TEST 1

de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de

drept”

1. Formulați o definiție a conceptului de gnoseologie.

Gnoseologia în contextul cercetării juridice se referă la domeniul de studiu care
investighează fundamentul, procesele și limitele cunoașterii specifice dreptului. Această
disciplină analizează modalitățile în care informațiile juridice sunt dobândite, interpretate și
aplicate în cercetare, examinând natura adevărului în cadrul contextului legal. Gnoseologia
juridică explorează, de asemenea, justificările din spatele concluziilor sau interpretărilor juridice
și relația esențială dintre cercetătorul juridic și obiectul cercetării.

2. Care sînt efectele normei sociale din punct de vedere al

raţionalizării vieţii sociale?
Normele sociale au diverse efecte asupra raționalizării vieții sociale. Raționalizarea se
referă la procesul de organizare și gestionare a vieții sociale într-un mod logic și eficient, iar
normele sociale joacă un rol crucial în acest proces. Iată câteva efecte importante:
1. Stabilitate și Ordine: - Contribuie la stabilizarea și menținerea ordinii în societate; -
Oferă un cadru comun de referință pentru comportamentul indivizilor, contribuind la
predictibilitate și coeziune socială;
2. Eficiență în Interacțiunile Sociale: - furnizează reguli și așteptări clar definite pentru
interacțiunile sociale; - reduce incertitudinea și facilitează comunicarea și colaborarea între
membrii societății;
3. Conformitate și Coeziune Socială: - încurajează conformitatea la un set comun de
standarde; Sporește coeziunea socială, întrucât oamenii împărtășesc așteptări și valori similare,
consolidând sentimentul de apartenență;
4. Promovarea Binelui Comun: - pot fi concepute pentru a promova bunăstarea generală
și interesele comune ale societății; - Ele contribuie la raționalizarea resurselor și a eforturilor
pentru a maximiza beneficiile pentru colectivitate.

3. Care este etimologia cuvîntului metodologie.

 Metodologia juridică reprezintă, în cele din urmă, ştiinţa despre metoda juri- dică
(methodos - metodă; logos - ştiinţă), adică ştiinţa despre metodele de inves- tigaţie, de
cunoaştere, de analiză și cercetare a fenomenului juridic.

4. Caracterizaţi fazele metodologiei de cercetare ştiinţifică.

Descrierea etapelor metodologiei cercetării științifice se poate realiza astfel:
1. Primele faze ale metodologiei de cercetare științifică implică pregătirea cercetării și
sunt structurate în trei etape distincte. În prima etapă, se alege tema de cercetare, proces cunoscut
și ca problematizarea sau perceparea problemei. Această fază inițială este urmată de analiza
studiilor științifice principale și, în cele din urmă, de elaborarea designului studiului.
2. A doua fază a metodologiei este dedicată efectuării cercetării și include două etape
cheie. Prima dintre acestea implică documentarea și învățarea, adică adunarea informațiilor
relevante pentru subiectul cercetării. A doua etapă constă în explicarea științifică a fenomenului
studiat, unde cercetătorul își propune să dezvolte o înțelegere profundă și argumentată a
subiectului.
3. Ultima fază a metodologiei este destinată finalizării cercetării și cuprinde două etape
esențiale. În primul rând, se efectuează redactarea lucrării științifice, etapă care implică punerea
pe hârtie a rezultatelor cercetării și a concluziilor obținute. În final, se include susținerea publică
a lucrării, oferind cercetătorului oportunitatea de a împărtăși și valida rezultatele obținute în fața
comunității academice sau a publicului interesat.

5. Caracterizați monografia ca lucrare cu autoritate științifică de

consacrare.
Monografia reprezintă un tip distinct de lucrare științifică care se caracterizează prin
profunzimea, exhaustivitatea și autoritatea sa într-un domeniu specific. Ca o lucrare cu autoritate
științifică de consacrare, monografia are anumite trăsături definitorii. Monografia explorează un
subiect în detaliu și cu o profunzime remarcabilă. Autorul abordează subiectul în toate aspectele
sale, oferind o acoperire comprehensivă. Monografiile aduc adesea o contribuție semnificativă la
domeniul lor de studiu, prezentând idei sau perspective originale și inovatoare. Autorii
monografiilor sunt de obicei experți consacrați în domeniul respectiv, cu o reputație solidă în
comunitatea științifică. Elaborarea unei monografii poate implica o perioadă semnificativă de
cercetare și efort susținut, iar acest angajament în timp adaugă la calitatea și profunzimea
lucrării. Monografiile sunt recunoscute ca lucrări de referință în domeniile lor. Alți cercetători și
academicieni le folosesc adesea ca surse de informații autentice și detaliate. Monografiile
respectă standardele academice și metodologice riguroase, prezentând cercetări bine
fundamentate și argumentate. Monografiile sunt organizate în mod clar și coerent, cu capitole
sau secțiuni care contribuie la dezvoltarea unui argument general. Monografiile sunt adesea
publicate în edituri de prestigiu sau reviste științifice, ceea ce le conferă o legitimitate
suplimentară și le face accesibile unui public larg. Monografiile pot aborda atât aspecte practice,
cât și teoretice ale subiectului, având astfel un impact semnificativ în domeniu. Monografiile
reprezintă un efort de cercetare considerabil, furnizând o analiză detaliată și o sinteză a
cunoștințelor într-un domeniu specific. Ele sunt adesea privite cu încredere ca resurse de înaltă
calitate și sunt esențiale pentru avansarea cunoașterii științifice în diverse discipline.

6. Caracterizaţi criteriile de clasificare a sancţiunilor şi care sînt

caracterele sancţiunii juridice?
În funcție de gradul lor de determinare, sancțiunile pot fi împărțite astfel:
- Sancțiunile absolut determinate sunt exprimate printr-o extindere fixă și, astfel, nu pot fi
schimbate de către autoritățile care le impun.
- Sancțiunile relativ determinate apar atunci când norma de drept stabilește doar limitele
ulterioare ale determinării sancțiunii, cu extinderea acesteia variind între un minim și un maxim.
- Sancțiunile alternative acordă autorității care le aplică posibilitatea de a alege între două
sancțiuni diferite, în special în cazurile în care legea penală oferă opțiunea între pedeapsa cu
amendă sau pedeapsa privativă de libertate (închisoare).
- Sancțiunile cumulative apar atunci când norma prevede posibilitatea aplicării a două sau
mai multe sancțiuni pentru aceeași faptă.

7. Care sunt etapele prin care trece cunoașterea științifică?

Cunoașterea științifică parcurge mai multe etape distincte, iar procesul este caracterizat
de un demers riguros și sistematic. Iată principalele etape ale cunoașterii științifice: Observația,
Formularea Problemei, Elaborarea Ipotezei, Proiectarea Experimentului sau Cercetării,
Colectarea Datelor, Analiza Datelor, Formularea Concluziilor, Publicarea și Comunicarea
Rezultatelor, Revizuirea și Validarea, Integrarea în Cunoștințele Științifice. Aceste etape
evidențiază procesul iterativ și evolutiv al cunoașterii științifice, în care observațiile, ipotezele și
cercetarea continuă să îmbogățească înțelegerea noastră asupra lumii.
 8. Care este etimologia cuvîntului hermeneutica?
Etimologia cuvântului "hermeneutica" se bazează pe limba greacă veche, având legătură
cu termenul "hermēneuō," care înseamnă "a interpreta" sau "a traduce." Acest cuvânt este asociat
cu Hermes, zeul grec cunoscut ca mesagerul și interpretul zeilor. Astfel, "hermeneutica" este
legată de actul de interpretare și înțelegere a textelor, evoluând din contextul mitologic către
domenii precum filosofia și teologia.

9. Numiţi cerinţele faţă de structura problemei ştiinţifice formulate

de CNAA.
În redactarea problemei științifice soluționate în tezele de doctorat, se includ următoarele
componente de bază, fără a exclude alte componente specifice domeniului în cauză.
Componenta 1. Acțiunea și Rezultatul Acțiunii:
- Se exprimă soluția problemei științifice prin formulări specifice, cum ar fi:
- Elaborarea cadrului conceptual, modelului, paradigmei, bazei normative, bazei
praxiologice a...
- Modelarea algoritmului, demersului, schemei, sistemului...
- Reconceptualizarea, concretizarea, restructurarea, construirea epistemologică...
- Demonstrarea valorii științifice a...
- Fundamentarea, argumentarea, dovedirea științifică a...
- Abordarea hermeneutică (interpretativă)...
- Formularea dovezilor științifice, teoretice pentru...
- Formularea, identificarea principiilor, procedeelor, concepțiilor, legităților, regulilor,
teoriilor, metodelor, criteriilor, strategiilor, metodologiilor, tezelor, normelor, referențialului...
- Elaborarea, formularea, stabilirea indicilor, indicatorilor, descriptorilor,
instrumentelor, mijloacelor...
- Fundamentarea științifică a unei noi paradigme, platforme, direcții, matrice,
strategii, linii, căi...
- Întemeierea științifică, praxiologică...
- Conceptualizarea, identificarea...
- Determinarea, stabilirea bazei...
- Demonstrarea valorii strategice, tactice, metodologice a...
- Constituirea, crearea unui câmp, cadru, sistem, ansamblu de cunoștințe specifice în
domeniul...
 - Puserea bazelor, crearea unei viziuni de ansamblu...
- Elucidarea, ilustrarea, demonstrarea necesității...
- Autentificarea teoretică, științifică etc.
Componenta 2. Efectul Acțiunii și al Rezultatelor:
- Se indică efectul și consecințele acțiunii și rezultatelor implementate, aplicate, testate,
validate, prin formulări precum:
- Fapt care a contribuit, a condus la, a determinat, a generat, având ca efect, ca
urmare, rezultatul ameliorarea, optimizarea, dezvoltarea, sporirea, eficientizarea, completarea,
perfecționarea, confirmarea, schimbarea, inovarea, remanierea, restructurarea, transformarea,
reformarea, modelizarea, evidențierea, clarificarea, precizarea, întregirea etc.
Componenta 3. Contextul:
- Se precizează contextul, circumstanțele, condițiile, configurația, câmpul de utilitate a
rezultatelor obținute, prin formulări de genul:
- În vederea aplicării, pentru aplicarea, implementarea, utilizarea ulterioară în...
- Pentru orientarea, orientând utilizarea, aplicarea, valorificarea lor în...
- În vederea direcționării, direcționând procesul de...
- Fapt care permite racordarea la...
- Pentru a asigura, asigurând teoretic, aplicativ, praxiologic aplicarea largă, mai largă,
pe nou, inedită...
- Stabilind locul, impactul, valoarea, nivelul...
- În vederea creării, creând baza teoretică, aplicativă, metodologică pentru
promovarea...
- A permis, permițând evidențierea, stabilirea, valorizarea...

10. Prin ce se deosebește articolul de sinteză de articolul de fond și

care sînt componentele structurale ale unui articol științific?
Diferența dintre Articolul de Sinteză și Articolul de Fond:
1. Articolul de Sinteză:
- Este o lucrare care reunește și sintetizează informații existente din surse diverse pentru
a oferi o privire de ansamblu asupra unui subiect sau domeniu.
- Se axează pe integrarea și prelucrarea informațiilor deja existente, aducând contribuții
prin sinteza și interpretarea lor.
 - Accentul se pune pe analiza și compararea rezultatelor cercetărilor anterioare, aducând
o nouă perspectivă sau viziune asupra subiectului.
2. Articolul de Fond:
- Este o lucrare care prezintă rezultatele unei cercetări originale și aduce contribuții noi
la domeniul respectiv.
- Se bazează pe date și informații obținute în urma unor experimente, studii sau analize
proprii.
- Abordează o problemă sau întrebare de cercetare clară și oferă concluzii bazate pe
evidențe și argumente solide.

Componentele Structurale ale unui Articol Științific:

Structura unui articol științific poate varia ușor în funcție de domeniu și tipul revistei sau
publicației în care urmează să fie publicat, însă, în general, include următoarele componente:
1. Titlul:
2. Rezumat (Abstract):
- O scurtă prezentare a obiectivelor, metodelor, rezultatelor și concluziilor, pentru a
oferi cititorilor o idee generală a conținutului.
3. Introducere:
- Contextualizarea problemei de cercetare și formularea obiectivelor studiului.
4. Revizuirea Literaturii:
- O sinteză a cercetărilor anterioare relevante pentru subiectul studiat, evidențiind ceea
ce se știe deja și identificând lacunele care justifică cercetarea actuală.
5. Metodologie:
- Descrierea detaliată a metodelor și procedurilor folosite pentru colectarea și analiza
datelor.
6. Rezultate:
- Prezentarea obiectivă a datelor obținute, adesea sub formă de tabele, figuri sau grafice,
fără interpretări sau concluzii.
7. Discuție:
- Interpretarea rezultatelor, analiza implicățiilor și discuția asupra modului în care
rezultatele se încadrează în contextul general al domeniului.
8. Concluzii:
- Rezumatul concluziilor principale ale studiului și posibilele direcții viitoare de
cercetare.
 9. Bibliografie:
- Listarea tuturor surselor și studiilor referite în text.
10. Anexe sau Materiale Suplimentare:
- Informații suplimentare, date brute, figuri suplimentare etc., care pot fi utile pentru
înțelegerea completă a cercetării.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 2
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Formulaţi o definiţie a ordinii de drept.

Ordinea de drept reprezintă un concept fundamental în domeniul juridic și se referă la o
stare în care autoritatea și exercitarea puterii sunt supuse unui cadru legal bine definit și respectă
principiile justiției. Într-o societate bazată pe ordinea de drept, toți indivizii, inclusiv cetățenii și
autoritățile publice, sunt supuși acelorași norme și proceduri legale. Principalele elemente ale
ordinii de drept includ garantarea drepturilor individuale, accesul echitabil la justiție,
transparența proceselor legale și respectarea statului de drept în toate aspectele guvernării și
administrării justiției.

2. Care sunt notele generale ale idealismului gnoseologic?

Idealismul gnoseologic este o orientare filozofică care acordă o importanță deosebită
rolului minții și conștiinței în procesul cunoașterii. Notele generale ale idealismului gnoseologic
includ: 1. Primatul Conștiinței; 2. Subiectivitatea Cunoașterii; 3. Idei și Concepte Abstracte; 4.
Dependența de Minte; 5. Rolul Experienței Interioare; 6. Relația dintre Subiect și Obiect; 7.
Uniunea dintre Gândire și Ființă; 8. Optimismul Privind Puterea Minții.

3. Ce metode ale filosofiei contemporane puteţi numi?

Filosofia contemporană este caracterizată de diversitate și abordări inovatoare, iar
filozofii utilizează o varietate de metode pentru a aborda problemele filosofice complexe ale
zilelor noastre. Câteva metode ale filosofiei contemporane includ:
1. Analiza Lingvistică:
- Această metodă se concentrează pe analiza limbajului și a utilizării conceptelor pentru
a clarifica și a rezolva probleme filosofice. Filozofii analitici contemporani au o preocupare
deosebită pentru claritatea conceptuală și folosesc adesea instrumente lingvistice pentru a
dezvălui sensurile.
2. Fenomenologia:
 - Fenomenologia se axează pe descrierea și înțelegerea directă a experienței conștiente.
Filozofii fenomenologici contemporani explorează subiecte precum percepția, conștiința
temporală și relația dintre subiect și obiect.
3. Hermeneutica:
- Hermeneutica se ocupă de interpretarea textelor și a înțelesului. În filosofia
contemporană, această metodă este adesea aplicată la diverse contexte, inclusiv la înțelegerea
culturilor, valorilor și sensurilor implicite.
4. Pragmatismul:
- Pragmatismul se concentrează pe impactul și utilitatea practică a ideilor și teoriilor.
Filozofii pragmatiști contemporani acordă atenție rezolvării problemelor și aplicării practice ale
gândirii filosofice.

4. Descrieţi obiectivele, tipurile şi strategiile de cercetare ştiinţifică.

Obiectivele Cercetării Științifice:
1. Descripție: Obținerea unei imagini detaliate și precise a fenomenelor sau obiectelor
studiate, evidențiind caracteristicile lor esențiale.
2. Explicare: Înțelegerea cauzelor și a relațiilor dintre variabilele implicate în studiu,
oferind explicații fundamentate științific.
3. Previziune: Anticiparea sau estimarea rezultatelor viitoare bazate pe cunoștințele
dobândite în cadrul cercetării.
4. Control: Dezvoltarea metodelor de control pentru manipularea și gestionarea
variabilelor într-un mod specific, cu scopul de a obține rezultate dorite.
5. Îmbunătățire: Furnizarea de soluții și sugestii pentru îmbunătățirea practicilor,
proceselor sau teoriilor existente.

Tipuri de Cercetare Științifică:

1. Cercetare Fundamentală:
- Explorează principii și teorii de bază, adesea fără aplicare practică imediată. Scopul
este de a extinde cunoștințele și de a dezvolta teorii fundamentale.
2. Cercetare Aplicată:
- Se concentrează pe rezolvarea problemelor practice și aplicarea cunoștințelor
acumulate în contexte specifice. Scopul este de a oferi soluții practice și de a contribui la
îmbunătățirea realității.
 3. Cercetare Exploratorie:
- Investighează subiecte relativ noi sau necunoscute, ajutând la identificarea
problemelor, la formularea ipotezelor și la stabilirea direcțiilor viitoare de cercetare.
4. Cercetare Descriptivă:
- Se ocupă de descrierea detaliată a fenomenelor, proceselor sau obiectelor de studiu,
fără a se implica în analiza cauzală.
5. Cercetare Correlațională:
- Explorează relațiile statistice dintre două sau mai multe variabile, măsurând gradul în
care variația unei variabile este asociată cu variația alteia.
6. Cercetare Experimentala:
- Investighează relațiile cauzale prin manipularea unei variabile independente și
observarea efectelor acesteia asupra variabilelor dependente.

Strategii de Cercetare Științifică:

1. Observaționale:
- Colectarea datelor prin observație directă sau înregistrare, fără a manipula variabilele.
2. Experimentale:
- Manipularea variabilelor pentru a evalua relațiile cauzale, adesea în condiții
controlate.
3. Comparative:
- Analiza diferențelor și asemănărilor între grupuri sau condiții pentru a înțelege
variabilitatea și influențele contextuale.
4. Longitudinale:
- Colectarea datelor de-a lungul timpului pentru a evalua schimbările și evoluția
fenomenelor sau comportamentelor studiate.
5. Transversale:
- Colectarea datelor într-un singur moment în timp pentru a obține o imagine
instantanee a fenomenelor sau grupurilor studiate.

5. Redați esența lucrărilor științifico-metodice și lucrărilor metodice,

care tratează problema de metodică didactică.
Lucrarea științifico-metodică se concentrează asupra problemelor de metodică în calitate
de ramură a didacticii generale, abordând studiul principiilor și metodelor de predare, învățare și
evaluare, precum și aspectele legate de metodologie, privită ca o știință generală despre metode,
reprezentând o totalitate de metode sau o direcție către atingerea unui scop. Metoda didactică
este concepută ca fiind accesibilă din punct de vedere cognitiv, fiind evidentă, vizibilă și
conceptualizabilă, prezentând o notabilă orientare aplicativă. Caracteristicile acesteia includ o
succesiune de operații, atât mentale cât și practice, reprezentând o practică raționalizată, un mod
specific de procedare și un instrumentar de acțiune în cadrul activității de predare, învățare și
evaluare în procesul educațional. Funcțiile metodei didactice includ aspecte cognitive
(cunoașterea științei și culturii umane), formative (instructive), instrumentale în acțiune
(operaționale) și normative (indicând procedurile). În contextul transferului în acte de învățare și
cunoaștere, lucrarea științifico-metodică indică modul în care acțiunile proiectate pot fi
implementate prin aplicarea unor procedee didactice ordonate logic. Este esențial ca o lucrare să
fie considerată metodică numai dacă abordează fenomenele nu doar la nivel conceptual, ci și prin
evidențierea instrumentelor de acțiune și modurilor de aplicare a acestora. Lucrarea științifico-
metodică prezintă și descrie diverse elemente, cum ar fi metode, procedee, strategii, tehnologii,
tehnici, proceduri și metodologii.

6. Ce reguli cunoaşteţi în vederea plagiatului?

1. Citarea corectă; 2. Referințe Bibliografice; 3. Parafrazarea corectă; 4. Evitarea plagierii
autentice Plagierea Autentică.

7. Explicaţi rolul şi modalităţile prescurtărilor în construcţia lucrării

(Prescurtarea legislaţiei, prezentarea jurisprudenţei).
Rolul Prescurtărilor:
1. Economisirea Spațiului:
2. Eficiența Comunicării:
- Prescurtările facilitează comunicarea rapidă și eficientă. Când cititorul este
familiarizat cu prescurtările folosite, înțelegerea informațiilor devine mai rapidă.
3. Uniformizarea Referințelor:
- Utilizarea prescurtărilor standardizate contribuie la uniformizarea referințelor în
lucrările juridice, asigurând coerența și claritatea în cadrul documentelor.

Modalități de Prescurtare în Construcția Lucrării:

1. Prescurtarea Legislației:
 - Abrevieri pentru Acte Normative: Legile și alte acte normative pot fi prescurtate
folosind abrevieri standard. De exemplu, "OG" pentru Ordonanță de Urgență sau "Legea nr."
pentru Legea numărul.
- Se pot folosi inițialele numelor actelor normative pentru a economisi spațiu. De
exemplu, "CEDO" pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
- Codificarea Numerelor de Articole: Articolele sau paragrafele pot fi prescurtate prin
intermediul numerelor. De exemplu, "Art. 23 alin. (2)" pentru Articolul 23, alineatul (2).
2. Prescurtarea Jurisprudenței:
- Folosirea Inițialelor Instanțelor:
- Se pot folosi inițialele numelor instanțelor pentru a face referințe rapide la deciziile
lor. De exemplu, "CSJ" pentru Curte Supremă de Justiție.
- Numerotarea Deciziilor. Deciziile pot fi numerotate și apoi prescurtate. De exemplu,
"Decizia nr. 123/2020" poate deveni "Dec. 123/2020."

8. Între temele de cercetare sociologică se întîlnesc următoarele…

- metodologia cercetarii sociologice si analiza componentelor metodologiei si
relatiile dintre acestea;
- orientarile metodologice dominante din cercetarea sociologica, caracteristicile
lor distincte si formele de manifestare ale fiecarei orientari;
- comparatii intre diverse orientari particulare;
- orientarea metodologica a unui studiu si caracteristicile metodologice care ii
sunt specifice;
- proba capacitatilor critice de analiza metodologica.

9. Ce înțelegeți și cum poate fi rezolvată problema libertății

subiectului cunoscător?
Problema libertății subiectului cunoscător se referă la gradul de influență pe care
subiectul (cunoscătorul) îl are asupra procesului de cunoaștere, și cum această subiectivitate
poate afecta percepția și interpretarea informațiilor. Rezolvarea acestei probleme poate implica:
- Conștientizarea Subiectivității: Cunoscătorul trebuie să fie conștient de propria
subiectivitate, prejudecăți, și experiențe personale care pot influența procesul de cunoaștere.
- Dezvoltarea Abilităților Critice: Promovarea abilităților critice în analiză, evaluare și
interpretare a informațiilor poate ajuta la minimizarea efectelor subiectivității.
 - Diversificarea Perspectivei: Cunoscătorii pot încerca să exploreze și să înțeleagă o gamă
mai largă de perspective, inclusiv cele care diferă de ale lor, pentru a evita îngustarea viziunii
asupra unei teme sau subiecte.
- Educație și Formare Continuă: Educația continuă în domeniul eticii și al procesului de
cunoaștere poate ajuta la dezvoltarea unor abordări mai conștiente și etice.

10. Ce tipuri de lucrări științifice există?

Există diverse tipuri de lucrări științifice, iar clasificările pot varia în funcție de domeniu
și metodologie. Iată câteva tipuri generale de lucrări științifice:
- Articol Științific: Un text academic care prezintă rezultatele unei cercetări originale și
este supus evaluării prin peer-review înainte de publicare în reviste de specialitate.
- Teză de Doctorat: Un document elaborat în cadrul unei cercetări doctorale, în care se
prezintă rezultatele unei investigații extinse și originale.
- Monografie: O lucrare extinsă și detaliată dedicată unui subiect specific sau unei teme,
furnizând o analiză aprofundată și exhaustivă.
- Recenzie Științifică: O evaluare critică a unei lucrări științifice existente, evidențiind
contribuțiile și limitările acesteia.
- Raport de Cercetare: Un document care prezintă rezultatele unei investigații sau
proiecte, furnizând informații detaliate despre metodologie și concluzii.
- Articol de Divulgare Științifică: O lucrare care traduce rezultatele cercetării într-un
format mai accesibil publicului larg, fără a pierde precizia științifică.
- Studiu de Caz: O analiză detaliată a unei situații, eveniment sau subiect specific,
furnizând înțelegere detaliată și aplicabilă.
Aceste sunt doar câteva exemple, iar diversitatea lucrărilor științifice reflectă
complexitatea și amplitudinea cercetării în diferite domenii științifice.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 3
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Formulaţi o definiţie a conceptului de ordine socială.

Ordinea socială se referă la structura și organizarea relațiilor și interacțiunilor dintre
membrii unei comunități, societăți sau grup social. Aceasta implică stabilirea unor norme, reguli
și valori care guvernează comportamentul indivizilor în cadrul unei colectivități, contribuind la
stabilitatea și coeziunea socială.

2. Efectuați o comparație dintre analiza științei și analiza științifică.

- Analiza Științei:
- Definiție: Analiza științei se referă la procesul de examinare și înțelegere a metodelor,
scopurilor, și rezultatelor cercetărilor științifice.
- Obiect de Studiu: Se concentrează pe natura, structura și evoluția cunoașterii științifice
în ansamblul său.
- Perspectivă: Poate include aspecte filosofice, istorice și sociologice ale științei.
- Scop: Înțelegerea modului în care cunoașterea științifică este construită și cum
influențează percepțiile și înțelegerea noastră asupra lumii.
- Analiza Științifică:
- Definiție: Analiza științifică se referă la evaluarea și interpretarea datelor și rezultatelor
obținute prin metode științifice în cadrul unei cercetări specifice.
- Obiect de Studiu: Se concentrează pe datele și rezultatele obținute în cadrul unei
cercetări particulare.
- Perspectivă: Este axată pe procesele și metodele utilizate într-un studiu științific
specific.
- Scop: Evaluarea validității și relevanței rezultatelor pentru a contribui la cunoașterea
existentă și pentru a aduce noi contribuții în domeniul respectiv.

3. Cînd devine necesară recurgerea la metodă?

Devine necesară recurgerea la metodă atunci când se doreşte atingerea unuia sau mai
multor obiective privind cunoaşterea adevărului despre un fenomen prin folosirea unui ansamblu
de operaţii intelectuale (constând din principii, norme).
 4. Care este structura unei probleme ştiinţifice?
Structura unei probleme științifice implică identificarea și formularea unei întrebări sau
provocări care necesită o cercetare sau o abordare științifică pentru rezolvare. Elementele cheie
ale unei probleme științifice includ:
- Titlu Clar și Concis: O descriere succintă și relevanta a problemei.
- Enunțarea Problemei: Identificarea clară a aspectului sau întrebării care necesită
investigație.
- Contextul și Justificarea: Argumentarea relevanței problemei în contextul actual al
cunoașterii științifice.
- Obiectivele Studiului: Stabilirea clară a obiectivelor și a ceea ce se speră să fie atins
prin cercetare.
- Ipoteze sau Premize: Formularea unor ipoteze sau premize de bază care vor ghida
cercetarea.

5. Cursul universitar și Cursul de lecții. Caracterizați părțile comune și prin ce

se deosebesc.

- Părțile Comune:
- Structură Didactică: Atât cursul universitar, cât și cursul de lecții au o structură
didactică organizată, cu o planificare a materiei.
- Obiective Educaționale: Ambele au scopul de a oferi cunoștințe, dezvoltare de
abilități și înțelegere într-un domeniu specific.
- Evaluare și Evaluare: Ambii implică metode de evaluare a performanțelor
studenților, cum ar fi teste, examene sau proiecte.
- Resurse Didactice: Folosesc materiale didactice, manuale, prezentări pentru a facilita
procesul de învățare.

- Diferențele:
- Durată și Intensitate: Cursul universitar este un program academic extins care poate
include multiple cursuri de lecții, în timp ce cursul de lecții poate fi o componentă specifică a
unui curs universitar sau poate fi individual.
- Specializare: Cursurile universitare pot acoperi o gamă mai largă de subiecte, în timp
ce cursurile de lecții se concentrează adesea pe un singur subiect sau temă.
 - Metode de Livrare: Cursurile de lecții pot fi predate într-o manieră mai interactivă,
adesea într-un cadru mai restrâns, în timp ce cursurile universitare pot implica o varietate de
metode de predare și învățare.

6. Ce înţelegeţi prin afirmaţia ca „prestaţia acţională a dreptului în cadrul

sistemului social este mereu imperfectă, dar perfectabilă şi cu efect pozitiv”?

Această afirmație sugerează că aplicarea și implementarea dreptului în cadrul sistemului

social nu sunt niciodată perfecte și pot avea neajunsuri sau imperfecțiuni. Cu toate acestea, ideea
de a fi "perfectabilă și cu efect pozitiv" indică faptul că există posibilitatea de a îmbunătăți
continuu aplicarea dreptului și că aceasta poate aduce beneficii societății. Ideea de perfecționare
sugerează o abordare evolutivă și adaptabilă în implementarea sistemului juridic pentru a
răspunde mai bine nevoilor și valorilor sociale.

7. Care sunt etapele convenționale în dezvoltarea științei?

Etapelor convenționale în dezvoltarea științei pot varia în funcție de perspectivă și
domeniu, dar în general, ele includ:
- Observație: Observarea fenomenelor sau a unor modele care să genereze întrebări sau
ipoteze.
- Formularea Ipotezelor: Elaborarea unor ipoteze care să explice observațiile și să poată
fi testate.
- Experimentare și Cercetare: Realizarea experimentelor sau cercetărilor pentru a testa
ipotezele și a aduna date relevante.
- Analiza Datelor: Interpretarea datelor obținute din experimente și evaluarea dacă
acestea susțin sau resping ipotezele.
- Formularea Concluziilor: Tragerea unor concluzii bazate pe analiza datelor și
interpretarea rezultatelor.
- Publicarea și Comunicarea: Prezentarea rezultatelor și concluziilor în reviste de
specialitate, conferințe sau alte medii pentru a permite evaluarea și validarea de către
comunitatea științifică.
- Revizuire și Reproducibilitate: Alți cercetători își pot verifica și reproduce rezultatele,
contribuind la validarea sau refinarea teoriilor și concluziilor.
 8. Argumentaţi aportul marelui gînditor Hugo Grotius în sistematizarea
hermeneuticii juridice.
Aportul lui Hugo Grotius în Sistematizarea Hermeneuticii Juridice:
- Context: Hugo Grotius, jurist și filosof olandez din secolul al XVII-lea, a fost un
pionier în gândirea juridică și a adus contribuții semnificative la hermeneutica juridică.
- Sistematizare: Grotius a contribuit la sistematizarea interpretării legilor și tratatelor. A
dezvoltat principii hermeneutice care să ghideze înțelegerea și aplicarea legilor, promovând
ideea că interpretarea legală trebuie să fie bazată pe intenția reală a legislatorului.
- Raționalitate și Echitate: A promovat ideea că interpretarea juridică ar trebui să fie
rațională și echitabilă, concentrându-se pe spiritul și scopul legilor, nu doar pe litera lor.
- Contribuție la Dreptul Internațional: Grotius a avut, de asemenea, un impact major în
domeniul dreptului internațional, în special prin lucrarea sa "De jure belli ac pacis" ("Despre
dreptul războiului și al păcii").

9. Descrieţi formele documentării-învăţării.

Formele Documentării-Învățării:
- Documentare Bibliografică: Identificarea și consultarea surselor bibliografice pentru a
obține informații relevante.
- Documentare Arhivistică: Accesarea și analizarea documentelor de arhivă pentru a
obține informații istorice sau contextuale.
- Documentare pe Internet: Utilizarea resurselor online pentru a accesa informații,
documente și studii.
- Documentare Empirică: Colectarea datelor prin observații directe, experimente sau
chestionare.
- Documentare Experiențială: Învățarea prin propria experiență și reflecție asupra
acesteia.

10. Caracterizați comunicările la conferințe științifice ca lucrări pre- și

postconsacrate a informației științifice.
Comunicările la Conferințe Științifice:
- Preconsacrate: Acestea sunt lucrări care reprezintă cercetări noi și originale,
prezentate pentru prima dată publicului la o conferință științifică.
 - Postconsacrate: După prezentarea inițială, dacă lucrarea este publicată într-un jurnal
sau într-un volum de conferință, devine o sursă consacrată, oferind informații științifice validate
și recunoscute în comunitatea academică.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 4
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Definiţi termenul de metodă.

Metoda reprezintă un set de pași sau proceduri organizate și sistematizate, aplicate în
mod regulat pentru atingerea unui anumit scop sau obiectiv. Aceasta implică o abordare rațională
și sistematică în rezolvarea unei probleme, realizarea unui proces sau obținerea unui rezultat
specific. Metodele sunt utilizate într-o varietate de domenii, inclusiv în cercetare, știință,
educație, afaceri și alte activități, pentru a asigura consistență, eficiență și obținerea rezultatelor
dorite. O metodă poate include pași clari, tehnici specifice, reguli sau proceduri adaptate
contextului sau domeniului în care este aplicată.

2. Ce prezintă, în sine, cadrul prezentării?

Cadrul prezentării presupune organizarea procesului de realizare a prezentării, prin
selectarea ideilor şi a informaţiilor relevante înainte de a le aşterne pe hârtie. Elementele
importante pentru procesul organizării prezentării ţin de planul şi organizarea subiectului,
precum şi planul şi structura modului în care va fi organizat.

3. Care sînt lucrările de popularizare a literaturii științifice?

- Articole Științifice pentru Publicul Larg: Texte adaptate și simplificate care prezintă
concepte științifice într-un mod accesibil.
- Cărți de Divulgare Științifică: Lucrări care explică teorii și descoperiri științifice
pentru publicul general, evitând limbajul tehnic.
- Emisiuni TV și Podcast-uri Științifice: Programe care aduc în discuție subiecte
științifice într-un mod accesibil pentru un public larg.
- Evenimente Științifice Publice: Conferințe, prelegeri sau workshop-uri deschise
publicului, unde cercetătorii prezintă descoperirile lor într-un limbaj ușor de înțeles.

4. Ce este şi cum se redactează introducerea la teză?

Introducerea la o teză este o secțiune care oferă context, motivează importanța cercetării
și stabilește structura lucrării. Aceasta include:
 - Contextul și Delimitarea Tematică: Prezentarea domeniului de studiu și identificarea
problemei abordate.
- Relevanța Cercetării: Argumentarea importanței subiectului și a contribuției aduse la
cunoașterea existentă.
- Formularea Problemei de Cercetare: Stabilirea unei probleme clare și a întrebărilor de
cercetare.
- Scopurile și Obiectivele: Specificarea scopurilor generale ale cercetării și obiectivelor
specifice.
- Metodologia: O scurtă prezentare a metodelor utilizate în cercetare.
- Structura Lucrării: Prezentarea sumară a capitolului și a secțiunilor care vor urma.

5. În ce domenii se utilizează metodele prospective?

- Planificare Strategică: În cadrul organizațiilor pentru a anticipa și planifica evoluția
lor viitoare.
- Cercetare Științifică: Pentru a anticipa tendințe și a ghida direcțiile de cercetare.
- Educație: În dezvoltarea strategiilor de predare și învățare pentru a face față
schimbărilor viitoare.
- Guvernare și Politici Publice: Pentru a anticipa impactul deciziilor politice și a
dezvolta politici sustenabile.
- Afaceri: În dezvoltarea strategiilor și a planurilor de afaceri pentru a face față
schimbărilor de piață.

6. Ce teme de epistemologie particulară abordează epistemologia juridică?

Epistemologia juridică abordează aspecte specifice privind cunoașterea în domeniul
juridic, inclusiv:
- Natura și Sursa Dreptului: Cum cunoaștem și justificăm existența și valabilitatea
normelor juridice.
- Rolul Precedentelor: Cum influențează cazurile precedente luarea deciziilor juridice
viitoare.
- Probleme de Interpretare Juridică: Cum înțelegem și aplicăm normele juridice în
diverse contexte.

7. La baza oricărei lucrări științifice stau anumite principii promovate încă de

retorica antică. Care sînt aceste principii?
 - Logos: Apel la logică și raționament solid în prezentare.
- Pathos: Apel la emoții pentru a captiva și convinge audiența.
- Ethos: Construirea credibilității prin prezentarea autorului ca expert și încredere în
valoarea informațiilor furnizate.

8. Descrieţi etapa documentării ştiinţifice şi învăţării în faza efectuării

cercetării.
- Documentare Științifică: Căutarea și analiza literaturii relevante pentru a fundamenta
cercetarea.
- Învățare Continuă: Procesul de acumulare a cunoștințelor noi și adaptare la evoluțiile
în domeniu în timpul cercetării.

9. Descrieţi etapa documentării ştiinţifice şi învăţării în faza efectuării

cercetării.
- Caracteristici: Interpretare, argumentare, creativitate juridică, aplicare a normelor.
- Categorii: Drept civil, drept penal, drept constituțional, drept administrativ, drept
comercial, etc.

10. Explicaţi utilizarea şi înţelesul următorilor termeni în cadrul referinţelor din

text:
- Apud,
- Idem (Ibidem):
- Op. cit.;
- Boc. Cit.;
- Supra;
- Intre;
- Comp.;
- Conf.;
- Pro;
- Contra.
- Apud: Citat indirect, menționând sursa care citează o altă sursă.
- Idem (Ibidem): Aceeași sursă precum cea citată anterior.
- Op. cit.: Opera citată, referindu-se la aceeași lucrare citată anterior.
 - Loc. cit. (Loco citato): La locul citat, indicând că citatul se află în aceeași locație ca și
citatul anterior.
- Boc. Cit. (Bocca Citata): Referire la o sursă citată de mai multe ori în aceeași lucrare.
- Supra: Citat anterior, indicând o referință mai sus în text.
- Intre: Între citate, adesea utilizat pentru a insera o explicație sau clarificare între citate.
- Comp.: Compară, indicând o comparație între surse sau argumente.
- Conf.: Confer, indicând o confirmare sau susținere a unei idei sau a unui argument.
- Pro: Pentru, indicând sprijinirea unei idei sau argument.
- Contra: Împotriva, indicând opunerea față de o idee sau argument.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 5
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Descrieţi din punct de vedere etimologic termenul de normă.

Etimologic, termenul "normă" provine din latină, din cuvântul "norma", care semnifică
"măsură", "regulă" sau "normă". În sensul său inițial, "norma" desemna o măsură sau regula
conform căreia se realiza o anumită acțiune sau se realiza o construcție. Termenul a fost ulterior
adoptat în limbajul juridic și social pentru a desemna reguli, standarde sau directive care
guvernează comportamentul într-o comunitate sau societate.

2. Care sunt notele generale ale materialismului gnoseologic?

Materialismul gnoseologic este o perspectivă filosofică care afirmă că conținutul și forma
cunoașterii sunt determinate în principal de natura obiectului cunoscut, și nu de subiectul
cunoscător. Notele generale ale materialismului gnoseologic includ:
- Determinismul Obiectiv: Cunoașterea este determinată de obiectul cunoscut și de
legile obiective ale realității.
- Primatul Materiei: Materia și procesele materiale sunt fundamentale pentru înțelegerea
cunoașterii.
- Refuzul Dualismului: Respingerea separării radicale dintre subiect și obiect, susținând
interacțiunea lor dialectică.

3. Care este esenţa hermeneuticii juridice?

Hermeneutica juridică se ocupă de interpretarea și înțelegerea textelor juridice și a
normelor de drept. Esența acestei discipline constă în dezvoltarea metodelor și tehnicilor care
facilitează înțelegerea corectă a sensului și semnificației normelor juridice. Hermeneutica
juridică implică analiza contextului, a intențiilor legislatorului și a limbajului juridic pentru a
ajunge la o interpretare corespunzătoare a normelor de drept.

4. Descrieţi etapele cercetării ştiinţifice în faza efectuării cercetării.

- Colectarea Datelor: Adunarea informațiilor relevante prin diverse metode, cum ar fi
cercetarea documentară, experimentele sau chestionarele.
 - Analiza Datelor: Procesarea și interpretarea datelor colectate pentru a identifica
modele, tendințe sau relații semnificative.
- Interpretarea Rezultatelor: Extragerea concluziilor și formularea interpretărilor
relevante bazate pe analiza datelor.
- Elaborarea Lucrării Științifice: Scrierea și structurarea rezultatelor cercetării sub
forma unei lucrări științifice, respectând normele și regulile de redactare științifică.
- Diseminarea Rezultatelor: Prezentarea și distribuirea rezultatelor cercetării în cadrul
comunității științifice prin publicarea în reviste, prezentări la conferințe sau alte mijloace.

5. Care este și ce conține structura unui referat de recenzie?

- Introducere: Prezentarea succintă a lucrării recenzate și a autorului, precum și
enunțarea scopului și obiectivelor recenziei.
- Prezentarea Lucrării: Sumarizarea conținutului lucrării, evidențierea principalelor idei
și argumente, precum și prezentarea metodelor utilizate.
- Evaluare Critică: Analiza și evaluarea aspectelor pozitive și negative ale lucrării,
argumentând fiecare observație cu exemple specifice.
- Concluzii: Formularea concluziilor recenzorului, evidențiind contribuțiile și limitele
lucrării, și recomandări, dacă este cazul.
- Referințe: Lista cu sursele citate sau utilizate pentru recenzie, în conformitate cu
regulile de citare științifică.

6. Cine încalcă ordinea de drept, prin ce fapte şi care sînt sancţiunile?

Caracterizaţi tipurile de sancţiuni.
Ordinea de drept poate fi încălcată de către persoanele care săvârșesc fapte contrare
normelor juridice. Faptele care încalcă ordinea de drept pot include infracțiuni, contravenții sau
alte abateri de la regulile stabilite. Sancțiunile pot varia în funcție de gravitatea încălcării și pot
include amenzi, pedepse privative de libertate sau muncă în folosul comunității.
Caracterizarea Tipurilor de Sancțiuni:
- Amenzile: Plata unei sume de bani ca sancțiune pentru fapta săvârșită.
- Pedepsele Privative de Libertate: Privarea individului de libertate pentru o perioadă
determinată, cum ar fi închisoarea.
- Munca în Folosul Comunității: Prestarea unor activități de interes public în locul
executării unei pedepse privative de libertate.
 - Sancțiuni Administrative: Măsuri aplicate de autoritățile administrative, cum ar fi
suspendarea licențelor sau interdicții de participare la anumite activități.

7. Care este rolul teoriei generale ale dreptului în dezvăluirea esenței

cunoașterii în drept?
Teoria Generală a Dreptului are rolul de a oferi o viziune de ansamblu asupra sistemului
juridic, evidențiind principiile și conceptele fundamentale care stau la baza normelor juridice.
Prin analiza conceptelor precum dreptul, justiția, norma juridică, ea contribuie la înțelegerea
esenței cunoașterii în domeniul juridic și oferă un cadru conceptual pentru studiul specific al
ramurilor de drept.

8. Explicaţi principiile din teoria determinismului şi din teoria dialectică a

dezvoltării.
- Teoria Determinismului: Argumentează că evenimentele și acțiunile sunt determinate
în mod inevitabil de cauzele anterioare, afirmând existența unui lanț cauzal în care fiecare
eveniment este rezultatul direct al celui anterior.
- Teoria Dialectică a Dezvoltării: Se bazează pe ideea schimbării continue și a
conflictului între opuse. Dezvoltarea este privită ca un proces dialectic în care contradicțiile și
tensiunile duc la schimbare și progres.

9. Explicarea fenomenului juridic este cea mai complexă etapă a metodologiei

de cercetare ştiinţifică. Care sînt cele mai importante momente a acestei etape?
- Identificarea Problemei: Formularea clară a problemei juridice ce urmează a fi
explicată.
- Analiza Contextului Legal: Examinarea normelor juridice relevante și a contextului
legal în care se încadrează fenomenul.
- Interpretarea Normelor Juridice: Aplicarea metodelor de interpretare juridică pentru a
extrage sensul și semnificația normelor juridice implicate.
- Identificarea Consecințelor Juridice: Evaluarea consecințelor și implicațiilor juridice
ale fenomenului studiat.
- Formularea Concluziilor: Evidențierea concluziilor rezultate din analiza și
interpretarea fenomenului juridic.

10. Ce prezintă în sine articolul științific și care sînt părțile lui caracteristice?
 Articolul științific este o lucrare care prezintă rezultatele cercetării științifice și
argumentele susținute de autor. Părțile caracteristice includ:
- Titlul și Autorii: Identificarea clară a subiectului și a autorilor.
- Rezumat și Cuvinte-cheie: O prezentare concisă a scopului, metodelor și rezultatelor,
urmată de cuvinte-cheie.
- Introducere: Prezentarea contextului, a problemei și a obiectivelor cercetării.
- Metodologie: Descrierea detaliată a metodelor utilizate în cercetare.
- Rezultate: Prezentarea obiectivelor și descoperirilor cercetării.
- Discuție: Analiza și interpretarea rezultatelor, argumentele susținute de datele
obținute.
- Concluzii: Rezumatul principal al descoperirilor și implicațiilor acestora.
- Referințe: Lista surselor citate conform standardelor academice.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 6
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Formulați o definiție a conceptului de epistemologie.

Epistemologia este ramura filosofiei care se ocupă cu studiul cunoașterii și al proceselor
cognitive implicate în dobândirea acesteia. Ea investighează natura, sursa, limitările și validitatea
cunoașterii, punând accentul pe întrebări precum "Cum știm?", "Ce înseamnă să știm?", și "Care
sunt condițiile unei cunoașteri veridice?"

2. După redactarea unui articol științific se impune o autoevaluare riguroasă

din partea autorului. La ce întrebări trebuie să caute răspuns autorul?
Autorul ar trebui să caute răspunsuri la următoarele întrebări:
- Coerența Argumentelor: Sunt argumentele prezentate coerente și logic susținute?
- Rigurozitate Metodologică: Au fost metodele de cercetare aplicate în mod riguros și
cu precizie?
- Relevanța Dateleor: Sunt datele și rezultatele prezentate relevante și corelate cu
obiectivele stabilite?
- Originalitatea Contribuției: Aduce articolul o contribuție originală și semnificativă în
domeniul său?
- Claritatea Expunerii: Este prezentarea clară, cu termeni accesibili, astfel încât să poată
fi înțeleasă de către cititori?
- Structura Corespunzătoare: Este structura articolului adecvată, respectând secțiunile
standard ale unui articol științific?

3. Ce teme de epistemologie generală abordează problematica epistemologiei

juridice?
- Natura Cunoașterii Juridice: Cum putem cunoaște și înțelege fenomenele juridice?
- Rolul Normelor în Cunoaștere: Cum influențează normele juridice procesul de
cunoaștere în domeniul dreptului?
- Obiectivitatea în Interpretarea Legii: Cum poate fi asigurată obiectivitatea în
interpretarea și aplicarea legii?
 - Raportul dintre Drept și Morale: Cum influențează convingerile morale procesul de
cunoaștere și interpretare juridică?

4. Pe plan mondial cercetările de informatică juridică au fost orientate în mai

multe direcţii. Care sînt ele?
- Sisteme de Procesare a Limbajului Natural: Dezvoltarea sistemelor care pot înțelege și
procesa limbajul natural în context legal.
- Baze de Date Juridice și Sisteme de Recuperare a Informațiilor: Gestionarea eficientă
a informațiilor juridice și facilitarea accesului la acestea.
- Inteligență Artificială și Analiza Juridică: Utilizarea tehnologiilor AI pentru analiza
datelor și luarea deciziilor în domeniul juridic.
- Securitatea Cibernetică și Protecția Datelor Juridice: Abordarea problemelor de
securitate în ceea ce privește informațiile juridice și datele sensibile.
- Automatizarea Proceselor Juridice: Implementarea tehnologiilor pentru a automatiza
anumite procese și sarcini în domeniul juridic.

5. Enumeraţi programele speciale care depistează plagiatul?

Acestea programe sunt în număr destul de mare, însă, majoritatea dintre ele pot fi
achiziţionate contracost. Voi enumera câteva dintre acestea, cele mai importante, în opinia mea:
 Software-uri considerate cele mai bune (Weber-Wulff, 2007);
 Sistemul olandez Ephorus – este un sistem plătit, destul de scump dar folosit de
majoritatea universită ilor din ările nordice. ț ț (Ephorus, 2011) Sistemul antiplagiat Ephorus
( sursa: https://www.ephorus.com/en/home)
 Sistemul suedez Urkund, http://www.urkund.com/int/en/
 Copyscape Premium, oferit de Google. Costă umai 5 cenți pentru o verificare.
http://www.copyscape.com/signup.php?pro=1
 Sistemul german PlagAware, http://www.plagaware.com/
 Copyscape free, versiune gratuită oferită de Google. Aici există o limitare privind
verificarea a 10 documente pe lună. Rezultatele sunt rapide și calitatea medie.
 http://www.copyscape.com/ Viper
 Viper este un software antiplagiat, gratuit care se descarcă de pe internet.
 The antiplagiarism scanner, http://www.scanmyessay.com/
 6. În baza căror întrebări sau format cele două clase de orientări metodologice:
materialismul gnoseologic și idealismul gnoseologic?
- Materialismul Gnoseologic: Se axează pe ideea că cunoașterea este rezultatul materiei
și a proceselor materiale, fiind influențată de condițiile materiale și sociale.
- Idealismul Gnoseologic: Susține că realitatea este înțeleasă prin intermediul minții și
al conștiinței individului, fiind influențată de idei și concepte.

7. Ce înţelegeţi prin aparatul ştiinţific al unei lucrări? În ce constă meniul lui şi

care sînt principalele reguli pentru citare?
- Meniul Aparatului Științific: Include toate sursele, documentele și resursele utilizate
în cercetare, precum cărți, articole, legi, decizii judiciare etc.
- Principalele Reguli pentru Citare:
- Citările trebuie să fie precise și să indice cu exactitate sursa de informație.
- Formatul citărilor trebuie să respecte standardele academice (APA, MLA, Chicago,
etc.).
- Citările directe trebuie puse între ghilimele sau scrise cu caractere italice, iar citările
indirecte să indice clar sursa.

8. Ce cunoaşteţi despre tehnica juridică?

Tehnica juridică se referă la ansamblul regulilor, metodelor și procedeelor utilizate în
procesul de aplicare și interpretare a dreptului. Ea include tehnici de redactare a actelor juridice,
interpretarea textelor legale și utilizarea regulilor specifice pentru rezolvarea problemelor
juridice.

9. Care este structura cuprinsului unei lucrări?

CUPRINSUL lucrării trebuie să parcurgă diferitele aspecte ale tematicii alese. Lucrarea
trebuie să se raporteze la o tematică bine precizată, ea având un obiect de studiu bine delimitat.
Prin urmare, este de aşteptat ca lucrarea să nu propună o expunere cu multe capitole şi
subcapitole. Structura de secţiuni pe care o propunem pentru Capitolele din Cuprins pot urma un
parcurs concentric, începând de la chestiunile generale, apoi intrând într-o problematică din ce în
ce mai specifică. Alteori, capitolele se succed linear, fiecare tratând un aspect diferit al
problematicii; în acest caz, e nevoie de un capitol de sinteză, care să explice sau să comenteze
legăturile dintre diferitele aspecte prezentate pe rând. Materia expusă în cuprinsul lucrării
provine atât din documentarea asupra temei, cât şi din analiza sau comentariile independente ale
studentului. Lucrarea va avea cel puţin un capitol de analiză, de interpretare sau de comentariu
original, rod al reflecţiei personale a studentului, mobilizată sub îndrumarea coordonatorului
ştiinţific. Lucrarea trebuie să analizeze un anumit fapt de limbă, de cultură, de civilizaţie, de
istorie literară sau de teorie a literaturii. In funcţie de tematică, un capitol poate avea mai multe
subcapitole sau diviziuni tematice.

10. Caracterizați Notele (suportul) de curs, Ghidul, Enciclopediile și

Dicționarele ca lucrare științifică de consacrare.
- Notele (Suportul) de Curs: Materialele pregătite de profesori pentru susținerea
cursurilor, care sintetizează informații esențiale dintr-un domeniu.
- Ghidul: O lucrare care oferă îndrumări și orientări într-un domeniu specific, ghidând
cercetătorii sau studenții în activitatea lor.
- Enciclopediile și Dicționarele: Sunt lucrări de referință care conțin informații detaliate
și organizate alfabetic despre un domeniu, fiind recunoscute pentru autoritatea și cuprinderea lor.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 7
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Ce ştiinţă este Scientometria şi care este scopul ei?

Scientometria este o știință care se ocupă cu măsurarea și analiza activității științifice.
Scopul său principal este să ofere o perspectivă obiectivă asupra producției și impactului
cunoașterii științifice, utilizând indicatori și metrici pentru evaluarea performanței și relevanței
cercetării.

2. Descrieți fiecare din părțile succesive ale articolului științific.

- Titlul: Descrie conținutul și obiectul articolului.
- Rezumatul (Abstract): Sintetizează obiectivele, metodologia și rezultatele cercetării.
- Introducerea: Prezintă contextul, problema, obiectivele și relevanța cercetării.
- Revizuirea Literaturii: Analizează și sintetizează cercetările anterioare pe tema aleasă.
- Metodologia: Descrie procedurile și abordările metodologice utilizate în cercetare.
- Rezultatele: Prezintă descoperirile obținute în urma cercetării, adesea în format de
tabele sau grafice.
- Discuția: Interpretarea și analiza rezultatelor, discutarea implicațiilor și a contribuțiilor
aduse.
- Concluziile: Rezumatul succint al rezultatelor și interpretărilor.
- Referințe Bibliografice: Lista tuturor surselor citate în text.
- Anexe (dacă există): Include materiale suplimentare care susțin sau completează
informațiile din text.

3. Ce sugestii metodologice oferă nivelul normativităţii sociale cercetătorului în

materie juridică referitoare la proiectarea şi realizarea cercetării? Numiţi sugestiile.
- Respectarea drepturilor și demnității individului în cercetare.
- Aplicarea principiilor eticii în cercetarea juridică.
- Integrarea perspectivei de gen și a diversității sociale în cercetare.
- Transparența și comunicarea deschisă cu participanții la cercetare.
- Protejarea confidențialității informațiilor sensibile.
 4. Care este esenţa metodei sistemice de cercetare juridică?
Metoda sistemică de cercetare juridică abordează dreptul ca un sistem complex,
interconectat, în care relațiile dintre diferitele componente influențează funcționarea întregului
sistem juridic. Analiza sistemica înțelege interdependențele și interacțiunile, având în vedere
contextul mai larg în care funcționează dreptul.

5. Caracterizați statutul epistemic al științelor juridice.

Științele juridice au un statut epistemic complex, caracterizat de:
- Obiectul lor normativ, bazat pe interpretarea și aplicarea normelor juridice.
- Caracterul interdisciplinar, interacționând cu alte domenii precum filosofia, sociologia
și politicologia.
- Utilizarea metodelor specifice de cercetare, cum ar fi analiza jurisprudențială și
metodele de interpretare a normelor juridice.

6. Formulaţi obiectivele analizei studiilor ştiinţifice ca etapă în faza pregătirii

cercetării, şi care este importanţa acestei etape?
- Identificarea și sintetizarea cercetărilor anterioare pe tema propusă.
- Evaluarea metodologiilor utilizate în studiile similare.
- Identificarea lacunelor și problemelor neabordate în cercetările existente.
- Oferta unei baze solide pentru fundamentarea noutății și relevanței cercetării propuse.
- Orientarea cercetătorului în alegerea celei mai potrivite abordări metodologice.
Importanța acestei etape constă în:
- Evitarea replicării cercetărilor anterioare și evidențierea contribuției aduse.
- Reducerea riscului de a trata subiecte deja acoperite în detaliu.
- Consolidarea fundamentului teoretic și metodologic al cercetării.

7. Autorii francezi R. Pinto şi M. Grawitz identifică ipostaze specifice exprimate

prin termeni ca: legalitate, legitimitate, efectivitate, validitate. Explicaţi fiecare din aceşti
termeni.
- Legalitate: Se referă la conformitatea cu normele juridice existente, respectarea legilor
și regulamentelor.
- Legitimitate: Implică recunoașterea și acceptarea de către societate a autorității și a
normelor impuse.
 - Efectivitate: Se referă la capacitatea normelor de a produce schimbări și de a influența
comportamentul.
- Validitate: Explorează concordanța cu valorile și principiile fundamentale ale
societății.

8. Numiţi principiile logicii.

- Identitatea: Orice entitate este identică cu ea însăși.
- Non-Contradicție: O propoziție și negația ei nu pot fi ambele adevărate în același timp
și în același sens.
- Excluziunea Terțului Exclus: O propoziție sau variabilă logică este fie adevărată, fie
falsă, fără terță opțiune.

9. Care sînt caracteristicile unui tratat și manual și care sînt deosebirile dintre
aceste două lucrări științifice de consacrare?
- Tratat:
- Obiectiv: Acoperirea exhaustivă și detaliată a unui domeniu.
- Autoritate: Scris de experți și specialiști recunoscuți în domeniu.
- Complexitate: Adresează teme avansate și complexe.
- Public Țintă: Adresat cercetătorilor, profesorilor, specialiștilor.
- Manual:
- Obiectiv: Prezentarea generală a unui domeniu, introducere pentru începători.
- Autoritate: Scris de profesori sau autori cu expertiză în domeniu.
- Complexitate: Abordare mai simplificată, accesibilă pentru începători.
- Public Țintă: Studenți, persoane cu cunoștințe de bază în domeniu.

10. Care sunt trăsăturile de bază ale epistemologiei?

Trăsăturile de Bază ale Epistemologiei:
- Investighează natura, originea și limitările cunoașterii umane.
- Analizează cum se dobândește și se validează cunoașterea.
- Se ocupă de relația dintre subiectul cunoașterii și obiectul cunoașterii.
- Abordează întrebări legate de adevăr, justificare și certitudine în cunoaștere.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 8
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Ce definiții ale științei cunoașteți?

- Abordare Clasică: Cunoașterea organizată și sistematică a faptelor, fenomenelor și
relațiilor în vederea descoperirii legilor generale.
- Perspectivă Modernă: Procesul continuu de formulare, testare și ajustare a ipotezelor
prin intermediul observației și experimentului.

2. Caracterizaţi sensul noţiunii de ordine socială.

- Ordinea socială reprezintă armonia și organizarea în cadrul societății, inclusiv
regulile, normele și valori acceptate, menite să asigure coexistența și colaborarea între membrii
acesteia.

3. Care este raportul dintre metodă şi metodologie.

- Metodă: Reprezintă modalitatea concretă de a aborda și rezolva o problemă sau de a
realiza un scop.
- Metodologie: Este studiul și dezvoltarea principiilor, regulilor și conceptelor care stau
la baza utilizării metodelor în cercetare sau într-un domeniu specific.

4. Explicaţi principiul caracterului dialogal al înțelegerii, principiul „unei mai

bune înțelegeri”, procedeul cercului hermeneutic ca procedee metodologice în
hermeneutica juridică.
- Principiul Dialogal: Înțelegerea nu este un act unilateral, ci o interacțiune în cadrul
unui dialog între interpret și textul interpretat.
- Principiul „Unei Mai Bune Înțelegeri”: Interpretul trebuie să își adapteze continuu
percepțiile și înțelegerea în căutarea unei interpretări mai precise și mai complete.
- Procedeul Cercului Hermeneutic: Se referă la procesul circular în care înțelegerea unei
părți a textului este influențată de înțelegerea întregului, iar viceversa. Cercul hermeneutic
evidențiază interdependența dintre părți și întreg în interpretare.

5. Care sînt părțile succesive ale unui articol științific?

 - Introducere: Prezintă problema, contextul și relevanța cercetării, stabilind obiectivele
și ipotezele.
- Revizuirea Literaturii: Analiza cercetărilor anterioare pe tema abordată.
- Metodologie: Descrierea detaliată a metodelor folosite în cercetare.
- Rezultate: Prezentarea și analiza datelor obținute în urma cercetării.
- Discuție: Interpretarea rezultatelor, evidențierea implicațiilor și compararea cu studiile
anterioare.
- Concluzii: Sintetizarea rezultatelor și trasearea direcțiilor viitoare pentru cercetare.

6. Care sînt etapele în faza finalizării cercetării?

- Analiza și Interpretarea Rezultatelor: Detalierea și interpretarea datelor obținute în
cadrul cercetării.
- Redactarea Lucrării Științifice: Elaborarea textului care să prezinte coerent și
sistematic rezultatele și concluziile cercetării.
- Susținerea Publică a Lucrării: Prezentarea și discutarea rezultatelor în fața comunității
științifice sau a unei audiențe relevante.
- Publicarea Rezultatelor: Difuzarea rezultatelor în reviste științifice, cărți sau alte medii
relevante.

7. Caracterizați unghiurile din care poate fi cercetată știința.

- Istoric: Analiza evoluției științei în timp.
- Filozofic: Abordarea aspectelor metafizice și ontologice ale științei.
- Sociologic: Investigarea influenței și impactului științei asupra societății.
- Epistemologic: Studiul procesului de dobândire a cunoștințelor științifice.
- Interdisciplinar: Integrarea multiplelor perspective și domenii de cercetare.

8. În ce constă diferenţa dintre conceptul lui H. Kelsen şi H.-L. A. Hart

referitor la trăsăturile ce caracterizează norma juridică. Argumentaţi răspunsul.
- H. Kelsen: Norma juridică este caracterizată de o structură pur formală, independentă
de conținutul ei.
- H.-L. A. Hart: Întroduce ideea de conținut și trăsături sociale în definirea normei
juridice, adăugând dimensiuni de obligativitate și recunoaștere socială.
 9. Ce presupune etapa documentării prin consultarea specialiştilor şi care este
specificul ei?
- Presupune: Cercetarea bibliografică și interacțiunea cu experți și specialiști în
domeniul cercetat.
- Specificul: Obținerea de informații relevante, actuale și verificate prin intermediul
dialogului cu cei care au expertiză în domeniu.

10. Redați esența lucrărilor științifico-metodice și lucrărilor metodice, care

tratează problema de metodică didactică.
- Lucrările Științifico-Metodice: Abordează aspecte teoretice, metodologice și de
cercetare într-un domeniu științific specific.
- Lucrările Metodice în Didactică: Sunt orientate către strategii și tehnici practice de
predare-învățare, furnizând instrumente și resurse pedagogice pentru profesori.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 9
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Cum definiţi metodologia cercetării ştiinţifice juridice.

Metodologia cercetării științifice juridice reprezintă ansamblul principiilor, regulilor și
tehnicii specifice utilizate în desfășurarea investigațiilor științifice în domeniul juridic. Aceasta
cuprinde orientări privind alegerea temei de cercetare, proiectarea studiului, colectarea și analiza
datelor, interpretarea rezultatelor și redactarea lucrării științifice.

2. Descrieți caracteristicile unei lucrări științifice.

- Rigor: Exigență în respectarea normelor și principiilor științifice.
- Originalitate: Aduce contribuții noi la cunoștințele existente.
- Relevanță: Abordează probleme semnificative și actuale.
- Coerență: Prezintă o structură logică și clară.
- Evaluare Științifică: Este supusă procesului de revizuire și validare de către
comunitatea științifică.

3. Caracterizaţi regulile de bază ale susţinerii publice.

- Claritatea Prezentării: Expunerea coerentă și accesibilă a informațiilor.
- Argumentare Solidă: Susținerea cu dovezi și argumente relevante.
- Gestionarea Timpului: Respectarea limitelor alocate pentru prezentare.
- Interacțiune Cu Auditoriul: Răspunsuri la întrebări și adaptare la feedback.
- Cunoașterea Subiectului: Prezentarea profundă și detaliată a temei de cercetare.

4. Aplicarea metodei experimentale constituie un pas înainte pe linia sporirii

eficienţei reglementării prin normele juridice. Confirmaţi această afirmaţie.
- Argument Pro: Prin experimente și analize empirice, se pot identifica soluții și
abordări eficiente pentru reglementarea juridică.
- Argument Contra: În anumite contexte, experimentele pot fi dificil de aplicat în
domeniul juridic, iar consecințele lor pot avea limitări etice sau practice.
 - Concluzie: Aplicarea metodei experimentale poate fi un instrument util, dar trebuie
adaptată specificului și contextului normativ pentru a evita implicații negative.

5. Care este esenţa fenomenologiei ca metodă a filosofiei contemporane?

Fenomenologia este o metodă filosofică și o abordare epistemologică care se
concentrează asupra descrierii directe a experiențelor conștiinței, fără a presupune prejudecăți
sau teorii prealabile. Fenomenologii caută să înțeleagă structurile fundamentale ale conștiinței și
ale obiectelor conștiinței așa cum se arată în experiența directă a individului. Ei accentuează
importanța descrierii atente și a analizei fenomenelor la nivel subiectiv.

6. Caracterizaţi principiile ordinii de drept.

- Principiul Legalității: Toate acțiunile și deciziile trebuie să se conformeze legilor
existente.
- Principiul Egalității în Fața Legii: Toate persoanele sunt egale în fața legii și au
drepturi și obligații egale.
- Principiul Separării Puterilor: Puterile legislative, executive și judecătorești trebuie să
fie separate și independente.
- Principiul Siguranței Juridice: Oamenii trebuie să cunoască și să aibă încredere în
regulile juridice și în modul în care sunt aplicate.
- Principiul Responsabilității Guvernării: Autoritățile guvernamentale trebuie să fie
responsabile în fața cetățenilor și să acționeze în interesul public.

7. După redactarea unui articol științific se impune o autoevaluare riguroasă

din partea autorului. La ce întrebări trebuie să caute răspuns autorul?
- Coerența Argumentației: Se analizează logica și fluxul argumentelor.
- Originalitatea și Relevanța: Se evaluează contribuția adusă și relevanța subiectului.
- Claritatea și Accesibilitatea: Se asigură că textul este clar și înțeles de cititori.
- Referințe și Bibliografie: Se verifică corectitudinea și completitudinea referințelor.
- Stil și Structură: Se examinează calitatea stilului de redactare și structura generală a
articolului.

8. Datele bibliografice se completează în conformitate cu standardele naţionale

referitoare la biblioteconomie, informare, documentare.
 Datele bibliografice trebuie completate în conformitate cu standardele naționale
referitoare la biblioteconomie, informare și documentare. Aceste standarde includ reguli
specifice pentru furnizarea informațiilor bibliografice, cum ar fi numele autorilor, titlul lucrării,
anul publicării, locul publicării și altele. Utilizarea standardelor asigură coerența și consistența în
raportările bibliografice.

9. Care este diferenţa dintre tehnica juridică şi tehnica legislativă?

- Tehnica Juridică: Se referă la modul în care se aplică și se interpretează normele
juridice în practică. Include metodele și procedurile utilizate în litigii, argumentații juridice și
procesul judiciar.
- Tehnica Legislativă: Este asociată cu procesul de elaborare și adoptare a legislației.
Include redactarea și structurarea actelor normative, utilizarea unui limbaj juridic clar și coerent,
precum și respectarea procedurilor legislative.

10. Comparaţi diferite definiţii date dreptului în identificarea sa ca dimensiune

socială a fenomenului juridic.
- Definiția Clasică: Dreptul este ansamblul normelor juridice care reglementează viața
socială.
- Definiția Sociologică: Dreptul este rezultatul relațiilor sociale și reflectă interesele și
valorile societății.
- Definiția Funcțională: Dreptul are rolul de a asigura ordinea și echilibrul în societate,
protejând drepturile și libertățile individuale.
- Definiția Dinamică: Dreptul este o realitate în continuă evoluție, adaptându-se la
schimbările din societate.

Aceste definiții evidențiază perspectivele diferite din care dreptul poate fi înțeles ca o
dimensiune socială a fenomenului juridic.

dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023
 TEST 10
de evaluare la disciplina ”Metodologia și etica cercetării în materia de
drept”

1. Ce este abstracţia ştiinţifică.

Abstracția științifică reprezintă procesul prin care se izolează și se evidențiază aspectele
esențiale și semnificative ale unui fenomen sau obiect de studiu, ignorând detaliile irelevante sau
non-esențiale. Acest proces permite simplificarea analizei și înțelegerea mai profundă a
principiilor și relațiilor fundamentale.

2. Numiţi caracteristicile definitorii ale normei sociale reflectate în definiţii.

Caracteristicile definitorii ale normei sociale includ:
- Generalitate: Norma se adresează unui număr semnificativ de cazuri similare.
- Abstractizare: Norma este formulată în termeni generali, abstracți, pentru a fi aplicată
în diverse situații.
- Obligativitate: Norma impune un comportament sau interdicție și este susținută de
forța coercitivă a statului.
- Exterioritate: Norma reglementează comportamentul în sfera socială exterioară
individului.
- Stabilitate: Norma este relativ stabilă și rezistă schimbărilor frecvente.

3. Caracterizați conceptul de teorie ca obiect al metodei științifice.

Teoria, ca obiect al metodei științifice, se referă la un ansamblu organizat de concepte,
ipoteze și principii care explică și prezic fenomenele dintr-un anumit domeniu. Metoda științifică
utilizează teoria pentru a formula ipoteze, a realiza experimente și a dezvolta concluzii bazate pe
date empirice. Teoria reprezintă fundația conceptuală a cercetării științifice.

4. Care sînt tipurile de reviste ca rezultat al evaluării şi ce reviste ştiinţifice

juridice cunoaşteţi?
- Reviste de Cercetare Științifică: Publică rezultatele cercetărilor originale în domeniul
dreptului.
 - Reviste de Recenzii și Comentarii: Analizează și comentează decizii judecătorești,
legislație și alte aspecte juridice.
- Reviste de Actualitate Juridică: Abordează subiecte de interes juridic contemporan și
evenimente relevante.

5. De ce factori depinde ordinea legală stabilită de autor şi ordinea legală reală

din societate? Explicaţi răspunsul.
- Legislație: Calitatea și claritatea legilor adoptate de autorități.
- Aplicare Corespunzătoare: Modul în care legile sunt aplicate în practică de către
instanțe și alte autorități.
- Respectul Populației: Gradul în care oamenii respectă și acceptă regulile stabilite.

6. Ce este compilaţia ca lucrare ştiinţifică?

Compilația reprezintă o lucrare științifică care adună și organizează informații existente
din surse diverse, oferind o sinteză sau o prezentare sistematică a cunoștințelor într-un anumit
domeniu. Această lucrare poate include extrase din lucrările altor autori, aducând împreună
datele relevante și oferind o perspectivă unitară asupra subiectului.

7. În baza căror întrebări sau format cele două clase de orientări metodologice:
materialismul gnoseologic și idealismul gnoseologic?
- Materialismul Gnoseologic: Se concentrează pe ideea că conținutul gândirii și
cunoașterii este determinat de materie și că procesele cognitive au o bază materială. Cunoașterea
este văzută ca reflectarea corectă a realității obiective.
- Idealismul Gnoseologic: Susține că cunoașterea este rezultatul activității mentale, iar
realitatea este percepută prin intermediul ideilor și conștiinței. Realitatea este influențată de
percepția subiectivă.

8. Cunoaştem, că metodologia este ştiinţa căilor prin care se ajunge la aflarea

adevărului despre realitatea juridică, deci ştiinţa juridică urmăreşte să descopere acest
adevăr. Cum procedează omul de ştiinţă în acest scop?
- Analiza Documentelor Juridice: Examinarea textelor legale, deciziilor judecătorești
etc.
- Cercetarea Empirică: Colectarea datelor din practică, sondaje, studii de caz.
- Compararea Juridică: Evaluarea diferențelor și similarităților dintre sistemele juridice.
 - Interpretarea Juridică: Exegesisul textelor legale pentru a înțelege sensurile și
consecințele lor.

9. Efectuaţi analiza metodelor specifice dreptului, diferiţi autori menţionează

diferite criterii. Numiţi care sînt aceste criterii.
Diferiți autori propun criterii diverse pentru metodele specifice dreptului, printre care se
numără:
- Metode Exegetice: Interpretarea textelor juridice.
- Metode Comparative: Compararea între diferite sisteme juridice.
- Metode Teleologice: Analiza scopului sau scopurilor legii.
- Metode Sistematice: Abordarea structurii sistematice a normelor juridice.

10. Care sînt caracteristicile unui tratat și manual și care sînt deosebirile dintre
aceste două lucrări științifice de consacrare?
- Tratat Științific: Este o lucrare extinsă și detaliată care abordează în profunzime un
domeniu de drept. Este de obicei scris de către un expert recunoscut în domeniu și conține adesea
cercetări originale.
- Manual: Este o lucrare mai scurtă și mai accesibilă, concepută pentru a fi utilizată în
scopuri educaționale. Este adesea folosită pentru predarea unui curs și poate oferi o introducere
generală într-un domeniu juridic.
Deosebirile dintre cele două includ adâncimea analizei, scopul și nivelul de detaliu și au
fost analizate în testele anteriare.
dr. hab., prof univ. D. Baltag

08.12.2023