Sunteți pe pagina 1din 4

Test insolvență

1.Principalul scop al procedurii insolvenței este

(1 punct)

a) Redresarea activității debitorului; - fals, pentru că deși constituie unul dintre scopurile procedurii
insolvenței, nu este și scopul principal al acesteia - Art. 2 Scopul prezentei legi este instituirea unei
proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei
de redresare a activităţii acestuia.

b) Îndestularea creanțelor creditorilor; - procedura de insolvență constituie un ansamblu de reguli


prin care se urmăreşte plata datoriilor debitorului aflat în stare de insolvenţă faţă de creditorii săi

c) Sancționarea debitorului de rea- credință. - scopul procedurii insolvenței nu este sancționarea


debitorului, ci oferirea acestuia a posibilității de a se redresa

2.Procedura de insolvență este :

(1 punct)

a) colectivă, atunci când debitorul este urmărit de mai mulți creditori care formulează acțiuni
concomitente sau succesive pentru realizarea creanțelor lor ; art. 44 din Lege - procedura colectivă este
procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile
prevăzute de prezenta lege

b) generală, atunci când debitorul intră după perioada de observaţie, succesiv, în procedura de
reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau, separat, numai în procedura falimentului; - fals, art.
1 pct. 46 procedura generală reprezintă procedura de insolvență prevăzută de prezenta lege, prin care un
debitor care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (1), fără a le îndeplini simultan și pe cele de
la art. 38 alin. (2), intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și
în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura
falimentului;

c) simplificată, când debitorul care îndeplineşte anumite condiţii, intră direct în procedura
falimentului, după o perioadă de observaţie de minimum 20 de zile; - fals, maximum, iar nu minimum 20
de zile - art. 1 pct 47. procedura simplificată reprezintă procedura de insolvență prevăzută de prezenta
lege, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (2) intră direct în procedura
falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de
maximum 20 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d);

3.În averea debitorului sunt incluse:


(1 punct)

a) Toate drepturile sale patrimoniale și nepatrimoniale; - este greșită deoarece în averea debitorului
sunt incluse doar bunurile și drepturile patrimoniale

b) Bunurile dobândite înainte și după deschiderea procedurii insolvenței; - raportat la regulile


aplicabile în materia insolvenței, în averea debitorului vor fi incluse bunurile dobândite înainte și după
deschiderea procedurii insolvenței. Astfel, varianta corectă va fi b) potrivit art.5 pct.5 din Legea 85/2014
care stabilește că averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor și drepturilor sale patrimoniale, inclusiv
cele dobândite în cursul procedurii insolvenței, care pot face obiectul executării silite.

c) Bunurile exceptate de la executarea silită individuală. - greșită deoarece în averea debitorului sunt
incluse bunurile care pot face obiectul executării silite, nu cele exceptate

4. Procedura insolvenței se deschide după caz:

(1 punct)

a) la data pronunţării încheierii judecătorului-sindic, în cazul cererii debitorului de deschidere a


procedurii; art.5, pct. 25, lit a

b) la data pronunţării încheierii judecătorului-sindic, în cazul cererii creditorului de deschidere a


procedurii, dacă se stabilește că debitorul este în stare de insolvență; - fals, conf. art. 5, pct.25, lit b, e vorba
de sentință, nu încheiere

c) la momentul la care hotărârea de deschidere a procedurii produce efecte, numai dacă aceasta are
caracter definitiv.- fals, conf. art. 5, pct. 25, lit. c, e vorba de cazul insolvenței transfrontaliere și nu e
nevoie să aibă caracter definitiv

5.Sunt îndreptățiți să participe la procedura insolvenței:

(1 punct)

a) creditorii care au o creanță asupra averii debitorului care a fost înscrisă în tabelul creditorilor; -
conform art 5 pct 19 din lege, un creditor devine participant la procedura insolvenței dacă este titular al
unui drept de creanță asupra averii debitorului și care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței.

b) salariații debitorului cu condiția să fi depus personal declarațiile de creanță; - greșit, deoarece au


calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului;

c) creditorii care și-au înregistrat cererea de admitere a creanței, chiar dacă au fost înlăturați din
tabelul definitiv de creanțe. - incorect pentru ca, avere

6.Contractul de concordat preventiv trebuie :

(1 punct)
a) Să fie aprobat de creditorii care dețin minim 75% din valoarea totală a creanțelor creditorului -fals,
art.27, alin.5, din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate

b) să fie omologat de către administartorul judiciar; fals, art. 17, lit. b- judecătorul sindic e cel care
omoleghează, la cererea administratorului judiciar

c) să cuprindă un plan de redresare a debitorului și de realizare a creanțelor creditorilor. conf.art 24,


alin.2 din Lege, și acel plan să cuprindă modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de
dificultate financiară și să plătească datoriile către creditorii săi

7.Starea deficitară a patrimoniului debitorului poate fi un temei pentru:

(1 punct)

a) Deschiderea procedurii insolvenței; - adevărat, Starea deficitară a patrimoniului debitorului poate fi


un temei pentru deschiderea procedurii insolvenței. Insolvența este declarată atunci când un debitor se află
în incapacitatea de a-și îndeplini obligațiile financiare și nu își poate onora datoriile. Această situație poate
fi determinată, printre altele, de starea deficitară a patrimoniului debitorului, iar deschiderea procedurii
insolvenței este unul dintre mecanismele legale prin care se poate gestiona această situație.

b) Intrarea în faliment după expirarea perioadei de observație; - fals, perioada de observație e perioada
cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenței și data confirmării planului de reorganizare.

c) Aprobarea unui plan de reorganizare. - fals, planul de reorganizare se aplică în situația în care s-a
instituit deja procedura insolvenței, fiind o procedură aplicabilă în vederea achitării datoriilor debitorului
aflat în insolvență.

8.Insolvenţa debitorului este:

(1 punct)

a) prezumată în mod absolut, atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa
faţă de creditor; - fals (în acest caz prezumția este relativă)

b) acea stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficienţa activelor disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide şi exigibile; - fals (conform art. 5 pct. 29 din Legea 85/2014, insolvenţa este acea
stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile
pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile)

c) iminentă, atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile
angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei. -adevărat (art. 5, pct. 29, lit. b din Legea nr.
85/2014)

9.Se consideră că debitorul este în stare de dificultate dacă: (1

punct)
art. 1 pct 26^2 - dificultatea reprezintă starea generată de orice împrejurare care determină o afectare
temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a
debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de
dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente;

a) nu mai este capabil să execute obligaţiile exigibile cu sumele de bani disponibile; - fals, obligațiile
exigibile pot fi executate

b) are un grad de lichiditate pe termen lung redus, ce îi poate afecta îndeplinirea obligaţiilor
contractuale; - fals, ar fi fost corect dacă gradul de lichiditate pe termen scurt era redus

c) are un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, raportat la venitul realizat - adevărat, debitor în
dificultate financiară este debitorul care, deși execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile, are
un grad de lichiditate pe termen scurt redus și/ sau un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce pot
afecta îndeplinirea obligațiilor contractuale în raport cu resursele generate din activitatea operațională sau
cu resursele atrase prin activitatea financiară. art. 5 alin (1) pct 27 din Lege - abrogat

10.Redresarea afacerii debitorului în dificultate se poate realiza prin intermediul unei proceduri:

(1 punct)

a) De reorganizare judiciară; corect, procedura de organizare judiciara e conceputa pentru a facilita


redresarea afacerii debitorului aflat in dificultate si ii ofera sansa de a-si imbunatati situatia financiara si
pentru a evita falimentul(de a restrange cheltuielile si de a reorganiza activitatile)

b) De concordat preventiv; - Concordatul preventiv este o procedura care se aplica inainte ca


debitorul sa fie in stare de insolventa iminenta sau efectiva si nu e specific pentru redresarea afacerii
debitorului aflat in dificultate

c) De ștergere a datoriilor reziduale. - procedura de ștergere a datoriilor reziduale nu e o procedura


standard . In cadrul procedurilor de insolventa datoriile debitorului pot fi restructurate sau reduse prin
intermediul planurilor de reorganizare sau a negocierilor cu creditori, dar nu se aplica automat o stergere
completa a datoriilor

S-ar putea să vă placă și