PROCEDURA LICHIDARII SI RASPUNDEREA ADMINISTRATORILOR, DIRECTORILOR SI CENZORILOR

CUPRINS

Falimentul Stabilirea masei pasive Efectuarea lichidrii

Inchiderea lichidrii Modificari privind lichidarea societatilor comerciale

Raspunderea membrilor organelor de conducere Infractiuni si contraventii

PROCEDURA LICHIDARII SI RASPUNDEREA ADMINISTRATORILOR, DIRECTORILOR SI CENZORILOR Dezvoltarea economiei de pia a marcat o nou abordare a realitii comerciale, ca realitate social, n sensul perfecionrii ntregului mecanism economico-juridic care guverneaz comerul, n complexitatea i dinamica sa. Msurile de dirijism economic cu caracter social nu puteau rmne fr ecou pe planul dreptului comercial, fiind instituit un control din partea statului al activitii de comerciant, al activitilor legate de aprovizionare i desfacere, al preurilor ,al respectrii regulilor fiscale i financiare, al proteciei consumatorilor, al concurenei. Evenimentele din 1989 au fost urmate n plan economic si juridic de o schimbare substantiala a statutului agentilor economici. Reglementarea activitatii comerciale care deriva din spiritul legislatiei comerciale permite o libertate mare de miscare pentru actorii acesteia, comerciantii, dar presupune si obligatii stricte, datorita importantei valorilor vehiculate si a necesitatii mentinerii n functiune a sistemului economic. 1 Angrenarea unui comerciant n relatiile complexe si continue cu diversi furnizori si creditori, pe de o parte, si cu clientii, pe de alta parte, implica functionarea continua a mecanismului ncasarilor si platilor cu acestia ; daca acest mecanism se blocheaza datorita lipsei lichiditatilor la o veriga din acest circuit, activitatea mai multor comercianti, legati prin succesiunea operatiilor lor, este amenintator. 2 ntr-o economie asezata pe principiile pietei, eliminarea continua a comerciantilor care nu mai pot face fata obligatiilor scadente are loc printr-o procedura denumita generic faliment. n dreptul romn, falimentul era reglementat prin dispozitiile din Codul Comercial din 10 Mai 1887, dar care nu mai erau adaptate noilor realitati economice si nici conceptiei contemporane care acorda o protectie sporita debitorilor n scopul redresarii acesteia si continuarea activitatii. Motivat de acest fapt ct si a presiunii organelor internationale, n special cele financiare, a fost adoptata Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului, abrogata prin Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei. Insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile:
1

Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial, Ed. All Beck, editia III, 2000 Radu Bufan, Reorganizarea Judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex, 2001

a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 90 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de creditor; prezumia este relativ;3 b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Legea distinge, in acest sens, doua tipuri de procedura a insolventei: cea generala si cea simplificata. Ambele proceduri au ca ultima etapa falimentul. In cadrul procedurii generale, intrarea debitorului in procedura falimentului este intarziata de o anumita perioada de observatie (care incepe imediat dupa deschiderea procedurii), in urma careia debitorul intra succesiv in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului, sau separat numai in reorganizare judiciara sau doar in procedura falimentului. Prin procedura simplificata, debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maxim 50 de zile. Prin faliment se nelege deci, acea etapa din cadrul procedurii de insolven care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. Astfel, o societate comerciala devine insolventa in momentul in care nu dispune de suficiente lichiditati pentru a-si plati datoriile. Starea de insolventa ii permite sa ceara protectia tribunalului, sa tina la distanta creditorii si sa pastreze creantele la valoarea nominala utilizand optiunea procedurii de reorganizare judiciara. Prin reorganizare judiciara legea intelege procedura ce se aplica debitorului in vederea achitarii datoriilor acestuia conform unui plan de plata a creantelor prin intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului, restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social sau restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. Pe de alta parte, aceeasi societate comerciala va fi considerata falimentara in situatia in care patrimoniul sau este supus lichidarii si in care survine disparitia comerciantului respectiv din campul afacerilor. Prin urmare, insolventa ii confera debitorului o mobilitate mai mare in ceea ce priveste modalitatea de plata a creantelor si de solutionare a situatiei.

Legea nr. 277/2009, art. I, pct. 1, privind aprobarea OUG nr. 173/2008

Falimentul4 Aplicarea acestei proceduri are loc in momentul in care, in mod cert, redresarea unei societati comerciale nu mai este posibila, singura solutie de achitare a datoriilor sale comerciale fiind lichidarea in intregime a activului. In situatia in care se declara falimentul unei societati comerciale si nu exista bunuri ale societatii care pot fi valorificate si nici garantii ale unor terti care pot acoperi datoriile fata de banca, datoriile respective nu pot fi acoperite. Organele care aplica procedura insolventei sunt instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. La procedura participa toti creditorii, constituiti in Adunarea creditorilor. Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre creditorii avand creantele de cea mai mare valoare. Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare, daca acesta nu si-a declarat, in conditiile legii, intentia de reorganizare. De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor de atac declansate de debitor. In cadrul procedurii, daca este confirmat un plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment. Daca judecatorul sindic decide intrarea in faliment, se va urmari lichidarea averii debitorului pentru acoperirea pasivului, urmata de radierea debitorului. In orice stadiu al procedurii, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si niciun creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic poate da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul comertului. Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment. Referitor la procedura Falimentului, aceasta este declansata de catre Judecatorul-sindic in unul din urmatoarele cazuri: a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
4

Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Roman, 15 iulie 2004

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; d) debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; e) obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; f) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment. Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri: a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului; b) n cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum i stabilirea atribuiilor i a remuneraiei acestuia, n conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei.5 c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform legii; d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate; e) ntocmirea de ctre administratorul judiciar i predarea ctre lichidator, n termen de maximum 5 zile de la intrarea n faliment, n cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinznd numele i adresele creditorilor i toate creanele acestora la data intrrii n faliment, cu indicarea celor nscute dup deschiderea procedurii;6 f) notificarea intrarii in faliment. Debitorii aflati in procedura falimentului sunt obligati sa isi acopere pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute in toata perioada pana la inchiderea procedurii falimentului. Procedura falimentului parcurge urmatoarele etape: a) Luarea primelor masuri: - ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea;
5 6

Legea nr. 277/2009, art. I, pct. 11, privind aprobarea OUG nr. 173/2008 Legea nr. 169/2010, art. I, pct. 48

- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului; - inventarierea acestor bunuri; - luarea masurilor de conservare a bunurilor; - vanzarea unor bunuri; - blocarea depozitelor bancare; - inscrieri sau inregistrari in registrele de publicitate imobiliara. b) Stabilirea masei pasive: - intocmirea listei creditorilor, a listei bunurilor debitorului si a contului de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii; - verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creante; - intocmirea de catre lichidator a tabelului preliminar al tuturor obligatiilor debitorului; - solutionarea de catre judecatorul-sindic a contestatiilor; - intocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului. c) Efectuarea lichidarii: - vanzarea bunurilor debitorului la licitatie sau direct, cat mai avantajos si cat mai repede, la timpul potrivit si la pretul maxim; - evaluarea bunurilor prin expert; - publicitatea vanzarilor; - incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor debitorului; - depunerea sumelor obtinute din vanzari; - plata taxelor, a timbrelor si a tuturor cheltuielilor aferente vanzarii bunurilor, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art.22 din lege; - plata creditorilor care au garantii reale. d) Distribuirea sumelor presupune: - intocmirea de catre lichidator a raportului si a planului de distribuire si notificarea acestora catre creditori; - solutionarea de catre judecatorul-sindic a obiectiilor la raport si la plan; - acoperirea cheltuielilor aferente procedurii de lichidare si plata creantelor in ordinea stabilita de lege; - consemnarea unor sume pentru plata ulterioara a unor creante; - rezolvarea contestatiilor cu privire la creante; - intocmirea raportului final si a bilantului de catre lichidator, solutionarea obiectiilor la acestea si aprobarea lor de catre judecatorul-sindic; - distribuirea finala a fondurilor debitorului.

e) Inchiderea lichidarii, la cererea lichidatorului, printr-o hotarare a judecatorului sindic. Dup deschiderea procedurii, dac debitorul i declar intenia de a lichida, judectorul sindic va dispune sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului, iar dac debitorul are bunuri n mai multe localiti situate n judee diferite, judectorul sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor respective. Vor fi supuse sub sigiliu: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondena comercial, contractele, mrfurile i orice alte bunuri mobile, aparinnd averii debitorului. Averea debitorului va fi apoi inventariat de ctre lichidator, inventarul trebuind s descrie toate bunurile debitorului, chiar i pe cele nepuse sub sigiliu, i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului, la cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judectorul sindic putnd numi un expert n acest sens pe cheltuiala debitorului. n timpul aciunii de sigilare lichidatorul va lua msurile necesare pentru conservarea bunurilor, putnd s vnd bunurile perisabile sau care implic cheltuieli mari de conservare. Judectorul sindic va putea, de asemenea, cu acordul prealabil al adunrii creditorilor, dispune vnzarea de bunuri importante din averea debitorului: terenuri, fabrici, instalaii, sumele realizate din vnzri fiind depuse la banc, n contul averii debitorului. Deschiderea procedurii trebuie notificat de judectorul sindic oficiilor potale, staiilor de cale ferat, antreprizelor, depozitelor portuare i altor locuri de nmagazinare i, de asemenea se vor da dispoziii tuturor bncilor la care debitorul are disponibil n conturi s nu dispun de acestea fr un ordin al judectorului sindic sau al lichidatorului. Dac debitorul are bunuri supuse transcripiei, inscripiei sau nregistrrii, n registrele de publicitate imobiliar, judectorul sindic va trimite instanelor sau autoritilor care in aceste registre o copie de pe hotrrea de deschidere a procedurii spre a se face meniunea necesar. Stabilirea masei pasive Lichidatorul va trimite fiecrui creditor o notificare n care va preciza termenul limit pentru nregistrarea creanelor mpotriva debitorului. Creanele vor fi prezentate de creditori cu o cerere, n termen de 30 de zile de la data trimiterii notificrii de ctre lichidatori, i vor fi nregistrate ntr-un registru care se va ine la grefa tribunalului. Toate creanele vor fi supuse verificrii, creanele nregistrate la grefa tribunalului fiind socotite valabile, atta timp ct debitorul sau un creditor nu le

contest, caz n care judectorul sindic le va stabili, prin sentin, valabilitatea, valoarea, prioritatea i garaniile. De asemenea, dup expirarea termenului pentru nregistrarea creanelor lichidatorul va examina ct mai curnd posibil toate creanele i actele nregistrate i poate efectua o cercetare corespunztoare pentru a stabili legitimitatea, valoarea exact i prioritatea fiecrei creane. Ca rezultat al verificrilor fcute lichidatorul va ntocmi i va nregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinznd toate obligaiile debitorului, cu precizarea c sunt: chirografare, garantate, cu prioriti, sub condiie. n situaia n care unele creane au fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor, judectorul sindic va notifica creditorilor ale cror creane au fost contestate termenul cnd va soluiona deodat, printr-o sentin, toate contestaiile. Efectuarea lichidrii7 Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuat de lichidator, sub controlul judectorului sindic. Lichidarea ncepe o dat cu afiarea tabelului cuprinznd obligaiile debitorului. Bunurile vor putea fi vndute n bloc - ca un ansamblu n stare de funcionare sau individual. n primul caz, al vnzrii n bloc, judectorul sindic va desemna un expert sau o comisie de experi care, n termen de 30 de zile, vor dispune un raport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun precizndu-se i sarcinile de care, eventual, sunt grevate. Vor fi propuse i modalitile de vnzare. Judectorul sindic poate avea obiecii la raport, situaie n care l restituie pentru refacere. Dac ns este de acord, raportul va fi supus votului adunrii creditorilor, care, dac va da aviz favorabil, judectorul sindic va da dispoziie lichidatorului, printr-o ncheiere, s efectueze actele i operaiunile de lichidare, n condiiile propuse de raport. Imobilele vor putea fi vndute direct, n urma propunerii lichidatorului, aprobat de judectorul sindic, dar nainte de a fi supus judectorului sindic, propunerea va fi notificat debitorului i creditorilor cu garanii reale asupra bunului, care i vor putea formula obieciunile ce vor fi soluionate, toate deodat, printr-o sentin de judectorul sindic.

Viorel Danghie, Raducan Oprea, Doina Mihaila, Drept Comercial, 2001

Veniturile obinute din administrarea cldirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse n contul averii acestuia i vor fi mprite creditorilor n acelai timp cu preul obinut din vnzarea acestor bunuri. Valorile mobiliare vor fi vndute n condiiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori. Lichidatorul va ncheia contracte de vnzare-cumprare, iar sumele realizate din vnzri vor fi depuse n contul deschis la o societate bancar pe baza dispoziiei judectorului sindic. Creanele vor fi pltite ntr-o anumit ordine stabilit prin lege i anume: - taxele, timbrele i orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin legea reorganizrii judiciare i a falimentului; - creanele reprezentnd creditele, cu dobnzile i cheltuielile aferente, acordate de societile bancare n perioada de reorganizare, precum i creanele rezultnd din continuarea activ debitorului; - creanele izvorte din contracte de munc, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii; - creanele statului provenite din impozite, taxe, amenzi i alte sume ce reprezint venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanele publice; - creanele garantate cu garanii reale asupra bunurilor; - creanele reprezinta sumele datorate de debitor asupra unor teri n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen; - creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic; - creanele reprezentnd credite bancare, cu cheltuielile i dobnzile aferente, a celor rezultate din livrrile de produse, prestri de servicii sau altor lucrri, precum i din chirii; - alte creane chirografare. n ceea ce privete creanele statului provenite din impozite, taxe, amenzi i din alte sume ce reprezint venituri publice, n cazul n care valoarea bunurilor din averea debitorului este mai mic dect valoarea creanelor din aceast categorie, judectorul sindic va autoriza statul s i exercite drepturile potrivit dispoziiilor Ordonanei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanelor bugetare (aprobat cu modificri prin Legea nr. 108/1996, cu modificrile ulterioare). Dup ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate i toate contestaiile cu privire la creane vor fi fost soluionate, lichidatorul va supune judectorului sindic un raport final mpreun cu un bilan general. Copii de pe raport i bilan vor fi comunicate tuturor creditorilor i debitorului i, de asemenea, vor fi afiat la ua tribunalului. Creditorii pot formula obieciuni la raportul final (n termen de 10 zile de la afiare).

ntre 20 i 30 de zile de la comunicarea copiilor ctre creditori i debitori, judectorul sindic va ine cu lichidatorul, cu debitorul i creditorii, o edin n care va analiza obieciunile la raport, n vederea aprobrii lui, printr-o sentin. Dac nu vor fi fost obieciuni, aprobarea raportului se face prin ncheiere. Dup ce judectorul sindic aprob raportul final al lichidatorului, acesta va trebui s fac distribuirea final a tuturor fondurilor din averea debitorului. Inchiderea lichidrii O procedur de lichidare judiciar va fi nchis atunci cnd judectorul sindic a aprobat raportul final al lichidatorului, cnd toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite i cnd fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banc. n urma unei cereri a lichidatorului, judectorul sindic va da o ncheiere, nchiznd procedura, ncheiere care va fi comunicat n scris debitorului, tuturor creditorilor i camerei de comer i industrie teritorial. Inchiderea procedurii n orice stadiu al procedurii, judectorul sindic poate da o ncheiere de nchidere a procedurii, dac constat c bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative i nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare. De asemenea, judectorul sindic va da o ncheiere de nchidere a procedurii chiar nainte ca bunurile din averea debitorului s fi fost lichidate n ntregime, dac creanele vor fi fost acoperite prin distribuirile fcute. nchiderea procedurii va fi notificat debitorului, tuturor creditorilor i camerei de comer i industrie teritorial, pentru ca cei interesai s poat formula obieciuni, care vor fi soluionate de judectorul sindic, deodat, printr-o sentin. Prin nchiderea procedurii, debitorul va fi descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de deschiderea ei, sub rezerva ns de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de pli ori transferuri frauduloase, situaii n care debitorul va fi descrcat numai n msura n care acestea vor fi fost pltite n cadrul procedurii. Dispoziiile legale referitoare la descrcarea debitorului, prin nchiderea procedurii, nu se aplic debitorilor care, n ultimii 5 ani au fost supui procedurii i au beneficiat de descrcare. Fa de aceti debitori, fiecare creditor i va pstra dreptul la plata restului creanelor sale, potrivit dreptului comun.

Modificari privind lichidarea societatilor comerciale8 In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 316 din 13 mai 2010, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/13.05.2010 pentru modificarea unor acte normative in vederea reducerii sau simplificarii administrative a unor autorizatii/avize/proceduri ca urmare a masurilor asumate de Guvernul Romaniei in cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de intelegere dintre Comunitatea Europeana si Romania, semnat la Bucuresti si la Bruxelles la 23 iunie 2009 (OUG 43/2010). Printre actele modificate de OUG 43/2010, se numara si Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, OUG 43/2010 aduce importante amendamente dispozitiilor privitoare la lichidarea societatilor comerciale. Astfel, potrivit noilor reglementari, lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 1 an de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de cate 6 luni, dar cu cu mult mai mult de 24 de luni cumulat. Lichidarea nu elibereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii. Potrivit OUG 43/2010, in termen de cel mult 30 de zile de la dizolvare, vor fi numiti lichidatorii. Acestia vor avea urmatoarele obligatii: sa depuna in termen de 60 de zile de la numire un raport privind situatia economica a societatii; sa solicite deschiderea procedurii simplificate de insolventa, daca debitorul indeplineste conditiile pentru deschiderea acestei proceduri; in termen de 6 luni de la numire, sa depuna la registrul comertului un raport privind stadiul operatiunilor de lichidare; la implinirea termenului de 1 an prevazut pentru lichidare, va trebui sa depuna un nou raport impreuna cu hotararea instantei de prelungire a termenului de lichidare, daca este cazul. De asemenea, lichidatorul va avea obligatia de a depune la registrul comertului, in termen de 15 zile de la terminarea lichidarii cererea de radiere a societatii din registrul comertului sub sanctiunea unei amenzi de 200 de lei pentru fiecare zi de intarziere.
8

Codul de procedura civila

OUG 43/2010 prevede de asemenea posibilitatea registrului comertului de a radia din oficiu societatile comerciale aflate in lichidare si pentru care, in termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut in alineatul precent, nu s-a depus de catre lichidator cerere de radiere a respectivelor societati. Radierea se dispune prin sentinta a tribunalului comercial sau a sectiei comerciale in a carui circumscriptie se afla sediul societatii pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea societatii si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a directiei generale a finantelor publice judetene sau a Municipiului Bucuresti, dupa caz. Hotararea judecatoreasca de radiere se comunica atat partilor citate, dupa cum s-a precizat mai sus cat si oficiului registrului comertului unde este inregistrata societatea. De asemenea, OUG 43/2010 prevede faptul ca hotararea judecatoareasca de radiere se afiseaza pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie s-a aflat sediul social al societatii. Mai mult, in cuprinsul OUG 43/2010 se prevede faptul ca procedura radierii din oficiu se aplica si societatilor comerciale care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se afla in dizolvare sau lichidare voluntara de mai mult de 3 ani sau de mai mult de 5 ani, in urma prelungirii termenului de 3 ani. Bunurile ramase in patrimoniul societatii radiate din registrul comertului revin actionarilor, care raspund in limita valorii acestora pentru acoperirea creantelor. De asemenea, OUG 43/2010 mai prevede faptul ca dispozitiile de mai sus referitoare la lichidarea societatilor comerciale se aplica in mod corespunzator tuturor categoriilor de persoane juridice inregistrate in registrul comertului cat si procedurilor de dizolvare sau lichidare voluntara aflate in derulare la data intrarii in vigoare a OUG 43/2010. Raspunderea membrilor organelor de conducere9 In cazul in care in raportul intocmit in conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta
9

Doina udrescu, Drept Comercial, Editura Europlus Galati, 2010

persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (2) Aplicarea dispozitiilor alin.(1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin.(1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta de alin.(1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin.(1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Actiunea prevazuta la art.138 se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii. Sumele depuse potrivit dispozitiilor art.138 alin.(1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului. Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin.(1) sau, dupa caz, art. 138 alin.(3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul

creditorilor, va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie. Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art.138. Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art.138 alin.(1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila. Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispozitia sa de catre lichidator. Caracterul special al raspunderii reglementate de articolul 138 din Legea nr. 85/2006 consta n aceea ca textul de lege delimiteaza, printr-o enumerare exhaustiva, la literele a) g), faptele considerate nelegitime, prejudiciul - care este acela al provocarii sau contribuirii faptelor la ajungerea debitoarei n starea de insolventa - si cere o cauzalitate tipic intre fapta si prejudiciu, culpa persoanei chemate a raspunde fiind evaluata in concreto. In cazul incalcrii obligatiei de a tine contabilitatea in conformitate cu legea nu se poate sustine ca exista o prezumtie de culpa, din formularea art. 138 alineat (1) litera d) din Legea nr. 85/2006 rezultand cu evidenta ca aceste fapte nu pot fi savarsite decat cu intentie, care trebuie dovedita cu probe convingatoare, in persoana fiecruia dintre cei considerati raspunzatori.10 Este de asemenea de mentionat ca legea pedepseste neintroducerea sau introducerea tardiva a cererii de deschidere a procedurii de faliment de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice, care constituie infractiune de bancruta simpla. Desigur, procedura falimentului poate fi privita ca o ultima solutie pentru creditori sa-si recupereze creantele, iar debitorul va fi, prin inchiderea procedurii de faliment, descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, sub rezerva sa nu fi fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa ori de plati ori transferuri frauduloase. Pe de alta parte trebuie sa avem in vedere si calitatea deciziilor luate in anumite perioade dificile la nivel national si/sau global de catre managementul companiilor, cat si amiabilitatea din punct de vedere fiscal a mediului in care acea societate isi desfasoara activitatea si gradul de sustinere din partea statului in acest sens, astfel incat aceasta varianta de inchidere a unei societati sa ramana intr-adevar de rezerva, fara a provoca la randul ei efectul domino sau al bulgarelui de zapada.

10

http://www.contabilii.ro

Infractiuni si contraventii11 Legea insolventei prevede anumite tipuri de infractiuni speciale, in legatura cu faptele ce au legatura cu declararea sau starea de insolventa. Potrivit art. 143, constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii in termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni dupa expirarea termenului de 30 de zile de la intrarea in starea de insolventa. De asemena, constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active. Potrivit art. 144 din legea 85/2006 infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Pentru infractiunea de gestiune frauduloasa, este pedepsibila si tentativa. Infractiunea de delapidare, prevazuta la art. 145, constituie insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza. Aceasta se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi. In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. De asemenea, tentativa este pedepsibila. Constituie infractiune si fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante
11

Legea nr. 85/2006 actualizata 2010 ; http:// www.infolegal.ro

inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii de insolventa, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al debitoarei falite este obligat sa puna la dispozitia judecatorului sindic , administratorului judiciar sau lichidatorului documentele contabile sau informatiile prevazute de art.28 din legea 85/2006. Toate aceste documente si informatii sunt necesare administratorului pentru a putea evalua starea societatii falite si pentru a verifica cauzele ce au dus la aparitia starii de insolventa. In conformitate cu art. 147, refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, in conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)f) ori impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a intocmi documentatia respectiva se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda. Termenul prevazut la art. 35 este de 10 zile de la data deschiderii procedurii de insolventa, iar documentele si informatiile la care face referire art. 147 sunt: a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii; b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate; c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta; d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive; e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie; f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii; Din punct de vedere a procedurii, infractiunile prevazute de legea insolventei sunt de competenta tribunalului, ca prima instanta, care are obligatia de a le judeca cu celeritate.

BIBLIOGRAFIE:

1. Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial, Ed. All Beck, editia III, 2000 2. Radu Bufan, Reorganizarea Judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex, 2001 3. Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Roman, 15 iulie 2004 ; 4. Viorel Danghie, Raducan Oprea, Doina Mihaila, Drept Comercial, 2001; 5. Codul de procedura civila, art.124 alin.1
6.

Doina Udrescu, Drept Comercial, Editura Europlus Galati, 2010

7. Legea nr. 85/2006; 8. Legea nr. 31/1990, art.270

9. Legea 277/2009
10. Legea nr. 169/2010 11. http://www.contabilii.ro 12. http://www.infolegal.ro