Hotararea este disponibilă aici: http://www.rolii.

ro/hotarari/587cd99be49009803b0037c2

216/201510-02-2015

Omorul calificat (art. 175 C.p.)Tribunalul BUCURESTI

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA I PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

Sentința penală nr.  216/F

Ședința publică din data de 10 februarie 2015

Tribunalul constituit din:

P_________- G_______ B_______ ELANA

GREFIER- A______ VASI_____

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București  - a fost reprezentat  prin procuror  P___
B____ D__ S________ .

Pe rol soluționarea prezentei cauze cauzei penale privind-o pe inculpata I___ V________

N_______, trimisă în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. 5645/P/2013 emis la data
de 20.03.2014 de către Ministerul Public– Parchetul de pe lângă Tribunalul București , pentru
săvârșirea   infracțiunii de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174-175 lit. a, c, d C.p cu
aplicare art. 5 alin. 1 C.p.

Dezbaterile și  susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2015 ,   fiind
consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când
Tribunalul, conform disp. art. 391 alin. 1 C.p.p a amânat deliberarea și pronunțarea hotărârii la
termenele de judecată din data de 12 ianuarie 2015,  26 ianuarie 2015, pentru termenul de judecată din
data de  9 februarie 2015 , când, în temeiul disp. art. 395 alin. 2 C.p.p  a dispus repunerea cauzei pe rol
în vederea punerii în discuție, potrivit art. 386 C.p.p a schimbării încadrării juridice dată faptei săvârșite
de către inculpata I___ V________ N_______ , în sensul înlăturării variantei agravante a
provocării(premeditare).
La apelul nominal făcut în  ședință publică  a răspuns inculpata I___ V________ N_______,  personal,
aflată în stare de arest preventiv și asistată de apărător  ales, av. Cerneschi I____, cu împuternicire
avocațială  la dosar.

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:

Tribunalul a duce la cunoștință părții că, prin încheierea de ședință din data de 9 februarie 2015 s-a
dispus , în temeiul disp. art. 395 alin. 2 C.p.p  repunerea cauzei pe rol în vederea punerii în discuție,
potrivit art. 386 C.p.p a schimbării încadrării juridice dată faptei săvârșite de către inculpata I___
V________ N_______, în sensul înlăturării variantei agravante a provocării. Totodată, din oficiu
instanța se sesizează cu privire la eroarea materială strecurată în cuprinsul minutei și încheierii de
repunere pe rol, în sensul că din eroare s-a consemnat provocare și nu premeditare, sens în care, în
temeiul disp. art.  278 alin. 1 C.p.p admite sesizarea din oficiu și dispune  îndreptarea erorii materiale
strecurate în cuprinsul minutei și încheierii de repunere pe rol din data de 9 februarie 2015, în sensul că
se va menționa corect sintagma „În temeiul disp. art. 395 alin. 2 C.p.p repune cauza pe rol în vederea
punerii în discuție, potrivit art. 386 C.p.p a schimbării încadrării juridice dată faptei săvârșite de către
inculpata I___ V________ N_______, în sensul înlăturării variantei agravante a „ premeditării” , și nu „
În temeiul disp. art. 395 alin. 2 C.p.p repune cauza pe rol în vederea punerii în discuție, potrivit art. 386
C.p.p a schimbării încadrării juridice dată faptei săvârșite de către inculpata I___ V________
N_______ , în sensul înlăturării variantei agravante a „provocării ”(cum din eroare s-a menționat).

Tribunalul acordă cuvântul pe cererea de schimbare de încadrare juridică, invocată din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public , având cuvântul solicită respingerea cererii de schimbare a

încadrării juridice invocată din oficiu, în sensul înlăturării agravantei a premeditării. În opinia
reprezentantului Ministerului Public încadrarea juridică dată faptei de către procurorul de caz  pentru
care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este cea corectă, respectiv art. art. 174-175 lit. a, c, d
C.p cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p.

Apărătorul ales al inculpatei I___ V________ N_______, av. Cerneschi I____ , având cuvântul
solicită admiterea cererii de  schimbare a încadrării juridice invocată din oficiu, în sensul înlăturării
agravantei a premeditării. Din actele și lucrările dosarului nu au rezultat acte premergătoare pentru
reținerea acestei agravante. Totodată, din planșele foto existente la dosar nu a rezultat că inculpata ar fi
premeditat fapta.

Nemaifiind cereri de formulat și alte probe de administrat în prezenta cauză, în baza art. 377 C.p.p
instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantului Ministerului Public, urmând ca instanța
să se pronunțe pe cerere de schimbare a încadrării juridice invocată din oficiu a faptei reținute in
actul de sesizare în sarcina inculpatei, sensul înlăturării variantei agravante a „premeditării” odată
cu fondul cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public , având cuvântul arată învederează instanței că-și menține în
totalitate  concluziile formulate în cadrul ședinței de judecată din data de 12 ianuarie 2015.

Apărătorul ales al inculpatei I___ V________ N_______, av. Cerneschi I____, având cuvântul
învederează instanței că își menține concluziile formulate și consemnate în cadrul ședinței din data de 12
ianuarie 2015. Nu le reiterează. În plus, solicită instanței să aibă în vedere și concluziile scrise pe care
le-a depus la dosarul cauzei prin compartimentul registratură.

Inculpata I___ V________ N_______ , personal, în ultim cuvânt arată că regretă fapta pe care a comis-
o. Nu-și amintește cu exactitate ce s-a întâmplat. Solicită instanței să aibă în vedere că are doi minori în
întreținere, că avea grijă și de nepoții săi și solicită instanței șansa de a fi alături de familie, alături de
copiii săi.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei penale de față:

Prin  rechizitoriul Parchetului de  pe lângă  Tribunalul București, emis  la data de  20.03.2014, sub nr.
5645/P/2013  s-a dispus  trimiterea în judecată , în stare de  arest preventiv, a inculpatului  I___ 
V________ N_______  pentru săvârșirea  infracțiunii de omor calificat, faptă prev. și ped.de art. 174-
175 lit.a,c,d  din C.p.  din 1969, cu aplic.art. 5 alin.1 C.p.

In fapt s-a reținut că, în noaptea  de 28-29.11.2013, după ce anterior ascunsese faptul că este însărcinată,
inculpata a născut în baia locuinței sale fără a fi asistată de vreo persoană, a smuls cordonul ombilical și
cu premeditare a sufocat nou-născutul de sex feminin cu un tricou, provocându-i decesul, survenit în
aceeași noapte.

Situația de fapt expusă în actul de  sesizare se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: declarațiile
inculpatei I___ V________ N_______;

- proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică ;

- declarațiile martorilor P_____ M____  , P_____ R_____ Ș_____ , I___ G_______   și D_____
M______ ;

- înscrisuri - acte medicale cu privire la inculpată de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie

„Prof.Dr.P_____ S____” și Spitalul Universitar de Urgență București ;

- raportul de autopsie medico-legală nr. AXXXXXXXXXXX ;

- raportul de constatare medico-legală nr. Al/xxxxx/2013 având ca obiect examinarea ginecologică a inc.
I___ V________ N_______ ;

-         raportul de expertiză medico-legală psihiatrică Al/xxxxx/2013.

După sesizarea instanței a fost  parcursă faza camerei preliminare, la  finalul căreia, prin încheierea 
pronunțată  în  camera de consiliu  la data de 15.04.2014,  judecătorul  de cameră preliminară a
constatat, conform art. 346 alin.2 C.p.p., legalitatea sesizării  instanței  prin rechizitoriu mai sus
menționat, privind-o pe inculpata I___ V________  N_______, precum și legalitatea  administrării 
probelor și a  efectuării actelor  de urmărire penală, dispunând începerea  ju decății.

La primul termen  la care  procedura  de citare a fost legal îndeplinită și cauza s-a aflat în stare  de
judecată, s-a dat citire actului de sesizare, explicându-se totodată inculpatei  în ce constă  învinuirea ce i
se aduce și atrăgându-i-se atenția  că ceea ce declară poate fi  folosit împotriva  sa, precum și cu privire
la dreptul de  a pune întrebări martorilor, experților și de  a da explicații în tot cursul  cercetării
judecătorești, când  socotește  că este necesar.

S-a procedat apoi la audierea inculpatei în condițiile art. 378 C.p.p., declarația acesteia fiind  consemnată
separat și atașată la dosarul cauzei  (filele 43-44 d.i.). In declarația dată , inculpata a prezentat apărări
similare  cu cele formulate  si în faza de urmărire penală, susținând că  nu a intenționat să omoare nou
născutul, că nu a conștientizat  că este  însărcinată, deși în perioada  iunie-iulie a făcut  3 vizite  la unități
sanitare  în urma  cărora i s-a spus  că este însărcinată și că în noaptea  respectivă, după ce s-a dus la 
baie  și-a pierdut conștiența . După ce  și-a revenit,  a constatat că este  plină de sânge și că în  încăpere  
se afla  un făt  nou - născut, pe jos, lângă ea. A încercat  să vadă dacă acesta trăiește , dar nu a constatat
nici un semn   care să  ateste că ar fi în viață. Întrucât  i-a fost teamă de familie, în acel  moment  fiind 
despărțită de fostul soț, a înfășurat nou născutul  într-un prosop   și  în tricoul în care dormise , ce
prezenta  dungi de culoare albă și vișinie, după care l-a ascuns  într-un  dulap. A strâns sângele  din
baie,  moment în care  s-a trezit    sora sa,  care a văzut starea  în  care se afla,  întrebând-o  dacă are ceva
. Inculpata a negat  , spunând  că se simte  bine , însă  ulterior, întrucât  pierdea  mult sânge, la
insistențele surorii sale s-a prezentat împreună  cu aceasta la   Spitalul de Obstetrică  -Ginecologie „Prof.
Dr. P_____  S____”. In urma  consultului , cadrele medicale au  constatat că născuse  recent ,însă
inculpata a continuat să nege. Cei de la spital au sesizat  poliția.

Inculpata i-a spus surorii sale  unde  este copilul  nou-născut. Ea a negat  că ar fi  exercitat  vreo  acțiune
asupra  acestuia ,spunând că nu-și explică  constatările medico-legale  privitoare la cauzele  decesului .

De asemenea,  a  precizat că, în momentul  in care a născut,  în casă   se mai aflau   fratele , sora si
cumnatul ei,  care dormeau  în altă  încăpere  , precum si fiica sa de 4 ani și nepoțica  în vârstă de 2 ani,
cu care  împărțea  camera. A mai  declarat că a fost convinsă că are  un fibrom, afecțiune  despre care a 
relatat și rudelor sale. Privitor la  tricoul  de culoare portocalie găsit în jurul gâtului copilului, a susținut
că  nu știe nimic.

Inculpata a precizat  că  are doi  copii mici, din care fetița  este în  îngrijirea sa, iar băiatul în grija 
părinților  ei, întrucât  tatăl copiilor, nu a  prezentat nici un interes si nu le-a  acordat sprijin financiar.

Au fost, de asemenea ascultați  și martorii din lucrări , a căror  reaudiere, în condiții de publicitate  și în
prezenta inculpatului  și a apărătorului  acesteia, care au avut posibilitatea de a  formula  întrebări  pe
parcursul procedurii, este de natură  să asigure  un caracter echitabil procesului penal, inclusiv  cu 
ocazia  administrării probatoriului, aceeași valoare având și  posibilitatea  inculpatei  de a solicita 
administrarea   altor probe,  solicitare  supusă  dezbaterii contradictorii și cenzurii instanței, sub  aspectul
pertinenței, caracterului  concludent  și al utilității, raportat la obiectul  cauzei, la poziția  procesuală a
persoanei   implicate  si la stadiul   probatoriului administrat în cauză.

Declarațiile martorilor  se regăsesc la dosarul cauzei (P_____ M____ fila 70-71, R________ P____
R_____-fila 72, P_____ R_____ S_____- fila 73, I___ G_______-fila 74 și D_____  M______ –fila 94),
aceștia  menținându-și  susținerile  făcute în  fața organelor  de urmărire penală  și relatând  în mod 
similar aspectele  si împrejurările  cunoscute  de ei și care prezintă  legătură  cu prezenta cauză.

De asemenea, s-a apreciat ca fiind utilă efectuarea  unui supliment  de expertiză medico-legală 
psihiatrică, în condițiile  art.180 alin.1 si 2 C.p.p., prin care să se stabilească  dacă faptele pretins  
săvârșite de inculpata  au fost   comise de către mama aflată în stare de tulburare psihică, respectiv  dacă 
eventuala stare de  tulburare a fost   pricinuită  de către  naștere.

Prin completarea  la raportul  de primă expertiză medico_legală psihiatrică  nr.A1/xxxxx/2013, din

01.10.2014, comisia de expertiză din cadrul  INML  a comunicat  că își  menține  concluziile, în sensul
că  „numita  I___ V________ N_______  nu prezintă  tulburări  clinic  manifeste de natură  a-i afecta
capacitatea  psihică de  apreciere  critică a conținutului  și  consecințelor  faptelor  sale  și că  aceasta  are
discernământul  păstrat în raport  cu fapta pentru care este cercetată.

De asemenea, s-a mai apreciat  că datorită faptului că nu există dovezi  medicale care să certifice 
existența  unor tulburări psihice  imediat după naștere, nu  pot lega comiterea faptei  de o tulburare  
psihică  pricinuită  de naștere  .

A mai fost efectuată și o anchetă  socială privitoare  la situația familiei  inculpatei, respectiv a copiilor
acesteia.

Analizând întregul material probator  administrat în cauză, atât  în faza de urmărire penală, cât  și pe
parcursul  cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

Inculpata I___ V________  N_______  are  doi  copii  minori, în vârstă  de trei și  respectiv cinci ani,
unul  dintre aceștia  cu fostul său concubin, martorul  R________ R_____, de care  s-a despărțit  cu
aproximativ 2 ani  înainte de  săvârșirea faptelor. Cu toate acestea, ea a întreținut  cu fostul concubin
relații intime și  ulterior  despărțirii, astfel cum a relatat  martorul și în fața instanței (fila 72 d.i.).

Inculpata locuia  într-un apartament  împreună  cu familiile surorii si fratelui său , având  grijă si de
copiii lor, când  aceștia   erau plecați  la serviciu, cu precizarea  că din cei  2 copii  ai săi, avea în
îngrijire doar  pe fiica sa, băiatul  fiind crescut  de părinții  inculpatei. Instanța  reține și aceea că tatăl  nu
a acordat nici un fel de sprijin moral sau financiar minorilor , aspecte  precizate  de inculpată , dar și de
fostul ei concubin.

La data de 25.06.2013, inculpata  s-a  prezentat la Spitalul Universitar  de Urgență  București, unde  a
fost  diagnosticată  cu „sarcină  luna a III-a  în evoluție. De asemenea, s-a  prezentat de două ori  și la
spitalul  Clinic de Obstetrică Ginecologie „Prof. Dr. P_____ S____”, solicitând  de fiecare dată
efectuarea unei întreruperi de sarcină ,fiind însă  refuzată  datorită  stadiului avansat  al sarcinii (21 ,
respectiv  23 de săptămâni). Aceste  aspecte  reies  din declarațiile  martorei   D_____  M______,  
infirmieră  la spitalul  menționat , coroborate cu  fotocopia  de pe registrul  de consultări  de  la Camera
de Gardă.

Din declarații martorilor P_____ M____ (soră), P_____ R_____ Ș_____ (cumnat) și I___ G_______
(frate), rude ale inculpatei care locuiesc în același apartament cu aceasta, reiese că inculpata a ascuns
membrilor familiei sale (frați, părinți) faptul că este însărcinată, spunându-le acestora că are un fibrom.
La insistențele mamei sale, inculpata s-a prezentat la Spitalul Clinic de Obstetrică- Ginecologie
„Prof.Dr.P_____ S____”, spunându-i acesteia că a primit un tratament pentru fibrom, dar a pierdut rețeta
prescrisă.

S___ inculpatei ,martora P_____ M____, precum și fostul concubin  au arătat însă să au bănuit  că
inculpata  este însărcinată,  împrejurare  negată  de  fiecare dată de către inculpată.

Nașterea  s-a declanșat  în noaptea  de 28/29.11.2013 și inculpata  a născut  în baia de serviciu a

locuinței sale,  după care a smuls cordonul ombilical și placenta și a sufocat fetița cu un tricou pe care l-
a înfășurat strâns în jurul gâtului acesteia și cu care a acoperit-o pe față. După moartea nou-născutului,
inculpata a făcut curat în baie, a aruncat cordonul ombilical și placenta în vasul de toaletă, trăgând apa,
și a înfășurat cadavrul intr-un alt tricou și intr-un prosop. Inculpata a revenit cu cadavrul nou-născutului
în dormitorul său și l-a ascuns în dulap, printre haine.

Inculpata a avut grijă să nu trezească membrii familiei sale pentru a-și ascunde acțiunile. Astfel, deși
martorii P_____ M____, P_____ R_____ Ș_____ și IO AN G_______ au dormit în aceeași locuință cu
inculpata, prima martoră chiar în aceeași cameră, nu au auzit nici un fel de mișcare sau plânset de copil.

Dimineața, inculpata a început să se simtă rău și le-a spus martorilor P_____ M____ și I___ G_______
că a avut hemoragie și că făcut curat în baia de serviciu. Martora P_____ M____, care bănuia că
inculpata era în realitate însărcinată, a întrebat-o expres pe aceasta dacă a născut, dar inculpata a negat
categoric.

Martorii au condus-o pe inculpată în baia principală, unde au ajutat-o să se spele, constatând astfel că
aceasta are o hemoragie puternică.

La insistențele martorilor, inculpata s-a prezentat, însoțită de P_____ M____, pentru un consult la
Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof.Dr.P_____ S____”. Aici s-a constatat că aceasta a avut o
naștere recentă la termen și a fost sesizată Secția 20 Poliție. Inițial, fiind întrebată atât de cadrele
medicale, cât și de lucrătorii de poliție, unde se află nou-născutul, inculpata a negat că ar fi născut. La
insistențele acestora, inculpata i-a spus surorii sale că nou-născutul de află într-un prosop în dulapul din
camera ei. Aceste aspecte reies din declarația martorei P_____ M____ coroborate cu procesul-verbal
întocmit de lucrătorii de poliție.
In urma acestor indicații cadavrul nou-născutului a fost găsit în dulap și scos de aici de către lucrătorii de
poliție din cadrul Secției 20.

Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a constatat, după îndepărtarea prosopului, că nou-născutul este
învelit într-un tricou alb cu dungi negre, iar fața cadavrului este acoperită cu un tricou portocaliu cu
negru. Acest ultim tricou era înfășurat de mai multe ori, strâns, în jurul gâtului nou-născutului. După
îndepărtarea marginilor tricoului de pe fața nou-născutului, s-a observat că acesta are gura larg deschisă.

Din concluzi ile raportului de autopsie nr. AXXXXXXXXXXX rezultă că nou-născutul era viu, viabil și
născut la termen, iar moartea acestuia a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii
acute consecutive asfixiei mecanice prin obturarea orificiilor respiratorii (sufocare) posibil cu mâna
și/sau cu material textil, posibil materialele corp delict.

La examenul necropsie s-a decelat pulmon respirat cu un moderat emfizem și zone de plămân nerespirat,
cu minim aspirat amniotic, ceea ce probează instalarea respirației autonome spontane a nou-născutului în
aerul atmosferic.

Totodată, s-au constatat mai multe leziuni, produse după cum urmează:

-                      excoriațiile și benzile de compresiune localizate la nivelul feței vasolabial și oro-genian

bilateral —prin acțiunea tangențială a unui corp dur cu muchie ascuțită (posibil unghie) și/sau prin
acțiunea tangențială, dar și compresivă a unui obiect semidur, posibil material textil, și sunt în legătură
de cauzalitate directă, necondiționată cu decesul;

- echimozele localizate pe scalp în jumătatea dreaptă, cu infiltrate hematice subiacente - prin lovire cu
sau de corp/plan dur și nu au intervenit în tanatogeneză;

- mici infiltrate sangvine localizate la nivel fronto-parietal-occipital dreapta, care pot fi consecința
comprimării craniului fetal în cursul traversării filierei pelvi-genitale materne, probează nașterea pe cale
naturală în prezentație craniană și nu au contribuit la producerea decesului;

- soluție de continuitate la nivelul inserției cordonului ombilical - la inelul ombilical (cu dezinserție
totală de cordon), s-a putut produce prin obiect ascuțit sau tăietor.

Nu s-au decelat semne că nașterea a fost asistată medical. Cordonul ombilical și placenta sunt absente.

Inculpata a fost internată în perioada 29.11.-09.12.2013 la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie

„Prof.Dr.P_____ S____” cu diagnosticul de lăuzie fiziologică, E.C___ prezent. Conform raportului de
constatare medico-legală Al/xxxxx/2013, inculpata prezenta semne de naștere recentă, putând fi data din
28/29.11.2013.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică Al/xxxxx/2013, inculpata nu prezintă

tulburări psihice clinic manifeste de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a
conținutului si consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este
cercetată.
Aceste  concluzii au fost  menționate și ulterior, prin completarea  făcută  pe parcursul  cercetării
judecătorești, ocazie cu care  INML a mai precizat  că nu există dovezi  medicale care să  certifice  
existența unor  tulburări  psihice imediat  după  naștere, astfel  încât  nu se poate  lega comiterea  faptei
de  o tulburare psihică   pricinuită  de naștere.

Apărările  inculpatei nu sunt  susținute  de date ori  împrejurări  care  să rezulte  din  celelalte  mijloace
de  probă, ele fiind  contrazise  de raportul  de autopsie și de elementele  obiective  privind  aspectul 
cadavrului. In același  sens sunt  și elementele  ce  conturează  comportamentul  acesteia  atât  anterior,
cât și ulterior  săvârșirii faptei .

Astfel,  inculpata   a ascuns faptul că este însărcinată și a încercat să facă o întrerupere de sarcină
tardivă, a născut fără a fi asistată de cineva, evitând ca momentul nașterii să fie cunoscut de persoanele
împreună cu care locuia, iar imediat după naștere a făcut curat în baie pentru a îndepărta urmele nașterii,
a ascuns cadavrul în șifonier și a ascuns față de membrii familiei sale motivul real al hemoragiei.

Raportat  la mecanismul  agresiunilor  care au condus  la decesul nou-născutului , la leziunile 

constatate  asupra corpului  acestuia cu ocazia  examenului necropsic, rezultă  fără putință de tăgadă  că
moartea copilului a fost violentă, că asupra sa s-au exercitat  acțiuni ce au condus la asfixiere mecanică
prin obturarea orificiilor  respiratorii (sufocare), acțiuni ce  au fost  comise de către  inculpată  în  mod
conștient , aceasta  având   reprezentarea acțiunilor  sale și a rezultatului  socialmente  periculos  la care
conduce  fapta , urmărind  producerea  acestui rezultat.

Existența  discernământului  este stabilită prin expertiza  medico-legală  psihiatrică întocmită în cauză.
De asemenea,  expertiza înlătură  și susținerile  privitoare la săvârșirea faptei pe fondul  unei tulburări 
psihice provocată de naștere.

De altfel, ceea ce determină încadrarea  faptei  în art. 177 din vechiul cod penal  (ori art.200 din noul cod
penal) nu este o tulburare  determinată de împrejurări  lăturalnice procesului fiziologic  al nașterii (cum
ar fi  împrejurarea că inculpata  este necăsătorită, mai are doi copii  minori, o situație  materială  foarte
grea, că a născut  pe ascuns , că după  săvârșirea faptei a  avut o reacție psihogenă depresivă, astfel  cum
rezultă  din fișa medicală înaintată de administrația locului de deținere) , ci tulburarea  cauzată  de o
stare  psihofiziologică anormală ce, uneori, se poate  produce  in timpul  nașterii.     Astfel, noțiunea  de
„tulburare pricinuită de naștere” nu se referă la stările  psihice  normale, ci la tulburările  de  natură
psihopatologică, adică la stările  psihopatologice consecutive  nașterii  . Ele pot fi  provocate de diverși
agenți  nocivi , de  variate naturi sau origini  care acționează apoi, prin efectele  lor, asupra  stării de 
responsabilitate  a femeii (asupra  capacității de a înțelege și voi, adică  asupra conștiinței  și voinței), pe
care o diminuează sau  restrânge, făcând  să scadă  controlul  conștiinței asupra conduitei personale 
până la limite premergătoare  iresponsabilității (H.Jung, Expertiza medico-legală psihiatrică  de
pruncucidere , dificultăți  și soluții, dreptul nr.10/2002).

In prezenta cauză nu ne aflăm  însă în prezența  unei astfel   de psihoze post-partum propriu- zise, care
să fi apărut  după naștere, datele  medicale  existente  neconducând  la o astfel de concluzie.
Complexul  de situații  conflictuale premergătoare  și exterioare  nașterii, ca și consecințele acestora
asupra psihicului  femeii ( de pildă, teama  de reacția    familiei, care practic  îi asigura  venitul  necesar
traiului ei și al copiilor ei sau de   oprobiul  celor din jur) nu sunt  decât mobiluri   ale săvârșirii  faptei, 
neputându-li-se  da efect juridic , în înțelesul de „tulburare pricinuită  de naștere”, fiind  adiacente 
procesului fiziologic  al nașterii.

Psihologia  nașterii înregistrează printre cele mai caracteristice  manifestări  psihice care însoțesc
procesul nașterii , alături de puternicele  senzații de durere  specifice acesteia și o ________ emoții,
sentimente, afecte, printre care și temeri ce izvorăsc din perspectivele  nefavorabile  ale propriei situații 
materiale și sociale sau ale copilului, ori  sentimentele  de rușine  si dezonoare, însă toate aceste 
sentimente , dispoziții fac parte  din cadrul  proceselor  afective  normale.

Pe de altă parte , este de reținut  că inculpata  a ascuns  existența  sarcinii și consecventă acestei 
atitudini, a născut singură, în camera  de baie, fără să solicite  ajutorul  celorlalte  persoane aflate  în casă
(sora, fratele și cumnatul său), refuzând  chiar , într-o  primă fază,  să fie  dusă  la spital după ce 
membrii familiei  au constatat starea  în care se afla  .

Toate aceste  împrejurări  anterioare  nașterii, inclusiv  încercările repetate, eșuate , de a face o
întrerupere   de sarcină, precum si cele  consecutive săvârșirii faptei, exclud premisa ca acțiunile 
inculpatei  să se datoreze    unei stări  psiho-fizice anormale  produse  în timpul  nașterii.

Pe de altă parte , împrejurarea  că inculpata  a ascuns existența  sarcinii și a născut  singură, evitând  să îi
trezească pe ceilalți membri ai familiei care dormeau  în apropiere, retrăgându-se pentru  aceasta în
camera de baie, unde a ucis copilul , nu justifică  concluzia  că infracțiunea  s-a comis  cu premeditare,
atâta timp cât ,în  realizarea  hotărârii sale  - anticipat luată și persistentă – inculpata nu a efectuat  din
timp și  unele  acte materiale pentru a-și  asigura   condițiile  necesare săvârșirii  infracțiunii (a se vedea 
in acest sens si Tribunalul Suprem-Secția Penală, decizia  nr.3865/1971, C.D.1971).

Este de observat că inculpata  s-a  folosit  în acțiunile  întreprinse  ce au avut  ca rezultat decesul nou-
născutului, de un tricou  al fratelui său care se găsea  întâmplător  în baie, fiind dat la spălat și ca  a
înfășurat  copilul  în tricoul  în care  dormise  în noaptea  respectivă. Or,  premeditare implică o
concretizare , în acte  de pregătire, a hotărârii infracționale  luate.  Pentru a exista  premeditarea nu este
suficientă   cerința ca luarea  rezoluției  să preceadă cu un oarecare timp activitatea  materială, ci este
necesar și ca această hotărâre, mai dinainte luată, să se concretizeze  în anumite  activități de pregătire a
infracțiunii, cerință  ce lipsește cu  desăvârșire  în prezenta cauză. Chiar  dacă a trecut  un interval
semnificativ  de timp de la luarea hotărârii  infracționale și  exteriorizarea  acesteia, nu există date care
să ateste o chibzuire  suficientă și o  pregătire  de natură a înlesni săvârșirea  infracțiunii  ori
împiedicarea  descoperirii acesteia (inculpata a ascuns  cadavrul  într-un dulap, după ce l-a înfășurat  în 
obiectele  pe care le-a avut  la îndemână), ceea  ce exclude, în opinia instanței, premeditarea , ca
element  circumstanțial al infracțiunii  de omor  calificat.
Astfel, premeditarea, în înțelesul   legii penale presupune realizarea  a ceva  mai mult decât o  gândire
anticipată. Premeditarea înseamnă neîndoios trecerea unui  interval de timp  din momentul  luării
hotărârii de a săvârși  omorul și până în momentul  executării infracțiunii.

Insă, pe lângă  activitatea  psihică a făptuitorului, de reflectare  , de chibzuire  a modului   cum va

săvârși  infracțiunea, _________________________  cuprins între  momentul  luării  hotărârii
infracționale  și momentul începerii executării  acestei hotărâri  , premeditarea  mai presupune să se fi
trecut  la săvârșirea unor  acte  de pregătire , de natură să întărească  hotărârea luată și să asigure 
realizarea ei. (Tribunalul Suprem, Secția Penală  , decizia nr. 1049/1982, Practică judiciară  penală,
Vol.III, G. A______ si colab.)

Prin urmare, premeditarea  ca să atragă răspunderea  pentru omor calificat, trebuie  să întrunească 
ambele  cerințe  și anume  autorul să fi chibzuit  săvârșirea  faptei si să fi luat măsuri  de pregătire  a
faptei, de creare a condițiilor  pentru producerea  rezultatului aflat  in reprezentarea sa.

In considerarea  acestor argumente, va respinge, pe de o parte, cererea de  schimbare a încadrării

juridice  formulată de  inculpată în infractiunea  de ucidere  a nou-născutului săvârșită  de către mamă,
prev.de art. 200 alin.1 din NCp. si va admite , pe de altă parte, cererea de schimbare a încadrării juridice 
invocată din oficiu, în sensul înlăturării  circumstanței agravante  prev.de art. 175 lit.a din VCp.

Astfel, sub aspectul încadrării  juridice a faptei  a cărei  existență  a constatat-o  dincolo de orice
îndoială, ca și   imprejurarea  că aceasta a  fost  săvârșită  de către inculpată  cu  forma de vinovăție
cerută de lege, instanța reține  ca fapta inculpatei I___  V________,  care în noaptea de 28- 29.11.2013,
după ce anterior ascunsese faptul că este însărcinată, a născut în baia locuinței sale fară a fi asistată de
vreo persoană, a smuls cordonul ombilical și cu premeditare a sufocat nou-născutul de sex feminin cu un
tricou, provocându-i decesul, survenit în aceeași noapte, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de omor calificat, faptă prev. și ped. de art.174-175 lit.c,d din C.p. din 1969, cu aplic.art. 5
alin.1 C.p.

Este de netăgăduit  , sub aspectul  circumstanței prev.de art. 175 lit.d C.p., că  în cazul unui omor 
săvârșit  de mamă  asupra copilului său nou-născut a fost suprimată viața  unei persoane,  profitându-se
de starea de neputință  a acesteia de a se apăra. Copilul nou născut  este  prin natura  situației lui, în
neputință  de a se apăra , iar cel care-i suprimă viața  profită implicit , de această stare.

Totodată, în condițiile  în care, de la momentul  săvârșirii  faptei până la cel al judecării  cauzei a
intervenit o nouă lege penală (Legea 286/2009 privind Codul penal , intrată în vigoare la 01.02.2014)
instanța urmează  a aplica  legea mai favorabilă , în temeiul art. 5 C.p., în analiza efectuată  asupra 
incidenței unuia dintre cele   2 coduri penale, respectiv  C.p. din  1969 (în vigoare la data  săvârșirii
faptei) și cel  actual ( în vigoare la momentul judecării cauzei), urmând  a avea în vedere   decizia
nr.265/2014 a Curții Constituționale  referitoare la  admiterea excepției  de neconstituționalitate  a
disp.art. 5 din Codul penal intrată în vigoare  ca urmare  a publicării  în Monitorul Oficial  al României
în data de 20.05.2014.
Astfel, potrivit  acestei  decizii, obligatorie  de la data publicării  potrivit disp.art. 147 alin.4 din  legea
fundamentală, dispozițiile art 5 c.p. sunt constituționale  în măsura  în care  nu permit  combinarea
prevederilor  din  legi succesive în stabilirea  si aplicarea legii penale  mai favorabile.

Pentru  identificarea  concretă a legii penale  mai favorabile  instanța ține cont  de ansamblul 
elementelor  și criteriilor  care tind fie la înlăturarea  răspunderii penale  ori  a consecințelor 
condamnării, fie la aplicarea  unei pedepse mai mici.

Astfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia nr. 1470/8.11.2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr.853/02.12.2011, determinarea caracterului ,, mai favorabil” are în
vedere  o _________ elemente  ,cum ar fi: cuantumul sau  conținutul  pedepselor, condițiile  de
incriminare, cauzele  care exclud  sau înlătură  responsabilitatea, influența   circumstanțelor atenuante 
sau  agravante, normele privitoare la participare,  tentativă , recidivă, etc. Așa fiind,  criteriile  de 
determinare a legii penale mai favorabile au  în vedere  atât condițiile  de incriminare și de  tragere la
răspundere  penală, cât și condițiile  referitoare la pedeapsă. Cu privire  la aceasta din urmă pot exista
deosebiri de natură  (o lege prevede, de exemplu,ca pedeapsa principală amenda, iar alta închisoarea),
dar și deosebiri de grad  sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă  și evident, la modalitatea 
stabilirii  acestora  în mod concret.

Sub un prim aspect, în această  analiză, instanța reține  că în prezent   variantele  agravante ale
infracțiunii  de omor nu mai  includ și pe aceea a săvârșirii faptei, ,,profitând  de starea de neputință a
victimei de a se apăra,,, ceea ce prezintă relevanță în mod deosebit  și raportat la împrejurarea  că
instanța a apreciat  în concret  că fapta nu a  fost comisă  cu premeditare (ca element  circumstanțial  în
conținutul infracțiunii  de omor, ce reprezintă si in actuala  reglementare o modalitate  normativa
agravanta  a acesteia).

Pe de alta parte, in  codul penal actual, săvârșirea faptei  asupra unui membru de familie ,care nu
constituie  altceva  decât  o forma  agravanta      a infracțiunii, este reglementata ca infracțiune  distincta,
prin  disp.art. 199 alin.1  din noul cod penal, potrivit  cu care intr-o  astfel de situație maximul special al
pedepsei prevăzut de lege  se majorează  cu  o pătrime .

Examinând  limitele de pedeapsa  prevăzute  de cele doua  coduri , cu  luarea in considerare a textelor 
incriminatorii   incidente, rezulta  ca in cazul  vechiului  cod penal  acestea  se încadrează 
______________ de ani închisoare   si interzicerea  unor drepturi  (art.174/175 alin.1 lit.c,d C.p.) ,iar  in 
cazul noului cod penal  ______________ de ani închisoare si interzicerea  exercitării  unor  drepturi 
(art.199 alin.1   rap.la art.188 C.p.).

Raportat  la datele si elementele  specifice   prezentei cauze, instanța  mai retine  însă  și  aceea ca
materialul  probator releva  existenta  unor împrejurări  de natura a fi  calificate ca fiind  circumstanțe 
atenuante   in condițiile  vechiului cod penal , cu consecința  reducerii  limitelor de pedeapsa sub
minimul special  prevăzut de lege, ceea ce conduce la concluzia  ca pedeapsa  poate fi  coborâtă  , ca
efect  al acestor  circumstanțe  pana la 5 ani închisoare (art.76 alin.1 lit.a si alin.2  din vechiul cod).
Este evident  astfel, ca deși actuala  reglementare  prevede  o limita  minima  de  10 ani  închisoare (spre
deosebire  de cea de 15  ani închisoare prev. de vechea  reglementare) si nu mai prevede  ca varianta
agravanta  omorul  săvârșit, profitând  de  neputința victimei  de a se apară  (ceea ce ar exclude  
reținerea  formei calificate  a infracțiunii de omor in condițiile in  care nu se retine  premeditarea),
vechea  reglementare  este totuși  mai favorabila, raportat la limita minima  la care se poate cobori
pedeapsa, ca efect al reținerii  circumstanțelor  atenuante, in condițiile  in care  instanța apreciază  ca se
justifica  reținerea  unor astfel de împrejurări, ce  nu se regăsesc  printre cele prevăzute  de noua
reglementare  ca fiind  circumstanțe atenuante.

Astfel, in procesul  de individualizare  a pedepsei  ce urmează  a o aplica  inculpatei pentru fapta comisa,
instanța  va tine cont  de  dispozitiile părții generale a codului penal,  de limitele de pedeapsa  fixate de
lege, de gradul de pericol social  al faptei  săvârșite  , de persoana infractorului si de împrejurările  care
atenuează  sau  agravează  răspunderea penala.

La evaluarea  gradului de  pericol  social al faptei comise instanța va avea in   vedere felul  in care s-a
realizat  in concret  fapta prevăzută de legea penala si toate   împrejurările   care particularizează  aceasta
faptă  și determină  in ansamblu gradul ei de  pericol social, caracterul   si importanta  obiectului lezat,
caracterul  si gravitatea  urmărilor  acesteia, forma si gradul  vinovăției.

Este evident  ca valoarea  sociala ocrotita  prin  incriminarea  infracțiunii de omor este de o importanta 
deosebita, dreptul la viața  fiind un drept esențial  al persoanei  (inclusiv al copilului, din momentul 
nașterii , al expulzării, când acesta  își începe  existenta proprie), un  drept cu caracter absolut si 
opozabil  tuturor  celorlalți  membrii ai societăți .

Si manifestarea  concreta a conduitei  ilicite, întregul complex  de împrejurări in   care s-a săvârșit fapta
ii conturează  acesteia o  fizionomie  specifica  si prin aceasta  un anumit   grad  de pericol social.

Va tine cont  , totodată ,si de  complexul  de date referitoare la starea  , situația inculpatei, capacitatea  sa
psihofizica, vârsta , nivelul  cultural, lipsa  antecedentelor  , conduita  după  săvârșirea  faptei, elemente 
ce determina  periculozitatea  sociala a acesteia.

Instanța reține  astfel situația  familiala  a inculpatei, implicarea sa in creșterea  si educarea  celor doi
copii, atitudinea sa față de îndatoririle  ce ii revin in  calitate de părinte, eforturile  făcute pentru a le
asigura  condițiile  necesare existentei.

Astfel, din actele dosarului (declarațiile  inculpatei, ale martorilor, ancheta sociala  întocmită  de
autoritatea tutelara /fila 11-12 dosar instanța),  rezulta ca inculpata  s-a confruntat cu mari greutăți
financiare, a avut mai multe  locuri de munca , unde  a activat  ca muncitor necalificat sau ca lucrător
comercial, pana in  luna februarie 2013. De atunci  singura  sursa de venit a  familiei a fost alocația 
celor doi minori. Pentru creșterea  si întreținerea  minorei  G_______  I______  E____ tatăl nu a
contribuit. Deși s-a  confruntat cu probleme financiare  mari,  inculpata s-a  ocupat de creșterea  si
îngrijirea  celor doi   copii, cu ajutorul  părinților  săi si al surorii . Cei doi minori s-au dezvoltat  normal,
mama lor manifestând  întotdeauna  grija  si afecțiune  fata de ei.
Ancheta sociala arata ca  cea mai mare problema  a inculpatei  a fost lipsa  unui loc de munca stabil,  a
unui minim  venit lunar  necesar asigurării unor condiții optime  de viață pentru  cei doi minori.

Cunoașterea  acestor  particularități   da putință sa se dezvăluie   cauzele  săvârșirii infracțiunii  si

totodată sa se dozeze  reacțiunea represiva  în funcție de aptitudinea inculpatei  de a se îndrepta  sub
influenta pedepsei.

Analiza felului de viață , inexistenta unor  deprinderi  antisociale, circumstanțele  reale si personale si
influenta  acestora  asupra  psihicului  inculpatei, contribuția  lor la săvârșirea  infracțiunii indica 
măsura  si modalitățile  reacțiunii  represive  cele mai  adecvate  acestor  particularități.

Astfel cum s-a arătat  si anterior  ,instanța apreciază  ca inculpata  a avut o  conduita  buna înainte de
săvârșirea  infracțiunii, având  o atitudine  corespunzătoare  in societate si familie, manifestând 
devotament   fata de cei doi copii  minori, elemente  ce constituie  un indiciu  ca îndreptarea  sa este 
posibilă  și cu ajutorul  unei pedepse  mai reduse  .

Nu trebuie  ignorat ansamblul  circumstanțelor  care  au contribuit  în  mare  măsură la conturarea 
rezoluției  infracționale, disperarea  generată de situația  financiară precară, lipsa unui sprijin din partea
tatălui copiilor,  conștientizarea  faptului că  este deja  o povară  pentru ceilalți  membrii ai  familiei care 
contribuiau   semnificativ  la asigurarea  mijloacelor de   existență  pentru ea și copiii săi.

Acest  complex   de situații  conflictuale  și consecințele  acestora asupra psihicului  inculpatei

constituie  de asemenea,  în opinia  instanței,  împrejurări  de natură  a releva  un grad de  pericol social 
mai redus  al faptei și  făptuitorului, ce pot constitui  circumstanțe atenuante în condițiile  art.74 alin.2
din  C.p. din 1969.

In opțiunea  sa de a da relevanță,  asupra  întinderii  pedepsei,  acestor  împrejurări , instanța  a avut în

vedere  și interesul  superior  al celor doi copii minori, ce urmează  a fi  lipsiți  în continuare de sprijinul 
și afecțiunea  mamei lor, unicul  părinte  implicat  în creșterea  și educarea  acestora, cu consecințe 
negative  asupra  evoluției lor  viitoare. Acest argument , coroborat și cu  atitudinea  inculpatei față de
copiii ei,  relevată  de actele  dosarului, conduc și la concluzia  că nu se justifică  aplicarea  pedepsei  
complementare  a interzicerii  drepturilor părintești, chiar în  condițiile  în care aceasta a comis o
infracțiune  gravă  asupra propriului copil  nou născut .

Prin urmare, instanța va aplica  inculpatei  ca pedeapsa  accesorie, pe durata  executării pedepsei
principale  și ulterior , ca pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani  după executarea   pedepsei
închisorii, interzicerea  drepturilor de a fi ales  în autoritățile publice  sau în funcții elective publice  și de
a  ocupa  o funcție  implicând  exercițiul  autorităților de stat.

Ca atare, în considerarea  tuturor  argumentelor  anterior expuse, instanța, în temeiul disp. art. 386
C.p.p., va respinge ca neîntemeiată cererea inculpatei I___ V________  N_______ de schimbare a
încadrării juridice datei faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de
art. 174-175 alin. 1 lit. a, c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p, în cea din ucidere a nou-
născutului săvârșită de către mamă, prev. și ped. de art. 200 alin. 1 C.p.

Va admite cererea invocată din oficiu și va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite
de inculpata I___ V________ N_______, din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175
alin. 1 lit. a, c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p, în cea de omor calificat prev și ped.
de art. 174-175 alin. 1 lit.  c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p.

În temeiul disp. art. 396 C.p.p și al art. art. 174-175 alin. 1 lit. c și d C.p din anul 1969, rap. la art. 74
alin. 1 lit. a  și alin. 2 C.p și art. 76 alin. 1 lit. a și alin. 2 din același Cod penal,  cu aplicare art. 5 alin. 1
C.p. va  condamna pe inculpata I___ V________ N_______ la o pedeapsă de 6 ani închisoare.

Conform art. 404 alin. 5 C.p.p persoana condamnată este lipsită, pe durata executării pedepsei închisorii,
respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală
privativă de libertate a fost executată sau considerată executată, de exercițiul drepturilor prev. de art. 64
alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din anul 1969.

În temeiul disp. art. 65 alin. 2 din Codul Penal din anul 1969 și art. 174-175 alin. 1 lit. c și d C.p din anul
1969 va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64
alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din anul 1969 pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei
principale.

Conform art. 404 alin. 4 lit a C.pp și art. 88 Cod penal dina anul 1969 va computa  din durata pedepsei
închisorii aplicată inculpatei perioada reținerii și arestării preventive, de la 09.12.2013 la zi.

Conform art. 404 alin. 4 lit. b și art. 399 alin. 1 C.p.p  va menține măsura arestării preventive a
inculpatei.

Va constata  că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 398  și art. 274 alin. 1 C.p.p va obliga  inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de
stat în cuantum de 4000 lei, din care 3000 lei reprezintă cheltuielile ocazionate de desfășurarea urmăririi
penale, iar suma de 126 lei, taxa pentru suplimentul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în
cursul cercetării judecătorești, ce urmează a fi virată în contul RO98.TREZ.7045009X.XX00.0138
Trezoreria statului - Sector 4 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

 
În temeiul disp. art. 386 C.p.p respinge ca neîntemeiată cererea inculpatei  I___ V________ N_______
de schimbare a încadrării juridice datei faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de omor calificat
prev. și ped. de art. 174-175 alin. 1 lit. a, c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p, în cea din
ucidere a nou-născutului săvârșită de către mamă, prev. și ped. de art. 200 alin. 1 C.p.

Admite cererea invocată din oficiu și dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite de
inculpata I___ V________ N_______, din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de att. 174-175
alin. 1 lit. a, c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p, în cea de omor calificat prev și ped.
de art. 174-175 alin. 1 lit.  c și d C.p din anul 1969, cu aplicare art. 5 alin. 1 C.p.

În temeiul disp. art. 396 C.p.p și al art. art. 174-175 alin. 1 lit. c și d C.p din anul 1969, rap. la art. 74
alin. 1 lit. a  și alin. 2 C.p și art. 76 alin. 1 lit. a și alin. 2 din același Cod penal,  cu aplicare art. 5 alin. 1
C.p condamnă pe inculpata  I___ V________ N_______ , fiica lui I___ si L____, născută la data de
07.08.1983, CNP xxxxxxxxxxxxx,  la o pedeapsă de 6 ani închisoare .

Conform art. 404 alin. 5 C.p.p persoana condamnată este lipsită, pe durata executării pedepsei închisorii,
respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală
privativă de libertate a fost executată sau considerată executată, de exercițiul drepturilor prev. de art. 64
alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din anul 1969.

În temeiul disp. art. 65 alin. 2 din Codul Penal din anul 1969 și art. 174-175 alin. 1 lit. c și d C.p din anul
1969 aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin.
1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din anul 1969 pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei
principale.

Conform art. 404 alin. 4 lit a C.pp și art. 88 Cod penal dina anul 1969 compută din durata pedepsei
închisorii aplicată inculpatei perioada reținerii și arestării preventive, de la 09.12.2013 la zi.

Conform art. 404 alin. 4 lit. b și art. 399 alin. 1 C.p.p menține măsura arestării preventive a inculpatei.

Constată că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 398  și art. 274 alin. 1 C.p.p obligă inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat
în cuantum de 4000 lei, din care 3000 lei reprezintă cheltuielile ocazionate de desfășurarea urmăririi
penale, iar suma de 126 lei, taxa pentru suplimentul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în
cursul cercetării judecătorești, ce urmează a fi virată în contul RO98.TREZ.7045009X.XX00.0138
Trezoreria statului - Sector 4 București.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei de pe minuta hotărârii(potrivit art. 410 C.p.p).

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2015.

P_________
G_______ B_______ E____

GREFIER

Vasi_____ A______