiv. Pentru a nu nclca aceast justiie ceteanul trebuie s se supun chiar i legilor rele, ca s nu-1 ncurajeze pe ceteanul ru s le violeze pe cele bune.Atit dreptul cit si statul sunt bazate pe o conventie, iar nerespectarea unei legi ar duce la darimarea atit a dreptului cit si a statului.

TEST 4: Platon

1.1.Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza dialogurilor Despre stat (Republica) i Despre legi
In conceptia lui Platon educarea indivizilor umani are un mare rol in bunul mers al societatii si in organizarea de stat.Numai prin educatie poate fi instaurata dreptatea in stat.Numai in felul acesta omul va alege acea forma de organizare a statului care ii va asigura in cel mai mare grad libertatea.In conceptia lui Platon un filosof trebuie sa conduca statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina adevarului.Bazindu-se pe oameni cu caractere puternice statul va fi puternic si va asigura fericirea tuturor, pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterul acestora.Pentru ca un stat sa fie drept si deosebit trebuie ca cetatenii sai sa fie educati in spiritul dreptatii, singurul care poate inalta cetatea la ideea de Bine.Platon distinge urmatoarele forme de guvernamint:Timocratia,Oligarhia,Democratie,Tiranie. Platon spune ca cel mai bun stat este staul unde toti sunt egali, si toate bunurile sunt comune.Individul trebuie sa se supuna autoritatii statului, legii.

1.2.Analizai raportul dintre organismul individual i organismul social la Platon.

Pentru a fi mai sigur n posibilitatea edificrii unei ceti ideale, Platon a schiat cu grij o paralel ntre stat i individ. Orice individ posed trei faculti: raiunea care domin, curajul care acioneaz i sentimentul care se supune. Tot aa i n stat se disting trei clase: a nelepilor (destinat s domine); a lupttorilor (care trebuie s apere organismul social); a meteugarilor i agricultorilor (care trebuie s-i ntrein). Una dintre ideile centrale ale dialogului Republica, prin care Platon explic fenomenele politice, este analogia de esen ntre sufletul individual i sufletul

cetii, altfel spus ntre constituia interioar a sufletului individual i constituia statului, ce apare ca un fel de mare suflet colectiv. Dreptatea interioar produce, aadar, dreptate exterioar; justiia, dreptatea trebuie s fie inerent interioritii omului. Societatea este inchipuita de Platon a fi analoga cu un organism, in speta cu organismuluman. Platon crede ca trasaturile psihologice ale individului se regasesc in anumite grupurisociale, ca in fata vietii grupurile sociale reactioneaza in mod asemanator cu individul, ca cel ce cunoaste psihologia individuala poseda implicit cunostintele necesare organizarii politice a societatii.

1.3.Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat de Platon. Argumentai. Platon descrie in opera sa Republica forma ideala de stat.Platon spune ca rostul de a fi a Statului Ideal este acela de a infaptui Principiile Binelui si Dreptatii. Acest stat se bazeaz pe cele trei caste numite mai sus: conductorii (filozofii), militarii i gardienii, agricultorii i meseriaii. Fiecare trebuie s -i ndeplineasc stric funciile sale n dependen de capacitile proprii. Conduc cu ara oamenii detepi, fi lozofii, militarii asigur ordinea public, iar ceilali produc bunurile materiale. Mai aproape de statul ideal este republica aristocratic.Statul ideal se va baza pe o astfle de educatie care sa sesizeze prin gindire dreptatea, frumosul si binele.O cetate este buna in masura in care individual umanprimeste o educatie corespunzatoare.In statul ideal nu este nevoie de legi deoarece legea este inscrisa in sufletul fiecaruia.
TEST 5:

Aristotel

1.1Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i forma statului.

Baza oganizarii statale este Constitutia care izvoraste din natura sociala a omului.Se sustine ca statul a aparut din cauza insuficientei de sine a individului uman.La Aristotel statul este anterior individului, aceasta idee sprijininduse pe faptul ca intregul este anterior partii.Statul fiind asimilat unui organism complet este anterior individului uman care nu este decit o parte a acestui organism.Astfel la inceput dupa Aristotel a fost casatoria si sclavia din care ia fiinta casa locul in care locuieste familia.Din comunitatea mai multor case apare satul iar comunitatea formata din mai multe comune este statul complet.Constitutia este cea ce determina in stat organizarea sistematica a tuturor puterilor dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.dupa Aristotel exista 3 forme de stat:regalitatea, aristocratia si republica.

1.2. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile acesteia .

Raportul dintre poliltic i etic Aristotel ni-1 dezvluie n abordarea sa cu privire la problema justiiei. Justiia, n concepia lui, i are sursa n virtute i este orientat n folosul altuia, al societii ntregi. Justiia i virtutea snt identice ca esen, ns, dup manifestrile lor, ele, n parte, se deosebesc: justiia se manifest n raport cu alii, iar virtutea este o calitate deosebit a sufletului11. Principiul justiiei este egalitatea aplicat n diferite feluri. Astfel, Aristotel distinge dou specii de justiie: distributiv i corectiv. Justiia distributiv (calitativ) exprim relaiile dintre colectivele de indivizi n baza ideii de proporionalitate. Ea este distins de Aristotel ca proporie geometric, aplicat la repartizarea onorurilor, bunurilor i are destinaia de a urmri ca fiecare s primeasc dup merit. Justiia corectiv (cantitativ), spre deosebire de cea distributiv, ordoneaz raporturile de schimburi reciproce. Principiul egalitii, n acest caz, se aplic ntr-o formul deosebit de cea menionat, referindu-se doar la msurarea, n mod impersonal, a daunei i ctigului. Aceast justiie este mijlocul dintre daun i ctig, n baza creia fiecare din cele dou pri aflate ntr-un raport s se gseasc una fa de alta ntr-o condiie de paritate, n aa fel ca nici una s nu fi dat sau s nu fi primit nici mai mult, nici mai puin. Justiia corectiv se aplic la orice fel de schimburi sau raporturi, att de natur civil, ct i penal. Aristotel ajunge la concluzia c justiia n politic poate fi numai ntre persoane libere i egale care aparin unei comuniti, iar prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesar identice. nsi natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor cetenilor, deoarece aceasta ar da natere bunului plac. Cea mai eficace surs a libertii este suveranitatea legii.

1.3.Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic despre forma statului.

Constitutia este cea ce determina in stat organizare sistematica a tuturor puterilor, dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.Guvernul este insasi Constitutia.Constitutiile care au in vedere interesul obstesc sunt pure , cele care au in vedere numai folosul celor ce guverneaza sunt defectuoase si sunt forme corupre ale constitutiilor bune.Primele guverneaza peste oamenii liberi celelalte sunt despotice tratindui pe guvernanti ca pe niste sclavi.Exista dupa Aristotel 3 specii de constitutii pure carora le corespund tot atitea forme de guvernamint: regalitatea, aristocratia si republica.Exista si alte 3 specii deviatii a celor dintii:Tirania pentru regalitate, oligarhia pentru aristocratie si demagogia pentru republica. Regalitatea este forma de guvernamint care se bazeaza pe superioritatea absoluta a individului care domneste, superioritate data de virtute. Aristocratia este forma de guvernamint in care aristocratii sunt alesi dupa merit cel putin tot atit cit si dupa avutie. Oligarhia este forma de guvernamint in care suveranitatea apertine celor bogati. Tirania apare acolo unde puterea este concentrata in mina unei singure persoane care nu detine nici virtute nici avere si care conduce in mod despotic. TEST 6: coala stoic 1.1Descriei ideile politico juridice a stoicilor. coala stoic a fost fondat de Zenon (336-264 .e.n.). Ea concepe omul ca un ideal al fiinei, eliberat de orice influen extern15. Astfel, omul, eliberndu-se de orice pasiune, devine o fiin liber, iar aceast libertate nu poate fi interzis de nici o autoritate. Idealul omului liber trebuie s fie scopul fiecrui om, deoarece aceasta este calea spre o judecat dreapt. Omul, prin propria sa natur, particip la edictarea unei legi de valoare universal, fiindc natura uman este o parte a naturii, a creaturii, a lumii n ansamblu. Aceast lege o reprezint legea naturii ce domin lumea ca reflecie n connina fiecrui individ. A urma cerinele legii naturii, aseamn a tri cinstit, a fi generos, a nu duna altuia, a exista n conformitate cu raiunea. Relaiile naturale ale oamenilor, bazate pe aceast lege natural, pun temelia conceptului echitii.
Etica dezvoltat de Stoa deriv din principiile proprii ale fizicei: universul este guvernat de legi absolute care nu admit excepii, iar esenialul naturii umane este raiunea. Aceste principii se sumeaz n celebra maxim: Triete n acord cu natura!. Din aceast formul deriv noiunea de virtute, cu cele patru aspecte cardinale: nelepciunea, curajul, dreptatea i temperana, corespondnd nvturilor lui Socrate. n timp ce n etica aristotelian se recunotea locul pasiunilor n natura uman, urmnd ca acestea s fie reprimate prin raiune, stoicii cer anihilarea pasiunilor, mergnd pn la ascetism ( askesis), pentru c virtutea reprezint unica fericire. A fi virtuos, nseamn a fi indiferent la durere i suferin ( apatheia) i, n acelai timp, doritor de cunoatere. De aici importana acordat tiinei, fizicei, logicei, pentru c ele reprezint bazele moralitii, rdcinile oricrei virtui. Omul nelept este sinonim cu om bun. Nefericirea i rutile lumii sunt rezultatele ignoranei. De aici recomandarea practicii filosofiei, examinrii permanente a propriilor judeci i a comportamentului, pentru a putea constata dac ele difer de raiunea universal a naturii

1.2Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i evideniai particularitile ideilor stoicilor romani. Zenon a introdus ideea de "cetean al lumii" - o idee cu totul nou i generoas n acele timpuri. A avut de luptat cu prejudecile, ntruct aceast idee necesita depirea barierelor "cetii" - unitate de baz a culturii, i chiar politicii eline. Imperiul roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit urmrii unor scopuri nobile, ci expansiunii militare. Cuvntul "Imperiu" vine de la latinescul "imperio"= a triumfa. n forma sa nobil, acest cuvnt desemna triumful spiritului asupra materiei, sau viaa aservit Divinitii. La nivel politic, ar fi trebuit s nsemne armonizarea contrariilor.

Statutul de cetean al lumii nsemna, pentru stoici, o stare de spirit, caracterizat prin dominarea propriului eu. Acest statut l putea obine orice om civilizat, indiferent de formele culturale sau politice crora le aparinea. . Stoicii i impuneau o nalt inut moral, i aveau drept modus vivendi aciunea just.n Imperiul Roman, stoicismul a gsit un teren favorabil. Romanii au acceptat cu uurin ideea de cetean al lumii. Diferena dintre cetate i provincie disprea treptat. Romanii au fost nu att colonizatori (cei care impuneau o cultur), ct cuceritori, civilizatori (au construit ceti, au oferit o baz material teritoriilor cucerite).Stoicismul roman a impus ideea de om liber.

1.3Apreciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine.

Filosofia stoic a influenat i pe unii din prinii bisericei cretine ca Toma de Aquino i Sfntul Augustin. n timpul Renaterii trzii, s-a dezvoltat un adevrat Neostoicism, al crui reprezentant renumit a fost Justus Lipsius. Influena acestui neostoicism se resimte n scrierile lui Michel de Montaigne, nainte de orientarea lui spre scepticism, i n gndirea lui Ren Descartes. i filosofia moral a lui Immanuel Kant este impregnat de Stoa

TEST 7: coala epicurian

1.1Relatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.
Epicureismul, coal filosofic numit astfel dup numele filosofului Epicur (, 341 - 270 .Chr), fondat de acesta la Atena n jurul anului 306 .Chr., este axat pe cutarea fericirii i a nelepciunii, avnd ca ultim scop atingerea ataraxiei, o stare de linite absolut a spiritului. Pentru a evita suferina, trebuie evitate sursele acelor plceri, care nu sunt nici naturale, nici necesare. Epicureii nu preconizeaz cutarea cu orice pre a plcerii, cum este de multe ori neles n mod eronat, ei vd n filosofie instrumentele eseniale pentru obinerea fericirii (Tetrapharmakos): Liberarea oamenilor de teama de diviniti, demonstrnd c zeii, n splendoarea lor, nu se preocup de ceea ce se ntmpl cu oamenii. Liberarea oamenilor de teama de moarte, demonstrnd c aceasta nu reprezint nimic pentru oameni, din moment ce "cnd noi existm, nu exist moarte, iar cnd e moarte, nu mai existm noi". Demonstrarea posibilitii de a obine plcerea. Demonstratrea limitrii rului, adic a caracterului de scurt durat a durerii. Epicur i bazeaz gndirea sa pe trei principii: logica sau canonica, fizica (atomismul) i etica (semi-ateismul). Principiu dup care senzaia este singurul criteriu al adevrului ("sensism") i al binelui (care se identific cu plcerea). Atomismul, principiu preluat de la Democrit, prin care se explic formarea i transformarea lucrurilor prin unirea i separarea atomilor. Naterea senzaiilor deriv din aciunea atomilor provenii de la lucruri asupra atomilor spiritului. Principiu conform cruia zeii exist ntr-un spaiu ntre universuri (intermundia), dar nu se preocup de mersul lucrurilor terestre, de lumea material, cu att mai puin de viaa oamenilor. n consecin, singura fericire este plcerea, corespunztoare nevoilor naturale necesare, care rezult din absena durerii ( aponia) i nelinitii (ataraxia). Limitarea calitativ i cantitativ a plcerilor este instrumentul virtuilor morale, caracteristic condiiei umane.

1.2Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.

1.3Analizai evoluia ideilor lui Epicur n perioada modern.

Cicero Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero.
TEST 8:

Gindirea social-politica si juridia a lui Cicero este intemeiata pe conceptul de bine suprem.El a pus la baza politicului si juridicului morala.Astfel un stat nu poate dura daca cei care il conduc nu au in vedere

binele comun. O cetate trebuie organizata avind ca fundament dreptul public si principiile morale.Filosoful ca intelept al cetatii trebuie sa se implice in politica si sa conduca realizind acordul intre clasele superioare inferioare si medii.Statul nu poate fi guvernat in afara justitiei desavirsite.Cicero sustine ca unirea oamenilor nu se datoreaza slabiciunii ci tendintei naturale a lor spre unire.Cea mai buna forma de guvernamint dupa parerea lui cicero este monarhia, cu conditia ca regele sa fie virtuos.
1.2Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero. Dreptul, n concepia lui Cicero, nu este un produs al voinei, ci este dat de natur . El cuprinde trei precepte fundamentale: s trieti onest, s nu prejudiciezi pe altcineva, s dai fiecruia ce este al su. Cicero divizeaz dreptul n drept natural i n drept pozitiv. Dreptul natural,opineaz filisoful, este o lege superioar, dup care se apreciaz justeea legii pozitive. n De republica, el susine c acest drept nu poate fi modificat, abrogat i nu te poi abate de la el, deoarece este o lege natural nnscut, implantat n individ. Dreptul natural precede orice lege scris, existena statului. Legea naturii este raiunea suprem dup care oamenii deosebesc dreptul de nedrept, cinstea de ruine.Dreptul pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor, fiind supus modificrilor n funcie de mprejrri. Existena diferitelor popoare presupune i existena unui drept pozitiv divers. 1.3Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice ale lui Cicero i Aristotel. Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica platonian, dar snt aristotelice i stoice dup coninut.

TEST 9: Doctrinele politico-juridice i cretinismul 1.1Expunei ideile politico juridice a sf. Toma d'Aquino. TdA subordoneaza ideea de drept natural ratiunii divine astfel ca fenomenul juridic nu poate fi decit rational.Dreptul este intemeiat pe ratiune. El a fost cel ce sia exprimat ideea ca guvemdmintul si legea trebuie sa aiba un scop moral. A fost un exponent de frunte al traditiei legii naturale. Teoria sa a dreptului a pus in legaturi, prin intermediul ratiunii, legea eteme a lui Dumnezeu, legea naturala, legea pozitiva a oamenilor si legea divina. Pentru Augustin, justificarea guvernamintului rezida in scopul acestuia - acela de a asigura binele comun. A fost in favoarea monarhiei limitate printr-o constitutie mixte. Guvernarea celor multi era o forma valida de guvenamint, insi avea avantajele si dezavantajele ei. Tirania, pe de alta parte, presupunea incalcarea binelui comun. 1.2Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf. Toma d'Aquino. Toma are putine lucruri semnificative de spus despre Biserice si Stat ca structuri de putere.Toma afirma ca Puterea seculara si cea spirituala sunt distincte si isi au amindoua originea in Dumnezeu, in asa fel incat puterea spirituala trebuie sa fie respectata inaintea celei seculare in problemele legate de mantuire, iar cea seculara, inaintea celei spirituale, in problemele privitoare la bunastarea civila. Aceasta diviziune este aplicabila ,doar daca nu se intimpla cumva ca puterea seculara sa fiee unita cu cea spirituala, aaa cum se intampla, de pilda, in cazul Papei, care se afla in fruntea ambelor puteri. SF.Toma subliniaza rolul indrumarilor oferite de preoti, atunci cand acestia ii calauzesc pe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea lui Dumnezeu. Rolul regilor este unul inferior, anume acela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierarhiei scopurilor vietii umane, nici un guvernamint secular nu poate fi complet autonom. Puterea in regatul lui Hristos le este rezervata preotilor. De fapt, asa cum spune Toma apoi, ,dupa legea lui Hristos, regii ar trebui se se supune preotilor". Sf.Augustin distinge doua categorii de state :Cetatea paminteasca si cetatea lui dumnezeu.Biserica este prezentata ca o forma de manifestare a cetatii lui dumnezeu pe pamint.Statul are scopul de a ajuta biserica in vederea instaurarii cetatii lui Dumnezeu.Dupa parerea lui Sf.Augustin orice interventie a puterii statului in domeniul relatiilor spirituale si bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat este periculoasa. n ceea ce privete raportul Bisericii cu Statul, Sf. Augustin arat n De civitate Dei existena cetii pmnteti i a cetii cereti, care se opun una alteia prin scopurile i sarcinile pe care le au: Statul conduce administrarea bunurilor temporale, Biserica se ocup de

interesele spirituale. n acest caz ele nu se opun, pentru c sunt amndou voite de Providen; cretinul datoreaz ascultare puterii temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Biserica n problemele mntuirii sufletului su. Att statul, ct i Biserica sunt supuse Justiiei. Pe de alt parte, ele i datoreaz reciproc ajutor, iar statul trebuie s acorde protecie Bisericii. Raporturile dintre Biseric i Stat se bazeaz pe urmtoarele principii: Biserica are dreptul de protecie de la Stat, n timp ce ereziile i toate cultele false nu pot reclama aceste favoruri. Ele pot chiar s fie obiectul unor msuri de rigoare.

1.3Apreciai influena filosofiei greceti asupra perioadei scolastice a filosofiei cretine.

Scolastic este o noiune derivat din latin, schola nsemnnd coal, care desemneaz acea tendin din filosofie i teologie care, ncepnd din perioada tardiv a Evului Mediu, a ncercat s explice i s fac nelese fenomenele supranaturale ale revelaiei cretinecu ajutorul raiunii umane i, mai ales, al filosofiei lu i Aristotel. Acest curent care, de la mijlocul secolului al XI-lea pn n secolul al XV-lea, a fost un element dominant n instituiile de nvmnt religios i n universitile Europei, avea ca scop principal alctuirea unui sistem logic, n care s se reuneasc filosofia greac i roman cu nvtura cretin. Scolasticii acordau un deosebit respect aa ziselor autoriti filosofice i teologice, n special filosofilor anichitii greco-romane i prinilor bisericii, i se fereau s adauge ceva nou la vechile nvturi.

TEST 10:

Nicolo Machiavelli

1.1Prezentai doctrina politico juridic a lui Nicolo Machiavelli Centrul doctrinei lui Machiavelli este conceptia umanista.Prin aceasta conceptie autorul se indeparteaza de conceptia religioasa despre lume.Asemenea umanistilor Machiavelli concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre lume, creator al istoriei.Statul se intemeiaza potrivit doctrinei lui Machiavelli pe relatiile dintre guvernanti si guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundament al stabilitatii guvernelor.Scopul statului este siguranta cetatenilor si garantarea stabilitatii proprietatii private.Forma de organizare a guvernarii statului prin care se atinge cel mai inalt grad al stabilitatii statului si a guvernarii pentru autor este republica. Machiavelli afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in calitate de categorie distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activitatii politice sunt distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt specifice legalitatile politice. 1.2Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor lui Nicolo Machiavelli In opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea statului, omul de actiune nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de justitie sau injustitie, de omenie sau confuzie, de rusine sau glorie:esentialul care prevaleaza asupra orice afirma Machiavelli este de asigura salvarea si libertatea.IN acest context a fost formulat sloganul scopul scuza mijloacele care a primit numele de machiavelism .In fond Machiavelli a teoretizat cu siceritate si curaj ceea ce stia de cind lumea , anumeca ceea e conteaza in politica sunt interesele si forta nu consideratii de justitie si morala. In vederea realizarii scopului politic urmarit Machiavelli propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor politice: siretenia, viclenia, tradarea, violenta, cruzimea etc.Asemenea mijloace fara indoiala erau utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost propuse in mod deschis a influentat negativ asupra renumelui autorului.Aceasta formula:scopul scuza mijloacele nu este utilizata in opera lui machiavelli chiar daca se deduce din aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor. 1.3Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate.
Machiavelism este un termen referitor la teoria politic expus de Niccol Machiavelli, n cartea cu titlul Principele, aprut n 1515, n care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a susinut c n politic se pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopului propus: vicleug, minciun, lips de scrupule, sforrie, manevre diabolice, [1] trdare, corupere etc. , de unde i principiul "scopul scuz mijloacele".Termenul machiavelism, este utilizat pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii n viaa politic sau personal sunt numii frecvent machiavelici.

TEST 11:

Jean Bodin

1.1.Descriei ideea suveranitii statului n concepia lui Jean Bodin. Statul este prezentat de ginditorul francez in calitate de totalitate a familiilor asupra carora se rasfringe o conducere suverana.Statul se deosebeste de alte forme de asociere sociala prin caracterul sau juridic si suveran al statului.In fiecare stat trebuie sa existe potrivit doctrinei lui Bodin o putere suprema ,unica si indiviziblia.Deoarece nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie incalitate de element distinctiv al existentei statale.Reprezentind puterea permanenta si indivizibila a staului, suveranitatea este reprezentata de autor in calitate de realizare de catre stat a celor mai importante activitati:1.Adoptarea legilor;2.Declararea si incheierea razboaielor;3.Numirea functionarilor4.Realizare justitiei inclusiv gratierea ;5.Stabilirea si colectarea ipozitelor. 1.2.Stabilii i caracterizai trsturile fundamentale ale suveranitii dup Jean Bodin. Principalele trasaturi ale suveranitatii potrivit doctrinei acestui ginditor francez sunt: 1.Caracterul permanent-puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care nu se determina in mod anticipat.Potrivit doctrinei lui Bodin, detinatorul puterii de stat, investit in functie pentru o perioada determinata de timp nu este suveran 2.Caracterul absolut-suveranul nu poate fi supus legilor create de el.Suveranul este deasupra legilor, comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor juridice.Vointa suveranului este mai presus de lege si vointa celorlati subiecti de drept. 3.Caracterul indivizibil si unitar-autorul francez afirma necesitatea detinerii depline a puterii de stat de catre o persoana sau organ de conducere, respingind forma mixta de guvernare. 4.Caracterul neconditionat si continuu:autorul afirma dreptul detinatorului puterii de stat de a solutiona problemele social-politice fara a fi obligat sa-si coordoneze propriile decizii cu alte persoane sau institutii. 1.3.Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia politico-juridic a lui Jean Bodin. Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei puterii de stat. Bodin afirma existenta a 3 forme ale suveranitatii: 1.Democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor 2.Aristocratia:puterea celor alesi 3.Monarhia: puterea unei singure persoane. Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice cu formele de organizare a statului: democratia, aristocratia, monarhia. Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care deintorul puterii este o singur persoan, care este capabil i suficient s menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune categoric monarhiei tiranice i monarhiei senioriate. El propune monarhia legitim, n cadrul crei supuii ascult de monarh iar acesta ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial al guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici atribuii care s tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi: un guvernmnt popular, aristocratic sau mix (forme de guvernmnt).