Sunteți pe pagina 1din 11

Introducere

Insolvena, insolvabilitatea sau falimentul reprezint subiecte la zi de ceva vreme,


ntruct criza economic a provocat ncetarea activitii a numeroase societi comerciale.
Totodat, se poate vorbi i despre faliment naional fr nicio reinere, Islanda, Zimbabwe sau
Pakistan reprezentnd exemple elocvente pentru aceast situaie. Am decis totui ca n aceast
lucrare s tratez problema insolvenei societilor comerciale, nu numai datorit frecvenei
ridicate cu care ntalnim aceast situaie, ci i n lumina noului Cod al Insolvenei, intrat n
vigoare pe 28 iunie 2014 (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de
insolven, publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014).
Conceptul de insolven este cunoscut nc din antichitate i reprezint imposibilitatea
debitorului comerciant de a face fa obligaiilor sale de plat, imposibilitate pus pe seama lipsei
de disponibiliti bneti.
Debitorul falit era n trecut considerat vinovat pentru eecul n afaceri, el fiind tratat cu
dispre sau chiar deczut din anumite drepturi comerciale i civile.
De-abia n perioada contemporan ncepe s fie luat n considerare ideea c nu este
neaprat vina debitorului pentru circumstanele nefavorabile n care se afla, ci mai degrab a
contextului economic.
Astfel a fost conceput o noua procedur care vine n ajutorul debitorului, i ofer o a
doua ans, i anume procedura de redresare judiciar. n cazul n care nici aceast redresare nu
d roade intervine ultima etap, falimentul.
Noul concept a fost configurat pentru prima oar prin Legea 64/1995 privind procedura
reorganizrii judiciare i a falimentului, mai apoi prin Legea 85/2006 privind procedura
insolvenei, iar n prezent este reglementat prin Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenei i de insolven.
Potrivit Art.5, punctul 29 din Legea 85/2014 insolvena este acea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide i exigibile, astfel:
a) insolvena debitorului se prezum atunci cnd acesta, dup 60 de zile de la scaden, nu a
pltit datoria sa fa de creditor; prezumia este relativ;
b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden
datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
.Notiunea de insolventa
Potrivit art.3 din Legea nr.85/2006, prin insolventa se intelege
acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti
disponibile pentru plata datoriilor exigibile
. Starea de insolventacorespunde, asadar, incapacitatii de plata a debitorului, datorata
lipseidisponibilitatilor banesti necesare efectuarii platii. Nu se confunda cu refuzul deplata; de
exemplu, debitorul care refuza efectuarea platii pentru nerespectareacondtiilor de calitate
convenite pentru marfa ce i-a fost livrata nu poate ficonsiderat in insolventa. In schimb, este in

insolventa daca neplata se datoreazastrict lipsei lichiditatilor banesti necesare.Spre deosebire de


insolventa, starea de insolvabilitate corespunde unuidezechilibru financiar produs in patrimoniul
debitorului, concretizat in valoareamai mare a elementelor de pasiv decat a celor de activ
patrimonial. Pentrudeclansarea procedurii insolventei nu este necesar ca debitorul sa fie
insolvabil,e suficient ca el sa fie in insolventa, adica:a)sa nu poate face fata obligatiei de plata a
unei sume de bani din lipsa delichiditati banesti;
84
b)datoria sa constea intr-o suma de bani certa, lichida si exigibila.Este
certa
datoria a carei existenta nu este contestata, este neindoielnica, nuface obiectul unui litigiu.Este
lichida
datoria al carei cuantum este determinat.Este
exigibila
datoria a carei scadenta s-a implinit, creditorul fiind indreptatit sapretinda plata ei.Nu se iau, in
considerare, asadar, pentru deschiderea procedurii, datorii care nuau ca obiect o suma de bani.
Nu prezinta relevanta natura juridica a datoriilor debitorului; procedura poate fi declansata
indiferent daca e vorba de datoriibugetare, comercicale, salariale, etc.In plus, pentru pentru
declansarea procedurii insolventei, suma neplatita lascadenta trebuie sa aiba o valoare de minim
10.000 lei, (valoare prag). Datoriisituate sub aceasta valoare prag nu pot justifica deschiderea
procedurii.
14.2.2. Notiunea de procedur a insolventei; caile ei de realizare
Procedura insolventei consta in ansamblul normelor juridice prin care seurmareste plata catre
creditori a datoriilor debitorului aflat in stare de insolventa. Aceste norme reglementeaza doua
categorii de proceduri, si anume:a)
procedura generala
potrivit careia, dupa perioada de observatie,debitorul este supus succesiv, procedurii de
reorganizare judiciara siprocedurii falimentului sau, separat, numai uneia din cele doua
proceduri;
Perioada de observatie
este cea cuprinsa intre momentul deschiderii proceduriisi cel al aprobarii planului de
reorganizare, sau, dupa caz, intrarii in faliment.Se poate observa ca nu este obligatorie
succesiunea celor doua proceduri, caspre a fi deschisa procedura falimentului nu este invariabil
necesara parcurgereasi esuarea in prealabil a procedurii de reorganizare judiciara.
85
b)
procedura simplificata;
este aplicabila debitorilor expres prevazuti delege (enumerati la pct.12.3.); ei intra direct in
procedura falimentului, fieodata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada
deobservatie de maximum 60 de zile.

14.2.3. Modalitatile de realizare a procedurii insolventei;


Procedura insolventei este unica, dar realizabila pe caile si prin modalitatileexpres reglementate.
Ca modalitati, legea distinge intre:
a) procedura reorganizarii judiciare,
care presupune intocmirea, aprobarea siimplementarea unui plan de reorganizare cu scopul de a
asigura restructurareaoperationala si/sau financiara a debitorului sau lichidarea unora din
bunurile dinaverea acestuia in vederea continuarii activitatii specifice a debitorului pentru ca,din
sumele obtinute sa fie platiti creditorii;
b) procedura falimentului;
consta in lichidarea averii acestuia in scopul platiicreditorilor sai, atrasi in procedura, cu efectul
incetarii activitatii si radieriidebitorului din registrul comertului
Caracterele procedurii insolventei;
a)
este o procedura judiciara
, intrucat se deruleaza sub control judiciar, ininstanta de judecata, de catre organele anume
investite cu atributii inaplicarea procedurii;b)
este o procedura concursuala,
colectiva; caracterul este imprimat deaducerea, in cadrul procedurii, la masa credala, a tuturor
creditorilor debitorului, cu scopul satisfacerii creantelor acestora; practic, acestia intrain concurs,
fiecare urmarind plata creantelor proprii din patrimoniuldebitorului;c)
este o procedura cu caracter personal,
intrucat in functie de persoanadebitorului, de categoria din care face parte, se va putea determina
daca ise aplica procedura generala sau simplificata;
86
d)
are caracter de remediu,
atunci cand se aplica procedura reorganizarii judiciare si are
caracter de executare silita
, cand, in cadrul falimentului,se executa averea debitorului.
14.4. Categoriile de debitori supusi procedurii insolventei
14.4.1.Potrivit legii,
procedura generala
poate fi deschisa impotrivaurmatoarelor categorii de debitori:a)societati comerciale, indiferent de
forma lor juridica;b)societati cooperative;c)organizatii cooperatiste, ca forme asociative din
domeniul agriculturii ;d)societati agricole, constituite potrivit Legii nr.36/1991, ca societati de
tipprivat, cu capital variabil, numar nelimitat si variabil de membri, avand caobiect exploatarea
agricola a pamantului, uneltelor si a altor mijloaceaduse in societate;e)grupuri de interes
economic;f)orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitatieconomice;
este cazul asociatiilor si fundatiilor constituite in temeiulOrdonantei Guvernului nr.26/2000, care,

pentru realizarea scopurilor lor neprofitabile, (umanitare, sportive, culturale, etc.) pot desfasura si
activitaticomerciale din ale caror venituri urmeaza sa fie sustinute scopurile siobiectivele
asociatiei/fundatiei.
14.4.2. Procedura simplificata;
Se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa;a)comercianti persoane
fizice;b)comercianti persoane fizice titulari ai unei intreprinderi individuale;c)intreprinderi
familiale;d)societatile comerciale, societatile cooperative, organizatiile cooperatiste sigrupurile
de interes economic care indeplinesc una din urmatoareleconditii :1) nu detin nici un bun in
propriul patrimoniu; 2)nu pot fi gasiteactele lor constitutive sau contabile; 3)administratorul nu
poate fi gasit; 4)
87
nu mai au sediu social sau acesta nu corespunde adresei din registrulcomertului;e)toate
categoriile de debitori care au solicitat ei insisi deschidereaprocedurii dar care, in termen de 10
zile de la inregistrarea cererii, nudepun urmatoarele acte: lista completa a tuturor bunurilor
detinute inpatrimoniu, lista creditorilor, a activitatilor curente pe care au intentia de ale desfasura
in perioada de observatie, declaratia privind intentia de aintra in procedura simplificata sau de
reorganizare;f)societatile comerciale dizolvate anterior cererii introductive; daca in fazade
lichidare voluntara a societatii se constata ca acesta este in insolventa,ea va fi supusa procedurii
falimentului; se modifica, astfel procedura delichidare, derulata in temeiul Legii nr.31/1990, intro procedura judiciara,de faliment.g) debitorii care, prin cererea introductiva, si-au declarat
intentia de a intrain faliment sau cei care, datorita faptului ca in ultimii 5 ani au mai fostsupusi
procedurii de reorganizare judiciara, au pierdut dreptul de a maibeneficia de aceasta procedura,
intrand direct in faliment;

randul practicienilor in insolventa. Regulile de numire a lui sunt cele urmate si incazul
administratorului judiciar. Exercita atributii comparabile cu ale acestuia,adaptate insa, firesc,
procedurii falimentului, pe care o guverneaza sub controlul judecatorului sindic. Astfel,
prioritatile sale sunt orientate si subordonate lichidariiaverii debitorului in conditii eficiente spre
a permite plata creditorilor inscrisi inprocedura.
14.5.4. Adunarea creditorilor si comitetul creditorilor;Adunarea creditorilor
este alcatuita din totalitatea creditorilor cunoscuti aidebitorului supus procedurii insolventei.
Lucrand in sedinte convocate deadministratorul sau lichidatorul judiciar, dupa caz, ea ofera
cadrul juridic in carecreditorii au posibilitatea de a discuta si aproba actele si operatiunile
propriiprocedurii.
Comitetul creditorilor
, desemnat de judecatorul sindic sau ales de adunareacreditorilor, intr-un numar de 3-7 sau 3-5
creditori dintre cei cu creante garantatesi cei chirografari, in ordinea valorii, are competenta: de a
analiza situatiadebitorului si de a face recomandari adunarii creditorilor cu privire la

continuareaactivitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse, de a intocmi rapoartepe


care le va prezenta adunarii creditorilor privind masurile luate deadministratorul judiciar sau de
lichidator, de a solicita ridicarea dreptului deadministrare al debitorului, etc.
14.5.5. Administratorul special;
Este persoana fizica sau juridica desemnata de adunarea generala aactionarilor/asociatilor
debitorului aflat in insolventa, mandatata sa-i reprezinteinteresele in cadrul procedurii. El va
administra activitatea debitorului, cata vremeacest drept nu i-a fost ridicat. Din momentul
ridicarii dreptului de administrare sipreluarii lui de catre administratorul sau lichidatorul judiciar,
dupa caz,administratorul special va avea doar rolul de a reprezenta
intereseleactionarilor/asociatilor debitorului.
90
14.6. Deschiderea procedurii insolventei si efectele ei
Procedura insolventei este deschisa in temeiul unei cereri adresate tribunaluluifie de catre
debitor, fie de catre oricare dintre creditorii acestuia, sau de catrepersoanele sau institutiile expres
prevazute de lege.
14.6.1. Cererea debitorului;
Cererea debitorului, de deschidere a procedurii, este:
a)obligatorie,
cand debitorul constata ca este in insolventa, respectiv ca dinlipsa disponibilitatilor banesti este
incapabil sa faca fata obligatiiilor salede plata a unor/unei datorii certe, lichide, exigibile de cel
putin 10.000 lei;Neintroducerea cererii, sau introducerea ei cu o intarziere mai mare de 60 de
zileeste sanctionata de lege, fiind calificata ca infractiune.
b)facultativa;
cand insolventa este iminenta, debitorul fiind in masura sademonstreze, in sustinerea cererii, ca
nu isi va putea onora la scadentadatoriile exigibile angajate;Prin cererea de deschidere a
procedurii insolventei, debitorul are dreptul de aopta pentru aplicarea procedurii simplificate sau
a celei de reorganizare judiciara,in cadrul procedurii generale, cu exceptia acelora dintre debitori
care au mai fostsupusi procedurii in ultimii cinci ani care au precedat deschiderea ei.
14.6.2.Cererea creditorilor;
Dreptul de a cere deschiderea procedurii revine oricarui creditor care detine ocreanta de minim
10.000 lei valoare, certa, lichida si a carei scadenta s-a implinitde cel putin 30 de zile. In practica,
creditorii sunt cei
mai frecventi initiatori aicererilor de deschidere a procedurii.Cererea de deschidere a procedurii
este solutionata de judecatorul sindic, care,daca constata indeplinirea conditiilor legale, o va
admite. In cazul cereriicreditorilor, debitorul are un termen de a o contesta, daca apreciaza si
poateproba ca nu este in insolventa. In schimb, daca contestatia sa este respinsa, nuva mai putea
solicita reorganizarea judiciara, acest drept avandu-l numai
91

administratorul judiciar sau creditorii care detin impreuna sau separat minim 20%din valoarea
masei credale
Efectele deschiderii procedurii;
a) debitorul pierde dreptul de a-si mai conduce activitatea si a administra si adispune de bunurile
din propriul patrimoniu, cu exceptia cazului in care el, princererea introductiva, si-a declarat
intentia de reorganizare. Aceste drepturiurmeaza a fi exercitate, asa cum am mai aratat, de catre
administratorul saulichidatorul judiciar;b) se suspenda actiunile judiciare si extrajudiciare initiate
in mod individual decatre creditorii debitorului, anterior deschiderii procedurii, in vederea
recuperariicreantelor lor; legea interzice atat continuarea actiunilor incepute cat si initiereaunora
noi; c) se suspenda cursul prescriptiei actiunilor pentru realizarea creantelor
impotrivadebitorului, pe toata durata procedurii insolventei;d) se suspenda curgerea dobanzilor, a
majorarilor si penalitatilor; ele nu mai potfi adaugate creantelor nascute anterior deschiderii
procedurii, cu exceptiacreantelor garantate;e) administratorilor debitorului persoana juridica le
este interzisa instrainareafara acordul judecatorului sindic a actiunilor sau partilor sociale pe care
le detin larespectivul debitor;f) se suspenda tranzactionarea pe pietele reglementate a actiunilor
debitorului,(cand debitorul este o societate comerciala de tip deschis);g) orice act juridic
fraudulos sau prin care au fost transmise drepturi patrimonialecatre terti, incheiate de debitor in
paguba creditorilor in cei trei ani care au
92
precedat deschiderea procedurii, poate fi anulat de catre judecatorul sindic, lacererea
administratorului sau lichidatorului judiciar. Ca efect al anularii, prestatiileefectuate in temeiul
actului anulat vor fi restituite in patrimoniul debitorului;h) administratorul judiciar are dreptul de
a mentine sau denunta contracteledebitorului aflate in derulare la data deschiderii procedurii;
14.6.4. Notificarea deschiderii procedurii;
Deschiderea procedurii va fi notificata tuturor creditorilor, debitorului precum sioficiului
registrului comertului sau registrului in care este inregistrat debitorul,dupa caz.
14.6.5. Declararea creantelor de catre creditori;
Creditorii care detin creante anterioare datei deschiderii procedurii, vor depune latribunal, la
dosarul de insolventa, o cerere de admitere a creantelor lor. In urmaverificarii lor de catre
administratorul sau lichidatorul judiciar, va fi intocmit tabelulpreliminar al creantelor. Aceste
creante pot fi contestate de catre debitor,creditori sau orice alta persoana interesata. In urma
solutionarii contestatiilor,tabelul creantelor devine definitiv. Creditorii ale caror creante se
regasesc inacest tabel alcatuiesc ceea ce doctrina defineste masa credala.
14.7.Procedura de reorganizare judiciara
Procedura generala de insolventa poate sa constea, asa cum am mai aratat, inreorganizarea
judiciara sau in faliment. Procedura de reorganizare judiciarapresupune elaborarea, aprobarea,
implementarea si respectarea unui plan dereorganizare propus de debitor, administratorul judiciar
sau unul sau mai multicreditori care detin cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse
intabelul definitiv. Planul poate prevedea fie restructurarea si continuarea activitatiidebitorului,

fie lichidarea unora din bunurile sale, cu efectul restrangeriicorespunzatoare a activitatii, fie o
varianta combinata a celor doua alternative. Elva indica, in mod obligatoriu, programul de plata a
creantelor inscrise in tabel.Durata de aplicare a planului nu poate depasi 3 ani, cu incepere de la
data
93
confirmarii lui. Judecatorul sindic va confirma planul care a fost acceptat de treidin cele patru
categorii de creante reglementate de lege, si anume; 1) creditoriicu creante garantate, 2) creditorii
bugetari, 3-4) creditorii chirografari, grupati indoua categorii. Asadar, procedura de reorganizare
judiciara presupune realizarea planului dereorganizare confirmat. Nerealizarea lui va determina
inceperea proceduriifalimentului. Aceeasi consecinta se va produce si in cazul in care debitorul
nu seconformeaza planului sau cand acesta nu este eficient, nu asigura redresarea.Intrarea in
faliment nu obliga creditorii la restituirea sumelor primite in cadrulprocedurii de reorganizare
judiciara
Falimentul
Procedura falimentului este definita ca fiind
procedura de insolventaconcursuala, colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea
lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul in care a fost inmatriculat.
31
Potrivit legii, falimentul poate fi dispus in urmatoarele cazuri:a)la cererea debitorului de a intra
in procedura simplificata, declarata princererea introductiva;b)cand debitorul nu si-a declarat
prin cererea introductiva intentia dereorganizare, sau cand contestatia sa imporiva cererii
creditorului dedeschidere a procedurii a fost respinsa;c)cand nu a fost propus un plan de
reorganizare de nici una din persoanelecare aveau acest drept, potrivit legii, sau cand nici unul
din planurilepropuse nu a fost acceptat si confirmat;d)cand debitorul si-a declarat intentia de
reorganizare dar nu a propus unplan de reorganizare sau acesta nu a fost acceptat si confirmat;e)
planul de reorganizare s-a dovedit ineficient;f)la propunerea administratorului judiciar, in
cazurile prevazute de lege.Hotararea judecatorului sindic privind intrarea in faliment va fi
notificata
31
Stanciu D. Carpenaru,
Drept comercial roman
, Editia a VIa, revazuta si adaugita, Ed. Universul Juridic,Bucuresti, 2007, pag.682;
94

tuturor creditorilor, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz,registrului in care
debitorul este inregistrat. Intrucat in cadrul procedurii urmeazaa fi lichidat patrimoniul
debitorului, in scopul producerii numerarului necesar platiicreditorilor, devine necesara,

inventarierea, in prealabil, a averii acestuia, maiexact a valorii activelor patrimoniale care pot
oferi sursa de plata a creantelor.Bunurile care alcatuiesc aceasta avere vor fi inventariate, sigilate
si conservate,in scopul valorificarii lor in cadrul procedurii. Lichidarea lor va fi realizata de
catrelichidatorul judiciar, sub controlul judecatorului sindic. Vanzarea se poate realizafie in bloc
ca un ansamblu in stare de functionare, fie individual, prin licitatiepublica, negociere directa
sau o combinatie a celor doua solutii. Solutia adoptatava fi insa supusa aprobarii adunarii
creditorilor. Banii obtinuti din vanzareabunurilor vor fi depusi in contul deschis la banca in
contul averii debitorului inscopul utilizarii lor pentru plata creditorilor. Distribuirea lor urmeaza a
fi realizatape baza planului intocmit in acest scop de catre lichidator si cu respectareaordinii
impuse de lege, in functie de natura creantelor.
32
Titularii de creante dintr-o anumita categorie vor putea beneficia de suma numai dupa plata celor
dincategoria ierarhic superioara, iar la nivelul aceluiasi rang de prioritate sumele vor fi distribuite
proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabeluldefinitiv consolidat. Daca sumele
ce urmeaza a fi distrbuite sunt insuficientepentru plata integrala a creantelor cu acelasi rang de
prioritate, titularilor acestor creante li se va distribui o cota falimentara constand intr-o suma
proportionala cuprocentul pe care creanta il detine in categoria creantelor respective. Distribuirea
32
Potrivit art.123 din Legea nr.85/2006, distribuirea sumelor se va face in urmatoarea ordine: 1)
taxele,timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cheltuielile necesare pentru
conservarea siadministrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor implicate,angajate in procedura, ( ex.administratorul judiciar/lichidatorul judiciar,
etc.); 2) creantele izvorate dinraaportul de munca, 3) creantele reprezentand creditele, cu
dobanzile si cheltuielile aferente, acordate deinstitutii de credit dupa deschiderea procedurii,
precum si creantele rezultand din continuarea activitatiidebitorului dupa deschiderea procedurii;
4) creantele bugetare, 5) creantele reprezentand sumele datorate decatre debitor unor terti, in
baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice
destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6) creantele reprezentand sumele stabilite de
jduecatorul sindic pentru intretinerea debitorului sai a familiei sale, daca acesta este persoana
fizica; 7)creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele
rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8) alte
creante chirografare, 9) creantelesubordonate, in urmatoarea ordine de preferinta :a) creditele
acordate persoanei juridice debitoare de catreun asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot inadunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de
catre un membru al grupului de interes economic, apoi,creantele izvorand din acte cu titlu gratuit
95

finala a sumelor, cu respectarea regulilor mai sus mentionate, se va face decatre lichidator dupa
aprobarea de catre judecatorul sindic a raportului sau finalcu privire la lichidare.
14.9. Inchiderea procedurii insolventei

Procedura insolventei va fi inchisa in urmatoarele situatii:a)nu s-a depus nici o cerere de


admitere a creantelor de catre creditori,cand deschiderea procedurii a fost ceruta de catre
debitor;b)cand nu exista bunuri in averea debitorului sau acestea sunt insuficientepentru
acoperirea cheltuielilor administrative si nici un creditor nu se oferapentru a le achita; in aceste
caz, odata cu inchiderea procedurii, judecaorul sindic va dispune si radierea respectivului debitor
din registrulin care este inmatriculat;c)procedura reorganizarii judiciare se poate inchide de catre
judecatorulsindic prin sentinta, daca au fost achitate toate obligatiile de plataasumate prin planul
de reorganizare confirmat;d)procedura falimentului se va inchide dupa distribuirea integrala a
sumelor rezultate din averea debitorului si eventuala depunere la banca a sumelor nereclamate,
debitorul urmand a fi radiat; b) procedura poate fi inchisachiar inainte ca bunurile din averea
debitorului sa fi fost lichidate inintregime, dupa plata creditorilor, daca asociatii respectivului
debitor solicita acest lucru. Bunurile ramase vor trece in proprietatea indiviza
aasociatilor/actioanrilor, corespunzator cotelor lor de participare la capitalulsocial; c) in celelalte
cazuri, procedura va fi inchisa numai dupa lichidareacompleta a averii debitorului care va fi
radiat
Raspunderea membrilor organelor de conducere
Cand starea de insolventa a debitorului este imputabila membrilor
organelor sale de conducere, legea permite antrenarea raspunderii acestora, in anumiteconditii, la
cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, sau acomitetului creditorilor, cand
administratorul judiciar sau lichidatorul nu isi
96
exercita aceste prerogative. Potrivit legii, poate fi antenata raspundereaoricarei persoane din
categoria celor care au detinut functii de conducere sausupraveghere in cadrul debitorului
persoana juridica si care, prin fapteleproprii, au cauzat starea de insolventa a debitorului. In
categoria faptelor imputabile acestora, de natura sa le antreneze raspunderea, legea are
invedere:a)folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice in folosul propriu sau alaltor
persoane;b)savarsirea de acte de comert in interes personal, dar sub acoperireapersoanei
juridice;c)au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea inmod evident
persoana juridica la incetarea de plati;d)au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara
documente contabile saunu au tinut contabilitatea potrivit legii;e)au deturnat sau au ascuns o
parte a activului persoanei juridice sau aumarit fictiv pasivul acesteia;f) in luna precedenta
incetarii platilor au dispus sa se plateasca sau au platitin mod preferential un anumit creditor, in
dauna celorlalti; Angajarea raspunderii impune dovedirea savarsirii oricareia dintre acestefapte.
Starea de incetare de plati nu este prin ea insasi dovada culpeiorganelor de conducere. Pentru ca
ea sa le fie imputabila si, deci, in masurasa-i faca raspunzatori pentru pasivul debitorului, trebuie
probate fapte denatura celor mai sus enumerate si care fac evidenta contributia, culpa lor lastarea
de insolventa a debitorului.Competenta solutionarii cererii privind angajarea raspunderii
organelor deconducere revine judecatorului sindic, in cursul procedurii insolventei,

dupacunoasterea pasivului debitorului. Potrivit probelor administrate, accestia potfi obligati la


plata pasivului debitorului sau a unei parti din acest pasiv, ramasaneacoperita prin lichidarea
averii lui. Dimensiunea raspunderii va fi, deci,corelata cu faptele ce ii sunt imputate. Se mentine
regula solidaritatiiraspunderii, in cazul in care se stabileste vina mai multor persoane

Procedura reorganizrii judiciare i a falimentului desemneaz un ansamblu de reguli


instituite prin lege n vederea plii datoriilor debitorului comerciant aflat n stare de insolven
(ncetare de pli pentru datoriile comerciale), fie prin reorganizarea activitii sau, dup caz,
lichidarea unor bunuri din avere pn la stingerea pasivului, fie prin faliment. Scopul declarat de
lege pentru instituirea procedurii vizeaz acoperirea pasivului debitorului aflat n insolven.
Noiunea de insolven este, actualmente, definit legal de art.5 pct.29 din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven ca fiind acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile
pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile, astfel:
a) insolvena debitorului se prezum atunci cnd acesta, dupa 60 de zile de la scaden, nu a
pltit datoria sa fa de creditor; prezumia este relativ;
b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden
datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadentei.
Conceptul de insolven aparine dreptului comercial i desemneaz starea patrimoniului
debitorului comerciant caracterizat prin neputina efecturii plilor pentru stingerea datoriilor
izvorte din creane comerciale ajunse la scaden, stare care poate s apar indiferent de raportul
valoric dintre activul i pasivul patrimonial; starea de insolven a comerciantului constituie,
aadar, mprejurarea care declaneaz procedura falimentului chiar n cazul n care activul
patrimonial depete pasivul dar elementele active nu pot satisface n ritm constant nevoile de
acoperire a pasivului cum ar fi, de exemplu, absena lichiditilor; conceptul de insolvabilitate
este specific dreptului civil i desemneaz stareadeficitar a patrimoniului unui debitor, care se
concretizeaz n depirea valoric aelementelor active de ctre componentele pasivului
patrimonial, cu consecinaimposibilitii debitorilor de a obine plata datoriilor exigibile, pe calea
executrii silite.Este de remarcat faptul c legea nu instituie o ordine care s fie urmat
nexercitarea opiunii pentru declanarea uneia dintre cele dou proceduri - reorganizarea
judiciar i, respectiv, falimentul, urmnd a fi aplicat procedura care corespunderealizrii
scopului, raportat la criterii cum sunt : starea patrimoniului debitoruluicomerciant, interesele
creditorilor i, nu n ultimul rnd, posibilitile de redresare aledebitorului.Procedura simplificat
este aplicabil :- comercianilor persoane fizice care acioneaz individual;- asociaiilor
familiale;- comercianilor persoane juridice precum i altor persoane juridice de drept privat

cedesfoar i activiti economice ce nu pot intra sub incidena procedurii generalentruct se


afl n situaii speciale cum sunt cele care vizeaz faptul c : nu dein nici un bun n patrimoniul
lor; actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gsite;administratorul nu poate fi
gsit; sediul nu mai exist sau nu corespunde adresei dinregistrul comerului;- debitorilor care nu
pot intra sub incidena procedurii generale ntruct nu au prezentat- n termenul legal documentele cerute de lege cu ocazia declanrii procedurii;- societilor comerciale dizolvate
anterior formulrii cererii introductive;- debitorilor care i-au declarat prin cererea introductiv
intenia de intrare nfaliment sau care nu sunt ndreptii s beneficieze de procedura de
reorganizare judiciar.Procedura general este rezervat de lege persoanelor juridice. De
asemenea,intr sub incidena procedurii dac sunt ndeplinite i celelalte condiii legale, alte
persoane juridice de drept privat care desfoar activiti economice.Organele care aplic
procedura sunt artate n art.5 din lege, dup cum urmeaz :instanele judectoreti, judectorulsindic, administratorul judiciar i lichidatorul.Acestea au obligaia de a asigura efectuarea cu
celeritate a actelor i operaiunilor specifice procedurii i, totodat, de a veghea la realizarea
drepturilor i obligaiilor participanilor la procedur.Categoria persoanelor aflate n stare de
insolven cu privire la care se aplic procedura, denumite debitori, cuprinde : a) comercianii
(societile comerciale,60
organizaiiile cooperatiste, persoanele fizice care acioneaz individual sau n asociaiifamiliale);
b) societile agricole; c) grupurile de interes economic.Desfurarea procedurii parcurge mai
multe etape - reglementate de lege - caredebuteaz cu introducerea la tribunal a unei cereri
pentru aplicarea procedurii fa de undebitor comerciant aflat n stare de insolven