Sunteți pe pagina 1din 30

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE -

CERCETARE SOCIOLOGICA ASUPRA FALEZEI NORD CONSTANTA - FUNDAMENTARE TEORETICA SI METODOLOGICA Faza: Predare: Student: LICENTA 27 martie

DIANA CULESCU
lector dr.

Indrumator: FLORENTINA BOIANGIU

- 2006 -

CUPRINS
FUNDAMENTARE TEORETICA 1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica 2. Relatia sociologiei cu alte stiinte . 3. Domenii ale sociologiei .. 4. Proiectarea cercetarii stiintifice .. 4.1 Nivelul selectiv 4.2 Nivelul proiectiv . 4.3 Nivelul constructiv . 5. Metodologia sociologiei . 5.1 Principii metodologice ale cercetarii stiintifice . 6. Metodele sociologiei 6.1 Ancheta sociologica .. 6.2 Observatia sociologica . 7. Tehnicile investigatiei sociologice .. 7.1 Interviul 7.2 Chestionarul . FUNDAMENTARE METODOLOGICA 1. TEMA .............................................................................................. 2. OBIECTIVE ..................................................................................... 3. MOTIVATIA ..................................................................................... 4. FORMULAREA IPOTEZELOR ........................................................ 5. ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL ................................ 6. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR ..................................... 7. METODOLOGIE .............................................................................. 8. PREZENTAREA REZULTATELOR ................................................ 9. CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC .....................................
ANEXA 1 - Chestionar de interviu (pentru profesionisti) ANEXA 2 - Chestionar de interviu (pentru rezidenti) ANEXA 3 - Chestionar de interviu (pentru non-rezidenti) ANEXA 4 - FALEZA NORD CONSTANTA ZONIFICARE

3 3 4 4 4 5 6 6 7 8 8 9 9 10 11 12 14 14 14 14 14 15 16 16 17 19
20 21 25 29

BIBLIOGRAFIE .......................................................................
LUCRARE DE LICENTA

30
2 ,

- SOCIOLOGIE -

FUNDAMENTARE TEORETICA
1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica Sociologia, ca stiinta, joaca un rol-cheie in cultura intelectuala postmoderna si ocupa un loc central in cadrul stiintelor sociale. Studierea sociologiei este o experienta inedita care largeste orizontul cunoasterii si imaginatia, deschizand noi perspective asupra izvoarelor comportamentului uman. Daca ideile sociologice constituie o provocare la adresa dogmei, conducand la aprecierea varietatii culturale, ingaduind punerea in discutie a modul de functionare al institutiilor sociale, atunci practica sociologica sporeste posibilitatile libertatii umane. Sociologia reprezinta studiul stiintific al comportamentului uman modelat si socialmente impartasit. La baza sociologiei moderne sta o complicata relatie intre teorie si fapt, intre teorie si empiric. Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale, precum si a comportamentelor individuale sau de grup se realizeaza totdeauna in cadrul oferit de teoriile recunoscute sau acceptate ca fiind adevarate de catre comunitatea stiintifica. Prin teorie intelegem o constructie intelectuala prin care un anumit numar de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod riguros. Teoria indeplineste roluri multiple, esential fiind acela de organizare a stiintei in vederea explicarii obiectului sau. Teoria este instrumentul de organizare a stiintei, definind orientarea principala a acestei, oferind o schema conceptuala prin intermediul careia fenomenele importante pot fi sistematzate si clasificate. De asemenea, teoria rezuma in mod concis ceea ce se stie despre obiectul studiat, prevede producerea anumitor fapte si pune in evidenta lacunele cunoasterii umane. O alta maniera de abordare a realitatii sociale este cea empirica. Prin empiric intelegem studierea realitatii concrete, culegerea de date efective, cu ajutorul unor metode obiective necesare procesului de constructie sau reconstructie a teoriei. Astfel se poate afirma faptul ca rolul cercetarilor empirice este de: a initia teoria - descoperirea unui fapt inedit, neasteptat, cu un profund caracter de noutate; a reformula teoria - cercetarea unor segmente ale realitatii sociale sau ale cazurilor particulare conduc la elaborarea unor scheme explicative si, prin aceasta, la reconstructia teoretica; a orienta demersul teoretic - identificarea unor noi directii ale demersului teoretic, care, la randul lor, pot conduce catre abordari ale unor domenii neexplorate. Orice constructie teoretica are o baza minima de date factuale, dupa cum orice investigatie empirica presupune un minim de teorie. Separarea demersului teoretic de cel empiric se poate solda cu practici mai mult sau mai putin speculative, care oricand pot fi amendate. Principalul argument care poate fi adus in sprijinul acestui fapt este acela ca cercetarea din domeniul socioumanului este preocupata de producerea informatiilor referitoare la fapte, nu de enuntul unor judecati de valoare. Problemele teoretice au, prin natura lor, si o dimensiune practic aplicativa.

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

3 ,

2. Relatia sociologiei cu alte stiinte In principiu, sociologia are deschise caile de legatura cu toate stiintele, fie ele ale naturii, fie sociale si umaniste. Trebuie sa acordam o atentie deosebita legaturilor sociologiei cu stiintele sociale, dat fiind trunchiul comun din care s-au desprins. Fiecare stiinta a socialului presupune studiul realitatii sociale, dar fiecare dintre ele are drept obiect de studiu un alt segment al acestei realitati si utilizeaza perspective explicative si interpretative cu accente specifice. Deosebirea esentiala dintre sociologie si celelalte stiinte socio-umane consta in aceea ca in timp ce acestea din urma se intereseaza numai de un aspect particular al realitatii sociale, cum ar fi domeniul realitatii politice sau economice, preocuparile sociologilor sunt mult mai cuprinzatoare. In atentia lor se afla realitatea sociala, indiferent daca ea se manifesta intr-un grup, intr-o organizatie politica sau economica. Prin urmare, sociologii studiaza realitatea sociala ca atare. Ei cauta sa cunoasca asemanarile si deosebirile dintre un grup mic si unul mare, dintre o actiune rationala si una nonrationala, dintre starea de ordine si cea de anomie etc. indiferent de domeniul particular al realitatii sociale.

3. Domenii ale sociologiei Obiectul de studiu al sociologiei este foarte vast, de aceea este dificila o abordare exhaustiva. Din acest motiv a aparut necesitatea specializarii analizei sociologice pe diferite aspecte ale vietii sociale. Literatura sociologica ofera enumerari, mai mult sau mai putin complete, ale domeniilor de interes pentru cercetarea sociologica. Un prim criteriu de clasificare il reprezinta cel al domeniului de aplicabilitate. In aceasta categorie sunt incluse: sociologia militara, sociologia dreptului sau sociologia juridica, sociologia artei, sociologia culturii, sociologia medicala, sociologia comunicarii, sociologia religiilor, sociologia relatiilor etnice s.a. Al doilea criteriu este tipul de interdisciplinaritate activat. Din aceasta perspectiva someniile sociologiei pot fi grupate in doua categorii: cea a interdisciplinaritatii clasice (sociologia educatiei, psihologia sociala, sociolingvistica, sociologia antropologica, socio-logia istorica); cea a transdisciplinaritatii (sociologia vietii coti-diene, sociologia cunoasterii). Trebuie remarcat faptul ca dezvoltarea domeniilor sociologiei este extrem de inegala, de la o societate la alta si depinde de acuitatea problemelor sociale, de potentialul stiintific existent si de resursele mobilizate pentru finantarea cercetarii sociologice.

4. Proiectarea cercetarii stiintifice Cercetarea sociologica reprezinta un proces cognitiv formalizat, in cadrul caruia cercetatorul aduna, sistematizeaza si interpreteaza fapte, urmand principiile metodologice generale, aplicand diverse metode si folosint tehnici standardizate adecvate in scopul cunoasterii societatii.

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

4 ,

Procesul cercetarii stiintifice cuprinde o serie de faze, fiecare dintre acestea avand anumite reguli procedurale: Regula concretului - sociologul porneste de la concret (observarea directa sau indirecta a realitatii sociale prin istorie, documente oficiale, etc.) putand ajunge pana la participarea la feomenul studiat; Regula ignorantei constiente - sociologul trebuie sa se detaseze de notiunile si prejudecatile cu privire la faptele sociale pentru a realiza cunoasterea stiintifica; Regula obiectivitatii - sociologul trebuie sa adopte o atitudine obiectiva fata de domeniul inca neexplorat; Regula delimitarii faptului - la iceputul cercetarii unei anumite categorii d efapte trebuie delimitata sfera de cuprindere a domeniului; Regula totalitatii solidare - pentru intelegerea fenomenului studiat acesta trebuie raportat la intreg, la colectivitate, deoarece nu exista nici un fenomen social care sa nu fie parte integranta dintr-un capitol. Identificarea problemelor specifice proiectarii unui demers investigativ in domeniul socio-umanului si modul in care se procedeaza pentru rezolvarea acestor probleme reprezinta un demers laborios. Prezenta lucrare iesi propune sa ofere doar o imagine succinta despre modul in care se desfasoara cunoasterea stiintifica, semnaland principalele momente si niveluri ale acestui proces.

Organizarea unei cercetari sociologie


(dupa Florentina Boiangiu)

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

5 ,

4.1 Nivelul selectiv Acestui nivel ii sunt specifice urmatoarele etape: a) Stabilirea/selectia temei de cercetare in toate ipostazele este recomandat ca cercetatorul sa se orienteze dupa semnificatia sociala a temei, sa urmareasca sa raspunda unei comenzi sociale, sa contribuie la rezolvarea diferitelor probleme sociale; b) Documentarea preliminara nici o cercetare empirica nu poate fi imaginata fara prezenta unui fundal teoretic pe care se sprijina si din care isi trage seva ideatica. c) Elaborarea obiectivelor cercetarii in functie de tema de cercetare, se pot formula urmatoarele categorii de obiective: evidentierea particularitatilor unui fenomen (descrierea); formularea unor explicatii privind relatiile dintre fenomene/fapte; elaborarea unor prognoze referitoare la evolutia fenomenului; identificarea unor solutii pentru fundamentarea unor decizii; evaluarea efectelor unor decizii etc. d) Formularea ipotezelor in practica, ipoteza este o propozitie cauzala si ia forma unui model ipotetic care incearca sa surprinda relatia dintre doua sau mai multe fenomene (variabile). e) Selectarea surselor de informare luand in calcul rezultatele documentarii preliminare, a posibilitatilor efective de informare, precum si a cerintelor care decurg din etapele mentionate mai sus, urmeaza sa fie precizate sursele de informare care vor fi utilizate (bibliografia). f) Stabilirea universului populatiei si tipului de esantionare in functie de obiectivele cercetarii si resursele diplomatice se stabilesc natura, caracterul si volumul populatiei care va intra in atentia cercetatorului, pentru a fi investigata.

4.2 Nivelul proiectiv a) Operationalizarea conceptelor definitia operationala are o mare importanta in proiectarea cercetarilor deoarece, prin acest tip de definitie, se stabileste o relatie intre simbolurile ce apar la nivel teoretic si elementele direct observabile, relative la orice concept. Altfel spus o definitie operationala reprezinta un procedeu eficient de a decide daca o calitate observabila si masurabila poate fi atribuita unui fenomen social. b) Alegerea metodelor de cercetare presupune realizarea unei corelatii intre toate etapele amintite la primul nivel (selectiv) astfel incat sa se atinga, in mod eficient, obiectivele propuse. In functie de metoda sau metodele asupra carora s-a fixat cercetatorul, de obiectivul cercetarii si de natura datelor urmarite, deciziile in stabilirea instrumetelor de lucru vizeaza: stabilirea situatiilor standard de observat sau a variabilelor care vor fi izolate si manipulate; stabilirea unor scheme de clasificare a materialului (scari de apreciere, tipologii etc.) alegerea unor tehnici adecvate, pentru culegerea unor date cat mai semnificative si cu un minim de erori posibile. c) Elaborarea instrumentelor de lucru servesc nemijlocit la culegerea datelor si reprezinta concretizarea activitatilor descrise pana acum. Construirea instrumentelor presupune rezolvarea a doua tipuri de probleme: de continut si de
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

6 ,

forma. Prima categorie de probleme vizeaza convertirea indicatorilor (indicilor), rezultati in urma operationalizarii conceptelor, in itemi de chestionar, intrebari din ghidul de interviu, comportamente din protocoalele de observatie, categorii din schemele de categorii etc. A doua categorie de probleme presupune aranjarea, intr-o ordine logica si psihologica, a itemilor, precum si stabilirea manierei de inregistrare a raspunsurilor. d) Verificarea prealabila a instrumentelor de lucru in acest caz se evidentiaza urmatoarele proceduri obligatorii: Investigatia exploratorie care implica contactul direct cu ambianta fizica si sociala a unitatii in care urmeaza a se efectua cercetarea; Proba chestionarului - in cazul recurgerii la chestionarul de interviu sau de ancheta, inainte de a fi aplicat acesta trebuie verificat. Verificarea se face o data inaintea definitivarii, prin analiza detaliata si critica a fiecarui item, iar a doua oara in cadrul cercetarii pilot. Acest demers are ca scop reducerea ambiguitatii in exprimare, adaugarea de intrebari utile si eliminarea celor inutile, modificarea succesiunii intrebarilor etc.; Studiul pilot este de fapt repetitia generala a oricarei cercetari, la scara redusa, parcurgandu-se toate etapele cercetarii; Evaluarea erorilor - sunt evaluate acele erori care se vor mentine in ciuda tuturor testarilor si verificarilor, dar care pot fi controlate si prin urmare masurate.

4.3 Nivelul constructiv a) Colectarea si verificarea datelor in functie de natura surselor de informare si a procedeelor de lucru elaboreaza un program de culegere a datelor, de masurare sau inregistrare a modalitatilor de manifestare a faptelor sociale, cu alte cuvinte, aplicarea instrumentelor de lucru. Verificarea datelor este obligatorie si consta in a urmari: Completitudinea inregistrarea raspunsurilor sau compor-tamentelor pe fiecare instrument de lucru sau pe protocoalele anexe. De cele mai multe ori, nonraspunsurile pot fi semnificative, oferind indicii privind existenta unor cazuri speciale sau particularitati; Exactitatea modalitate esentiala de verificare a datelor ce presupune parcurgerea tuturor comportamentelor inregistrate, in scopul stabilirii coerentei sau a sinceritatii acestora; Uniformitatea are in vedere maniera unitara de inregistrare a datelor. b) Prelucrarea si analiza datelor impune alegerea unei metode de prelucrare si analiza in functie de profunzimea investigatiei, a gradului sau de complexitate. Distingem aici: Prelucrarea si analiza sumara ofera cercetatorului informatii generale care ii vor ghida viitorul demers investigativ si consta in clasificarea cazurilor ce formeaza obiectul de cercetare in functie de anumite criterii, validarea sau invalidarea unor ipoteze, stabilirea frecventei de producere a unor fenomene sau a distributiei acestora la nivelul populatiei, validarea esantionului sau studiul gradului de reprezentativitate, validarea instrumentului de lucru si consistenta datelor obtinute; Prelucrarea avansata a datelor presupune continuarea demersului pe trei posibile directii: constructia de tipologii; constructia de scale complexe sau
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

7 ,

indici capabili sa stabileasca diferite ierarhii; elaborarea de modele deterministe, adica de relatii cauzale intre diverse variabile. Aceste tehnici de analiza intra in sfera de preocupare a specialistilor, motiv pentru care nu vom insista asupra lor; c) Intocmirea raportului de cercetare elaborat sub forma unui text clar si usor de parcurs, presarat cu cifre sau exemple absolut necesare pentru intelegerea ideilor prezentate. In interiorul sau pot fi inserate si cateva tabele sau grafice sugestive care rezuma, intr-o maniera mai clara, informatia prezentata. Pe langa prezentarea fenomenului sau a faptelor studiate, se pot formula si propuneri de rezolvare a diferitelor situatii, de sporire a eficientei activitatii etc.

5. Metodologia sociologiei In sens larg prin metodologie se intelege ansamblul unor metode folosite in cercetarea stiintifica sau, pur si simplu, stiinta efectuarii cercetarii. Etimologia cuvantului ne conduce catre cuvintele grecesti metodos (drum, cale) si logos (stiinta). In fapt metodologia cercetarii presupune existenta unei discipline in care se dezvolta modalitatile de realizare a cunoasterii stiintifice si priveste ansamblul elementelor care intervin in cercetarea vietii sociale. Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta sa intelegem, in termeni cat mai largi posibili, nu atat produsele stiintei, cat procesul de cunoastere insusi. Pentru a-si putea indeplini functia sa, metodologia cercetarii stiintifice cuprinde, deopotriva, definirea adecvata a domeniului studiat, o serie de principii si reguli de desfasurare a investigatiilor, instrumentarul de lucru pentru culegerea si interpretarea datelor, precum si strategii de constructie sau reconstructie teoretica.

5.1 Principii metodologice ale cercetarii stiintifice Desfasurarea cercetarilor stiintifice din domeniul sociouman presupune respectarea urmatoarelor principii: Principiul unitatii dintre teoretic si empiric. Prezenta teoreticului in cercetarea empirica, indiferent de ponderea lui, este de multe ori implicita, sub forma unor presupozitii, care trebuie sa fie constientizate si explicitate, inaintea demararii cercetarii. Necesitatea ancorarii in teorie poate fi argumentata astfel:
a) Teoreticul, sub forma unor concepte sau ipoteze, va organiza si ghida demersul empiric, micsorand astfel costurile cercetarii; b) Explicarea si comunicarea arsenalului teoretic face posibila evaluarea de catre comunitatea stiintifica a validitatii instrumentelor si a acuratetei rezultatelor.

Principiul unitatii dintre intelegere (comprehensiune) si explicatie pune in discutie relatia dintre obiectul si subiectul cunoasterii. In cadrul explicativ se utilizeaza principiile pozitiviste si se opereaza cu scheme cauzale care evidentiaza legaturi statistice, influente si determinari intre fenomene si procese sociale, iar in cel comprehensiv se face apel la intuitie, empatie si la experienta trairilor proprii; Principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ impune utilizarea convergenta a metodelor cantitative si calitative in scopul obtinerii unor complementaritati si interferente atat la nivelul general epistemologic, cat si la alte niveluri particulare.

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

8 ,

6. Metodele sociologiei Prin metoda, in stiintele socioumane, se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere a realitatii sociale. Se vorbeste astfel de metode cantitative, metode calitative, metoda statistica, metoda inductiva sau deductiva etc. In general, se pot distinge urmatoarele metode: a) dupa criteriul temporal: - metode transversale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale, la un moment dat (ancheta, sondajul de opinie, testele psihologice si sociometrice etc.); - metode longitudinale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale in evolutia lor (studiul de caz, analiza biografica, studiul panel etc.); b) dupa tipul demersului investigativ: - metode cantitative - cu orientare de tip pozitivist-explicativa (ancheta, experimentul, interviul structurat); - metode calitative - cu orientare de tip fenomenologica, comprehensiva (observatia participativa, interviul nestructurat sau intensiv, studiul de caz etc.). - metode de intersectie - imbinarea intre abordarea cantitativa si calitativa (analiza retelelor sociale, analiza documentelor); c) dupa locul ocupat in procesul investigativ: - metode de culegere a datelor (ancheta, experimentul, observatia etc.); - metode de prelucrare a datelor (statistico-matematice, metode comprehensive de analiza). - metode de interpretare a datelor (inductiva, deductiva, comparativa, explicatia cauzala). Desigur clasificarea poate continua, in functie de alte criterii, cum ar fi: macro-microsocial, natural-provocat, teoretic-empiric.

6.1 Ancheta sociologica Ancheta sociologica este acel tip de cercetare sociologica ce isi alege drept obiect specific, fie un mediu determinat, fie o unitate functionala sau o comunitate etnico-teritoriala omogena, in scopul de a analiza comportamentul si actiunile unor grupuri umane, asa cum actioneaza in ambitusul lor, de a fixa structurile formale si informale care le definesc, precum si de a prevedea liniile tendentiale ale dezvoltarii lor. Ancheta, principala metoda cantitativa de culegere sistematica de fapte despre un grup social definit, se utilizeaza pentru a furniza statistici descriptive despre populatii locale, regionale sau nationale, pentru a examina gruparea diferitelor fenomene sociale, pentru a identifica situatia sociala si caracteristicile grupurilor sau pentru a analiza diverse procese cauzale (testarea unor ipoteze). Punctul de pornire al unei anchete sociologice este, in general o intrebare de tipul De ce? sau Cum?. In functie de astfel de intrebari se determina obiectivul unei anchete si se stabilesc masurile tehnico-organizatorice cu rpivire la realizarea anchetei. In cadrul anchetei sociologice datele sunt culese cu ajutorul unor tehnici specifice. Alegerea tehnicii de ancheta se face in functie de considerente stiintifice, dar si de elemente de constrangere, de natura practica (buget, timp la dispozitie, mijloace etc.).

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

9 ,

6.2 Observatia sociologica Observatia sociologica desemneaza perceperea si intregistrarea atenta si planificata a fenomenelor, obiectelor sau comportamentelor membrilor unui grup (atitudini, gesturi, cuvinte), observarea fiing ghidata de o ipoteza de lucru ce urmeaza a fi verificata. Totodata ramane deschisa posibilitatea de a descoperi date neprevazute, care pot sa contribuie la progresul cunoasterii fenomenului studiat. Clasificarea observatiei sociologice se poate face dupa: criteriul mediul inconjurator: o de laborator cand subiectii sunt observati in conditii artificiale; o de teren cand subiectii sunt observati in mediul lor obisnuit; gradul de structurare: o observatie structurata cuprinde cele mai formalizate tipuri de observatie si se caracterizeaza prin existenta unui plan de observatii bine structurat, formularea unor ipoteze precise, receptivitate mai ridicata din partea observatorului; o observatie non-structurata asigura observatorului o mai mare libertate de a decide pe parcursul cercetarii; gradul de libertate lasat observatorului: o observatia libera; o observatia controlata; pozitia cercetatorului fata de sistemul studiat: o observatie obiectiva sau non-participativa presupune un observator obiectiv, care efectueaza observatia de afara, adoptand tolul de spectator; o observatia participativa observatorul adopta rolul de actor social in interiorul sistemului social. In functie de rolul jucat, in etapa de recoltare a datelor, observatorul poate sa se prezintre intr-una din urmatoarele ipostaze: Observator spectator: atunci cand observatorul are o pozitie externa fata de grupul studiat, neangajandu-se in relatii de interactiune cu membrii grupului; observatia poate fi marturisita sau disimulata; Observator participant: in situatia in care observatorul adopta un rol in grupul pe care il studiaza; Observator experimentator: atunci cand observatorul adopta atitudinea cercetatorului din fizica, chimie, biologie, organizand experimente.

7. Tehnicile investigatiei sociologice Tehnica de cercetare este subsumata unei metode si reprezinta maniera de utilizare a diferitelor instrumente de investigare, cu ajutorul carora se culeg sau se prelucreaza datele. Tehnicile, unelte ale muncii stiintifice, au o serie de functii: standardizarea afirmatiilor empirice asupra calitatilor nemijlocit observabile ale obiectelor, evenimentelor si situatiilor; sistematizarea si formalizarea unor unele mecanisme ( cum este cel al formarii anumitor tipuri de concepte);
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

10 ,

asigurarea obiectivitatii si transmiterea procedurilor (altfel, acestea ar trebui sa fie redescoperite de fiecare cercetator in parte si ar depinde mai mult de intuitie si de fler); masurarea. Fiecare metoda are tehnici specifice, acestea putand fi clasificate astfel: a) tehnici ale observatiei sociologice: - participarea - tehnica observatorului non-participativ - interviul b) tehnici experimentale: - testele psihologice - testele sociometrice - cercetarea activa c) tehnici monografice: - sociografie - bugete de familie - tehnica informatorului privilegiat d) tehnici ale anchetei sociologice: - esantionarea - tehnicile sondajului - chestionarul autoadministrat Clasificarea tehnicilor se mai poate face in functie de o serie de alte caractere specifice (extensiv sau intensiv, descriptiv sau explicativ etc.) Tehnicile trebuie sa fie definite riguros, sa poata fi standardizate, sa fie transmisibile altor cercetari si susceptibile de a fi aplicate exact in acelasi mod, in conditii identice, la acelasi gen de probleme, la acelasi tip de fapte sociale. Tehnicile nu se exclud, ele fiind corelative si complementare in functie de obiectul cercetat, de natura faptelor care fac obiectul cercetarii. In cursul unei cercetari empirice, tehnicile se folosesc cumulativ (fie concomitent, fie succesiv).

7.1 Interviul Interviul este o tehnica de culegere a datelor care se bazeaza pe un raport de comunicatie verbala intre doua persoane (cercetator si subiect) cu scopul de a obtine anumite informatii cu rpivire la un anumit obiectiv, precis definit. In cadrul procesului de comunicatie informatia circula intr-un singur sens. In ceea ce priveste interviurile, majoritatea clasificarilor se sprijina pe criteriul esential reprezentat de gradul se structurare al instrumentului folosit. Gradul de structurare se refera la: nivelul de formalizare al instrumentului, in functie de acesta avand: o un indrumator simplu de interviu; o ghid de interviu sau un chestionar de interviu; gradul de libertate oferit - se refera pe de o parte cercetatorului in ceea ce priveste manuirea stimulilor verbali si interventia in timpul desfasurarii interviului si pe de alta parte la libertatea lasata subiectului in ceea ce priveste evantaiul raspunsurilor, gradul de spontaneitate al acestora, posibilitatea comentarii raspunsurilor; in functie de aceste criterii se disting urmatoarele tipuri de interviu:

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

11 ,

o interviul liber intervievatorul nu are nici un instrument ajutator; informatiile se pastreaza in fisa de interviu (completata la finalul interviului); un astfel de interviu se analizeaza greu, acest fapt constituind un dezavantaj; o interviul semistructurat intervievatorul lucreaza cu un ghid in care sunt formulate principalele aspecte ce trebuie urmarite in legatura cu problema abordata; o interviul structurat se bazeaza pe un chestionar in care toate intrebarile au aceeasi formulare si aceeasi succesiune pentru toti subiectii. Interviul este un instrument de investigare specific, care ajuta la scoaterea in evidenta a anumitor aspecte particulare. In cazul acestui instrument, cuvantul este vectorul principal. Este ideal ca in relatia intervievat-intervievator sa se ajunga la o empatie, deoarece o relatie neutra din punct de vedere psihologic poate determina intervievatul sa nu doreasca sa furnizeze informatii.

7.2 Chestionarul Chestionarul reprezinta o tehnica de culegere a datelor prin intermediul unei liste de intrebari. Modalitatile de colectare a informatiilor difera in functie de natura chestionarului. Din acest punct de vedere se disting: chestionarul de interviu se distinge prin faptul ca administrarea lui se face in prezenta si de cate cercetator, sarcina acestuia fiind aceea de a pune subiectilor intrebarile din chestionar si de a nota raspunsurile (raspunsurile sunt notate pe o foaie de raspuns, care nu comporta nici o identificare a subiectului, interviul fiind in acest caz anonim si privat). chestionarul autoadminisrat se caracterizeaza prin faptul ca subiectul insusi raspunde in scris, completand o foaie de raspuns care ii este pusa la dispozitie pe diferite cai: o chestionare prin posta subiectul primeste chestionarul prin posta si este invitat sa raspunda la intrebari si sa-l trimita inapoi pe aceeasi cale; acest procedeu prezinta inconveniente datorita inertiei la raspuns a subiectilor, incertitudinii cu privire la persoana care l-a completat etc.; o chestionare remise colectiv atunci cand exista posibilitatea de a reuni subiectii, carora li se poate administra colectiv chestionarul. Chestionarul este in primul rand un instrument conceptual, care se raporteaza la o anumita tema sociologica. Cercetatorul nu actioneaza la intamplare, ci elaboreaza un sistem de indici operationali pe baza unor ipoteze de cercetare. Fiecare intrebare inclusa in chestionar trebuie sa acopere un concept, analizat in dimensiuni, caracteristici, atribute, proprietati si indicatori. Stabilirea continutul intrebarilor trebuie trebuie sa se faca tinand cont de necesitatea folosirii unei intrebari si a modului in care ea este utila pentru strangerea datelor necesare studiului, totalitatea datelor si informatiilor pe care subiectii le poseda pentru a putea raspunde la intrebare etc. Referitor la formularea intrebarilor trebuie avut in vedere ca: fiecare cuvant sa insemne exact ceea ce se doreste, fara a avea si un alt inteles sau a fi confundat cu un alt cuvant;
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

12 ,

alegerea cuvintelor sa se faca tinand seama de urmatoarele principii: nu se folosesc constructii sintactice si gramaticale complicate; nu se folosesc cuvintele cu frecventa statistica redusa (ipotetic, exhaustiv, circumstante, incompatibil, conjunctura etc.); se evita termenii tehnici sau specializati, cuvintele ambigue (mult, putin, adesea) sau vagi (niste, cam, oarecum); trebuie evitata folosirea numelor proprii ale unor personalitati, superlativele si cuvintele cu o incarcatura emotional-afectiva sau de valorizare (fie negativa: imoral, condamnabil, inadmisibil etc. fie pozitiva: admirabil, intelept, salutar etc.). Dupa continutul lor, intrebarile pot fi: iIntrebari factuale: cu ajutorul lor se obtin din partea subiectului date in legatura cu el insusi (compozitia familiei sale, profesia, venitul, folsirea timpului liber etc.), cu oamenii sau grupurile sociale pe care le cunoaste (prieteni, vecini, colegi de munca etc.) sau evenimente la care a asistat sau la care a participat activ; intrebari de opinie: acest tip de intrebari furnizeaza raspunsuri accentuat subiective; intrebari cu privire la comportament: sunt intrebari menite sa aduca informatii privitoare la comportamentul prezent, trecut sau chiar ipotetic. intrebari referitoare la atitudini: definirea acestor intrebari nu este totdeauna usoara, deoarece atitudinile se interfereaza uneori cu opinia si motivatiile; intrebari referitoare la motivatii: se bazeaza pe schema De ce ?. Dupa forma intrebarile se clasifica in: intrebari cu raspuns deschis sau liber: subiectului I se lasa libertatea se a-si structura raspunsul, exprimandu-se in limbaj propriu, dand amanunte sua chiar comentand raspunsul; in general se recurge la o locutiune interogative (Ce fel de ?); intrebari cu raspuns inchis: raspunsul este structurat prin chestionarul de interviu, posibilitatile de raspuns sunt limitate la categoriile prestabilite si precizate in scris in formular; subiectului i se poate oferi spre alegere fie o singura varianta de raspuns, fie doua sau mai multe alternative. Din punct de vedere instrumental, intrebarile sunt menite sa capteze interesul subiectilor, sa faciliteze trecerea de la o tema la alta in cursul interviului si sa impiedice contaminarea unor raspunsuri. Dupa functia instrumentala, intrebarile se impart in: intrebari introductive: au ca scop suscitarea interesului celor intervievati si sa-I determine sa raspunda cu bunavointa de-a lungul desfasurarii interviului; intrebari de trecere: se folosesc atunci cand se doreste evitarea unei treceri bruste de la o tema la alta si pregatirea cadrului de referinta pentru o noua problema; intrebari tampon: au rolul de a impiedica influenta unor intrebari puse anterior asupra celor care vor urma; intrebari de filtraj: au rolul de a diviza colectivitatea de subiecti in subgrupuri, delimitate dupa caracteristici sau insusiri comune, urmand ca fiecarui sub-grup sa i se puna inrtebari diferite; intrebari capcana: sunt folosite pentru a depista subiectii nesinceri sau incapabili sa furnizeze un anumit gend e informatii, urmand ca acestia sa fie exclusi din interviu.
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

13 ,

FUNDAMENTARE METODOLOGICA
1. TEMA Ce reprezinta in acest moment Faleza Nord Constanta?

2. OBIECTIVE Realizarea unei strategii de valorificare din punct de vedere peisagistic a zonei, fara interventii majore din punct de vedere structural, financiar si de imagine. Introducerea sit-ului intr-un program de protectie pe termen mediu ca metoda de abordare. Crearea unei brand de imagine a zonei atat pentru rezidenti cat si pentru non-rezidenti.

3. MOTIVATIA Acest studiu se va realiza in vederea diagnosticarii acelor probleme cu care se confrunta Faleza Nord Constanta si care sunt percepute de orice consumator al acestui spatiu. De asemenea, este important de stabilit care este imaginea pe care acest sit o creaza in mintea fiecaruia dintre noi. O alta latura importanta a acestui studiu este stabilirea cerintelor pe care consumatorii le au fata de acest loc.

4. FORMULAREA IPOTEZELOR Ipoteze stiintifice a) Nu exista o viziune asupra reabilitarii si dezvoltarii zonei Faleza Nord Constanta. b) Zona este utilizata in intregime cu precadere de catre constanteni si de persoane din exteriorul orasului, dar care au rude sau prieteni in Constanta. c) Constanteni nu doresc schimbarea imaginii acestei zone. d) Spatiul este cunoscut de constanteni, dar nu este utilizat de acestia. d) Zona, cu exceptia plajei Modern si a pescariei (limitele de nord si sud ale sit-ului) nu este cunoscuta de persoane din afara orasului (turisti) in conditiile in care acestea nu au nici o legatura cu orasul - familie, prieteni, servici, studiu, fost rezindent, etc.

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

14 ,

Ipoteze de lucru - In absenta unor studii temeinice ale zonei, majoritatea specialistilor intervievati se vor limita la raspunsuri care sa atinga doar probleme generale (valabile pentru cea mai mare parte a zonei de coasta a Marii Negre). - Majoritatea constantenilor cunosc zona, dar o utilizeaza foarte rar. - Desi zona este utilizata rar datorita instabilitatii, mizeriei si nesigurantei pe care o prezinta, constantenii nu doresc schimbari care sa modifice imaginea actuala a sit-ului. - Majoritatea constantenilor utilizeaza cu precadere alte spatii pentru petrecerea timpului liber, preferand sa se deplaseze in exteriorul orasului (de ex. Mamaia). - Desi o mare parte din turistii veniti pe litoral (in statiuni) ajung si in Constanta (in trecere, in vizita, la cumparaturi, etc.), Faleza Nord Constanta nu reprezinta pentru ei un punct de interes.

5. ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL Conceptele utilizate in cadrul acestui studiu sunt urmatoarele: Utilizarea Defineste modul si momentele in care un spatiu determinat este folosit. Pot aparea diferente in functie de: - perioade de timp - anotimp, momete ale zilei, zile ale unei saptamani, zile deosebite (sarbatori) - functiunile prezente in acel spatiu - frecventa de utilizare Defineste modul in care un spatiu este prezent in constiinta sociala. Putem intalni o imagine fizica, legata de aspectul si dimensiunile spatiale precum si de limitele zonei (mai mult sau mai putin conventionale). De asemenea, putem intalni si o imagine functionala legata strict de modul in care spatiul este folosit si o imagine mentala care sa reflecte cunoasterea limitelor, a elementelor reprezentative precum si a modului se poate face legatura intre acestea. Reprezinta exigentele pe care utilizatorii le au fata de un spatiu in general si fata de elementele care il compun in particular. Este important de stabilit ce inseamna intr-un anumit context si cum se afirma acestea: - este definita, rezultand din discurs - rezulta din practici

Imaginea

Cerinta

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

15 ,

6. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR Frecventa utilizarii: - in fiecare zi - de cateva ori pe saptamana - in week-end - o data pe luna - o data la cateva luni - de sarbatori - o data pe an Dinamica de utilizare: - intr-o zi - dimineata - la pranz - seara - intr-o saptamana - in fiecare zi - in week-end - intr-un an - primavara - vara - toamna - iarna

Motivele utilizarii zonei Zone utilizate cu predilectie - datorita functiunilor prezente - datorita relatiei personale cu sit-ul - amintiri, cutume, etc. - datorita privelistilor oferite (puncte de belvedere)

Accesibilitatea zonei

- foarte accesibila - accesibila - relativ greu accesibila - inaccesibila

Imagine mentala

- cunoasterea limitelor sit-ului (nord, sud, est, vest) - cunoasterea elementelor reprezentative din zona - consideratii in legatura cu problemele zonei - referitoare la functiuni - referitoare la vegetatie - referitoare la ambianta

Cerinte

7. METODOLOGIE 1) Observatie participativa 2) Ancheta de opinie: - interviuri cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali pe baza chestionarului de interviu (anexa 1);
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

16 ,

- interviuri pe baza chestionarului de interviu cu: - rezidenti (anexa 2); - non-rezidenti (anexa 3). 1) Prin observatie se urmareste obtinerea de informatii in legatura cu: - observarea practicilor utilizatorilor in raport cu sit-ul; - dinamica de utilizare a spatiului (diferente in timpul zilei, intre zilele saptamanii, anotimpuri, sarbatori); - identificarea zonelor utilizate mai des si a tipurilor de utilizare; - categora (varsta, sex) in care se incadreaza vizitatorii sit-ului; - comportamentul si activitatile pe care le desfasoara cei care utilizeaza spatiul. 2) Prin ancheta de opinie se urmareste: - in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali: - obtinerea de noi informatii referitoare la sit-ul studiat; - identificarea problemelor percepute de catre specialisti in cazul acestei zone; - identificarea de oportunitati pentru reabilitarea si dezvoltarea zonei; - identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului; - identificarea de viziuni tehnocratice asupra zonei. - in cazul interviurilor realizate cu rezidenti: - identificarea constructiilor mentale in legatura cu Faleza Nord Cosntanta; - dinamiciile de utilizare; - identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului; - identificarea problemelor pe care le percep utilizatorii acestui spatiu; - identificarea necesitatilor rezidentilor in legatura cu petrecerea timpului liber; - verificarea observatiilor privind zonele folosite cu predilectie de catre rezidenti. - in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti: - confirmarea/infirmarea unei posibile legaturi intre cunoasterea zonei si contactele prealabile ale non-rezidentilor cu persoane care locuiesc in Constanta; - stabilirea gradului de cunoastere a sit-ului in cazul persoanelor care nu au legaturi cu rezidentii; - identificarea modificarilor de comportament si imagine in relatia cu faleza in cazul non-rezidentilor intervenite in urma migrarii.

8. PREZENTAREA REZULTATELOR 1) Observatie paticipativa: Zonele intens utilizate sunt reprezentate de extremitatile sit-ului, respectiv plaja Modern si pescaria. In cazul plajei Modern se poate observa o utilizare mai intensa in sezonul estival, iar in cazul pescariei utilizarea este diminuata odata cu instalarea sezonului rece. De asemenea, se poate observa o diferentiere a utilizarii in functie de benzi (frecventa de utilizare, functiuni utilizate) (anexa 4): - banda construit - este utilizata de locuitorii sau cu aceeasi intesitate pe tot parcursul anului; - in cazul rezidentilor Municipiului Constanta se observa o utilizare mai intensa a zonei Modern (cu
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

17 ,

- banda liber

- banda plaja

exceptia sezonului rece); - este utilizata cu precadere pentru traversari (orasmare, mare-oras) pe tot parcursul anului, cu aceeasi intensitate; exceptie fac: zona de corniza adiacenta plajei Modern si 3 papuci care prezinta diferente in functie de sezon; - zona aflata la nord de PI spatiul este utilizat pentru promenada; - plaja Modern si 3 papuci sunt folosite pentru plaja (ca activitate) in perioada sezonului estival; - restul zonelor sunt folosite pentru promenada; - digurile sunt folosite de catre pescari (cu exceptia sezonului rece);

Cu exceptia zonei construite se poate observa o diferentiere in functie de momentul zilei, in sensul ca in a doua parte a zilei acestea sunt mai intens utilizate. In timpul sarbatorilor (Ziua Marinei, Craciun, etc.) plaja Modern este intens utilizata (pentru traversare, dar si pentru promenada) mai ales pe traseul care face legatura intre portul Tomis si zona de promenada Modern. Atunci cad timpul o permite, in timpul sarbatorilor (de ex. Paste), anumite spatii sunt folosite pentru picnic. Nordul promenadei Modern (catre blocul Turn) constituie un punct unde foarte multe persoane isi dau intalnire. In cazul zonei Modern nu se observa o diferentiere a ponderii utilizatorilor pe sexe si grupe de varsta. In zona pescariei ponderea utilizatorilor cu varste peste 40 de ani si de sex masculin este mai mare. Cu exceptia zonelor mentionate mai sus si a zonelor construite se poate remarca faptul ca media de varsta a utilizatorilor este de 20-40 ani. 2) Ancheta de opinie: - in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali: In urma acestor interviuri am aflat urmatoarele informatii: - prezenta digurior submerse; - zonele de depozitare a pamantului rezultat din saparea fundatiilor; - posibilitatea existentei unor specii rare de plante; - PUZ-ul pentru Faleza Nord Constana este in curs de elaborare. Au fost sesizate de specialisti urmatoarele probleme: - instabilitatea cornisei; - problemele create de exfiltratii; - poluarea provenita din activitatile industriale si menajere (deversari, depozitari de deseuri) precum si ca rezultat al utilizarii sit-ului pentru diverse activitati; - nerespectarea prevederilor PUG. Ca oportunitati au fost mentionate fondurile ce pot fi obtinute pentru programe de protectia mediului precum si directiile de dezvoltare ale orasului (abordarea unui alt tip de turism, crearea unei noi imagini a Municipiului Constanta, etc.).

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

18 ,

Au fost sesizate ca pericolele: nerespecatrea legislatiei in vigoare, proasta gestionare a zonei de catre autoritati si activitatile care pot duce la afectarea ecosistemelor. - in cazul interviurilor realizate cu rezidenti: Imaginile mentale au la baza atat practicile de utilizare ale zonei cat si relatia afectiva a rezindentilor cu sit-ul (cu preponderenta in cazul celor nascuti aici). S-a putut observa o buna cunoastere a zonei de catre majoritatea rezidentilor. Marea majoritate celor intervievati nu au putut sa identifice prin intermediul discursului cerintele pe care le au in legatura cu sit-ul. Dinamicile de utilizare confirma observatiile facute (etapa Observatie participativa). Apropate toti cei intervievati au sesizat ca probleme instabilitatea cornisei, insalubritatea, nesiguranta zonei (dupa anumite ore) si accesibilitatea ingreunata de forma cornisei si numarul mic de accese pietonale amenajate. In cazul persoanelor tinere s-a putut indentifica o tendinta de a utiliza pentru recreere diferite spatii in interiorul orasului (restaurante, parcuri, etc.) si in statiunea Mamania (restaurante, plaja, etc.) - in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti: S-a confirmat faptul ca o buna cunoastere a sit-ului implica legaturi anterioare cu acesta (fosti rezidenti, prieteni ai rezidentilor, persoane care desfasoara unele activitati in Municipiul Constana). In cazul persoanelor care nu au legaturi de genul celor mentionate mai sus s-a putut observa ca acestea cunosc cu precadere zona Modern datorita pozitionarii in imediata vecinatate a peninsulei si intr-un grad ceva mai scazut zona pescariei datorita invecinarii cu statiunea Mamaia. Ca modificari comportamentale ale non-rezidentilor nascuti in acest Constanta s-a putut constata faptul ca pentru plaja (ca activitate) folosesc in prezent cu precadere statiunea Mamaia. Ca modificari al nivel de imagine este de remarcat faptul ca sit-ul este perceput ca o emblema a orasului si se doreste a fi protejat si pastrat sub actuala forma.

9. CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC Ipotezele au fost confirmate in intregime. A fost evindent faptul ca nu exista preocupari in legatura cu reabilitarea si directiile de dezvoltare pe care ar trebui sa le urmeze zona Faleza Nord Constanta. Zona este utilizata pe tot parcursul ei cu precadere de catre constanteni si de persoane din exteriorul orasului, dar care au rude sau prieteni in Constanta. In cazul non-rezidentilor utilizarea se reduce la zonele cu accesibilitate mai mare. In urma rezultatelor obtinute s-a putut realiza o zonificare a sit-ului in functie de dimamicile de utilizare, zone utilizate cu preponderenta, functiuni utilizate, etc. Prin analizarea functiunilor utilizate s-a putut constata ca rezidentii prefera sa isi petreaca timpul liber in alte locuri si folosesc sit-ul preponderent ca spatiu de trecere. Cu ajutorul specialistilor au fost identificate date deosebit de importante referitoare la Faleza Nord Constanta.

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

19 ,

ANEXA 1 CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru profesionisti)

Studiul urmareste identificarea problemelor si stabilirea situatiei actuale a Falezei Nord Constanta. Va asiguram ca opinia dumneavoastra e foarte importanta pentru realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea dumneavoastra de a colabora. Varsta: Sex: Pregatire: Ocupatie: Adresa (oras):

1) Cat de bine cunoasteti zona Faleza Nord Constanta? 2) Care sunt problemele cu care se confrunta zona? 3) Cum este astazi folosita zona? 4) Care sunt avantajele zonei? 5) Exista amenintari la adresa acestui sit? - pentru da: care sunt acelea? - pentru nu: care este motivul lipsei amenintarilor? 6) Exista oportunitati pentru aceasta zona? - pentru da: care sunt acelea? - pentru nu: care este motivul lipsei oportunitatilor? 7) Ce interventii au fost facute in aceasta zona? (perioade, natura interventiilor, costuri, rezultate, stare actuala) 8) Utilizati zona: - pentru studiu - ca turist - ca rezident Ce anume studiati in zona?) In ce context, in ce perioada? Ce lucruri ne puteti spune in plus despre zona?

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

20 ,

ANEXA 2 CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru rezidenti) Studiul urmareste identificarea problemelor si stabilirea situatiei actuale a Falezei Nord Constanta. Va asiguram ca opinia dumneavoastra e foarte importanta pentru realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea dumneavoastra de a colabora. Varsta: Sex: Ocupatie: Adresa (cartier): Sunteti nascut(a) in Constanta?

Da Nu - de la ce varsta locuiti aici?

Sporturi practicate: Animale de companie:

1) Unde va petreceti in general timpul liber? 2) Ce obisnuiti sa faceti in timpul liber? 3) Cunoasteti zona Faleza Nord Constanta?

da, foarte bine da, destul de bine


4) Cat de des veniti in zona?

oarecum nu foarte bine o data la cateva luni de sarbatori o data pe an mult mai rar
21 ,

in fiecare zi de cateva ori pe saptamana in week-end o data pe luna


LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

5) Care considerati ca sunt limitele Falezei Nord Constanta? - la est - la vest .. - la nord . - la sud 6) Ce va place in aceasta zona? 7) Ce nu va place in zona Faleza Nord Constanta? 8) Considerati ca pot fi aduse imbunatatiri zonei?

Da - cum ar fi Nu Nu stiu

9) Ce parere aveti despre vegetatia existenta? 10) Cat de departe locuiti fata de Faleza Nord Constanta?

foarte aproape relativ aproape


11) Sunteti posesorul unui autoturism?

departe foarte departe

Da Nu
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

22 ,

12) Ati dori sa existe zone in care sa fie permis accesul auto (catre plaja)?

Da Nu
13) Care ar fi acele locuri? 14) Cand veniti in aceasta zona? 15) Cel mai des veniti in aceasta zona:

singur(a) insotit(a) de familie insotit(a) de prieteni


16) Cat de accesibila considerati ca este Faleza Nord Constanta?

foarte accesibila accesibila relativ greu accesibila


17) De ce veniti in aceasta zona?

foarte greu accesibila inaccesibila

18) Care sunt locurile din aceasta zona pe care le utilizati mai des? 19) Enumerati cateva (minim trei) elemente reprezentative ale zonei?

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

23 ,

20) Frecvetati statiunea Mamaia?

Da Nu

Frecventez alte statiuni cum ar fi:


...

21) Ce alte zone verzi (parcuri, scuaruri, etc.) mai frecventati? 22) Faceti plaja in zona?

Da - unde? Nu - prefer sa fac plaja la

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

24 ,

ANEXA 3 CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru non-rezidenti) Studiul urmareste identificarea problemelor si stabilirea situatiei actuale a Falezei Nord Constanta. Va asiguram ca opinia dumneavoastra e foarte importanta pentru realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea dumneavoastra de a colabora. Varsta: Sex: Ocupatie: Adresa (oras): Unde sunteti nascut? (Daca sunteti nascut in Constanta la ce varsta ati plecat de aici? )

1) Unde va petreceti in general timpul liber? 2) Ce obisnuiti sa faceti in timpul liber? 3) Cunoasteti zona Faleza Nord Constanta?

da, foarte bine da, destul de bine oarecum nu foarte bine


4) Cat de des veniti in zona?

in fiecare zi de cateva ori pe saptamana in week-end o data pe luna


LUCRARE DE LICENTA

o data la cateva luni de sarbatori o data pe an, de obicei vara mult mai rar
25 ,

- SOCIOLOGIE -

5) De ce veniti la Constanta? 6) Cat de lungi sunt sejururile dumneavoastra aici? 7) Ce faceti cand veniti la Constanta? (in timpul liber) 8) Care considerati ca sunt limitele Falezei Nord Constanta? - la est - la vest .. - la nord . - la sud 9) Ce va place in aceasta zona? 10) Ce nu va place in zona Faleza Nord Constanta? 11) Considerati ca pot fi aduse imbunatatiri zonei?

Da - cum ar fi Nu Nu stiu
LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

26 ,

12) Ce parere aveti despre vegetatia existenta? 13) Unde sunteti cazat in Constanta?

la hotel la gazda la parinti la prieteni locuinta personala


14) Sunteti posesorul unui autoturism?

Da Nu
15) Ati dori sa existe zone in care sa fie permis accesul auto (catre plaja)?

Da Nu
16) Care ar fi acele locuri? 17) Cand veniti in aceasta zona? 18) Cel mai des veniti in aceasta zona:

singur(a) insotit(a) de familie insotit(a) de prieteni


LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

27 ,

19) Cum ati aflat de existenta acestei zone?

de la prieteni am descoperit-o singur(a) alte surse (specificati)


20) Care sunt locurile din aceasta zona pe care le utilizati mai des? 21) Enumerati cateva (minim trei) elemente reprezentative ale zonei? 22) Frecvetati statiunea Mamaia?

Da Nu

Frecventez alte statiuni cum ar fi:


...

23) De ce mergeti in Mamaia (sau in celelalte statiuni mentionate)? 24) Faceti plaja in zona?

Da - unde? Nu - prefer sa fac plaja la

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

28 ,

ANEXA 4 FALEZA NORD CONSTANTA - ZONIFICARE

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

29 ,

BIBLIOGRAFIE:

Arborio A., Fournier P.


LENQUETE ET SES METHODES: LOBSERVATION DIRECTE , Nathan Universite, Paris, 2001

Blanchet A., Gotman A.


LENQUETE ET SES METHODES: LENTRETIEN, Nathan Universite, Paris, 1992

Boiangiu F.
REPERE TEORETICE SI METODOLOGICE IN SOCIOLOGIE, USAMV-IDD, Bucuresti, 2005

Bonnefous E.
OMUL SAU NATURA, E. P. Idei Contemporane, 1976

Chelcea S.
CUNOASTEREA VIETII SOCIALE, Editura INI, Bucuresti,1995

Chelcea S.
CERCETAREA SOCIOLOGICA. METODE SI TEHNICI, Editura Destin, Deva,1998 Chelcea S.

Durkheim E.
REGULILE METODEI SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2002

Marginean I.
PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2000

Rotariu T., Ilut P.


ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE. TEORIE SI PRACTICA, Editura Polirom, Iasi, 1997

Vlasceanu Z.
DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, Editura BABEL, Bucuresti, 1998

LUCRARE DE LICENTA

- SOCIOLOGIE -

30 ,