Drept 2008

1.
Procedura insolvenţei va începe pe baza unei cereri introduse:
a) Numai de debitor
b) Numai de creditor
c) De debitor sau de creditori
Răspuns corect: c) art. 26
2. Procedura insolvenţei începe:
a) Prin notificarea debitorului de către creditor

b) Prin formularea unei cereri entităţilor reglementate care supraveghează activitatea debitorului
c) Prin hotărârea de deschidere a procedurii
3. După trecerea unui termen de 30 zile de la apariţia stării de insolvenţă:
a) Debitorul aflat în insolvenţă încă mai poate spera că situaţia sa se va ameliora

b) Debitorul aflat în insolvenţă este obligat să ceară deschiderea procedurii
c) Debitorul mai are la dispoziţie 30 de zile pentru a se redresa financiar, termenul care
desemnează obligativitatea introducerii cererii de insolvenţă la tribunal fiind de 60 zile
Răspuns corect: b) art. 27 alin (1)
4. Debitorul aflat în stare de insolvenţă va putea opta dacă să adreseze sau nu tribunalului o cerere
pentru a fi supus legislaţiei insolvenţei:
a) Dacă au trecut 90 zile de la apariţia stării de insolvenţă

b) Dacă apariţia stării de insolvenţă este probabilă
c) Dacă apariţia stării de insolvenţă este iminentă
Răspuns corect: c) art. 27 alin (1) şi (2)
5. Cererea societăţii comerciale de a fi supusă dispoziţiilor legii insolvenţei vor fi semnate de:
a) Reprezentanţii societăţii
b) Fondatorii societăţii
c) Toţi acţionarii societăţii
Răspuns corect: a) art. 27 alin (3)
6. Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei:

a) Nu trebuie să fie însoţită de niciun act
1
b) Trebuie să fie însoţită numai de bilanţul certificat de către administrator şi de cenzor/auditor
şi de balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a
procedurii
c) Trebuie să fie însoţită şi de o listă completă a tuturor bunurilor debitorului
Răspuns corect: c) art. 28 alin (1)
7. Prin cererea de intrare în insolvenţă, debitorul:
a) Nu-şi poate manifesta intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare,

această decizie aparţinând în exclusivitate instanţei
b) Este obligat să depună o declaraţie de iniţiere a procedurii simplificate sau de reorganizare, în
caz contrar intrând în procedura generală
c) Îşi poate arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare
Răspuns corect: c) art. 28 alin (1) lit. h)
8. Debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenţi hotărârii de deschidere a procedurii
insolvenţei, au fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciară:
a) Nu pot formula cerere de reorganizare judiciară

b) Nu pot formula cerere de iniţiere a procedurii simplificate
c) Nu pot formula cerere de deschidere a procedurii generale
Răspuns corect: a) art. 30
9. Un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în

insolvenţă poate preciza în cererea introductivă:
a) Numai cuantumul şi temeiul creanţei

b) Existenţa unei garanţii reale,dar nu şi existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor
debitorului
c) Intenţia de a participa la reorganizarea debitorului
10. Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către debitor şi una sau
mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încă:
a) Toate cererile se conexează la cererea formulată de creditorul care are creanţa cea mai mare
b) Toate cererile se conexează la prima cerere formulată
c) Toate cererile se conexează la cererea formulată de debitor
11. Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor prevăzute de lege, judecătorul-sindic:
2
a) Va putea pronunţa numai o încheiere de deschidere a procedurii generale
b) Va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii generale sau, după caz, a procedurii
simplificate
c) Va putea pronunţa numai o încheiere de deschidere a procedurii simplificate
12. Admiţând opoziţia creditorilor la deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul sindic:
a) Va declara închisă procedura insolvenţei, calificând automat cererea debitorului de

deschidere a insolvenţei ca fiind prematură
b) Va trebui, în toate cazurile, să revoce încheierea de deschidere a procedurii
c) Va putea păstra deschisă procedura insolvenţei, calificând în acelaşi timp cererea
debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei ca fiind prematură
13. În cazul în care un creditor se opune deschiderii procedurii insolvenţei pe motiv că cererea a fost
introdusă voit prematur de către debitor, reaua-credinţă a debitorului:
a) Trebuie dovedită de creditorul care se opune

b) Se prezumă
c) Trebuie infirmată de debitor
14. În termen de 48 ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea

procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic:
a) Va comunica cererea, în copie, debitorului

b) Îl va cita pe debitor la sediul instanţei pentru a-i prezenta cuprinsul cererii
c) Nu are nicio atribuţie
15. În termen de 10 zile de la primirea copiei cererii creditorului de deschidere a procedurii

insolvenţei, debitorul:
a) Poate numai să conteste existenţa stării de insolvenţă

b) Poate să recunoască existenţa stării de insolvenţă sau să se abţină
c) Trebuie fie să conteste, fie să recunoască starea de insolvenţă
16. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior respinsă :
3
a) Nu va mai avea dreptul să ceară deschiderea procedurii simplificate
b) Nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară
c) Acest lucru nu are niciun efect asupra posibilităţilor sale de a solicita deschiderea procedurii
simplificate
17. Dacă cererea creditorilor a fost admisă, cauţiunea depusă de aceştia la cererea debitorului:
a) va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori

b) va fi remisă debitorului
c) va fi restituită creditorilor
18. Dacă judecătorul-sindic stabileşte că debitorul este în stare de insolvenţă, îi va respinge

contestaţia şi va deschide, printr-o sentinţă:
a) procedura generală
b) procedura reorganizării
c) procedura simplificată de faliment
19. Dacă judecătorul sindic stabileşte că debitorul nu este în stare de insolvenţă, respinge cererea
creditorilor, care va fi considerată ca lipsită de orice efect:
a) de la data respingerii ei
b) de la data înregistrării ei
c) de la data comunicării către debitor
20. Dacă debitorul nu contestă că ar fi în stare de insolvenţă:
a) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii generale, în toate cazurile

b) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii simplificate, în toate cazurile
c) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii simplificate dacă debitorul a
mai beneficiat de o reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii
21. Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna:
a) lichidatorul
b) lichidatorul provizoriu
c) administrator judiciar
22. Toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau a
bunurilor sale:
4
a) se întrerup de drept, de la data deschiderii procedurii
b) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii
c) se suspendă de drept, de la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei
Răspuns corect: b) art. 36
23. Un furnizor de electricitate nu are dreptul să întrerupă furnizarea de energie electrică debitorului, în
cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv:
a) numai în perioada de observaţie

b) în perioada de reorganizare
c) în faliment
24. În ceea ce priveşte acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului
sau a bunurilor sale:
a) deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripţie

b) deschiderea procedurii întrerupe orice termene de prescripţie
c) deschiderea procedurii nu suspendă orice termene de prescripţie, ci numai anumite termene
speciale
25. De regulă, creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii:
a) nu li se pot adăuga dobânzi, majorări sau penalizări de orice fel

b) nu li se pot adăuga dobânzi sau majorări,dar li se pot adăuga alte categorii de cheltuieli accesorii
c) li se pot adăuga penalităţi
26. În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare , dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel
sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale:
a) nu se mai achită
b) se achită în conformitate cu actele din care rezultă, indiferent de prevederile programului de plăţi
c) se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi
27. În cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat:
a) nicio dobândă, majorare sau penalitate nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei
deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale
b) nicio dobândă, majorare sau penalitate nu va putea fi adăugată creanţelor născute ulterior
datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale
c) vor putea fi adăugate creanţelor născute anterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate,
cât şi a celei generale toate cheltuielile accesorii
5
28. Dacă cererea de deschidere a aparţinut debitorului, persoană juridică,administratorul acestuia nu va
putea înstrăina fără acordul judecătorului-sindic acţiunile sau părţile lor sociale deţinute la debitorul aflat
în insolvenţă:
a) sub sancţiunea nulităţii

b) sub sancţiunea inopozabilităţii operaţiunii faţă de lichidator
c) judecătorul-sindic poate hotărî ce sancţiune este aplicabilă, în funcţie de situaţia concretă şi de
prejudiciul creat
29. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, se suspendă de la
tranzacţionare, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei:
a) cu începere de la data primirii comunicării de către Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare
b) cu începere de la data confirmării planului de reorganizare
c) cu începere de la data deschiderii procedurii insolvenţei
30. La data primirii de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a comunicării privind intrarea în
procedura falimentului:
a) valorile mobiliare emise de debitor sunt suspendate de pe piaţa reglementată pe care acestea se
tranzacţionează
b) valorile mobiliare emise de debitor sunt retrase de pe piaţa reglementată pe care acestea se
tranzacţionează
c) valorile mobiliare sunt indisponibilizate pe piaţa reglementată pe care acestea se tranzacţionează
31. Ulterior deschiderii procedurii:
a) toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor sunt nule

b) debitorul va putea efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, plăţi care se încadrează în
condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente
c) debitorul nu poate efectua acte noi,dar poate face orice plăţi care s-au născut din acte anterioare
deschiderii procedurii
Răspuns corect: b) art. 46 alin (1), art. 49
32. Dreptul de administrare al debitorului poate consta:
a) exclusiv în dreptul de a-şi conduce activitatea

b) exclusiv în dreptul de a-şi administra bunurile din avere
c) în dreptul de a dispune de bunurile sale
33. Deschiderea procedurii, de regulă, ridică debitorului dreptul de administrare:
a) numai asupra bunurilor dobândite anterior deschiderii procedurii insolvenţei
6
b) atât asupra bunurilor dobândite anterior, cât şi asupra celor dobândite ulterior deschiderii
procedurii
c) numai asupra unor anumite categorii de bunuri
34. Dreptul de administrare al debitorului :
a) încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului

b) nu încetează niciodată de drept, ci numai la ordinul judecătorului-sindic
c) poate fi ridicat şi de administratorul judiciar dacă observă pierderi continue din averea
debitorului
35. Poate adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare:

a) Un creditor sau administratorul judiciar, fără a fi nevoie să motiveze în vreun fel cererea
b) comitetul creditorilor, dacă evidenţiază pierderi continue din averea debitorului
c) numai administratorul judiciar
36. De la data intrării în faliment, debitorul:

a) va putea continua să desfăşoare toate activităţile necesare desfăşurării activităţii sale,
dacă dreptul lui de administrare nu a fost ridicat
b) va putea desfăşura numai acele activităţi ce sunt necesare operaţiunilor lichidării
c) va putea desfăşura anumite activităţi specifice atragerii de capital cu risc scăzut
37. Judecătorul-sindic:
a) prin sentinţa ce are ca efect ridicarea dreptului de administrare, va da dispoziţii tuturor

creditorilor să nu retragă disponibilul pe care debitorul îl are în conturi
b) prin încheierea ce are ca efect ridicarea dreptului de administrare, va da dispoziţii tuturor
băncilor, indiferent dacă titularul are sau nu conturi deschise la ele, ca debitorul să nu
poată dispune de nicio sumă de bani fără acordul băncii
c) prin sentinţa/încheierea ce are ca efect ridicarea dreptului de administrare, va da
dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu dispună
de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului
38. Dacă debitorul îşi micşorează disponibilul din conturi după ce judecătorul-sindic a dat dispoziţie
băncii ca debitorul să nu poată dispune de conturile sale fără un ordin al administratorului
judiciar/lichidatorului:
a) Banca este răspunzătoare pentru prejudiciul creat

b) Banca este amendată,dar nu este considerată răspunzătoare pentru prejudiciul creat
creditorilor, singurul responsabil de aceasta fiind debitorul
7
c) Administratorul judiciar/lichidatorul şi banca sunt sancţionaţi şi consideraţi răspunzători
de eventualele prejudicii create
39. Pe perioada de observaţie, debitorul va putea:
a) Să continue desfăşurarea activităţilor curente, neputând sub nicio formă să înstrăineze

bunuri din averea sa grevate de garanţii
b) Efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, indiferent dacă administratorul judiciar este de
acord sau nu cu aceste operaţiuni
c) Efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de
exercitare a activităţii curente, sub supravegherea administratorului judiciar
40. Dacă la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil terţilor:
a) Acesta nu va mai putea fi opus creditorilor

b) Acesta va produce efecte faţă de masa creditorilor dacă cererea sau sesizarea, legal
formulată, a fost primită de instanţă în săptămâna deschiderii procedurii
c) Acesta va produce efecte faţă de masa creditorilor dacă cererea sau sesizarea, legal
formulată, a fost primită de instanţa competentă în ziua premergătoare hotărârii de
deschidere a procedurii
41. Orice transfer, îndeplinire a unei obligaţii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul
unor contracte financiare calificate sau orice acord de compensare bilaterală:
a) Este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent ori unui
garant insolvent al unui cocontractant
b) Este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, dar niciodată unui
garant insolvent al unui cocontractant
c) Este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, nefiind recunoscut
ca bază de înscriere a creanţei în procedurile prevăzute de legea insolvenţei
42. Deschiderea procedurii insolvenţei :
a) Stinge dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului
b) Nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a
debitorului asupra sa, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în materie
de compensare la data apariţiei stării de insolvenţă
c) Nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a
debitorului asupra sa, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în
materie de compensare la data deschiderii procedurii
8
43. Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale,
sunt dobândite:
a) Cu eventuale măsuri asigurătorii

b) Cu ipotecile constituite de debitor asupra lor
c) Libere de orice sarcini
44. Raportul administratorului judiciar, dat în maximum 30 zile de la desemnarea sa, trebuie să
propună:
a) Intrarea în procedura simplificată sau intrarea în faliment

b) Continuarea perioadei de observaţie din procedura generală sau intrarea în
procedura simplificată
c) Reorganizarea sau intrarea în procedura simplificată
45. Pentru celeritatea procedurii instanţa:
a) Trebuie să stabilească pentru orice creditor sau pentru administrator îndatoriri în ceea ce
priveşte prezentarea probelor cu înscrisuri
b) Poate stabili pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă
sau pentru administrator îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea probelor cu
înscrisuri
c) Nu poate stabili îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea probelor cu înscrisuri în sarcina
creditorilor,această sarcină revenind debitorului şi administratorului judiciar
46. Dacă debitorul nu mai desfăşoară activitate la sediul înregistrat în registrul comerţului, iar
creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaşte un alt sediu, iar în
raportul său, administratorul judiciar constată că debitorul se găseşte în una din categoriile ce
atrag deschiderea procedurii simplificate:
a) Comunicarea oricărui act de procedură faţă de debitor se va face numai prin

Buletinul procedurilor de insolvenţă
b) Comunicarea actelor de procedură se face prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar
actele de procedură privind deschiderea procedurii se comunică prin afişare la instanţa
din raza teritorială în care îşi au domiciliul asociaţii
c) Comunicarea se face la domiciliul fondatorilor
47. Propunerea administratorului judiciar privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura

generală, va fi supusă aprobării:
9
a) Judecătorului-sindic
b) Adunării generale a creditorilor, la prima şedinţă a acesteia
c) Judecătorului-sindic, după publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă
48. În cadrul primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, propunerea administratorului judiciar
privind intrarea în faliment a debitorului este aprobată dacă:
a) Votează pentru cel 1/2 din titularii creanţelor prezente la vot

b) Votează pentru cel puţin 2/3 din titularii creanţelor prezente la vot, chiar dacă unul sau
mai mulţi creditori, deţinând împreună 25% din creanţele cuprinse în tabelul preliminar,
îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare
c) Votează pentru 4/5 din titularii creanţelor prezente la vot
49. Ca urmare a deschiderii procedurii, administratorul judiciar:
a) Va trimite o notificare numai creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor şi

debitorului
b) Va trimite o notificare creditorilor, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde
este înmatriculat, nemaifiind nevoie să se îndeplinească şi alte formalităţi
c) Va trimite o notificare creditorilor, debitorului şi oficiului registrului comerţului
unde este înmatriculat, notificarea publicându-se totodată într-un ziar de largă
circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă
50. Notificarea trimisă creditorilor ca urmare a deschiderii procedurii trebuie să cuprindă:
a) Numai termenul limită de depunere a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii şi

termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii
debitorului
b) Termenul de definitivare a tabelului creanţelor
c) Numai locul,data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor
51. Pentru a le fi admise creanţele:
a) Creditorii trebuie să îl acţioneze în judecată pe debitor

b) Salariaţii trebuie să-şi înregistreze creanţa prin depunerea unei cereri de admitere a
creanţei
c) Creditorii trebuie să depună o cerere de admitere a creanţelor în tabelul creanţelor
52. Cererea de admitere a creanţei :
10
a) Trebuie să cuprindă numele şi domiciliul creditorului şi cuantumul creanţei
b) Trebuie să cuprindă numai temeiul creanţei, orice alte menţiuni fiind inutile
c) Trebuie să fie însoţită de documentele justificative ale creanţei si ale actelor de
constituire de garanţii
53. Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar:
a) Să nu anexeze la cererea de admitere a creanţei titlurile originale

b) Să depună la dosar fotocopii ale titlurilor originale
c) Să restituie titlurile originale şi să păstreze la dosar copiile certificate de
administratorul judiciar
54. Vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de legea insolvenţei:
a) Toate creanţele
b) Toate creanţele, cu excepţia celor constatate prin titluri executorii
c) Numai creanţele bugetare
55. Toate creanţele prezentate pentru a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi:
a) Prezumate valabile şi corecte până la închiderea procedurii

b) Prezumate valabile şi corecte dacă sunt contestate de către debitor
c) Prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor,
administrator judiciar sau de creditori
56. Creanţele negarantate şi părţile negarantate ale creanţelor garantate care nu sunt scadente la data
înregistrării cererii de admitere:
a) Nu vor putea fi înscrise în tabelul de creanţe

b) Vor fi înscrise în tabelul de creanţe, dar fără a reprezenta vreo valoare până la scadenţă
c) Vor fi înscrise în tabelul de creanţe cu întreaga lor valoare, însă, în cursul
falimentului, orice distribuire de sumă pentru astfel de creanţe se va face cu
respectarea ierarhiei creanţelor
57. Creanţele constând în obligaţii care nu au fost calculate în valoare monetară sau a căror valoare
este supusă modificării:
11
a) Vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de
creanţe cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii
b) Vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de creanţe
cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul naşterii lor
c) Vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de creanţe
cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul înscrierii, urmând a fi actualizate lunar
58. O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari:
a) Va fi înscrisă în tabelul debitorului care a intrat primul în insolvenţă

b) Va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor, redusă proporţional cu numărul
de tabele în care este înscrisă
c) Va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până
va fi complet acoperită
59. Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată parţială pentru
creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului :
a) Poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a
încasat-o încă
b) Va avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe în întregime, urmând să-i fie plătită numai
partea pe care nu a încasat-o încă
c) Nu-şi va putea înregistra creanţa în tabelul de creanţe, urmând a se îndrepta împotriva
codebitorului sau a fidejusorului debitorului pentru restul de sumă
60. Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi şi va înregistra

la tribunal un tabel preliminar, cuprinzând, în principal:
a) creanţele împotriva averii debitorului şi tipul acestora

b) menţiuni referitoare la afacerile debitorului şi la persoana acestuia
c) suma globală pe care debitorul o are de plătit creditorilor săi
61. Pot depune contestaţii la tabelul preliminar de creanţe :
a) Numai debitorii
b) Debitorul şi creditorii
c) Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată
12
62. Contestaţiile trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită, prin sentinţa
de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creanţe:
a) În procedura generală
b) În procedura simplificată, în procedura generală termenul fiind de 30 zile
c) Atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată
63. La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de
creanţe, judecătorul-sindic:
a) Va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile, dacă pentru

soluţionarea acestora nu e nevoie să se administreze probe
b) Va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile, chiar dacă pentru
soluţionarea acestora e nevoie să se administreze probe
c) Va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile pentru soluţionarea
cărora nu e nevoie să se administreze probe, urmând a da termen pentru soluţionarea
celorlalte
64. După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul judiciar/lichidatorul va

înregistra de îndată la tribunal:
a) Planul de reorganizare
b) Tabelul definitiv
c) Planul de distribuire
65. Pot să participe la votul asupra planului de reorganizare:
a) Toţi creditorii
b) Numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul preliminar
c) Numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv
66. După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor şi până la închiderea procedurii:
a) Nicio persoană care nu este înscrisă în tabelul definitiv de creanţe nu mai poate face
niciun fel de contestaţie
b) Orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a
unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei
unui fals, dol sau unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei sau a
dreptului de preferinţă
c) Numai creditorii înscrişi cu creanţe în tabelul definitiv pot face contestaţie împotriva
trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe
13
67. Dacă notificarea procedurii s-a făcut conform legii, titularul unei creanţe anterioare deschiderii
procedurii, care nu a depus cererea de admitere a creanţelor în termen:
a) Este decăzut din toate drepturile referitoare la creanţa respectivă

b) Este decăzut din dreptul de a participa la adunările generale ale creditorilor,dar îşi poate
trimite în scris votul
c) Este decăzut din dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul
reorganizării şi falimentului
Secţiunea a VIII-a – Închiderea procedurii
68. Dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a
acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele
corespunzătoare, judecătorul-sindic:
a) Va dispune radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat

b) Va da o sentinţă de suspendare a procedurii
c) Va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea
debitorului din registrul în care este înmatriculat
69. O procedură de faliment va fi închisă:
a) Atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau
bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au
fost depuse la bancă
b) Atunci când toate obligaţiile de plată asumate în planul confirmat de reorganizare au fost
îndeplinite
c) Atunci când administratorul judiciar face o cerere în acest sens
70. Procedura se închide:
a) Numai după lichidarea completă a activului

b) Numai după lichidarea completă a activului şi deschiderea unui cont pus la dispoziţia
asociaţilor pentru eventualele sume reziduale
c) Atunci când creanţele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute chiar
înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime
14
71. În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor, dacă
judecătorul-sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a
creanţelor, că nu s-a depus nici o cerere:
a) Va pronunţa o hotărâre de respingere a cererii de deschidere a procedurii

b) Va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi de revocare a hotărârii de
deschidere a procedurii
c) Va pronunţa o hotărâre de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii
72. Sentinţa de închidere a procedurii va fi notificată:
a) De judecătorul-sindic direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului

comerţului
b) De lichidator direcţiei teritoriale a finanţelor publice
c) De către administratorul judiciar/lichidator oficiului registrului comerţului
73. Executarea silită poate fi pornită:

a. indiferent dacă debitorul a îndeplinit sau nu obligaţia sa;
b. dacă debitorul nu execută obligaţia sa de bunăvoie;
c. dacă debitorul este insolvabil.
R: b (art. 371-1 CPC)
74. Executarea silită are loc:

a. până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, fără a se lua în calcul eventualele
cheltuieli de executare;
b. până la momentul în care debitorul se opune să execute obligaţia sa de bunăvoie;
c. până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu şi a cheltuielilor prilejuite de
executare.
R: c (art. 371-2 CPC)
75. Obiectul executării silite:

a. poate purta asupra obligaţiilor rezultând din luarea unei măsuri admise de lege;
b. în cazul executării silite indirecte (prin echivalent) se identifică cu obiectul obligaţiei rezultând
din titlul executoriu;
c. poartă asupra bunurilor mobile insesizabile aparţinând debitorului.
R: a (art. 371-2 şi 3 CPC)
76. Pot fi supuse urmăririi silite:
15
a. valorile patrimoniale ale debitorului;
b. bunurile deţinute de debitor cu orice titlu;
c. valorile patrimoniale ale creditorului.
R: a (art. 371-3 CPC)
77. Bunurile supuse unui regim special de circulaţie:

a. pot fi urmărite dacă există acordul creditorului;
b. nu pot fi urmărite dacă nu există acordul debitorului;
c. pot fi urmărite, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
R: c (art. 371-3 alin. (2) CPC)
78. Încetarea urmăririi silite are loc:

a. chiar dacă nu s-au achitat cheltuielile de executare;
b. în momentul în care executorul depune titlul executoriu la instanţa de judecată;
c. la momentul realizării integrale a urmăririi.
R: c (art. 371-5 lit. a CPC)
79. În cazul în care creditorul renunţă la executare, executarea silită:

a. continuă dacă executorul decide acest lucru;
b. încetează, în virtutea principiului disponibilităţii procesuale;
c. îşi urmează cursul, creditorul neputând face un asemenea act.
R: b (art. 371-5 lit. c CPC)
80. Nu sunt cazuri de sistare a activităţii execuţionale:

a. imposibilitatea de valorificare a bunurilor urmăribile;
b. realizarea integrală a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu;
c. desfiinţarea totală a titlului executoriu, prin proces-verbal, de către executorul judecătoresc.
R: c (art. 371-5 CPC)
81. În cazul lipsei de bunuri urmăribile, executarea silită:

a. va înceta, dacă executorul judecătoresc dispune motivat în acest sens;
b. se suspendă, reluarea acesteia putând fi cerută oricând;
c. va înceta numai în cazul unei lipse totale de bunuri din categoria celor urmăribile, potrivit legii.
R: c (art. 371-5 şi 6 CPC)
82. Reluarea executării silite poate fi solicitată:

a. în cazul în care s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu;
16
b. în cazul în care aceasta nu a mai putut fi efectuată sau continuată din lipsă de bunuri urmăribile
sau datorită imposibilităţii de valorificare a acestora;
c. chiar dacă a expirat termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.
R: b (art. 371-5 şi 6 CPC)
83. În cazul executării silite, atunci când se solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi,
cheltuielile necesare în acest scop:
a. vor fi obligatoriu suportate de creditor;
b. vor fi suportate de către stat, în toate cazurile;
c. vor fi avansate de partea care solicită îndeplinirea actului sau activităţii care interesează
executarea silită.
R: c (art. 371-7 CPC)
84. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării:

a. în principiu, sunt în sarcina debitorului urmărit;
b. sunt în sarcina creditorului, în toate cazurile;
c. instanţa decide cine suportă aceste cheltuieli.
R: a (art. 371-7 alin. (2) CPC)
85. În cazul în care creditorul renunţă la executare:

a. cheltuielile executării sunt în sarcina debitorului;
b. cheltuielile executării cad în sarcina sa;
c. cheltuielile executării revin întotdeauna debitorului fiindcă creditorul nu poate renunţa la
executare.
R: b (art. 371-7 şi (5) CPC)
86. Executarea silită poate fi efectuată:

a. în temeiul oricărui contract ajuns la scadenţă;
b. doar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
c. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu
executoriu;
R: c (art. 372 CPC)
87. În cazul urmăririi bunurilor în temeiul unui titlu executoriu, este competent:
a. orice executor judecătoresc;
b. executorul judecătoresc din raza judecătoriei în circumscripţia căreia se află bunurile;
c. executorul judecătoresc în circumscripţia căruia se află imobilul, dacă printre bunuri se numără
si un imobil;
17
R: b (art. 373 CPC)
88. Indiferent de forma de executare silită, executorul:

a. poate cere debitorului să dea declaraţii scrise cu privire la veniturile sale;
b. este obligat să ceară debitorului o declaraţie cu privire la veniturile sale;
c. este obligat să ceară debitorului o declaraţie scrisă cu privire la locul situării bunurilor sale;
R: a (art. 373-1 CPC)
89. Instituţiile şi băncile sunt obligate să comunice executorului, la solicitarea acestuia, date şi
informaţii necesare executării silite:
a. în toate cazurile;
b. dacă alte reglementări speciale nu prevăd contrariul;
c. niciodată, băncile fiind obligate să respecte secretul bancar;
R: a (art. 373-2 alin. (3) CPC)
90. Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie a
unei hotărâri judecătoreşti:
a. nu poate fi supusă niciunei căi de atac;
b. poate fi atacată cu apel;
c. poate fi atacată cu recurs;
R: c (art. 373-3 CPC)
91. Termenul în care poate fi atacată încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de
învestire cu formulă executorie este:
a. de 5 zile, dacă încheierea este supusă căii de atac a recursului;
b. de 15 zile, dacă încheierea este supusă căii de atac a recursului;
c. de 15 zile, dacă încheierea este supusă căii de atac a apelului.
R: a (art. 373-3 CPC)
92. Termenul de recurs împotriva încheierii prin care preşedintele instanţei respinge cererea de
învestire cu formulă executorie curge:
a. de la pronunţare, pentru creditorul care a lipsit de la judecată;
b. de la comunicare, în toate cazurile;
c. de la pronunţare, dacă creditorul a participat la judecată;
R: c (art. 373-3 CPC)
93. Cererea de eliberare de către instanţă a titlului executoriu poate fi atacată:

a. cu recurs de către creditor;
b. cu apel, de către creditor;
18
c. cu recurs, de orice parte interesată;
R: a (art. 373-3 CPC)
94. Cererea prin care se solicită învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti:
a. se soluţionează prin încheiere de preşedintele instanţei de executare;
b. se soluţionează prin sentinţă irevocabilă în complet de doi judecători;
c. se soluţionează de către executorul judecătoresc competent potrivit legii;
R: a (art. 373-3 alin. (1) şi (2) CPC)
95. Încheierea de admitere a cererii de învestire cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti:
a. este supusă căii de atac a apelului;
b. nu este supusă niciunei căi de atac;
c. este supusă căilor extraordinare de atac, în conformitate cu dispoziţiile legii.
R: b (art. 373-3 CPC)

96. În cazul în care se efectuează mai multe executări silite cu privire la aceleaşi bunuri:
a. instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare va putea să le
reunească;
b. executările concurente nu pot fi reunite;
c. conexarea se face numai la cererea executorului judecătoresc;
R: a (art. 373-4 CPC)
97. În caz de conexare, în legătură cu cheltuielile de executare efectuate până în acest moment:
a. va decide executorul judecătoresc la care se trimit dosarele conexate;
b. se va pronunţa instanţa, prin încheiere;
c. se va pronunţa instanţa, prin sentinţă irevocabilă;
R: b (art. 373-4 CPC)
98. Pentru a putea fi executate, se învestesc cu formula executorie prevăzută de lege:

a. hotărârile judecătoreşti, inclusiv încheierile executorii;
b. hotărârile executorii provizoriu;
c. toate hotărârile judecătoreşti, cu excepţiile prevăzute de lege;
R: c (art. 374 CPC)
99. Învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti se face:

a. de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, în toate cazurile;
b. de prima instanţă;
c. de executorul judecătoresc, după executarea integrală a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu;
19
R: b (art. 376 CPC)
100. O creanţă este certă:

a. doar când existenţa sa rezultă din acte emanate de la creditor, chiar neautentice;
b. atunci când existenţa sa rezultă din acte neautentice, recunoscute de debitor sau creditor;
c. atunci când existenţa sa rezultă din actul de creanţă sau, în anumite condiţii, din alte acte, chiar
neautentice;
R: c (art. 379 CPC)
101. O creanţă este lichidă:

a. doar atunci când este determinată prin actul de creanţă;
b. când este determinabilă cu ajutorul altor acte autentice, emanând de la creditor;
c. când câtimea ei este determinată sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă;
R: c (art. 379 alin. (4) CPC)
102. Actele de executare efectuate în temeiul unui titlu executoriu desfiinţat:

a. pot fi desfiinţate, dacă executorul judecătoresc hotărăşte acest lucru;
b. sunt desfiinţate, fără a fi necesară niciodată intervenţia instanţei;
c. sunt desfiinţate de drept, iar cel interesat are dreptul la întoarcerea executării;
R: c (art. 379-1 CPC)
103. În legătură cu o creanţă care nu este certă, lichidă sau exigibilă:

a. poate fi declanşată doar o urmărire provizorie;
b. nu poate avea loc nicio urmărire;
c. poate fi declanşată urmărirea silită, acestea fiind doar condiţii de existenţă a creanţei, iar nu de
declanşare a urmăririi silite;
R: b (art. 379 alin. (1) CPC)
104. O hotărâre judecătorească poate fi valorificată pe calea executării silite:

a. după obţinerea titlului executoriu de către debitor;
b. doar până la expirarea termenului de graţie acordat debitorului;
c. după expirarea termenului de graţie, la cererea creditorului;
R: c (art. 381 CPC)
105. Dacă prin hotărârea judecătorească s-a dat un termen de graţie, ca regulă, executarea nu
se poate face:
a. până la sosirea acestui termen;
b. după sosirea acestui termen;
c. niciodată;
20
R: a (art. 381 CPC)
106. Dacă debitorul a fugit:

a. se va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii termenului;
b. nu se mai poate cere executarea hotărârii;
c. executarea silită va porni la cererea expresă a executorului judecătoresc;
R: a (art. 382 CPC)
107. Dacă debitorul îşi risipeşte averea, partea care a câştigat:

a. nu va mai putea cere executarea silită;
b. se va afla în imposibilitate obiectivă de mai pune în executare hotărârea;
c. va putea cere executarea hotărârii şi înainte de termen;
R: c (art. 382 CPC)

108. Partea care a câştigat va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii termenului
de graţie: a. dacă există mai mulţi debitori;
b. dacă alţi creditori au declanşat urmărirea silită asupra averii debitorului;
c. dacă există acordul expres al executorului judecătoresc;
R: b (art. 382 CPC)
109. Starea de insolvabilitate îndeobşte cunoscută:

a. permite părţii care a câştigat să ceară executarea hotărârii înaintea de împlinirea termenului de
graţie;
b. permite executorului judecătoresc să ceară instanţei competente executarea silită;
c. este o împrejurare care permite declanşarea executării silite din oficiu;
R: a (art. 382 CPC)
110. În situaţia în care debitorul căruia i se acordase prin hotărâre un termen de graţie
micşorează asigurările date creditorului său, instanţa competentă va hotărî asupra cererii de
executare silită:
a. de urgenţă, fără citarea părţilor;
b. în camera de consiliu;
c. de urgenţă, cu citarea părţilor;
R: c (art. 383 CPC)
111. Este competentă să încuviinţeze executarea hotărârii înainte de împlinirea termenului de

graţie, atunci când există una dintre împrejurările limitativ prevăzute de lege:
a. instanţa de la ultimul domiciliu al debitorului, în cazul în care acesta a fugit;
b. instanţa de la domiciliul creditorului, în cazul în care debitorul este insolvabil;
21
c. instanţa care a învestit hotărârea cu formulă executorie;
112. Hotărârile executorii provizoriu cu dare de cauţiune pot fi puse în executare:

a. chiar mai înainte de a se da cauţiunea;
b. numai după ce se va da cauţiunea;
c. doar după ce au fost învestite cu formula executorie prevăzută de lege;
R: b (art. 384 CPC)
113. În cazul în care debitorul a fugit, acesta va fi citat de instanţa competentă să hotărască
asupra executării silite înainte de împlinirea termenului de graţie:
a. la ultimul său domiciliu;
b. la locul unde se află;
c. la executorul judecătoresc în raza căruia se află ultimul domiciliu al debitorului;
R: a (art. 383 alin. (2))
114. În vederea executării unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc:

a. poate pătrunde în domiciliul unei persoane doar dacă există consimţământul acesteia;
b. poate pătrunde în încăperile ce reprezintă reşedinţa unei persoane folosindu-se de forţa publică,
în cazul în care i se refuză accesul;
c. poate pătrunde în domiciliul unei persoane dacă a obţinut, în prealabil, mandat de percheziţie
din partea unui judecător;
115. În cazul punerii în executare a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti:
a. executorul judecătoresc poate pătrunde în domiciliul unei persoane utilizând forţa publică, dacă
aceasta îi refuză accesul;
b. executorul judecătoresc poate pătrunde în încăperile ce reprezintă domiciliul unei persoane,
dacă există autorizarea prealabilă a instanţei de executare;
c. executorul judecătoresc nu poate pătrunde în domiciliul unei persoane;
116. În cazul punerii în executare a altor titluri decât hotărârile judecătoreşti, autorizarea
executorului judecătoresc de a pătrunde în reşedinţa unei persoane se face:
a. de către instanţa de executare, prin încheiere;
b. de către instanta de executare, prin hotărâre irevocabilă şi executorie;
c. de către procurorul competent potrivit legii;
22
117. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc de a
pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite:
a. poate fi atacată cu apel;
b. poate fi atacată cu recurs;
c. nu poate fi atacată nici cu apel, nici cu recurs;
118. În legătură cu cererea executorului judecătoresc de a pătrunde în domiciliul unei persoane

în vederea efectuării executării silite:
a. instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu;
b. instanţa se pronunţă în şedinţă publică;
c. procurorul decide prin rezoluţie motivată;
R: a (art. 3841 alin. (2) CPC)
119. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc de a
pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite se ia:
a. în şedinţă publică, fără citarea părţilor;
b. în camera de consiliu, cu citarea părţilor;
c. în camera de consiliu, fără citarea părţilor;
120. Executarea silită se poate face şi în zilele nelucrătoare:

a. întotdeauna, dacă există încuviinţarea preşedintelui instanţei de executare;
b. în cazurile urgente şi doar cu încuviinţarea preşedintelui instanţei de executare;
c. niciodată;
R: b (art. 386 CPC)
121. Executarea silită poate începe:

a. numai după ce i se comunică debitorului o somaţie având conţinutul prevăzut de lege;
b. numai după ce debitorului i se remite un proces-verbal semnat de executor;
c. chiar fără somaţie;
R: a (art. 387 CPC)
122. Termenul prevăzut în somaţie reprezintă pentru debitor:

a. momentul de la care încep să curgă împotriva lui daune moratorii;
b. momentul începând cu care executorul judecătoresc poate proceda la executare silită;
c. momentul începând cu care acesta oate să îşi execute benevol obligaţia prevăzută în titlul
executoriu;
23
R: b (art. 387 CPC)
123. Actele de executare efectuate de executor vor fi consemnate:

a. într-un proces-verbal;
b. într-o rezoluţie;
c. într-o notă semnată de executor;
R: a (art. 388 CPC)
124. Consemnarea actelor de executare efectuate de executor este:

a. obligatorie în cazul în care se execută bunuri imobile;
b. facultativă, în toate cazurile;
c. obligatorie, în toate cazurile;
R: c (art. 388 CPC)
125. Absenţa următoarelor menţiuni din procesului-verbal de consemnare a actelor de

executare efectuate de executor este sancţionată de lege cu nulitatea:
a. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;
b. menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal;
c. sediul organului de executare;
R: a (art. 388 CPC)
126. Anexarea titlului executoriu în baza căruia se efectuează executarea silită este obligatorie:
a. la somaţia comunicată debitorului înainte de începerea executării silite;
b. la procesul-verbal de consemnare a unor acte de executare;
c. la sentinţa de învestire cu formulă executorie;
R: a (art. 387 CPC)
127. Perimarea intervine:

a. la solicitarea executorului judecătoresc;
b. de drept;
c. la solicitarea creditorului;
R: b (art. 389 CPC)
128. Dacă au trecut 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără nicio activitate
din partea creditorului, executarea:
a. se suspendă la cererea părţii interesate;
b. se perimă de drept;
c. se perimă dacă executorul judecătoresc solicită aceasta;
24
R: b (art. 389 CPC)
129. Desfiinţarea actelor de executare îndeplinite până la momentul intervenirii perimării

poate fi cerută:
a. de orice parte interesată;
b. numai de debitor;
c. numai de creditor;
130. În caz de suspendare a executării, termenul de perimare:

a. curge de la dispariţia cauzei care a determinat suspendarea:
b. curge de la momentul suspendării;
c. nu este influenţat în nici un fel;

131. Executarea se perimă de drept:
a. dacă debitorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare;
b. dacă creditorul a stat în inacţiune timp de 12 luni de la data îndeplinirii oricărui act de
executare;
c. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare;
132. În cazul în care, după intervenirea perimării executării anterior începută, se face o nouă
cerere de executare:
a. este obligatorie o nouă somaţie, la care se anexează titlul executoriu;
b. este obligatorie o nouă somaţie, la care nu se va mai anexa titlul ce se execută;
c. nu mai este necesară o nouă somaţia, făcându-se aplicaţia principiului echipolenţei;
133. Dacă debitorul risipeşte averea sa:

a. somaţia la executare nu mai este obligatorie;
b. somaţia este obligatorie, iar încălcarea dispoziţiilor referitoare la cuprinsul acesteia atrage
anularea executării;
c. comunicarea somaţiei este facultativă;
R: a (art. 391 CPC)
134. Anularea executării intervine:

a. dacă nu se alătură titlul executoriu la noua cererea de executare făcută după perimare;
b. dacă nu se respectă dispoziţiile referitoare cuprinsul somaţiei de executare;
25
c. dacă debitorului aflat în stare de insolvabilitate recunoscută nu i se comunică somaţia de
executare;
R: b (art. 391 CPC)
135. Nu sunt sancţionate cu nulitatea dispoziţiile procedurale referitoare la:

a. darea cauţiunii;
b. timpul în care se face executarea;
c. locul în care se face executarea;
R: c (art. 391 CPC)
136. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la obligativitatea încunoştinţării debitorului prin

somaţie atrage:
a. anularea executării;
b. inopozabilitatea actelor întocmite în timpul executării;
c. sancţionarea contravenţională a creditorului;
R: a (art. 391 CPC)
137. Cererea privind darea unei cauţiuni se judecă:

a. în şedinţă publică;
b. în camera de consiliu;
c. întotdeauna de Judecătoria Sector 3 Bucureşti;
R: a (art. art. 393 CPC)
138. Hotărârea prin care s-a încuviinţat darea unei cauţiuni:

a. este irevocabilă;
b. este supusă numai căii de atac a recursului;
c. este supusă apelului;
R: c (art. 395 CPC)
139. Contestaţia la executare se poate face:

a. împotriva unora dintre actele de executare;
b. de orice persoană, chiar neafirmând un interes;
c. în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare;
140. Nu pot fi atacate pe calea contestaţiei la executare:

a. încheierile prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie;
b. actele efectuate în timpul executării silite cu nerespectarea dispoziţiilor legale;
c. hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.
26
R: c (art. 399 alin. (2), (2-1) şi (3) CPC)
141. Contestaţia împotriva refuzului organului de executare de a începe executarea silită

trebuie introdusă la:
a. instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută;
b. instanţa de executare;
c. Judecătoria Sector 3 Bucureşti;
142. În cazul în care contestaţia la executare are ca obiect refuzul organului de executare de a
îndeplini un act de executare, aceasta poate fi introdusă:
a. în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de refuz;
b. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei de către debitor;
c. în termen de 15 zile de la data când contestatorul a solicitat îndeplinirea actului;
R: a (art. 401 CPC)
143. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept real asupra bunului urmărit:
a. este inadmisibilă;
b. poate fi introdusă în termen de 15 zile;
c. poate fi introdusă în termen de 10 zile;
144. Judecata contestaţiei la executare se face:

a. cu citarea părţilor;
b. fără citarea părţilor;
c. cu citarea părţilor în termen scurt;
145. Până la soluţionarea contestaţiei la executare, instanţa:

a. este obligată să suspende executarea;
b. poate suspenda executarea, dacă se depune cauţiunea fixată;
c. poate suspenda executarea, dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii;
R: b (art. 403 CPC)
146. Încheierea prin care se suspendă executarea până la soluţionarea contestaţiei:

a. este irevocabilă;
b. poate fi atacată separat cu recurs;
c. poate fi atacată cu recurs, odată cu fondul;
27
147. Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de:

a. 10 ani, dacă legea nu prevede altfel;
b. 3 ani, dacă legea nu prevede altfel;
c. 3 ani, în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare;
R: b (art. 405 CPC)
148. Bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului:

a. pot fi supuse urmăririi în orice situaţie;
b. pot fi supuse urmăririi necondiţionat de existenţa altor bunuri urmăribile;
c. pot fi supuse executării silite numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi;
R: c (art. 407 CPC)
149. Sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului se face dacă debitorul nu
plăteşte suma datorată:
a. în termen de o zi de la primirea somaţiei;
b. în termen de o zi de la începerea executării;
c. în termen de 3 zile de la primirea somaţiei;
R: a (art. 411 CPC)
150. Ridicarea bunurilor mobile sechestrate de către executor se va face:

a. în toate cazurile;
b. dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze bunurile sechestrate;
c. dacă debitorul refuză să primească bunurile în custodie;
R: b (art. 419 CPC)
151. Custodele având în păstrare bunurile sechestrate supuse urmăririi este răspunzător:
a. pentru orice pagubă cauzată din cauza neglijenţei sale;
b. doar pentru pagubele cauzate prin săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere;
c. pentru orice pagubă cauzată cu intenţie;
R: a (art. 422 CPC)
152. Executorul judecătoresc poate să încuviinţeze valorificarea bunurilor sechestrate şi de:

a. creditor, cu acordul debitorului;
b. debitor, cu acordul creditorului;
c. debitor, cu informarea prealabilă a creditorului;
28
R: b (art. 431 CPC)
153. Publicaţia de vânzare:

a. va fi întocmită şi afişată de executorul judecătoresc cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea
licitaţiei;
b. va fi publicată într-un ziar de largă circulaţie, când debitorul apreciază că este necesar;
c. va fi întocmită şi afişată de instanţa de executare cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea licitaţiei;
R: a (437 CPC)
154. În cazul vânzării la licitaţie, dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei:

a. bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit;
b. bunul va fi declarat neurmăribil;
c. bunul va fi declarat insesizabil;
R: a (art. 443 CPC)
155. Dacă după adjudecarea bunului, adjudecatarul nu depune preţul:

a. se va relua licitaţia;
b. se va anula licitaţia, urmând a se organiza o vânzare directă a bunului;
c. se va acorda, de către executorul judecătoresc, un termen de depunere a preţului de maxim 30
de zile;
R: a (art. 444 CPC)
156. După închiderea licitaţiei, executorul judecătoresc:

a. întocmeşte proces-verbal care constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute;
b. eliberează o dovadă care constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute;
c. dă rezoluţie de închidere a licitaţiei.
R: b (art. 446 CPC)
157. Executarea silită prin poprire are ca obiect:

a. sume de bani urmăribile, datorate debitorului de o terţă persoană;
b. sume de bani urmăribile, datorate debitorului în virtutea unor raporturi juridice viitoare;
c. sume de bani neurmăribile;
R: a (art. 452 CPC)
158. Nu sunt supuse executării silite prin poprire:

a. sume datorate debitorului de o bancă comercială în virtutea unor raporturi juridice existente;
b. sume reprezentând credite nerambursabile;
c. sume necesare plăţii drepturilor salariale pentru o perioadă de 5 ani de la data înfiinţării
popririi;
29
159. Executorul judecătoresc înfiinţează poprirea:

a. prin adresă, fără somaţie;
b. prin adresă, cu somaţie;
c. prin rezoluţie motivată;
R: a (art. 453, 454 CPC)
160. Persoana care datorează sume de bani urmăribile debitorului devine, după primirea
adresei de poprire:
a. debitor poprit;
b. terţ popritor;
c. terţ poprit;
R: c (art. 454 CPC)

161. Validarea popririi intervine:
a. dacă terţul poprit plăteşte creditorului suma de bani reţinută şi cuvenită acestuia;
b. de drept;
c. dacă terţul poprit liberează suma urmăribilă debitorului poprit;
R: c (art. 460 CPC)
162. Hotărârea de validare a popririi:

a. poate reprezenta temei numai pentru executarea silită a debitorului poprit;
b. constituie titlu executoriu, putând duce la executarea silită a terţului poprit;
c. nu constituie titlu executoriu;
R: b (art. 460 CPC)
163. Dreptul de superficie:

a. poate fi urmărit silit doar împreună cu fondul dominant căruia îi profită;
b. nu poate forma obiectul urmăririi silite imobiliare;
c. poate forma obiectul urmăririi silite imobiliare;
R: c (art. 488 CPC)
164. Imobilul unui minor:

a. nu poate fi urmărit silit;
b. nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi mobilelor sale;
c. poate fi urmărit silit fără restricţii;
R: b (art. 491 CPC)
30
165. Un imobil ipotecat înstrăinat unei persoane care nu este personal obligată pentru creanţa
ipotecară:
a. nu poate fi urmărit silit;
b. poate fi urmărit silit, dacă există acordul persoanei respective;
c. poate fi urmărit silit, dacă persoana respectivă nu solicită să fie urmărite cu prioritate celelalte
imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie;
R: c (art. 492 CPC)
166. Imobilele aflate în proprietate comună pot fi urmărite silit de creditorii personali ai unui
coproprietar:
a. în orice situaţie;
b. în nici un caz;
c. doar după ce s-a făcut împărţeala bunurilor respective;
R: c (art. 493 CPC)

167. În cazul în care debitorul are mai multe bunuri imobile urmăribile, procedura de licitaţie
publică:
a. se va îndeplini pentru toate bunurile;
b. se va suspenda;
c. se va îndeplini pentru fiecare bun în parte;
R: c (art. 495 CPC)
168. Procesul-verbal de situaţie:

a. este încheiat de executorul judecătoresc;
b. este încheiat de instanţa de executare;
c. este încheiat de adjudecatar, când intră în posesia bunului;
R: a (art. 497 CPC)
169. După întocmirea procesului-verbal de situaţie, executorul judecătoresc:

a. va soma pe debitor să plătească în 15 zile;
b. va soma pe debitor să părăsească bunul asupra căruia se efectuează urmărirea silită imobiliară;
c. va trece direct la executare, fără nicio altă somaţie;
R: a (art. 497 CPC)
170. Procedura de vânzare la licitaţie a bunurilor imobile va începe dacă debitorul nu plăteşte:
a. în termen de 15 zile de la data comunicării somaţiei de către executorul judecătoresc;
b. în termen de 1 zi de la data întocmirii procesului-verbal de situaţie;
c. la scadenţă;
31
R: a (art. 500 CPC)
171. Drepturile reale şi celelalte sarcini reale care grevează imobilul urmărit:
a. se vor comunica executorului judecătoresc de către debitor;
b. se vor solicita biroului de carte funciară de către executorul judecătoresc;
c. se vor comunica executorului judecătoresc de orice persoană care are cunoştinţă de existenţa
lor;
R: b (art. 500 CPC)
172. Administratorul-sechestru va putea fi numit de executorul judecătoresc:

a. după emiterea somaţiei şi în tot cursul executării silite;
b. la momentul ajungerii creanţei la scadenţă;
c. la momentul încheierii procesului-verbal de situaţie;
R: a (art. 501 CPC)
173. Poate fi numit administrator-sechestru:

a. doar debitorul şi executorul judecătoresc;
b. doar o persoană care a absolvit o instituţie de învăţământ superior;
c. orice persoană fizică sau juridică, inclusiv creditorul şi debitorul;
174. Administratorul-sechestru nu va fi remunerat când în această poziţie a fost numit:

a. debitorul;
b. creditorul;
c. orice altă persoană juridică;
175. Administratorul-sechestru care nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în sarcina sa:

d. poate fi obligat la despăgubiri de instanţa de executare;
e. poate fi obligat la despăgubiri de executorul judecătoresc;
f. nu poate fi obligat la despăgubiri în nicio situaţie;
176. Publicaţia de vânzare a imobilului scos la licitaţie va fi afişată în termen de 5 zile:

g. de la întocmirea procesului-verbal de situaţie;
h. de la stabilirea preţului imobilului;
i. de la data la care creanţa a devenit scadentă;
32
R: b (art. 504 CPC)
177. Dacă se urmăreşte imobilul unui minor sau interzis, parchetului de pe lângă instanţa de
executare i se va comunica:
j. publicaţia de vânzare în original;
k. o copie de pe ziarul în care a fost anunţată vânzarea la licitaţie;
l. o copie de pe publicaţia de vânzare;
R: c (art. 504 CPC)
178. În cazul vânzării la licitaţie a unui bun aparţinând debitorului, acesta:

m. nu poate licita decât prin alte persoane;
n. nu poate licita decât personal;
o. nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane;
179. Actul de adjudecare întocmit conform legii de executorul judecătoresc:

p. este titlu de proprietate, dar nu poate fi înscris în cartea funciară;
q. constituie titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesiunea acestuia
din urmă;
r. este titlu de proprietate după ce se legalizează de un notar public;
R: b (art. 516 CPC)
180. Prin actul de adjudecare, proprietatea imobilului care a făcut obiectul urmăririi silite:
s. trece de la debitor la adjudecatar;
t. trece de la debitor la creditor;
u. trece de la debitor la executor, care urmează să îl transmită adjudecatarului prin act notarial;
R: a (art. 518 CPC)
181. Dreptul de a dispune de imobilul adjudecat de către adjudecatar se dobândeşte:

v. de la data întocmirii actului de adjudecare, conform legii;
w. de la data înscrierii imobilului în cartea funciară;
x. după trecerea unui termen de 30 de zile de a data întocmirii actului de adjudecare;
182. În cazul în care există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele

instanţei de executare va dispune ca executarea silită să se facă fără somaţie:
y. prin încheiere irevocabilă;
z. prin sentinţă;
33
aa. prin hotărâre;
R: a (art. 573 CPC)
183. În cazul imposibilităţii predării bunului prevăzut în titlul executoriu, suma ce urmează a fi
plătită ca echivalent al valorii sale va fi stabilită de instanţa de executare prin:
bb. hotărâre, supusă doar apelului;
cc. sentinţă, supusă apelului şi recursului;
dd. hotărâre, supusă doar recursului;
R: c (art. 574 CPC)
184. Somaţia de predare a unui bun mobil va acorda un termen de executare de:
ee. 1 zi de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită;
ff. 10 zile de la primirea acesteia, după care se va mai emite o somaţie;
gg. 6 luni de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită;
R: a (art. 575 CPC)

185. În vederea executării silite a obligaţiei de predare a unui bun mobil, executorul
judecătoresc:
hh. va scoate bunul la licitaţie, urmând să distribuie preţul obţinut celui îndreptăţit;
ii. va vinde bunul, urmând să vireze banii în contul celui îndreptăţit;
jj. va ridica bunul urmărit de la cel asupra căruia acesta se află, punând pe creditor în drepturile
sale;
R: c (art. 576 CPC)
186. Somaţia de predare a unui bun imobil va acorda un termen de executare de:
kk. 5 zile de la primirea somaţiei, după care imobilul va fi predat celui îndreptăţit;
ll. 5 zile de la învestirea hotărârii judecătoreşti de predare cu formulă executorie;
mm. 1 an de la primirea somaţiei;
R: a (art. 578 CPC)
187. Eliberarea imobilului cu ajutorul forţei publice:

nn. este permisă întotdeauna;
oo. este permisă dacă debitorul nu se conformează somaţiei de părăsi de îndată imobilul;
pp. este permisă doar dacă există mandat de percheziţie emis de un magistrat;
R: b (art. 579 CPC)
188. Dacă executarea priveşte un bun imobil în care se găsesc bunuri mobile care nu formează
obiectul executării:
34
qq. acestea vor fi confiscate de executorul judecătoresc;
rr. acestea vor fi executate silit, deoarece formează un tot indivizibil cu imobilul;
ss. acestea vor fi încredinţate de executorul judecătoresc unui custode;
R: c (art. 580 CPC)
189. Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu
executoriu, instanţa de executare:
tt. poate autoriza creditorul să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane;
uu. poate împuternici executorul judecătoresc să o îndeplinească pentru creditor;
vv. poate dispune încetarea executării silite;
R: a (art. 580-2 CPC)
190. Debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea unei obligaţii de a face prin aplicarea unei
amenzi civile:
ww. în toate cazurile;
xx. în cazul în care această obligaţie nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul;
yy. în cazul în care executorul judecătoresc consideră acest lucru necesar;
R: b (art. 580-3 alin. (1) CPC)
191. Instanţa de executare poate obliga debitorul unei obligaţii de a face la plata unei amenzi
civile:
zz. la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă;
aaa. la cererea executorului judecătoresc, prin sentinţă;
bbb. la cererea creditorului, prin decizie;
R: a (art. 580-3 alin. (1) CPC)
192. Dacă debitorul efectuează lucrări cu nerespectarea obligaţiei de a nu face, instanţa de

executare:
ccc. poate împuternici executorul judecătoresc să desfiinţeze lucrările pentru creditor;
ddd. poate autoriza creditorul să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane lucrările făcute cu
nerespectarea obligaţiei;
eee. poate dispune încetarea executării silite;
R: b (art. 580-4 CPC)
GRILE - LEGEA NR. 31/ 1990
DIZOLVARE
35
193. O societate comercială se poate dizolva :
a) Prin nerealizarea temporară a unui obiect de activitate al acesteia

b) Numai prin hotărârea adunării generale
c) Prin declararea nulităţii societăţii
194. De regulă, cele 2 faze obligatorii de parcurs în procesul de încetare a personalităţii

juridice a unei societăţi comerciale sunt:
a) Dizolvarea şi lichidarea
b) Divizarea şi lichidarea
c) Divizarea sau fuziunea şi lichidarea
Răspuns corect: a) Titlul VI
195. Dacă o societate comercială şi-a propus ca obiect de activitate mai multe obiective,
nerealizarea unuia dintre ele :
a) Are ca rezultat imposibilitatea realizării afacerii preconizate şi deci dizolvarea societăţii

b) Are ca rezultat direct dizolvarea societăţii
c) Nu duce automat la dizolvarea societăţii
Răspuns corect: c) art.227
196. Sunt cauze generale de dizolvare a societăţii comerciale:
a) Trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; imposibilitatea realizării obiectului de

activitate al societăţii sau realizarea acestuia; hotărârea tribunalului, la cererea oricărei
persoane, pentru orice motiv
b) Imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia,
declararea nulităţii societăţii, hotărârea adunării generale, trecerea timpului stabilit
pentru durata societăţii
c) Exclusiv trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii, imposibilitatea realizării obiectului
de activitate al societăţii sau realizarea acestuia
Răspuns corect: b) art.227
197. După trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) Societatea este dizolvată de drept, asociaţii neavând nicio posibilitate de a prelungi durata
societăţii
36
b) Asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/ de directorat la
momentul expirării duratei societăţii , cu privire la eventuala prelungire a acesteia
c) Asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/ de directorat cu cel
puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia
Răspuns corect: c) art.227 alin (2)
198. În cazul în care consiliul de administraţie/ directoratul nu-i consultă pe asociaţi cu

privire la prelungirea timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) Societatea este dizolvată de drept, asociaţii nemaiputând face nimic

b) La cererea oricărui asociat , tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării
c) La cererea asociatului principal, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării
Răspuns corect: b) art.227 alin (2)
199. Pot sesiza judecătorul-delegat pentru constatarea dizolvării societăţii, la expirarea duratei
menţionate în actul constitutiv, dacă procedura consultării asociaţilor de către consiliul de
administraţie/ de către directorat nu este îndeplinită:
a) Orice persoană, indiferent dacă are interes sau nu

b) Orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
c) Numai orice persoană interesată
200. Lichidarea şi radierea societăţii, în cazul în care termenul stabilit pentru durata societăţii a
expirat, se efectuează:
a) Printr-o procedură specifică, unică acestui caz de dizolvare

b) Printr-o procedură simplificată
c) Potrivit dispoziţiilor altor legi decât legea nr.31/1990
201. În cazul expirării duratei societăţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de
administraţie/ de directorat :
a) Administratorii societăţii
b) Asociaţii
c) Lichidatorii societăţii
37
202. Se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre
asociati, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur:
a) Numai societăţile în nume colectiv

b) Numai societăţile cu răspundere limitată
c) Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată
203. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în cazul
în care a apărut decesul unuia dintre asociaţi, fapt ce a atras reducerea numărului asociaţilor la
unul singur:
a) dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare cu moştenitorii

b) numai dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu
răspundere limitată
c) în nicio situaţie
Răspuns corect: a) art.229 alin (2)
204. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în cazul
în care a apărut retragerea unuia dintre asociaţi, fapt ce a atras reducerea numărului asociaţilor la
unul singur:
a) Numai dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare

b) Indiferent de situaţie
c) Dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu
răspundere limitată cu asociat unic
205. În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedează:
a) Societatea este dizolvată de drept

b) Nu se poate dispune prin convenţie în această privinţă asupra căilor de urmat
c) Moştenitorii ar putea consimţi să continue asocierea
38
206. În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedează, societatea:
a) Trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, indiferent dacă există convenţie contrară
sau nu
b) Trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, indiferent dacă asociaţii rămaşi preferă
sau nu să continue societatea cu moştenitorii
c) Trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, dacă asociaţii rămaşi nu preferă să
continue societatea cu moştenitorii care consimt la aceasta şi dacă nu există convenţie
contrară
207. Dacă în societăţile în nume colectiv un asociat decedează:

a) Moştenitorii rămân răspunzători până la publicarea schimbărilor intervenite
b) Moştenitorii rămân răspunzători pe termen nelimitat
c) Moştenitorii nu sunt răspunzători
208. Dizolvarea societăţii prin hotărârea asociaţilor:
a) Este imposibilă
b) Este irevocabilă
c) Este revocabilă
209. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni, cu
majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate:
a) Oricând
b) În termen de 6 luni de la luarea deciziei
c) Cât timp nu s-a făcut nicio repartiţie din activ
210. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni asupra
hotărârii luate:
a) Prin unanimitate
b) Cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv
39
c) Prin hotărârea oricărui asociat
211. Hotărârea asociaţilor prin care se revine asupra dizolvării societăţii:

a) Se menţionează în registrul comerţului
b) Se publică de către asociaţi în Monitorul Oficial, Partea I
c) Se menţionează în registrele societăţii
212. Dizolvarea societăţii, de regulă, trebuie să fie:
a) Numai înscrisă în registrul comerţului

b) Numai publicată în Monitorul Oficial
c) Să fie publicată în Monitorul Oficial
213. Dizolvarea societăţii prin trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) Trebuie înscrisă în registrul comerţului

b) Trebuie publicată în Monitorul Oficial
c) Nu trebuie să fie nici înscrisă, nici publicată în Monitorul Oficial
214. Dizolvarea unei societăţi comerciale poate avea loc:
a) Numai în baza unei hotărâri a adunării generale

b) Numai în baza unei hotărâri judecătoreşti
c) În baza unei hotărâri a tribunalului de trecere la faliment
Răspuns corect: c) art.232 alin (2) şi (3)
215. În cazul societăţii care are drept cauză a dizolvării falimentul:
a) Dizolvarea se pronunţă de tribunalul învestit cu procedura falimentului

b) Dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale
c) Orice asociat poate pronunţa dizolvarea
216. De regulă, efectul dizolvării societăţii este:
40
a) Falimentul
b) Lichidarea
c) Nulitatea
217. Dizolvarea:
a) Nu poate avea loc niciodată fără lichidare

b) Are loc fără lichidare numai în cazul divizării totale a societăţii
c) Are loc fără lichidare şi în cazul în care datoriile sociale au fost regularizate, iar
asociaţii decid dizolvarea fără lichidare
218. Dizolvarea are loc fără lichidare:

a) În cazul fuziunii
b) În cazul fuziunii sau divizării totale
c) în cazul fuziunii sau divizării totale
219. Din momentul dizolvării:
a) Directorii, administratorii, respectiv directoratul pot întreprinde, dacă este necesar, orice
operaţiuni
b) Directorii, administratorii, respectiv directoratul nu mai pot întreprinde nicio operaţiune în
nume propriu, ci doar în contul societăţii
c) Directorii, administratorii, respectiv directoratul nu mai pot întreprinde nicio nouă
operaţiune, în caz contrar, fiind răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile
întreprinse
220. Din momentul dizolvării nu mai pot întreprinde noi operaţiuni:
a) Asociaţii
b) Administratorii
c) Lichidatorii
221. Dacă administratorii întreprind noi acţiuni după momentul dizolvării:
a) Aceştia sunt răspunzători disciplinar pentru acţiunile întreprinse

b) Aceştia sunt răspunzători solidar pentru acţiunile întreprinse
41
c) Aceştia sunt răspunzători divizibil (conjunct)
222. Dacă administratorii întreprind noi acţiuni după momentul fixat pentru expirarea
termenului societăţii:
a) Aceştia sunt răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile întreprinse

b) Aceştia sunt răspunzători personal şi divizibil pentru acţiunile întreprinse
c) Aceştia sunt răspunzători personal şi conjunct pentru acţiunile întreprinse
223. Directorii, administratorii/directoratul nu mai pot întreprinde noi operaţiuni din momentul
în care:
a) dizolvarea a fost hotărâtă de directorat
b) dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală
c) dizolvarea a fost declarată de lichidator
224. În cazul dizolvării, personalitatea juridică a societăţii:
a) încetează în momentul în care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală

b) încetează în momentul în care dizolvarea a fost declarată prin sentinţă judecătorească
c) încetează la terminarea lichidării
225. Dizolvarea unei societăţi înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa, faţă de
terţi:
a) nu produce niciun efect

b) produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial
c) produce efecte după 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial
Răspuns corect: c) art.234
226. Asociaţii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi cu majoritatea prevăzută de lege
pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord
cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului
sau regularizarea lui în acord cu creditorii în cazul:
a) Societăţii pe acţiuni
42
b) Societăţii în comandită pe acţiuni
c) Societăţii cu răspundere limitată
227. Se poate hotărî asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi
împărţite între asociaţi:
a) prin votul unanim al asociaţilor

b) prin votul majoritar al asociaţilor
c) prin decizia administratorilor
228. Lipsa acordului unanim al asociaţilor privind împărţirea bunurilor în cazul dizolvării
societăţii:
a) Nu are niciun efect, fiind necesar şi suficient votul majoritar al asociaţilor

b) Duce la aplicarea procedurii lichidării
c) Blochează orice activitate
229. Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor
către asociaţi:
a) Are loc în momentul deschiderii procedurii lichidării

b) Are loc în momentul dizolvării societăţii
c) Are loc în momentul radierii societăţii din registrul comerţului
230. Tribunalul poate pronunţa dizolvarea societăţii:
a) La cererea oricărei persoane, independent de existenţa unui interes

b) Numai la cererea asociaţilor
c) La cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
231. Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii dacă:
a) Societatea nu mai are organe statutare

b) Societatea nu a depus în interiorul termenelor legale situaţiile financiare anuale sau alte acte
care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului
c) Societatea şi-a înjumătăţit activitatea
43
232. Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea dacă:
a) Asociaţii şi-au mutat domiciliul

b) Societatea şi-a mutat sediul
c) Asociaţii au dispărut sau nu au domiciliul cunoscut
233. Dacă societatea nu şi-a completat capitalul social în condiţiile legii:
a) Tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen de 1 an
de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie
b) Tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen de 6
luni de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie
c) Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane
interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
234. Dacă societatea şi-a încetat activitatea:
a) În toate cazurile tribunalul va pronunţa dizolvarea

b) Nu se va pronunţa dizolvarea niciodată dacă inactivitatea temporară a fost anunţată organelor
fiscale şi înscrisă în registrul comerţului
c) Se va pronunţa dizolvarea dacă durata inactivităţii temporare anunţate depăşeşte 3 ani
Răspuns corect: c) art.237 alin (1) şi (2)
235. Hotărârea tribunalului prin care se pronunţă dizolvarea este supusă:
a) numai înregistrării la registrul comerţului

b) înregistrării la registrul comerţului, comunicării direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi publicării în Monitorul Oficial al
României
c) înregistrării la registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României
236. Recursul împotriva hotărârii de dizolvare:
a) Aparţine administratorilor, asociaţilor şi terţilor

b) Poate fi făcut în termen de 3 luni de la efectuarea publicităţii
c) Trebuie depus şi la oficiul registrului comerţului în care este înregistrată societatea a
cărei dizolvare a fost pronunţată
44
237. La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare:
a) Societatea este radiată

b) Societatea intră în lichidare
c) Societatea îşi pierde complet personalitatea juridică
238. Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de

dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, la cererea oricărei persoane interesate:
a) Judecătorul numeşte un lichidator de pe lista practicienilor în insolvenţă

b) Judecătorul delegat suspendă dizolvarea societăţii până la numirea unui lichidator
c) Judecătorul delegat îndeplineşte funcţia de lichidator
239. De regulă, remunerarea lichidatorului se face din:

a) Fondurile statului
b) Fondurile societăţii dizolvate
c) Fondurile persoanei care a cerut dizolvarea
240. În cazul lipsei fondurilor societăţii dizolvate pentru remunerarea lichidatorului, costurile
vor fi suportate de:
a) Fondurile Registrului Comerţului

b) Fondurile Ministerului de Finanţe
c) Fondul de lichidare constituit conform legii insolvenţei
241. Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în termen de 6 luni de la data rămânerii
irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, cu nicio cerere de numire a lichidatorului:
a) Persoana juridică intră în lichidare

b) Persoana juridică este radiată din oficiu din registrul comerţului
c) Persoana juridică este reorganizată
242. Atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe durata
funcţionării acesteia , răspunderea sa pentru aceste obligaţii va fi:
45
a) Nelimitată şi în faza dizolvării şi a lichidării societăţii, dacă este cazul
b) Limitată în faza dizolvării
c) Limitată în faza lichidării societăţii
243. Răspunderea asociaţilor în SRL va este:
a) Nelimitată în faza dizolvării şi, dacă este cazul, în faza lichidării societăţii
b) Limitată la aportul lor
c) Nelimitată în faza dizolvării şi limitată la aportul lor în faza lichidării societăţii
244. Asociatul care în frauda creditorilor abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale:
a) Va răspunde nelimitat pentru toate obligaţiile prezente şi viitoare ale societăţii dizolvate
b) Va răspunde nelimitat pentru toate obligaţiile neachitate ale societăţii dizolvate
c) Va răspunde în limita aportului său, alături de ceilalţi asociaţi
245. Răspunderea asociatului pentru obligaţiile societăţii devine nelimitată atunci când:
a) Diminuează activul societăţii în beneficiul personal fără a putea prevedea că prin acţiunile
sale societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
b) Dispune de bunurile proprii ca şi cum ar fi bunurile societăţii
c) Diminuează activul societăţii în beneficiul unui terţ, fără a cunoaşte, dar trebuind să
cunoască că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
LICHIDARE
246. De la regula conform căreia până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii
şi directorii, respectiv membrii directoratului, continuă să-şi exercite atribuţiile:
a) nu există excepţii
b) se poate deroga prin norme contrare prevăzute în actul constitutiv
c) nu se poate deroga prin norme contrare prevăzute în actul constitutiv
46
247. Actul de numire a lichidatorilor:
a) trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii, puterile conferite lichidatorilor, numele

acestora, experienţa profesională, domiciliul şi cetăţenia acestora
b) trebuie depus, prin grija instanţei, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscris
c) se publică în Monitorul Oficial al României
248. Lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerţului şi vor exercita această
funcţie:
a) numai după îndeplinirea formalităţilor legale cerute, respectiv să depună actul de

numire la registrul comerţului
b) după pronunţarea sentinţei de numire
c) după ce sunt numiţi de către asociaţi
249. Societăţilor în lichidare li se aplică:
a) numai regimul legal stabilit de legea nr. 31/1990

b) regulile stabilite de legea nr. 31/1990 şi de actul constitutiv, în toate cazurile
c) şi regulile stabilite în actul constitutiv, dacă nu sunt incompatibile cu lichidarea
250. Trebuie să arate că societatea este în lichidare:
a) actele care emană de la directori

b) toate actele care emană de la societate
c) actele pe care le încheie asociaţii în numele societăţii
251. Lichidatorii pot fi:
a) Numai persoane fizice

b) Numai persoane juridice
c) Reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ai societăţii lichidatoare
252. Răspunderea lichidatorilor este :
a) Egală cu cea a asociaţilor

b) Egală cu cea a membrilor directoratului
47
c) Mai puţin severă decât cea a administratorilor
253. Obligaţia lichidatorilor de a întocmi un inventar şi de a încheia un bilanţ care să constate

situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii:
a) Trebuie îndeplinită în decurs de 3 luni de la numire

b) Trebuie îndeplinită de îndată după preluarea funcţiei
c) Trebuie îndeplinită într-un termen de 30 zile de la preluarea funcţiei
254. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul, în cazul societăţilor pe acţiuni organizate potrivit
sistemului dualist, sub controlul:
a) Cenzorilor
b) Consiliului de supraveghere
c) Directorilor
255. În cazul societăţilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de
mediu prevăzute de legea protecţiei mediului, lichidatorii:
a) Sunt obligaţi să ia măsuri pentru protecţia mediului

b) Sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului care să constate situaţia exactă a
activului şi a pasivului societăţii
c) Sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu
256. Lichidatorii nu pot:
a) Să stea în judecată în numele societăţii

b) Să vândă în mod direct imobilele sau orice avere mobiliară a societăţii
c) Să facă împrumuturi neipotecare
257. În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor,
lichidatorii:
a) Vor putea să facă împrumuturi ipotecare

b) Vor putea să facă împrumuturi neipotecare
48
c) Nu vor putea să facă împrumuturi în numele societăţii
Răspuns corect: b) art. 255 alin (1) şi (2)
258. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului
lichidării sunt răspunzători:
a) Solidar de executarea lor

b) Personal şi conjunct de executarea lor
c) Numai dacă asociaţii nu au ştiut de noile operaţiuni
259. Sumele de bani ce li s-ar cuveni din lichidare asociaţilor:
a) Nu pot fi plătite de lichidatori înaintea achitării creditorilor societăţii

b) Se pot plăti în contul părţilor oricând
c) Nu se mai plătesc având în vedere că societatea este în lichidare
260. Lichidatorii care probează că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente
pentru a acoperi pasivul exigibil :
a) Pot să ceară sumele necesare numai asociaţilor care răspund nelimitat

b) Pot să ceară sumele necesare şi asociaţilor care nu au efectuat integral vărsămintele, în orice
situaţie
c) Trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care nu au efectuat integral vărsămintele
261. Lichidatorii:
a) Nu pot în niciun caz să achite datoriile societăţii cu proprii lor bani
b) Pot să-şi aproprie bunuri ale societăţii lichidate în contul cheltuielilor făcute cu lichidarea
c) Dacă au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea să exercite împotriva
societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi
262. Creditorii societăţii au dreptul de a se îndrepta mai întâi :

a) Împotriva asociaţilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau
din aceea a aporturilor la capitalul social
b) Contra lichidatorilor cu acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până
la concurenţa bunurilor existente
c) Împotriva lichidatorilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise
sau din aceea a aporturilor la capitalul social
49
263. Lichidarea societăţii trebuie terminată:
a) În maxim 1 an de la data dizolvării

b) În maxim 3 ani de la data dizolvării, acest termen neputând fi prelungit
c) De regulă, în cel mult 3 ani de la data dizolvării
264. După terminarea lichidării:
a) Lichidatorii vor cere dizolvarea societăţii

b) Lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrele primăriei de la sediul societăţii
c) Lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrul comerţului
265. Dacă lichidatorul nu cere radierea societăţii din registrul comerţului în termen de 10 zile
de la terminarea lichidării:
a) Sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind aplicată de
judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării oricărei părţi interesate
b) Sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind aplicată de
judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării din oficiu a instanţei,
c) Nu este incidentă nicio sancţiune
266. Radierea societăţii comerciale din registrul comerţului:
a) Are loc numai la cererea lichidatorului

b) Are loc numai la cererea administratorilor
c) Poate avea loc şi din oficiu
267. Lichidarea:
a) împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii până la efectuarea bilanţului care să

constate situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii
b) împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii până la liberarea asociaţilor
c) nu împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii
50
268. După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii cu
răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi:
a) Se vor depune la registrul comerţului

b) Se vor depune la asociatul desemnat de majoritate
c) Se vor depune la lichidator
269. După lichidare, în cazul societăţilor pe acţiuni, registrul acţionarilor va fi depus la:
a) Acţionarul majoritar
b) Arhivele Naţionale
c) Registrul comerţului
270. Numirea lichidatorilor în societăţile cu răspundere limitată:
a) Este făcută de toţi asociaţii, în toate cazurile

b) Este făcută de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea dacă, prin actul constitutiv, nu se
prevede astfel
c) Este făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel
271. Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni :
a) Este făcută de toţi asociaţii, în toate cazurile

b) Este făcută de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea dacă, prin actul constitutiv,
nu se prevede astfel
c) Este făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel
272. Împotriva sentinţei prin care lichidatorul a fost numit de către instanţă:
a) Nu se poate face apel

b) Se poate face apel, de către asociaţi sau de administratori
c) Se poate face recurs numai de către asociaţi sau de administratori
273. În cazul societăţii cu răspundere limitată, dacă nu se va putea întruni unanimitatea

voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instanţă, la cererea oricărui asociat ori
administrator:
a) cu ascultarea asociaţilor şi a administratorilor prezenţi la şedinţa la judecată
51
b) cu ascultarea tuturor asociaţilor şi a administratorilor
c) fără ascultarea asociaţilor şi a administratorilor
274. După terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată lichidatorii trebuie:
a) să propună repartizarea activului între creditori

b) să propună repartizarea activului între asociaţi şi să întocmească situaţia financiară
c) numai să întocmească situaţia financiară
275. Situaţia financiară semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată şi

publicată:
a) în Monitorul Oficial al României

b) pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului
c) la instanţă
276. În cazul în care un asociat este nemulţumit de repartizarea activului între asociaţi ca
urmare a lichidării:
a) poate face opoziţie,
b) poate face recurs
c) repartizarea este irevocabilă
Răspuns corect: a) art. 263 alin (2) şi (3)
277. Lichidatorii sunt consideraţi liberaţi :

a) numai după expirarea termenului de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare
b) numai după ce sentinţa asupra opoziţiei a rămas irevocabilă
c) dacă nu s-a făcut opoziţie sau dacă termenul de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare
de lichidare şi a proiectului de repartizare a expirat
Răspuns corect: c) art. 263 alin (2), (3) şi (4)
278. În cazul societăţii pe acţiuni lichidarea este hotărâtă:
a) de regulă, de adunarea generală

b) numai de adunarea generală, în toate cazurile
c) de regulă, de tribunal
279. Împotriva sentinţei tribunalului de a numi un lichidator la o societate pe acţiuni:
a) nu se poate exercita nicio cale de atac

b) se poate exercita numai calea de atac a apelului
c) se poate exercita numai calea de atac a recursului
52
280. Pot fi numiţi ca lichidatori ai unei societăţi pe acţiuni:
a) numai persoane străine de societate
b) numai lichidatori înscrişi în tabloul practicienilor în insolvenţă
c) membri ai directoratului, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii legale
281. Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de

seamă asupra gestiunii:
a) pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată până la începerea lichidării
b) cuprinzând toată situaţia financiară a societăţii
c) cuprinzând perioada pe care o solicită lichidatorul
282. În cazul în care unul sau mai mulţi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt
numiţi lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului,
pentru a îndeplini toate cerinţele legale, necesită întreprinderea următoarelor acţiuni:
a) depunerea la oficiul registrului comerţului, depunerea la tribunal
b) depunerea la oficiul registrului comerţului, publicarea în Monitorul Oficial al României
c) depunerea la oficiul registrului comerţului, publicarea în Monitorul Oficial al României,
împreună cu bilanţul final de lichidare
283. Dacă un acţionar intervine în instanţă, făcând o opoziţie la darea de seamă a

lichidatorului:
a) hotărârea pronunţată de instanţă îi este opozabilă numai lui

b) hotărârea pronunţată de instanţă este opozabilă tuturor acţionarilor intervenienţi
c) hotărârea pronunţată de instanţă este opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi
284. În cazul unei societăţi pe acţiuni, după terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc
situaţia financiară anuală, arătând:
a) partea ce se cuvine fiecărei acţionari din repartizarea activului societăţii

b) repartizarea activului între asociaţi
c) partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii, însoţită de raportul
auditorilor financiari
285. Sumele cuvenite acţionarilor ca urmare a lichidării, neîncasate în termen de 2 luni de la

publicarea situaţiei financiare:
d) se vor redistribui celorlalţi acţionari
53
e) se vor depune la o bancă
f) se vor depune la instanţă
286. În cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:

g) lichidatorul poate cere deschiderea procedurii insolvenţei
h) lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenţei
i) această stare nu afectează cu nimic activitatea lichidatorului, el neavând nicio obligaţie în a
deschide procedura insolvenţei
287. În cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:
j) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii insolvenţei

k) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii falimentului
l) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei
Răspuns corect: c) art. 270²
GRILE OUG 86/2006 – capitolele 1-4 (art. 1-36)
288. Practicienii în insolvenţă conduc:
a) Numai procedurile de insolvenţă

b) Procedurile de insolvenţă, procedurile de lichidare voluntară sau amiabilă, procedurile
de prevenţie a insolvenţei
c) Procedurile de dizolvare
289. În cadrul procedurii insolvenţei, în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de

reorganizare, practicianul în insolvenţă desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau de
judecătorul sindic este:
a) Lichidatorul
b) Administratorul judiciar
c) Lichidatorul sau administratorul judiciar
Răspuns corect: b) art .2
290. Activitatea debitorului în faliment, atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată
este condusă de:
a) Lichidator
54
b) Administratorul judiciar
c) Lichidator sau de administratorul judiciar
291. Practicienii în insolvenţă îşi pot exercita profesia:
a) Numai în cabinete individuale

b) şi în calitate de colaboratori ori angajaţi ai unor societăţi civile profesionale
c) Numai în cabinete individuale, în cabinete asociate, societăţi civile profesionale
292. Un practician în insolvenţă:
a) Îşi poate exercita activitatea într-un cabinet individual şi în acelaşi timp să fie şi angajat la o
societate civilă profesională de lichidatori
b) Îşi poate exercita activitatea numai într-o societate civilă sau cabinet asociat
c) Poate avea calitatea de asociat într-o singură societate profesională sau întreprindere
unipersonală
293. Un practician în insolvenţă:
a) Poate exercita o singură profesie, cea de lichidator

b) Poate exercita profesia de practician în insolvenţă într-o singură formă de organizare a
profesiei
c) Poate avea calitatea de asociat în mai multe societăţi profesionale sau întreprinderi
unipersonale
294. Cabinetul individual se constituie:
a) pe baza deciziei instanţei

b) pe baza deciziei UNPIR
c) pe baza deciziei practicianului în insolvenţă, înregistrată la UNPIR
295. Bunurile constituite de practicianul în insolvenţă ca aport la cabinetul său se supun

regulilor:
a) patrimoniului profesional de afectaţiune

b) universalităţii patrimoniului
c) universalităţii de fapt
55
296. Cabinetele individuale ale practicienilor în insolvenţă:
a) Nu se pot asocia
b) Se pot asocia prin decizie a UNPIR
c) Se pot asocia prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei
297. Drepturile şi obligaţiile practicienilor în insolvenţă, titulari ai unor cabinete asociate:
a) îşi păstrează caracterul personal şi independent şi nu pot fi cedate

b) sunt solidare
c) sunt independente şi nu au un caracter intuitu personae
298. Un cabinet individual se poate asocia:
a) Numai cu un alt cabinet individual

b) Numai cu societăţile civile profesionale, în cazul în care s-ar asocia cu un cabinet individual
acestea devenind societăţi civile profesionale
c) Cu o societate civilă profesională
299. Patrimoniul iniţial al cabinetului individual:
a) Este afectat exclusiv activităţii profesionale a practicianului în insolvenţă şi are regimul

patrimoniului profesional de afectaţiune
b) Este constituit din aporturile titularului şi ale celorlalţi asociaţi
c) Reprezintă totalitatea bunurilor practicianului în insolvenţă
300. Creditorii ale căror creanţe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în
insolvenţă care are ca formă de exercitare a profesiei cabinetul individual:
a) Vor putea urmări numai bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune

b) Vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente pot urmări şi o parte din bunurile aflate în posesia practicianului în insolvenţă
c) Vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente pot urmări şi bunurile practicianului în insolvenţă
56
301. Răspunderea practicianului în insolvenţă în ceea ce priveşte datoriile cabinetului
individual este o răspundere:
a) Nelimitată
b) Limitată, dar numai temporar
c) Limitată
302. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se constituie:
a) Prin contract de societate

b) Prin asocierea practicienilor în insolvenţă, persoane fizice sau juridice
c) Numai prin subscrierea aportului social al asociaţilor în numerar sau în natură
Răspuns corect: a) art. 9 alin (1) şi (2)
303. Aportul social al asociaţilor în cadrul unei societăţi civile cu răspundere limitată poate fi:
a) În numerar
b) Numai în numerar sau în natură
c) Numai în numerar sau în industrie, aportul în natură fiind de neconceput în acest fel de
societate
304. Contractul de societate prin care se constituie societatea civilă profesională cu răspundere
limitată este supus:
a) Înregistrării în registrul comerţului

b) Înregistrării în Registrul societăţilor profesionale de practicieni în insolvenţă
c) Înregistrării în registrul comerţului şi publicării în Buletinul Practicienilor în insolvenţă
305. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată:
a) Nu are un patrimoniu propriu

b) Deţine co-proprietatea bunurilor constituite ca aport de către asociaţi
c) Are un patrimoniu propriu
306. Societatea civilă cu răspundere limitată :
a) Poate avea ca obiect de activitate numai exercitarea profesiei de practician în insolvenţă
57
b) Trebuie sa aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de practician în
insolvenţă
c) Poate avea mai multe obiecte de activitate, dar toate conexe insolvenţei
307. Contractul de societate al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată:
a) Trebuie încheiat întotdeauna în formă scrisă

b) Trebuie încheiat în formă scrisă numai dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul
social se află şi un teren
c) Nu este obligatoriu să fie încheiat în formă scrisă
308. Orice modificare a unui contract de societate al unei societăţii civile profesionale cu
răspundere limitată:
a) Trebuie să fie făcută întotdeauna în scris

b) Trebuie să fie făcută întotdeauna în formă autentică
c) Poate fi făcută în orice fel doresc părţile
309. Pot deţine calitatea de asociaţi într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată:
a) 1 practician în insolvenţă definitiv şi 1 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă stagiari

b) 2 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă definitivi
c) 3 practicieni în insolvenţă stagiari şi 1 practician în insolvenţă definitiv
310. Capitalul social necesar pentru constituirea valabilă a unei societăţii civile profesionale
cu răspundere limitată:
a) Poate fi echivalentul în lei a 200 euro

b) Poate fi echivalentul în lei a 9000 euro
c) Poate fi echivalentul în lei a sumei de 14.000 euro
311. Pentru a constitui valabil o societate civilă profesională cu răspundere limitată:
a) Este suficient să se subscrie un capital social reprezentând echivalentul în lei a minimum

10000 euro
b) Întotdeauna capitalul social subscris trebuie să se verse la momentul constituirii
58
c) Capitalul social trebuie subscris şi vărsat la momentul constituirii şi poate reprezenta numai o
sumă de bani mai mare de echivalentul în lei a 10.000 euro
312. În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţii
civile profesionale cu răspundere limitată, aportul social:
a) Rămâne în proprietatea societăţii numai dacă prin lege nu se prevede altfel

b) Nu poate rămâne în proprietatea societăţii în niciun caz
c) Rămâne în proprietatea societăţii dacă prin contractul de societate nu se prevede altfel
313. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de :
a) un administrator care este unul din practicienii în insolvenţă asociaţi

b) adunarea asociaţilor
c) asociat coordonator
Răspuns corect: b) art 16
314. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate este necesar:
a) votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale

b) acordul unanim al asociaţilor
c) votul majorităţii asociaţilor
Răspuns corect: b) art 17 alin (2)
315. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată, în raporturile cu terţii, este reprezentată
de:
a) oricare dintre asociaţi

b) de asociatul ce deţine majoritatea părţilor sociale
c) de asociaţii coordonatori
Răspuns corect: c) art 18 alin (2)

316. Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o societate
civilă profesională cu răspundere limitată:
a) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită
respectivele părţi sociale şi preţul
59
b) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi ceilalţi
asociaţi, alte informaţii nefiind necesare
c) nu este obligat să informeze ceilalţi asociaţi cu minimum 30 zile anterior transmiterii
Răspuns corect: a) art 20 alin (1)
317. Transmiterea părţilor sociale pe care un asociat le deţine într-o societate civilă profesională
cu răspundere limitată:
a) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi îşi dau acordul

b) se poate face după ce majoritatea celorlalţi asociaţi îşi dă acordul
c) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi sunt informaţi
Răspuns corect: a) art 20 alin (2)
318. Dacă, din orice motive, în societate rămâne cu un singur asociat o perioadă mai mare de 3
luni, acesta:
a) o poate transforma numai în cabinet individual

b) o poate transforma în cabinet individual sau în întreprindere profesională unipersonală
c) nu mai poate face nimic, societatea fiind radiată din oficiu.
Răspuns corect: b) art 22
319. O întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată:
a) se poate naşte numai din decesul, incompatibilitatea, retragerea sau excluderea unuia ori mai
multor asociaţi dintr-o societate civilă profesională cu răspundere limitată
b) poate avea ca asociat unic o practician în insolvenţă sau o altă întreprindere profesională
unipersonală cu răspundere limitată
c) este reglementată, în principiu, de acelaşi regim juridic ca societatea civilă profesională cu
răspundere limitată
Răspuns corect: c) art 23
320. Poate dobândi calitatea de practician în insolvenţă persoana care:
a) deţine o diplomă de studii de învăţământ superior, indiferent de specializare

b) are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani, indiferent de studii
c) a promovat examenul de admitere în profesia de practician în insolvenţă
60
321. Persoanele fizice sau juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene:
a) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit prevederilor legislaţiei europene, în

condiţiile stabilite de statul membru a cărui naţionalitate o au
b) nu pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă
c) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă în aceleaşi condiţii ca cetăţenii români
322. Este nedemnă de a fi practician în insolvenţă:
a) persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unei
infracţiuni
b) persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă cu o pedeapsă
complementară
c) persoana condamnată pentru infracţiunile prevăzute în Legea nr.31/1990 care determină
incapacitatea legală de a dobândi sau deţine calitatea de fondator, administrator, membru
în consiliul de supraveghere, membru al directoratului ori director al unei societăţi
comerciale
323. Existenţa nedemnităţii atrage:
a) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă

b) încetarea calităţii de practician în insolvenţă
c) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă de 1 la 5 ani, în funcşie de
gravitatea faptei săvârşite
324. Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este incompatibilă cu:
a) activitatea salariată în cadrul altor profesii, fără excepţii

b) limitarea capacităţii de exerciţiu, în cazul persoanei fizice
c) atingerea limitelor obiectului de activitate, în cazul persoanelor juridice
325. Profesia de practician în insolvenţă este compatibilă cu:
a) activităţi şi funcţii didactice din învăţământul superior economic

b) calitatea de judecător sindic
c) calitatea de administrator unic al unei societăţi comerciale
61
326. Practicianul în insolvenţă care anterior a îndeplinit funcţia de judecător sindic:
a) nu mai poate fi numit în calitate de administrator în raza instanţei în care a funcţionat, dar poate fi
numit în funcţia de lichidator
b) nu mai poate fi numit în calitate de administrator în raza instanţei în care a funcţionat, dar poate fi
numit în funcţia de lichidator după trecerea unei termen de minimum 6 luni de la încetarea
funcţiei respective
c) nu poate fi numit în calitate de administrator sau de lichidator în raza instanţei în care a
funcţionat, decât după trecerea unei anumite perioade de timp
327. profesia de practician în insolvenţă nu poate fi exercitată:
a) la tribunalele sau curţile de apel la care soţul practicianului în insolvenţă îndeplineşte funcţii
administrative
b) la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate, curţi de apel la care afinul până la
gradul al IV-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de procuror
c) la curţile de apel la care ruda până la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de
judecător
328. Dacă o rudă de gradul al II-lea a îndeplinit funcţia de judecător-sindic acum 4 ani,
practicianul în insolvenţă:
a) nu poate profesa la acel tribunal

b) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la rudele de gradul I
c) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la o perioadă de maxim 3
ani
329. Dacă în 2002 un practician în insolvenţă a deţinut o funcţie în cadrul Curţii de Conturi:
a) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă

b) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă în raza teritorială a curţii de apel unde
funcţionează
c) nu există nicio interdicţie pentru el de a exercita funcţia de practician în insolvenţă
62
330. Practicianul în insolvenţă, faţă de debitor:
a) poate fi concomitent administrator judiciar al unui debitor al acestuia

b) poate fi concomitent lichidator al unui debitor al acestuia
c) nu poate fi concomitent lichidator al unui creditor al acestuia
331. Practicianul în insolvenţă trebuie să se abţină:
a) numai dacă se află in conflict de interese

b) dacă se află în unul din cazurile prevăzute la art.27 C. proc. Civ, fără excepţii
c) dacă este tutorele sau curatorul uneia dintre părţi
332. Admiterea în profesia de practician în insolvenţă:
a) se face numai prin examen

b) se face la cerere, cu scutire de examen
c) se face prin examen sau la cerere, cu scutire de examen, pentru avocaţi, notari, judecători,
cu vechime de minimum 5 ani în profesie
333. Stagiul de pregătire profesională de la începutul exercitării profesiei de practician în insolvenţă:
a) este obligatoriu pentru orice persoană care promovează examenul de admitere în profesie
b) durează 1 an
c) nu trebuie îndeplinit în cazul persoanelor care au exercitat timp de 10 ani funcţia de
consilier juridic sau inginer
334. După efectuarea stagiului, practicianul în insolvenţă stagiar:
a) devine practician în insolvenţă definitiv
63
b) trebuie să susţină şi să promoveze un examen în cel mult 5 ani de la primirea în profesie
c) trebuie să susţină şi să promoveze un examen în cel mult 2 ani de la primirea în profesie
335. Calitatea de practician în insolvenţă se suspendă:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări

b) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicţiei de a profesa, plus încă o perioadă de 1 an
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor către UNPIR şi către bugetele locale
336. Calitatea de practician în insolvenţă încetează:
a) numai prin deces

b) întotdeauna în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate
c) numai prin renunţarea la exerciţiul profesiei
Capitolul V
337. Pentru activitatea desfăşurată, practicienii în insolvenţă au dreptul la :

a. o remuneraţie fixă, denumită indemnizaţie ;
b. onorarii fixe, de succes sau combinaţii ale acestora ;
c. un salariu lunar, stabilit prin decizie a UNPIR ;
R : b (art. 37 O.U.G. 86/2006)
338. Pentru perioada de observaţie, onorariul provizoriu cuvenit practicianului în insolvenţă va

fi stabilit de :
a. judecătorul-sindic ;
b. creditor ;
c. lichidatorul judiciar ;
R : a (art. 37 O.U.G. 86/2006)
339. Practicianul în insolvenţă poate fi ajutat la îndeplinirea efectivă a atribuţiilor sale:

a. de judecătorul-sindic ;
b. de organele de poliţie sau jandarmerie ;
c. de lichidatorul judiciar ;
R : b (art. 38 O.U.G. 86/2006)
340. Expertizele dispuse de instanţa de judecată în cazurile de reorganizare judiciară sau

lichidare se efectuează de practicieni în insolvenţă:
64
a. special desemnaţi de UNPIR;
b. stagiari;
c. definitivi şi compatibili ;
R : c (art. 38 O.U.G. 86/2006)
341. Practicianul în insolvenţă nu are obligaţia :

a. de a se abţine de la orice practică anticoncurenţială;
b. de a anunţa Consiliul Concurenţei în legătură cu orice practică anticoncurenţială de care ia
cunoştinţă ;
c. de a se abţine de la orice faptă de concurenţă neloială ;
R : b (art. 39 O.U.G. 86/2006)
342. Atribuţiile legale exclusiv stabilite în sarcina practicianului în insolvenţă :

a. pot fi exercitate prin reprezentare ;
b. trebuie exercitate personal ;
c. orice operaţiune poate fi exercitată doar cu acordul prealabil al judecătorului-sindic ;
R : b (art. 40 O.U.G. 86/2006)
343. Atribuţiile practicianului în insolvenţă stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-

sindic în procedurile de insolvenţă :
a. pot fi exercitate prin reprezentare ;
b. trebuie exercitate personal ;
c. pot fi exercitate prin mandatar cu procură specială autentificată ;
R : b (art. 40 O.U.G. 86/2006)
344. Societatea profesională cu răspundere limitată, formă de asociere a practicienilor în

insolvenţă, poate fi reprezentată :
a. doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă compatibil;
b. doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă, chiar incompatibil ;
c. doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă stagiar ;
R : a (art. 40 O.U.G. 86/2006)
345. Asistarea de către avocat a practicianului în insolvenţă :

a. nu este permisă ;
b. este permisă în raport cu toate atribuţiile sale ;
c. este permisă doar în raport cu atribuţiile sale neexclusive ;
R : b (art. 40 alin. (3) O.U.G. 86/2006)
346. Pentru încheierea unor acte juridice care nu presupun exerciţiul atribuţiilor sale exclusive,
practicianul în insolvenţă :
a. poate da mandat de reprezentare unei alte persoane ;
b. nu poate da mandat de reprezentare ;
65
c. poate da mandat de reprezentare doar anumitor categorii de persoane, stabilite prin hotărâre
de guvern ;
R : a (art. 40 O.U.G. 86/2006
347. Obligaţia de asigurare de răspundere profesională în vederea acoperirii prejudiciilor

cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale revine:
a. judecătorului-sindic;
b. avocatului specializat în insolvenţă;
c. practicianului în insolvenţă;
R: c (art. 41 alin. (2) O.U.G. 86/2006)
348. Diminuarea valorii asigurate prin contractul de asigurare de răspundere profesională este
interzisă sub sancţiunea :
a. suspendării din funcţie pe termen de un an ;
b. suspendării din funcţie pe termen de 3 ani ;
c. revocării din funcţie ;
R : c (art. 41 alin. (3) O.U.G. 86/2006)
349. Nerespectarea, în termenul prevăzut de lege, a obligaţiei de răspundere profesională de

către practicianul în insolvenţă :
a. duce la suspendarea calităţii de membru UNPIR ;
b. duce la revocarea din funcţie ;
c. duce la aplicarea unei amenzi contravenţionale ;
R : a (art. 41 alin. (6) O.U.G. 86/2006)
350. Neplata cotizaţiei anuale de către un membru UNPIR :

a. atrage suspendarea acestuia pentru o perioadă de trei luni ;
b. atrage revocarea acestuia din funcţie;
c. constituie infracţiune;
R: a (art. 42 alin. (2))
Capitolele VI –X
351. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este:

a. o persoană juridică autonomă şi fără scop lucrativ;
b. o structură guvernamentală;
c. o persoană juridică cu scop lucrativ;
R: a (art. 44 O.U.G. 86/2006)
352. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este o:

a. persoană juridică de utilitate publică;
66
b. asociaţie particulară;
c. fundaţie;
R: a (art. 44 O.U.G. 86/2006)
353. Atribuţiile principale ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România
(UNPIR) sunt:
a. numeşte, prin Ordonanţă, practicienii în insolvenţă din România;
b. controlează şi supraveghează activitatea practicienilor în insolvenţă din România;
c. revocă, prin Hotărâre, practicienii în insolvenţă din România;
R: b (art. 45 O.U.G. 86/2006)
354. Autoritatea Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a. se întinde pe întreg teritoriul ţării;
b. se manifestă doar la nivel local;
c. se întinde doar la nivelul municipiului Bucureşti;
R : a (art. 45 O.U.G. 86/2006)
355. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) beneficiază de

competenţă de autoreglementare şi:
a. poate emite regulamente;
b. poate emite Ordonanţe;
c. nu poate emite Codul de etică al profesiei, deoarece această competenţă aparţine
Parlamentului;
R : a (art. 46 O.U.G. 86/2006)
356. Asigurarea concurenţei loiale între practicienii în insolvenţă este o atribuţie aparţinând :
a. Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR);
b. Consiliului Concurenţei;
c. Ministerului Economiei şi Comerţului
R : a (art. 47 O.U.G. 86/2006)
357. Dreptul la consultare prealabilă aparţinând Uniunii Naţionale a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR):
a. se manifestă în chestiuni cu incidenţă asupra activităţii practicienilor în insolvenţă, în raport
cu Parlamentul şi Consiliul Superior al Magistraturii;
b. poate fi invocat înainte să fie votată orice lege în domeniul insolvenţei de către Parlament ;
c. pentru a se naşte în mod valabil sunt necesare protocoale de colaborare ;
R : a (art. 48 O.U.G. 86/2006)
358. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) emite interpretări
ale propriilor reglementări:
a. la cerere sau din oficiu;
67
b. numai la cerere ;
c. numai din oficiu ;
R : a (art. 48 O.U.G. 86/2006)
359. Colaborarea cu asociaţii profesionale din ţară şi din srăinătate:

a. este o latură a dreptului la consultare prealabilă al UNPIR;
b. se face doar cu aprobarea prealabilă a Preşedintelui UNPIR ;
c. este o atribuţie principală a UNPIR ;
R : c (art. 48 O.U.G. 86/2006)
360. Printre organele de conducere centrale ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) se numără:
a. Comitetul de Direcţie;
b. Adunarea reprezentanţilor naţionali
c. Consiliul de Administraţie;
R : b (art. 49 O.U.G. 86/2006)
361. Activitatea curentă a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) este coordonată de:
a. Consiliul Naţional de conducere;
b. secretariatul general;
c. Congres;
R : b (art. 50 O.U.G. 86/2006)
362. Hotărârile Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) sunt valabil adoptate:
a. cu votul unei pătrimi din majoritatea membrilor prezenţi;
b. cu votul majorităţii membrilor prezenţi sau reprezentaţi;
c. cu votul majorităţii membrilor Congresului ;
R: b (art. 51 O.U.G. 86/2006)
363. Printre atribuţiile Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din

România (UNPIR) se numără:
a. stabilirea coordonatelor pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii practicienilor în
insolvenţă;
b. organizarea examenelor de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă;
c. concilierea şi arbitrarea litigiilor profesionale dintre membrii UNPIR;
R : a (art. 52, 53 O.U.G. 86/2006)
364. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) poate
să delege:
a. o parte din atribuţiile care îi revin, potrivit legii, Preşedintelui UNPIR;
68
b. toate atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi;
c. o parte din atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi;
R : c (art. 52 O.U.G. 86/2006)
365. Adunarea Reprezentanţilor Permanenţi adoptă hotărâri :

a. supuse ratificării următorului Congres al UNPIR ;
b. general obligatorii şi supuse publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a ;
c. supuse aprobării prealabile a Consiliului naţional de conducere al UNPIR ;
R : a (art. 52-1 O.U.G. 86/2006)
366. Consiliul naţional de conducere al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din

România (UNPIR):
a. poate revoca preşedintele UNPIR;
b. adoptă Codul de etică profesională UNPIR;
c. apără interesele legitime ale membrilor UNPIR în faţa instanţelor judecătoreşti ;
R: c (art. 53 O.U.G. 86/2006)
367. Constituirea filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) este aprobată de:
a. Congres;
b. Consiliul Naţional;
c. Preşedintele UNPIR;
R: b (art. 53 O.U.G. 86/2006)
368. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales:
a. dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 7 ani;
b. din afara UNPIR ;
c. dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 4 ani ;
R : c (art. 54 O.U.G. 86/2006)
369. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales de:
a. Consiliul Naţional de conducere UNPIR;
b. Congresul UNPIR;
c. biroul executiv al UNPIR;
R: b (art. 54 O.U.G. 86/2006)
370. Organele de conducere ale filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România (UNPIR) sunt:
a. adunarea generală şi consiliul de conducere;
b. adunarea generală şi consiliul de administraţie;
69
c. congresul şi consiliul de conducere;
R: a (art. 56 O.U.G. 86/2006)
371. Filialele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a. nu au personalitate juridică;
b. dobândesc personalitate juridică de la data întregistrării legale la UNPIR;
c. dobândesc personalitate juridică la 30 de zile de la înregistrarea legală la UNPIR ;
R : b (art 57 alin. (4) O.U.G. 86/2006)
372. Adunarea generală a filialei are următoarele atribuţii:

a. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România;
b. propune, dintre membrii săi, candidaţi la Consiliul Naţional de Conducere al UNPIR;
c. asigură buna desfăşurare a activităţii profesionale pe plan naţional ;
R : b (art. 58 O.U.G. 86/2006)
373. Membrii consiliului de conducere a filialei sunt aleşi de :

a. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR);
b. Consiliul naţional de conducere a UNPIR;
c. Adunarea generală a filialei;
R: c (art. 59 O.U.G. 86/2006)
374. Hotărârile Adunării generale a filialei sunt valabil adoptate:

a. cu majoritatea membrilor care o compun;
b. cu majoritatea membrilor prezenţi;
c. cu majoritatea membrilor UNPIR;
R: b (art. 57 alin. (3) O.U.G. 86/2006)
375. Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt desemnaţi dintre:

a. membrii Congresului UNPIR ;
b. practicienii în insolvenţă aflaţi în evidenţa Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România (UNPIR);
c. membrii Baroului Bucureşti ;
R : b (art. 55 alin. (2) O.U.G. 86/2006)
376. Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă

din România (UNPIR) se întocmeşte:
a. anual;
b. trimestrial;
c. semestrial;
R: a (art. 62 O.U.G. 86/2006)
70
din România (UNPIR) cuprinde:
a. numai membrii UNPIR, persoane fizice;
b. toţi membrii UNPIR, persoane fizice, precum şi societăţile civile profesionale de profil ;
c. societăţile civile profesionale de profil ;
R : b (art. 62 O.U.G. 86/2006)

din România (UNPIR) se publică:
a. în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă;
b. în Monitorul Oficial al României, partea I bis;
c. într-un ziar de largă răspândire;
R : b (art. 62 O.U.G. 86/2006)
379. Înregistrarea unei societăţi civile profesionale cu nume asemănător unei alte societăţi
civile profesionale în Tabloul practicienilor în insolvenţă:
a. este posibilă;
b. este permisă doar după obţinerea aprobării prealabile a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci (OSIM);
c. este interzisă;
R : c (art. 62 O.U.G. 86/2006)
380. Înscrierea în Tabloul practicienilor în insolvenţă se face:

a. la cererea persoanei interesate;
b. din oficiu;
c. la solicitarea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România
(UNPIR);
R: a (art. 64 O.U.G. 86/2006)
381. Înscrierea în Tabloul practicienilor în insolvenţă va fi precedată de:

a. transmiterea cererii de înscriere spre aprobare către Consiliul naţional de conducere al
UNPIR;
b. transmiterea cererii de înscriere spre consultare prealabilă către preşedintele UNPIR;
c. transmiterea cererii de înscriere spre avizare la Comisia Superioară de Disciplină;
R : a (art. 64 O.U.G. 86/2006)
382. Nedepunerea cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă în termenul

prevăzut de lege conduce la:
a. anularea cererii depuse tardiv ;
b. pierderea calităţii de practician în insolvenţă ;
c. pierderea dreptului de înscriere în Tabloul UNPIR ;
R : c (art. 64 alin. (2) O.U.G. 86/2006)
71
383. Decizia de admitere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă :
a. nu este supusă niciunei căi de atac ;
b. poate fi contestată la Consiliul Naţional de Conducere al UNPIR ;
c. poate fi atacată doar la instanţa de contencios administrativ ;
R : b (art. 64 O.U.G. 86/2006)
384. Contestaţia împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor

în insolvenţă poate fi făcută în termen de:
a. 30 de zile de la data primirii comunicării deciziei ;
b. 30 de zile de la data la care a fost luată decizia ;
c. 90 de zile de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, partea I ;
R : a (art. 64 O.U.G. 86/2006)
385. Deciziile Consiliului naţional de conducere al UNPIR soluţionând contestaţia făcută

împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă :
a. sunt definitive şi irevocabile ;
b. pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti ;
c. pot fi atacate la Judecătoria competentă potrivit Legii contenciosului administrativ;
R : b (art. 64 O.U.G. 86/2006)
386. Evidenţa centralizată a societăţilor civile profesionale de practicieni în insolvenţă se ţine

de:
a. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR);
b. Consiliul Naţional al UNPIR;
c. Secretariatul general al UNPIR, prin registrul societăţilor civile profesionale de practicieni în
insolvenţă;
R: c (art. 65 O.U.G. 86/2006)
387. Menţiunile înregistrate în registrul societăţilor civile profesionale de practicieni în

insolvenţă sunt opozabile terţilor:
a. de la data confirmării lor de Preşedintele UNPIR;
b. de la data efectuării lor în registrul societăţilor civile profesionale de practicieni în insolvenţă;
c. de la data publicării lor în Buletinul procedurilor de Insolvenţă;
R : b (art. 66 O.U.G. 86/2006)
388. Actele sau faptele neînregistrate în registrul societăţilor civile profesionale de practicieni
în insolvenţă:
a. nu pot fi opuse terţilor de persoana care avea obligaţia înregistrării lor;
b. pot fi opuse terţilor doar de persoana care avea obligaţia înregistrării lor;
c. pot fi opuse terţilor dacă au fost publicate într-un cotidian;
R : b (art. 66 O.U.G. 86/2006)
72
389. Obligaţia de eliberare a copiilor certificate de pe înregistrările efectuate în registrul
societăţilor civile profesionale de practicieni în insolvenţă incumbă:
a. Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR);
b. Judecătoriei în raza căreia se află societatea civilă profesională de practicieni în insolvenţă;
c. Tribunalului Bucureşti ;
R : a (art. 67 O.U.G. 86/2006)
390. Eliberarea copiilor certificate de pe înregistrările efectuate în registrul societăţilor civile

profesionale de practicieni în insolvenţă:
a. se face pe cheltuiala Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR);
b. se face pe cheltuiala persoanei solicitante;
c. se face pe cheltuiala statului ;
R : b (art. 67 O.U.G. 86/2006)
391. Îndeplinirea, de către practicianul în insolvenţă, de activităţi specifice profesiei pentru

persoane cu interese contrare:
a. constituie contravenţie;
b. constituie infracţiune;
c. constituie abatere disciplinară;
R : c (art. 68 O.U.G. 86/2006)
392. Divulgarea secretului profesional de către practicianul în insolvenţă :

a. constituie abatere disciplinară ;
b. constituie contravenţie ;
c. constituie variantă agravantă pentru infracţiunea de ”Divulgare a secretului profesional”,
prevăzută de Codul Penal ;
R : a (art. 68 O.U.G. 86/2006)
393. Neplata primei de asigurare de către practicianul în insolvenţă :

a. constituie contravenţie ;
b. constituie delict, pedepsit în condiţiile legii penale ;
c. constituie abatere disciplinară ;
R : c (art. 68 O.U.G. 86/2006)
394. Încălcarea principiilor de etică profesională de către practicianul în insolvenţă :

a. constituie contravenţie ;
b. constituie abatere disciplinară ;
c. constituie infracţiune ;
R : b (art. 68 O.U.G. 86/2006)
395. Constituie abatere disciplinară :
73
a. exercitarea activităţilor specifice de supraveghere a procedurilor de insolvenţă, fără a deţine
calitatea de practician în insolvenţă ;
b. desfăşurarea de activităţi sociale cu ocazia manifestărilor organizate de UNPIR ;
c. neplata cotizaţiei şi a contribuţiei ;
R : c (art. 68 O.U.G. 86/2006)
396. Sunt sancţiuni disciplinare aplicabile practicienilor în insolvenţă :

a. avertismentul oral ;
b. avertismentul scris ;
c. suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o durată de 10 ani ;
R : b (art. 69 O.U.G. 86/2006)
397. Sunt sancţiuni disciplinare aplicabile practicienilor în insolvenţă :

a. excluderea temporară din UNPIR, pe o perioadă de 3 ani ;
b. excluderea definitivă din UNPIR, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă ;
c. închisoarea de la 6 luni la 5 ani ;
R : b (art. 69 O.U.G. 86/2006)
398. Abaterile disciplinare săvârşite de membrii unei filiale se judecă în primă instanţă:
a. de comisia de disciplină a filialei ;
b. de comisia superioară de disciplină ;
c. de Judecătoria competentă ;
R : a (art. 69 O.U.G. 86/2006)
399. Hotărârile comisiei de disciplină a filialei, pronunţate în materie disciplinară :

a. pot fi contestate la Comisia superioară de disciplină ;
b. sunt definitive şi irevocabile ;
c. pot fi contestate la Judecătoria competentă ;
R : a (art. 69 O.U.G. 86/2006)
400. Exercitarea fără a deţine calitatea de practician în insolvenţă a unor activităţi în legătură
cu procedurile de insolvenţă :
a. constituie abatere disciplinară;
b. constituie infracţiune ;
c. constituie contravenţie ;
R : b (art. 50 O.U.G. 86/2006)
401. In prezent, în materie de insolvenţă reglementarea cadru este1:
1
Art. 156 L85/06
74
a) Legea nr. 85/2006
b) Legea nr. 64/1995
c) Legea nr. 31/1990
402. In materie de insolvenţă2:

a) sunt aplicabile atât acte normative adoptate la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar
b) nu sunt aplicabile acte normative adoptate la nivel comunitar
c) sunt aplicabile exclusiv acte normative adoptate la nivel comunitar
403. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată3:

a) societăţilor comerciale nu li se poate aplica decât procedura generală
b) comercianţilor persoane fizice acţionând individual nu li se poate aplica decât procedura simplificată
c) societăţilor agricole nu li se poate aplica nici procedura generală, nici procedura simplificată
404. Unei persoane juridice de drept public4:

a) nu îi este aplicabilă procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2006
b) îi aplicabilă procedura generală reglementată de Legea nr. 85/2006
c) îi pot fi aplicabile atât procedura generală, cât şi procedura simplificată reglementate de Legea nr.
85/2006
405. Procedura simplificată5:

a) este o formă a procedurii generale, aplicabilă anumitor categorii de debitori
b) este o procedură de insolvenţă
c) este o fază a procedurii generale
406. Domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 85/20066:

a) acoperă integral sfera persoanelor juridice
b) acoperă exclusiv sfera persoanelor juridice organizate sub forma societăţilor comerciale
c) nu acoperă anumite categorii de persoane juridice de drept privat
407. Unei societăţi comerciale dizolvate anterior introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei7:
a) nu i se mai poate aplica Legea nr. 85/2006
b) i se aplică de drept Legea nr. 85/2006
c) i se poate aplica Legea nr. 85/2006
408. In cazul în care, prin cererea introductivă, o societate comercială îşi declară intenţia de a intra în faliment8:
2
A se vedea Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului privind procedurile de insolvenţă
3
Art. 1 L85/06
4
Art. 1 L85/06
5
Art. 1 L85/06
6
Art. 1 L85/06
7
Art. 1 L85/06
8
Art. 1 L85/06
75
a) aceasta poate fi supusă exclusiv procedurii generale
b) aceasta nu fa fi supusă procedurii insolvenţei
c) aceasta va putea fi supusă exclusiv procedurii simplificate
409. In cazul în care o societate comercială nu mai este îndreptăţită să fie supusă procedurii reorganizării
judiciare, atunci9:
a) acesteia nu i se poate aplica procedura insolvenţei
b) acesteia nu i se mai poate aplica procedura simplificată
c) acesteia nu i se poate aplica procura generală
410. Scopul Legii nr. 85/2006 este10:

a) acoperirea activului debitorului aflat în insolvenţă
b) acoperirea pasivului creditorilor aflaţi în insolvenţă
c) acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă
411. Procedura insolvenţei11:

a) este întotdeauna o procedură colectivă
b) este o procedură colectivă, doar dacă la masa credală se înscriu mai mulţi creditori
c) est o procedură colectivă, doar dacă deschiderea ei este cerută de mai mulţi creditori
412. Insolvenţa este o stare a patrimoniului debitorului care12:

a) apare numai în situaţia în care activul patrimonial este mai mic decât pasivul patrimonial
b) apare numai în situaţia în care pasivul patrimonial este mai mic decât activul patrimonial
c) poate să apară în situaţia în care activul patrimonial este mai mare decât pasivul patrimonial
413. După trecerea unui termen de 30 de zile de la scadenţă, în situaţia în care debitorul nu îşi execută
obligaţia13:
a) deschide de drept procedura insolvenţei faţă de debitor
b) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie considerată iminentă
c) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie prezumată a fi vădită
414. Insolvenţa este iminentă când se dovedeşte faptul că14:

a) debitorul va avea pierderi la sfârşitul exerciţiului financiar
b) debitorul nu a avut, timp de 3 zile consecutive, fonduri băneşti disponibile în contul bancar
c) debitorul nu va putea achita la scadenţă datoriile exigibile cu fondurile băneşti disponibile la acel
moment
9
Art. 1 L85/06
10
Art. 2 L85/06
11
Art. 2 L85/06
12
Art. 3 L85/06
13
Art. 3 L85/06
14
Art. 3 L85/06
76
415. Averea debitorului, aşa cum este definită de Legea nr. 85/200615:
a) coincide cu patrimoniul debitorului
b) coincide cu ansamblul drepturilor debitorului
c) include drepturile patrimoniale ce pot face obiectul executării silite
416. Un bun susceptibil de executare silită potrivit C.pr.civ., aflat în proprietatea debitorului face parte din
averea acestuia, aşa cum este definită de Legea nr. 85/200616:
a) în toate situaţiile
b) numai dacă a fost dobândit anterior deschiderii procedurii insolvenţei asupra debitorului
c) numai dacă a fost dobândit ulterior deschiderii procedurii insolvenţei asupra debitorului
417. In procedura insolvenţei, urmărirea şi recuperarea creanţelor17:

a) se face de către fiecare creditor în parte
b) se face de către administratorii judiciari sau de lichidatori
c) se face de către creditori acţionând pe categorii de creanţe
418. In cazul unei cererii de deschidere a procedurii insolvenţei - procedura simplificată - formulată de debitor,
data deschiderii acesteia este18:
a) data pronunţării încheierii de deschidere a procedurii simplificate
b) data comunicării către debitor a încheierii de deschidere a procedurii simplificate
c) data soluţionării opoziţiilor creditorilor
419. Terminologia specială prin care se desemnează participanţii în procedura insolvenţei este19:
a) Debitor, creditor şi organ al procedurii
b) debitor şi reclamant
c) reclamant şi pârât
420. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată20:

a) orice titular al unui drept de creanţă este un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii
insolvenţei asupra debitorului său
b) numai persoanele având creanţe salariale pot să solicite deschiderea procedurii insolvenţei asupra
debitorului lor
c) persoanele având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă nu pot cere deschiderea procedurii asupra
debitorului lor în ziua următoare scadenţei
15
Art. 3 L85/06
16
Art. 3 L85/06
17
Art. 3 L85/06
18
Art. 3 L85/06
19
Art. 3 L85/06
20
Art. 3 L85/06
77
421. Au calitatea de creditori în procedura insolvenţei, fără a depune declaraţiile de creanţă21:
a) salariaţii debitorului
b) creditorii chirografari ai debitorului
c) creditorii având creanţe garantate
422. Orice persoană fizică sau juridică deţinând un drept de creanţă (altul decât o creanţă salarială) asupra
averii debitorului22:
a) este de drept creditor în sensul procedurii insolvenţei
b) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, dacă a solicitat expres înscrierea în tabelul definitiv de
creanţe, făcând dovada existenţei creanţei
c) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, doar dacă a solicitat expres şi i s-a admis în tot înscrierea în
tabelul definitiv de creanţe
423. Admiterea parţială a cererii de înregistrarea a unei creanţe în tabelul definitiv de creanţe are ca efect23:
a) dobândirea calităţii de creditor, în sensul procedurii insolvenţei
b) dobândirea calităţii de creditor îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei
c) eliminarea din rândul creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei
424. In procedura insolvenţei, are o creanţă garantată asupra patrimoniului debitorului24:

a) o persoană care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor debitorului
b) o persoană care beneficiază de garanţia personală a debitorului pentru o creanţă asupra altei persoane
c) o persoană care şi-a înscris creanţa în tabelul definitiv consolidat
425. Creanţele salariale25:

a) includ numai creanţele izvorând din raporturile juridice de muncă existente între debitor şi titularul
dreptului de creanţă
b) includ atât creanţele izvorând din raporturile juridice de muncă, dar şi din raporturile juridice de mandat
existente între debitor şi titularii dreptului de creanţă
c) includ toate creanţele avute împotriva debitorului de către o persoană având calitatea de salariat al
acesteia, indiferent de izvorul creanţei
426. In procedura insolvenţei, creanţa statului având ca obiect plata unui impozit se denumeşte prin
termenul26:
a) creanţă bugetară
b) creanţă comercială
c) creanţă fiscală
21
Art. 3 L85/06
22
Art. 3 L85/06
23
Art. 3 L85/06
24
Art. 3 L85/06
25
Art. 3 L85/06
26
Art. 3 L85/06
78
427. Valoarea-prag în procedura insolvenţei este de27:
a) 10.000 lei (RON), pentru orice creanţă
b) 10.000 euro, pentru orice creanţă, mai puţin creanţele salariale
c) 10.000 lei (RON), pentru orice creanţă, mai puţin creanţele salariale
428. Când toate celelalte condiţii sunt îndeplinite, un creditor poate introduce o cerere de deschidere a
procedurii insolvenţei, dacă28:
a) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, indiferent de valoarea acestora
b) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 10.000 Euro
c) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 10.000 RON
429. Un creditor având o creanţă mai mică de 10.000 RON29:

a) nu ar putea niciodată să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei
b) ar putea să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei dacă este un creditor privilegiat
c) ar putea să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă are o creanţă salarială
430. Pentru ca titularul unei creanţe să poată solicita deschiderea procedurii insolvenţei30:
a) creanţa trebuie să fie constatată printr-un titlu executoriu
b) creanţa trebuie să corespundă valorii prag
c) creanţa trebuie să fie creanţă garantată
431. In categoria creanţe chirografare pot fi încadrate31:

a) numai creanţele născute anterior deschiderii procedurii
b) numai creanţele ajunse la scadenţă anterior deschiderii procedurii
c) creanţele născute anterior deschiderii procedurii
432. In perioada de observaţie, efectuarea de plăţi aferente contractelor încheiate anterior deschiderii
procedurii insolvenţei32:
a) se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, putând fi considerate operaţiuni curente
b) nu se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, fiind depăşită sfera operaţiunilor curente
c) nu se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, pe data deschiderii procedurii insolvenţei activitatea
debitorului încetând
433. După deschiderea procedurii insolvenţei33:

a) poate începe perioada de observaţie
27
Art. 3 L85/06
28
Art. 3 L85/06
29
Art. 3 şi 32 L85/06
30
Art. 3 L85/06
31
Art. 3 L85/06
32
Art. 3 L85/06
33
Art. 3 L85/06
79
b) intervine, în toate cazurile, reorganizarea judiciară
c) intervine, în toate cazurile, falimentul
434. In tabelul preliminar de creanţe, dacă nu s-a deschis procedura simplificată34:

a) nu se înscriu creanţele sub condiţie
b) nu se înscriu creanţele în litigiu
c) nu se înscriu creanţele născute după deschiderea procedurii
435. Creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor formulate la creanţele înscrise în tabelul preliminar35:
a) vor fi trecute direct în tabelul definitiv consolidat
b) vor fi trecute în tabelul suplimentar
c) vor fi trecute în tabelul definitiv de creanţe
436. Creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii
falimentului, acceptate de lichidator, sunt evidenţiate în36:
a) tabelul preliminar de creanţe
b) tabelul suplimentar
c) tabelul suplimentar consolidat
437. Procedura de reorganizare judiciară37:

a) se poate aplica exclusiv persoanelor juridice
b) se poate aplica exclusiv persoanelor fizice
c) se poate aplica atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice
438. Procedura reorganizării judiciare, spre deosebire de procedura falimentului38:

a) presupune adoptarea unui plan de reorganizare
b) presupune întocmirea tabelului suplimentar
c) presupune întocmirea tabelului suplimentar consolidat
439. Se prezumă a fi defavorizate39:

a) toate creanţele chirografare
b) toate creanţele născute în perioada de observaţie
c) toate creanţele cu privire la care planul de reorganizare prevede reducerea cuantumului creanţei
440. Programul de plată a creanţelor (cuantum şi termene) este evidenţiat prin40:

34
Art. 3 L85/06
35
Art. 3 L85/06
36
Art. 3 L85/06
37
Art. 3 L85/06
38
Art. 3 L85/06
39
Art. 3 L85/06
40
Art. 3 L85/06
80
a) tabelul definitiv consolidat
b) tabelul definitiv de creanţe
c) tabelul de creanţe menţionat în planul de reorganizare
441. Are în vedere lichidarea averii debitorului41 :

a) procedura falimentului
b) procedura reorganizării judiciare
c) procedura executării silite
442. Procedura falimentului poate să intervină după o perioadă de observaţie42:

a) numai în procedura generală
b) numai în procedura simplificată
c) atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată
443. Administratorul special43:

a) este desemnat de judecătorul sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei
b) este desemnat de administratorul pe care debitorul îl avea anterior deschiderii procedurii insolvenţei
c) este desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului persoană juridică

a) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare
b) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare
c) poate fi desemnat atât în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare, cât şi în cazul celui
căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare
445. Conducerea activităţii debitorului în procedura falimentului este realizată de45:

a) administratorul special
b) administratorul judiciar
c) lichidator
446. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului46:
a) în care se publică hotărârile judecătoreşti de deschiderea a procedurii insolvenţei, acestea nemaifiind
comunicate debitorului
b) în care se publică numele persoanelor având calitatea de practicieni în insolvenţă
c) prin care se realizează procedura de citare după deschiderea procedurii insolvenţei
41
Art. 3 L85/06
42
Art. 3 L85/06
43
Art. 3 L85/06
44
Art. 3 L85/06
45
Art. 3 L85/06
46
Art. 3 L85/06
81
447. Ridicarea dreptului de administrare a debitorului atrage47:
a) încetarea de drept a mandatului administratorului debitorului
b) atrage preluarea conducerii debitorului de către administratorul judiciar
c) atrage preluarea conducerii debitorului de către administratorul special
448. Cheltuielile aferente procedurii insolvenţei48:

a) sunt suportate, ca regulă, direct din averea debitorului
b) sunt suportate întotdeauna de către stat, prin fondul de lichidare
c) sunt suportate de camerele de comerţ şi industrie
Cap. II – Participanţii la procedura insolvenţei
449. Se încadrează în categoria organelor care aplică procedura insolvenţei49:

a) curţile de apel
b) adunările creditorilor
c) adunările generale ale acţionarilor/asociaţilor
450. In ceea ce priveşte insolvenţa, competenţa materială aparţine în primă instanţă50:

a) tribunalului
b) curţii de apel
c) judecătoriei
451. In primă instanţă, competenţa de judecată în materia de insolvenţă aparţine51:

a) unui complet specializat de 2 judecători
b) unui complet specializat de 3 judecători
c) judecătorului - sindic
452. Competenţa teritorială în procedura insolvenţei aparţine52:
a) instanţei de la sediul debitorului
b) instanţei de la sediul creditorului
c) instanţei de la locul unde trebuia executată obligaţia a cărei neexecutare a determinat solicitarea
deschiderii procedurii insolvenţei
47
Art. 3 L85/06
48
Art. 4 L85/06
49
Art. 5 L85/06
50
Art. 6 L85/06
51
Art. 6 L85/06
52
Art. 6 L85/06
82
453. Ca regulă, citarea în procedura insolvenţei53:
a) se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă
b) se realizează prin agent procedural
c) se realizează prin scrisoare recomandată
454. Instanţa de recurs în materia insolvenţei este54:

a) curtea de apel
b) înalta curte de casaţie şi justiţie
c) tribunalul
455. In procedura insolvenţei55:

a) toate hotărârile judecătorului-sindic pot fi suspendate de instanţa de recurs
b) numai sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului referitoare la existenţa stării sale de insolvenţă
poate fi suspendată de instanţa de recurs
c) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată poate fi suspendată de instanţa de recurs
456. In procedura insolvenţei, în absenţa unor reglementări speciale, termenul de recurs este56:
a) de 10 zile de la pronunţarea hotărârii
b) de 10 zile de la comunicarea hotărârii
c) de 15 zile de la comunicarea hotărârii
457. In recurs, competenţa de judecată aparţine57:

a) unui complet specializat de 3 judecători
b) unui complet specializat de 2 judecători
c) judecătorului-sindic
458. Hotărârile judecătorului sindic58:

a) nu sunt susceptibile de căi de atac
b) sunt supuse apelului
c) sunt supuse recursului
53
Art. 7 L85/06
54
Art. 8 L85/06
55
Art. 8 L85/06
56
Art. 8 L85/06
57
Art. 8 L85/06
58
Art. 8 L85/06
83
459. Repartizarea cauzelor în procedura insolvenţei59:
a) se face aleatoriu
b) se face ţinându-se cont de alegerea părţilor
c) se face de către preşedintele instanţei
460. Atribuţiile judecătorului-sindic60:

a) sunt nelimitate
b) sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi al procedurii
c) sunt atribuţii manageriale
461. Atribuţiile care ţin de managementul debitorului aflat în insolvenţă61:

a) aparţin, în toate situaţiile, exclusiv administratorului judiciar
b) pot aparţine şi debitorului, dacă acestuia nu i-a fost ridicat dreptul de administrare
c) aparţin exclusiv creditorului care a cerut deschiderea procedurii
462. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar62:

a) pot fi controlate de creditori numai sub aspectul legalităţii
b) nu pot fi controlate de creditorii sub nici un aspect
c) pot fi controlate de creditori sub aspectul oportunităţii
463. Hotărârile judecătorului-sindic63:

a) sunt executorii de la pronunţare
b) sunt executorii de la comunicare
c) sunt executorii de la publicarea pe site-ul instanţelor de judecată
464. Hotărârile judecătorului-sindic64:

a) sunt executorii
b) nu sunt definitive
c) sunt atacabile cu apel
465. Convocarea adunărilor creditorilor se face, ca regulă65:

a) de administratorul judiciar
b) de administratorul special
c) de consiliul de administraţie
59
Art. 9 L85/06
60
Art. 11 L85/06
61
Art. 11 L85/06
62
Art. 11 L85/06
63
Art. 8 şi 12 L85/06
64
Art. 12 L85/06
65
Art. 13 L85/06
84
466. Hotărârile adunărilor creditorilor luate cu privire la aspecte necuprinse în ordinea de zi a şedinţei
prevăzută în convocare66:
a) sunt lovite de nulitate
b) nu sunt lovite de nulitate dacă la şedinţă au participat titularii tuturor creanţelor
c) sunt inopozabile
467. Hotărârile adunării creditorilor67:

a) sunt supuse controlului de legalitate al judecătorului-sindic
b) sunt supuse controlului de oportunitate al judecătorului sindic
c) nu sunt supuse controlului
468. Pot ataca hotărârile adunării creditorilor68:

a) exclusiv creditorii care au participat la şedinţa în care a fost adoptată hotărârea atacată
b) creditorii care au votat împotriva hotărârii, indiferent dacă votul lor a fost sau nu consemnat în procesul-
verbal
c) creditorii îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, dacă au lipsit motivat la şedinţa în care s-a
luat hotărârea
469. Pentru adunările creditorilor, cvorumul este calculat69:

a) exclusiv pe baza valorii creanţelor
b) exclusiv pe baza numărului de membri
c) pe baza valorii creanţelor şi a numărului de membri
470. Majoritatea de luare a deciziilor în adunarea creditorilor70:

a) este majoritatea numărului de membrii
b) este majoritatea valorii creanţelor
c) dubla majoritate, a numărului de membrii şi a valorii creanţelor
471. Primul comitet al creditorilor este desemnat71:

a) de judecătorul-sindic
b) de adunarea creditorilor
c) de creditorul care ara cea mai mare creanţă
472. Comitetul creditorilor este desemnat72:

a) prin încheierea judecătorului-sindic, pronunţată după întocmirea tabelului preliminar de creanţe
66
Art. 14 L85/06
67
Art. 14 L85/06
68
Art. 14 L85/06
69
Art. 15 L85/06
70
Art. 15 L85/06
71
Art. 16 L85/06
72
Art. 16 L85/06
85
b) prin hotărârea judecătorului-sindic prin care este deschisă procedura insolvenţei
c) prin decizia administratorului judiciar prin care au fost admise creanţele la masa credală
473. Creditorii73:
a) sunt obligaţi să menţină comitetul creditorilor desemnat de judecătorul-sindic
b) pot alege un nou comitet al creditorilor care îl va înlocui pe cel desemnat de judecătorul-sindic
c) pot desemna un nou comitet al creditorilor care se va alătura celui desemnat de judecătorul-sindic
474. Comitetul creditorilor74:

a) nu are un număr de membrii reglementat legal
b) trebuie să cuprindă un număr minim de 3 membrii
c) nu poate avea mai mult de 3 membrii
475. Comitetul creditorilor75:

a) se întruneşte zilnic
b) se întruneşte exclusiv la solicitarea administratorului judiciar
c) se întruneşte lunar
476. Deciziile comitetului creditorilor76:

a) se iau cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri
b) se iau cu majoritatea simplă a creanţelor
c) se iau cu dubla majoritate simplă a membrilor şi a creanţelor
477. Deciziile comitetului creditorilor77:

a) se contestă direct la adunarea creditorilor
b) se contestă direct la administratorul judiciar
c) se contestă la adunarea creditorilor, după parcurgerea unei proceduri prealabile
478. La deliberările comitetului creditorilor participă78:

a) numai membrii comitetului creditorilor
b) membrii comitetului creditorilor şi administratorul judiciar
c) membrii comitetului creditorilor şi judecătorul-sindic
479. Ridicarea dreptului de administrare a debitorului79:

a) poate fi solicitată exclusiv de administratorul judiciar
73
Art. 16 L85/06
74
Art. 16 L85/06
75
Art. 17 L85/06
76
Art. 17 L85/06
77
Art. 17 L85/06
78
Art. 17 L85/06
79
Art. 17 L85/06
86
b) poate fi solicitată exclusiv de administratorul special
c) poate fi solicitată de comitetul creditorilor
480. Anularea unor transferuri patrimoniale ale debitorului80:

a) poate fi solicitată exclusiv de administratorul judiciar
b) poate fi solicitată exclusiv de adunarea creditorilor
c) poate fi solicitată de comitetul creditorilor

a) este desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului
b) este desemnat de judecătorul sindic
c) este desemnat de administratorul debitorului
482. Pot fi desemnate administrator special82:

a) numai persoanele fizice
b) numai o persoanele juridice
c) atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice
483. Poate propune un plan de reorganizare83:

a) debitorul căruia i s-a respins contestaţie avizând existenţa stării de insolvenţă
b) judecătorul sindic
c) administratorul special
484. Debitorul căruia i s-a ridicat dreptul de administrare84:

a) este reprezentat de administratorul special
b) este reprezentat de administratorul existent anterior deschiderii procedurii
c) este reprezentat de administratorul judiciar sau lichidator, după caz
485. Administratorul special are un mandat redus la reprezentarea acţionarilor sau asociaţilor (după caz)85:
a) în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare
b) in cazul debitorului căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare
c) in cazul oricărui debitor supus procedurii insolvenţei
486. La desemnarea administratorului judiciar, judecătorul sindic va avea în vedere86:

a) ofertele depuse la dosar de practicienii în insolvenţă
80
Art. 17 L85/06
81
Art. 18 L85/06
82
Art. 18 L85/06
83
Art. 18 L85/06
84
Art. 18 L85/06
85
Art. 18 L85/06
86
Art. 19 L85/06
87
b) exclusiv tabelul UNPIR, de unde va alege aleatoriu
c) exclusiv membrii consiliului de administraţie al debitorului
487. Pentru a putea fi numit administrator judiciar, o persoană fizică87:

a) trebuie să aibă calitatea de practician în insolvenţă
b) trebuie să aibă calitatea de avocat
c) trebuie să aibă calitatea de judecător-sindic
488. Pot fi desemnate administratori judiciari88:

a) numai persoanele fizice
b) numai peroanele juridice
c) atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice
489. Administratorul judiciar desemnat provizoriu de judecătorul-sindic89:

a) poate fi schimbat ca urmare a hotărârii adunării creditorilor
b) nu poate fi confirmat de creditori
c) poate fi schimbat de administratorul special
490. Schimbarea administratorului judiciar desemnat provizoriu de judecătorul-sindic90:

a) poate fi decisă exclusiv la prima şedinţă a adunării creditorilor
b) poate fi decisă la prima şedinţă a adunării creditorilor sau ulterior
c) poate fi decisă exclusiv la termenul următor celui în care s-a decis desemnarea provizorie
491. Pentru a fi desemnaţi ca administratori judiciari, practicienii în insolvenţă91:

a) trebuie să facă dovada existenţei asigurării pentru răspundere profesională
b) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei calităţii de practicieni în insolvenţă
c) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei unei experienţe generale în materie
492. Desemnarea unui alt administrator judiciar, care să îl înlocuiască pe cel numit provizoriu de judecătorul
sindic92:
a) se realizează cu majoritatea valorică a creanţelor din adunarea creditorilor
b) se realizează cu majoritatea numerică a creditorilor din adunarea creditorilor
c) se realizează cu dubla majoritate a valorii creanţelor şi a numărului de creditorilor din adunarea
creditorilor
87
Art. 19 L85/06
88
Art. 19 L85/06
89
Art. 19 L85/06
90
Art. 19 L85/06
91
Art. 19 L85/06
92
Art. 19 L85/06
88
493. Administratorul judiciar ales de adunarea creditorilor să înlocuiască administratorul judiciar provizoriu93:
a) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-delegat de la registrul comerţului
b) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-sindic
c) va fi desemnat ca administrator judiciar de administratorul special al debitorului
494. Hotărârea adunării creditorilor de modificare a administratorului judiciar provizoriu desemnat de

judecătorul sindic94:
a) poate fi contestată pe motiv de nelegalitate de creditori
b) poate fi contestată pe motiv de oportunitate de creditori
c) nu poate fi contestată de creditori
495. Atribuţiile administratorului judiciar provizoriu de judecătorul-sindic95:

a) încetează la momentul luării hotărârii adunării creditorilor de schimbare a administratorului judiciar
provizoriu
b) încetează la momentul desemnării unui nou administrator judiciar prin încheierea judecătorului sindic
c) încetează întotdeauna la momentul încheierii procedurii
496. Administratorul judiciar96:

a) nu poate denunţa contracte încheiate de debitor
b) poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor
c) nu poate hotărî menţinerea unor contracte încheiate de debitor
497. In cazul în care administratorul judiciar constată că în averea debitorului nu sunt suficiente bunuri pentru
acoperirea cheltuielilor administrative, acesta97:
a) trebuie să sesizeze de urgenţă judecătorul sindic
b) trebuie să închidă de urgenţă procedura
c) trebuie să refuze confirmarea sa ca administrator judiciar
498. Administratorul judiciar98:
a) asigură întotdeauna conducerea integrală a activităţii debitorului

b) asigură conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului
c) nu are niciodată atribuţii de conducere a debitorului
499. Judecătorul-sindic99:
93
Art. 19 L85/06
94
Art. 19 L85/06
95
Art. 19 L85/06
96
Art. 20 L85/06
97
Art. 20 L85/06
98
Art. 20 L85/06
99
Art. 20 L85/06
89
a) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar alte atribuţii în afara celor enumerate în
Legea nr. 85/2006 (art. 20 alin. (1))
b) poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar orice atribuţii
c) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar atribuţii prevăzute de lege ca fiind în
competenţa sa exclusivă
500. Raportul administratorului judiciar cuprinzând descrierea activităţilor sale şi justificarea cheltuielilor100:
a) se depune la instanţă în fiecare lună
b) se depune la instanţă la fiecare termen de continuare a procedurii
c) se depune la instanţă exclusiv la momentul închiderii procedurii
501. Măsurile luate de administratorul judiciar101:

a) nu pot face obiectul unei contestaţii
b) pot fi contestate de administratorul special al debitorului persoană juridică
c) pot fi contestate exclusiv de către creditori
502. Contestaţia împotriva măsurilor luate de administratorului judiciar trebuie înregistrată în termen de102:
a) 5 zile de la depunerea e către administrator a raportului de activitate
b) 10 zile de la depunerea de către administrator a raportului de activitate
c) 15 zile de la depunerea de către administrator a raportului de activitate
503. Pe parcursul derulării procedurii103:

a) administratorul judiciar nu poate fi înlocuit niciodată din oficiu de judecătorul-sindic
b) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul-sindic exclusiv la cererea comitetului creditorilor
c) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul sindic, din oficiu, pentru motive temeinice
504. Un practician în insolvenţă104:

a) nu poate să refuze numirea sa ca administrator judiciar
b) va fi sancţionat întotdeauna cu amendă, în cazul în care comunică refuzul de a fi administrator judiciar
c) poate refuza numirea ca administrator judiciar în termen de 5 zile de la comunicarea sentinţei de numire
505. Neîndeplinirea culpabilă a unei atribuţii stabilite de lege în sarcina administratorului judiciar105:
a) este sancţionată de lege cu pedeapsa amenzii judiciare
b) nu poate fi temei pentru aplicarea vreunei sancţiuni
c) este sancţionată de lege cu pedeapsa suspendării activităţii
100
Art. 21 L85/06
101
Art. 21 L85/06
102
Art. 21 L85/06
103
Art. 22 L85/06
104
Art. 22 L85/06
105
Art. 22 L85/06
90
506. Folosirea serviciilor unui specialist în vederea îndeplinirii atribuţiilor administratorului judiciar, ca
regulă106:
a) nu este supusă nici unei aprobări
b) este supusă aprobării comitetului creditorilor
c) este supusă aprobării administratorului special
507. Lichidatorul este desemnat107:

a) atunci când administratorul judiciar refuză numirea
b) atunci când judecătorul dispune trecerea la faliment
c) atunci când nu s-au depus oferte de preluare a poziţiei de administrator judiciar
508. Lichidatorul108:
a) este întotdeauna o persoană distinctă de cea care a fost administrator judiciar al debitorului
b) poate fi persoana care a îndeplinit funcţia de administrator judiciar al debitorului
c) este întotdeauna persoana care a îndeplinit funcţia de administrator special al debitorului
509. Raportul asupra cauzelor care au dus la insolvenţa debitorului asupra căruia s-a iniţiat procedura
simplificată109:
a) este o atribuţie exclusivă a administratorului special al debitorului
b) este o atribuţie a administratorului judiciar al debitorului
c) este o atribuţie a lichidatorului
510. Acţiunile vizând recuperarea creanţelor debitorului, introduse de administratorul

judiciar pe parcursul desfăşurării procedurii insolvenţei:
a. sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată;
b. sunt scutite de taxe de timbru;
c. se taxează potrivit legii;
R: b (art. 77 L. 85/2006)
511. Acţiunea în anulare reglementată de Legea insolvenţei priveşte actele frauduloase

ale:
a. asociatului;
b. acţionarului;
c. debitorului;
R: c (art. 79 L. 85/2006)
106
Art. 23 L85/06
107
Art. 24 L85/06
108
Art. 24 L85/06
109
Art. 25 L85/06
91
512. Potrivit Legii insolvenţei, acţiunea în anularea actelor frauduloase încheiate de
debitor în dauna drepturilor creditorilor poate fi introdusă:
a. de judecătorul-sindic;
b. de administratorul societăţii comerciale aflate în faliment;
c. de administratorul judiciar sau de lichidator;
R: c (art. 79 L. 85/2006)
513. Actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate cu acţiune în anulare:

a. dacă au fost încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei;
b. dacă au fost încheiate în anul declanşării procedurii de insolvenţă împotriva acestuia;
c. indiferent de momentul încheierii;
R: a (art. 79 L. 85/2006)
514. Acţiunea în anularea transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi poate fi

introdusă dacă transferul s-a realizat prin:
a. acte cu titlu gratuit, efectuate în cei zece ani anteriori deschiderii procedurii;
b. acte cu titlu oneros, indiferent de momentul încheierii acestora;
c. acte constând în operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe
cea primită, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii;
R: c (art. 80 alin. (1) L. 85/2006)
515. Actele încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu intenţia tuturor
părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori:
a. pot fi atacate cu acţiune în anulare de către administrator judiciar, potrivit Legii
insolvenţei;
b. sunt lovite de nulitate absolută;
c. sunt inopozabile creditorilor, dacă aceştia sunt de bună credinţă;
R: a (art. 80 alin. (1) L. 85/2006)
516. În cazul în care debitorul a efectuat plăţi anticipate ale datoriilor în cele 120 de
zile anterioare deschiderii procedurii, deşi acestea ar fi devenit scadente la un moment
ulterior:
a. acestea pot fi oricând revocate de persoana interesată;
b. acestea pot fi anulate la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului;
c. acestea sunt lovite de nulitate absolută;
R: b (art. 80 alin. (1) L. 85/2006)
517. Sponsorizările în scop umanitar:

a. pot fi anulate pe calea unei acţiuni în anulare, introdusă potrivit Legii insolvenţei;
92
b. pot fi anulate la cererea judecătorului-sindic;
c. reprezintă acte ale debitorului care exced sfera de cuprindere a acţiunii în anulare
reglementată de Legea insolvenţei;
R: c (art. 80 alin. (1) L. 85/2006)
518. Constituirea ori transferul de drepturi patrimoniale către terţi, realizate de debitor
prin acte de transfer cu titlu gratuit în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii:
a. sunt supuse acţiunii în anulare, potrivit Legii insolvenţei;
b. sunt supuse acţiunii în revocare, potrivit Legii insolvenţei;
c. sunt lovite întotdeauna de nulitate absolută;
R: a (art. 80 alin. (1) L. 85/2006)
519. Operaţiunile încheiate de debitor cu un membru sau un administrator, în dauna

creditorilor, pot fi anulate potrivit Legii insolvenţei:
a. când debitorul este un grup de interes economic;
b. doar când debitorul este o societate comercială;
c. când debitorul este o persoană fizică autorizată;
R: a (art. 80 alin. (2) L. 85/2006)
520. Operaţiunile încheiate în dauna creditorilor cu un acţionar deţinând cel puţin 20%
din acţiunile debitorului pot fi anulate potrivit Legii insolvenţei:
a. când debitorul este o societate pe acţiuni;
b. când debitorul este o societate civilă;
c. când debitorul este asociat într-o societate în participaţiune;
R: a (art. 80 alin. (2) L. 85/2006)
521. În cazul în care administratorul judiciar sau lichidatorul nu promovează acţiunea

pentru anularea actelor încheiate de debitor în frauda creditorilor, aceasta poate fi
introdusă şi de:
a. judecătorul-sindic;
b. comitetul creditorilor;
c. procuror;
R: b (art. 81 L. 85/2006)
522. Clauzele contractelor de credit încheiate de debitor:

a. pot fi modificate unilateral de administratorul judiciar sau lichidator;
b. pot fi modificate unilateral doar de creditor, dacă este în interesul său;
c. pot fi modificate de administratorul judiciar/lichidator doar cu acordul
cocontractanţilor;
93
R: c (art. 81 L. 85/2006)
523. Anularea poate fi cerută potrivit dispoziţiilor Legii insolvenţei:

a. în legătură cu orice transfer cu caracter patrimonial făcut de către debitor;
b. în legătură cu acele transferuri patrimoniale care au fost făcute de debitor în afara
cursului desfăşurării normale a activităţii sale curente;
c. în legătură cu orice act al debitorului, doar după avizul conform al administratorului
societăţii debitoare;
R: b (art. 82 L. 85/2006)
524. Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial anulat în urma exercitării
acţiunii în anulare de către administratorul judiciar sau lichidator va restitui averii
debitorului:
a. întotdeauna valoarea bunului de la data transferului efectuat de către debitor;
b. în cazul în care bunul transferat nu mai există, un bun cu aceleaşi caracteristici şi de
aceeaşi valoare;
c. bunul transferat, iar dacă acesta nu mai există valoarea sa de la data transferului
efectuat de către debitor;
R: c (art. 83 L. 85/2006)
525. Acţiunea pentru recuperarea de la subdobânditor a bunului transferat de debitor

poate fi introdusă:
a. de comitetul creditorilor, numai dacă subdobânditorul este soţ, rudă sau afin al
debitorului;
b. de judecătorul-sindic, dacă subdobânditorul se află în anumite situaţii prevăzute de
Legea insolvenţei;
c. de comitetul creditorilor, dacă subdobânditorul se află în anumite situaţii prevăzute de
Legea insolvenţei;
R: c (art. 84 L. 85/2006)
526. Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota:

a. din oficiu, în registrele de publicitate aferente;
b. la cererea creditorilor, în Cartea Funciară;
c. din oficiu, în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă;
R: a (art. 85 L. 85/2006)
527. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul

judiciar poate să denunţe:
a. orice contract, chiar executat;
b. doar contractele pe termen lung;
94
c. orice contract, care nu a fost executat în totalitate sau în mod substanţial de toate
părţile implicate;
R: c (art. 86 L. 85/2006)
528. În cazul denunţării unui contract al debitorului de către administratorul judiciar

sau lichidator:
a. contractantul suportă pagubele care i-au fost cauzate;
b. contractantul poate cere despăgubiri de la administratorul judiciar;
c. contractantul poate cere despăgubiri de la debitor;
R: c (art. 86 L. 85/2006)
529. Administratorul judiciar sau lichidatorul poate să denunţe un contract de muncă:

a. numai cu respectarea termenului legal de preaviz;
b. chiar şi fără respectarea termenului legal de preaviz;
c. chiar şi fără respectarea termenului legal de preaviz, în cazul procedurii simplificate;
R: a (art. 86 L. 85/2006)
530. Contractul de închiriere încheiat de un proprietar devenit debitor în procedura

insolvenţei:
a. va fi reziliat automat ca efect al deschiderii procedurii;
b. nu va fi reziliat chiar dacă există o clauză expresă de reziliere în caz de deschidere a
procedurii;
c. va putea fi reziliat dacă chiria este inferioară chiriei practicate pe piaţă;
R: c (art. 91 L. 85/2006)
531. Poate propune un plan de reorganizare:

a. debitorul, în condiţiile Legii insolvenţei;
b. orice creditor, indiferent de valoarea creanţei sale;
c. administratorul societăţii aflate în insolvenţă;
R: a (art. 94 alin. (1) L. 85/2006)
532. În condiţiile legii, debitorul poate propune un plan de reorganizare:

a. cu aprobarea comitetului creditorilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului
definitiv de creanţe;
b. cu aprobarea consiliului de administraţie, în termen de 30 de zile de la momentul
constatării stării de insolvenţă a debitorului;
c. cu aprobarea adunării generale, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului
definitiv de creanţe;
R: c (art. 94 alin. (1) L. 85/2006)

95
533. În condiţiile legii, pot propune un plan de reorganizare:
a. cel puţin trei creditori, deţinând fiecare cel puţin 20% din valoarea totală creanţelor
cuprinse în tabelul definitiv de creanţe;
b. unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună cel puţin 51% din valoarea totală
creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe;
c. administratorul judiciar;
R: c (art. 94 alin. (1) L. 85/2006)
534. Planul nu va putea să prevadă:

a. restructurarea şi continuarea activităţii debitorului;
b. lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
c. excluderea unor asociaţi/acţionari ai debitorului-societate comercială;
R: c (art. 94 alin. (3) L. 85/2006)
535. Nerespectarea termenelor legale de propunere a unui plan de reorganizare atrage

sancţiunea:
a. decăderii părţilor din dreptul de a depune un plan;
b. anulării planului depus ulterior;
c. inopozabilităţii planului depus ulterior;
R: a (art. 94 alin. (5) L. 85/2006)
536. Planul de reorganizare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu:

a. un grafic referitor la perspectivele de redresare ale debitorului;
b. programul de plată a creanţelor;
c. durata sa de executare, în cazul în care se preconizează depăşirea unui termen de 3 ani
de la data confirmării;
R: b (art. 94 alin. (2) şi (3) L. 85/2006)
537. Principiul egalităţii de tratament pentru toate creanţele din aceeaşi categorie
distinctă:
a. este un principiu absolut, fără excepţii;
b. este un principiu care primeşte excepţii, în cazul în care creditorul consimte un
tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa;
c. nu este integrat în Legea insolvenţei;
R: b (art. 96, 97 L. 85/2006)
538. Judecătorul-sindic va admite planul de reorganizare propus:

a. dacă aceasta conţine toate informaţiile prevăzute de lege;
b. dacă există avizul pozitiv al unui practician în insolvenţă;
96
c. doar în situaţia în care propunerea a fost formulată de comitetul creditorilor;
R: a (art. 98 L. 85/2006)
539. După admiterea planului, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar:

a. convocarea consiliului de administraţie al debitorului;
b. publicarea unui anunţ privind propunerea planului în Buletinul Procedurilor de
Insolvenţă cu indicarea menţiunilor prevăzute de lege;
c. publicarea unui anunţ într-un ziar local;
R: b (art. 99 L. 85/2006)
540. În cazul în care planul a fost respins de o categorie defavorizată de creanţe, acesta
poate primi confirmarea din partea judecătorului-sindic dacă fiecare categorie aflată în
această situaţie :
a. va acorda aviz favorabil confirmării;
b. va fi tratată preferenţial faţă de ceilalţi creditori care nu au creanţe defavorizate;
c. va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan;
R: c (art. 101 L. 85/2006)
541. Confirmarea judecătorul-sindic poate interveni în legătură cu:

a. un singur plan de reorganizare, fără excepţii;
b. unul sau mai multe planuri de reorganizare, dacă nu au aceleaşi obiective;
c. planuri având aceleaşi obiective, dacă se ghidează după principii comune;
R: a (art. 101 L. 85/2006)
542. La momentul intrării în vigoare a sentinţei de confirmare a unui plan de

reorganizare:
a. creanţele creditorilor sunt modificate aşa cum se prevede în plan;
b. creanţele creditorilor nu pot fi modificate în nici un fel;
c. creanţele creditorilor pot fi modificate dacă există acordul prealabil al
administratorului judiciar;
R: a (art. 102 L. 85/2006)
543. În cazul intrării debitorului în faliment ca urmare a eşuării planului:

a. planul confirmat poate fi atacat separat cu recurs;
b. planul confirmat va fi considerat o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva
debitorului;
c. planul confirmat va fi considerat o încheiere executorie împotriva creditorului
insolvabil;
97
R: b (art. 102 L. 85/2006)
544. Sentinţa de confirmare a planului poate fi considerată titlu executoriu pentru:

a. executarea silită a creanţelor şi drepturilor creditorilor, în cazul intrării în faliment
după eşecul planului;
b. executarea silită a tuturor creanţelor, chiar înaintea intrării în faliment ;
c. executarea silită a creanţelor creditorilor, chiar neajunse la scadenţă;
R: a (art. 102 L. 85/2006)
545. În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul:

a. nu mai poate încheia contracte de vânzare-cumpărare;
b. îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar;
c. nu îşi mai poate conduce activitatea, fiind condus de un director numit de comitetul
creditorilor;
R: b (art. 103 L. 85/2006)
546. La realizarea deplină a planului, judecătorul-sindic va dispune motivat:

a. intrarea în faliment;
b. obligarea debitorului la plata tuturor creanţelor rămase neachitate;
c. închiderea procedurii insolvenţei;
R: c (art. 103 L. 85/2006)
547. Nu poate solicita judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment:

a. administratorul special;
b. procurorul;
c. oricare dintre creditori;
R: b (art. 105 L. 85/2006)
548. Înregistrarea unei cereri de aprobare a intrării în faliment:

a. suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de comitetul
creditorilor;
b. suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de administratorul
special;
c. nu suspendă continuarea activităţii debitorului;
R: c (art. 105 L. 85/2006)
549. Judecătorul-sindic nu va putea decide intrarea în faliment dacă:

a. debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată;
b. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, propunând un plan de reorganizare
care a fost admis;
98
c. debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare;
R: b (art. 107 alin. (1) L. 85/2006)
550. Notificarea intrării în faliment se va dispune prin:

a. proces-verbal al lichidatorului provizoriu, dat ulterior hotărârii de intrare în faliment;
b. rezoluţie a judecătorului-sindic, dată în camera de consiliu;
c. sentinţa sau, după caz, încheierea prin care se decide intrarea în faliment;
R: c (art. 107 alin. (2) L. 85/2006)
551. Ridicarea dreptului de administrare al debitorului se dispune de:

a. judecătorul-sindic;
b. lichidatorul provizoriu;
c. comitetul creditorilor;
R: a (art. 107 alin. (2) L. 85/2006)
552. În cazul intrării în faliment în procedura generală vor fi supuse verificării:

a. toate creanţele asupra averii debitorului născute după data deschiderii procedurii;
b. toate creanţele asupra averii debitorului, cu excepţia celor bugetare;
c. toate creanţele asupra averii debitorului, indiferent de momentul când au luat naştere;
R: a (art. 108 alin. (3) L. 85/2006)
553. Lichidatorul nu este obligat să trimită o notificare în cazul intrării în faliment în

procedura generală următoarelor persoane:
a. creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor şi debitorului;
b. oficiului registrului comerţului şi judecătorului-sindic competent;
c. creditorilor chirografari menţionaţi în lista depusă de administratorul judiciar;
R: b (art. 108 alin. (1) L. 85/2006)
554. Intrarea în procedura simplificată de faliment ca urmare a aprobării raportului

administratorului judiciar:
a. precede notificarea tuturor creditorilor de către administratorul judiciar;
b. precede notificarea doar a creditorilor chirografari de către judecătorul-sindic;
c. precede notificarea tuturor creditorilor de către lichidator;
R: c (art. 109 L. 85/2006)
555. În cazul în care, după confirmarea unui plan de reorganizare, se dispune intrarea
în faliment:
a. titularii creanţelor participă la distribuiri cu valoarea acestora, mai puţin sumele
încasate în timpul reorganizării;
99
b. titularii creanţelor îşi pierd dreptul de a-şi mai recupera creanţele pe care le au faţă de
debitor;
c. titularii creanţelor îşi vor putea recupera şi sumele încasate pe parcursul reorganizării;
R: a (art. 110 L. 85/2006)
556. La momentul intrării în faliment, garanţiile reale şi personale constituite în

vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare:
a. se radiază de drept;
b. se radiază la cererea debitorului;
c. rămân valabile;
R: c (art. 111 L. 85/2006)
557. La momentul intrării în faliment, sumele încasate de creditori în cursul

reorganizării:
a. trebuie restituite;
b. nu trebuie restituite;
c. trebuie restituite dacă debitorul solicită acest lucru;
R: b (art. 112 L. 85/2006)
558. Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi
intrarea în faliment:
a. sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor, putând fi anulate dacă cocontractantul
nu dovedeşte buna sa credinţă la încheierea actului;
b. sunt nule, indiferent de buna sau reaua credinţă a cocontractantului;
c. sunt valabile şi vor produce efecte, în temeiul forţei obligatorii a contractului;
R: b (art. 112 L. 85/2006)
559. Obiectele care trebuie valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor
materială:
a. nu vor fi puse sub sigiliu;
b. vor fi puse sub sigiliu doar temporar;
c. vor fi puse sub sigiliu, urmând a fi scoase de sub sigiliu când deteriorarea lor este
iminentă;
R: a (art. 113 L. 85/2006)
560. Dacă debitorul are bunuri şi în alte judeţe:
100
a. acestea nu vor putea fi puse sub sigilii;
b. judecătorul-sindic va trimite notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea
sigilării de urgenţă a acestor bunuri;
c. administratorul judiciar se va deplasa la locul situării bunurilor şi va dispune sigilarea
acestora de urgenţă;
R: b (art. 113 L. 85/2006)
561. Nu este necesară aplicarea sigiliilor:

a. atunci când bunurile debitorului sunt situate în alte judeţe;
b. dacă debitorul depune o cauţiune stabilită prin rezoluţie de administratorul judiciar;
c. dacă averea debitorului poate fi inventariată complet într-o singură zi;
R: c (art. 114 alin. (1) L. 85/2006)
562. Este depozitar judiciar al bunurilor debitorului:

a. lichidatorul care ia bunurile în posesie pe măsura desfăşurării inventarierii;
b. judecătorul-sindic desemnat cu depozitarea acestora;
c. organul de poliţie însărcinat cu depozitarea acestora;
R: a (art. 114 alin. (2) L. 85/2006)
563. Potrivit legii, actul de inventar nu trebuie semnat de:

a. lichidatorul judiciar;
b. administratorul special, dacă debitorul nu participă la inventariere;
c. creditor;
R: c (art. 115 alin. (2) L. 85/2006)
564. Lichidarea va începe:

a. după finalizarea inventarierii de către lichidator a bunurilor debitorului;
b. după finalizarea inventarierii de către judecătorul-sindic a bunurilor debitorului;
c. simultan cu începerea inventarierii bunurilor debitorului;
R: a (art. 116 alin. (2) L. 85/2006)
565. Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate:

a. de un evaluator angajat de lichidator;
b. de un evaluator angajat de comitetul creditorilor;
c. de lichidator, simultan cu operaţiunea de inventariere;
a (art. 116 alin. (2) L. 85/2006)
566. În cazul propunerii de vânzare în bloc a bunurilor debitorului, raportul întocmit de

lichidator va fi:
101
a. prezentat adunării creditorilor şi aprobat de comitetul creditorilor;
b. aprobat de adunarea creditorilor şi prezentat comitetului creditorilor;
c. prezentat judecătorului-sindic după ce a fost în prealabil aprobat de comitetul
creditorilor;
R: b (art. 117 L. 85/2006)
567. Vânzarea directă a bunurilor este posibilă:

a. în urma propunerii lichidatorului, aprobată de judecătorul-sindic;
b. în urma propunerii judecătorului-sindic, aprobată de comitetul creditorilor;
c. în urma propunerii lichidatorului, aprobată de adunarea creditorilor;
R: c (art. 118 alin. (1) L. 85/2006)
568. În cazul vânzării activelor debitorului prin licitaţie publică, procesul-verbal de

adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie:
a. titlu de proprietate, putând fi înscris în registrele de publicitate imobiliară;
b. antecontract de vânzare-cumpărare, dând naştere unei obligaţii de a da;
c. titlu de proprietate, însă doar în cazul în care licitaţia a avut ca obiect valori
mobiliare;
R: a (art. 120 alin. (1) L. 85/2006)
569. Sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului grevate de
o garanţie reală în favoarea creditorului vor fi distribuite cu întâietate pentru acoperirea:
a. cheltuielilor aferente conservării şi administrării acestor bunuri până la vânzare;

b. creanţelor creditorilor garantaţi, inclusiv penalităţile;
c. creanţelor izvorâte din raporturile de muncă dintre debitor şi salariaţii săi;
R: a (art. 121 L. 85/2006)
570. Un creditor având o creanţă garantată:
a. este obligat să aştepte vânzarea bunului asupra căruia poartă garanţia sa;
b. poate participa la orice distribuire de sumă făcută chiar şi înainte de vânzarea bunului
garantat;
c. nu este obligat să aştepte valorificarea bunului asupra căruia poartă garanţia sa dacă a
primit încuviinţare în acest sens din partea judecătorului-sindic;
R: b (art. 121 alin. (3) L. 85/2006)
102
571. Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe:
a. va fi prezentat de lichidator comitetului creditorilor;
b. va fi înmânat comitetului creditorilor de judecătorul-sindic;
c. va fi prezentat de lichidator adunării generale;
R: a (art. 122 L. 85/2006)
572. În cazul falimentului vor fi plătite cu prioritate:

a. creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;
b. creanţe izvorâte din raporturile de muncă;
c. creanţele subordonate, fără distincţie;
R: b (art. 123 L. 85/2006)
573. În urma lichidării, vor putea fi provizionate sume de bani :

a. înainte de a se efectua orice distribuire;
b. după ce toate distribuirile s-au efectuat;
c. cu ocazia distribuirilor parţiale;
R: c (art. 127 L. 85/2006)
574. Sumele cuvenite creditorilor cu creanţe sub condiţie suspensivă care au luat parte
la distribuire:
a. vor fi păstrate într-un cont special de depozit;
b. vor fi păstrate la sediul lichidatorului;
c. vor fi păstrate la sediul instanţei în raza căreia se află, într-o casă de valori specială;
R: a (art. 128 L. 85/2006)
575. După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul:

a. va cere judecătorului-sindic să se pronunţe prin încheiere motivată asupra
operaţiunilor de lichidare;
b. va supune judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare anuale;
c. va cere descărcare de gestiune de la debitor;
R: b (art. 129 L. 85/2006)
576. În cazul falimentului, creanţele bugetare vor fi plătite:

a. cu întâietate;
b. ulterior plăţii creanţelor izvorâte din raporturi de muncă;
103
c. ulterior plăţii creanţelor reprezentând credite bancare;
R: b (art. 123 L. 85/2006)
577. Titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic inferioară li se vor putea distribui
fonduri rezultate din lichidare:
a. după deplina îndestulare a creditorilor din categoria ierarhic superioară;
b. chiar şi înaintea îndestulării titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic superioară,
dacă creanţele izvorăsc din acte cu titlu gratuit;
c. înainte de îndestularea creditorilor din categoria ierarhic superioară;
R: a (art. 125 alin. (1) L. 85/2006)
578. Potrivit Legii insolvenţei, cota falimentară reprezintă:

a. o sumă bonus acordată titularilor de creanţe dintr-o categorie de creanţe care au depus
cu întâietate declaraţia de creanţă;
b. suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor
respective;
c. un calificativ acordat de judecătorul-sindic, marcând celeritatea cu care lichidatorul
şi-a îndeplinit obligaţiile legale;
R: b (art. 125 alin. (2) L. 85/2006)
579. Cota falimentară va fi distribuită titularilor de creanţe cu acelaşi rang de prioritate:

a. doar în cazul în care toţi aceştia au creanţe izvorând din raporturi de muncă;
b. ca bonus pentru creditorii care au depus declaraţia de creanţă mai înainte, dacă
judecătorul-sindic va decide acest lucru;
c. în cazul în care sumele necesare acoperirii valorii integrale nu pot fi asigurate în urma
lichidării;
R: c (art. 125 alin. (2) L. 85/2006)
580. Distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului va fi făcută:

a. de judecătorul-sindic, după ce în prealabil a aprobat raportul final întocmit de
lichidator;
b. de lichidator, după ce judecătorul-sindic a aprobat raportul final al lichidatorului;
c. de lichidator, independent de soluţia dată de judecătorul-sindic în ceea ce priveşte
raportul final;
R: b (art. 129 L. 85/2006)
104
581. Judecătorul-sindic trebuie să convoace adunarea creditorilor:
a. atunci când primeşte raportul final al lichidatorului;
b. după aprobarea raportului final al lichidatorului şi până la închiderea procedurii;
c. în termen de maximum 30 de zile de la momentul afişării raportului final al
lichidatorului;
R: c (art. 129 alin. (1) L. 85/2006)
582. Obiecţiunile la raportul final al lichidatorului vor fi soluţionate:

a. de lichidator, prin rezoluţie motivată;
b. de judecătorul-sindic, prin încheiere;
c. de judecătorul-sindic, prin sentinţă;
R: b (art. 129 alin. (2) L. 85/2006)
583. Potrivit Legii insolvenţei, vor fi plătite cu întâietate:

a. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea
insolvenţei;
b. creanţele bugetare;
c. creanţele reprezentând credite bancare;
R: a (art. 123 L. 85/2006)
105

Drept 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Procedura insolvenţei va începe pe baza unei cereri introduse:

Răspuns corect: c) art. 26

2. Procedura insolvenţei începe:

a) Prin notificarea debitorului de către creditor

Răspuns corect: c) art. 26

3. După trecerea unui termen de 30 zile de la apariţia stării de insolvenţă:

a) Debitorul aflat în insolvenţă încă mai poate spera că situaţia sa se va ameliora

Răspuns corect: b) art. 27 alin (1)

a) Dacă au trecut 90 zile de la apariţia stării de insolvenţă

Răspuns corect: c) art. 27 alin (1) şi (2)

Răspuns corect: a) art. 27 alin (3)

6. Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei:

Răspuns corect: c) art. 28 alin (1)

7. Prin cererea de intrare în insolvenţă, debitorul:

a) Nu-şi poate manifesta intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare,

Răspuns corect: c) art. 28 alin (1) lit. h)

a) Nu pot formula cerere de reorganizare judiciară

Răspuns corect: a) art. 30

9. Un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în

a) Numai cuantumul şi temeiul creanţei

Răspuns corect: c) art. 31 alin (1)

Răspuns corect: c) art. 31 alin (4)

11. Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor prevăzute de lege, judecătorul-sindic:

Răspuns corect: b) art. 32 alin (1)

12. Admiţând opoziţia creditorilor la deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul sindic:

a) Va declara închisă procedura insolvenţei, calificând automat cererea debitorului de

Răspuns corect: c) art. 32 alin (2)

a) Trebuie dovedită de creditorul care se opune

Răspuns corect: a) art. 32 alin (2)

14. În termen de 48 ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea

a) Va comunica cererea, în copie, debitorului

Răspuns corect: a) art. 33 alin (1)

15. În termen de 10 zile de la primirea copiei cererii creditorului de deschidere a procedurii

a) Poate numai să conteste existenţa stării de insolvenţă

Răspuns corect: c) art. 33 alin (2)

Răspuns corect: b) art. 33 alin (2)

a) va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori

18. Dacă judecătorul-sindic stabileşte că debitorul este în stare de insolvenţă, îi va respinge

20. Dacă debitorul nu contestă că ar fi în stare de insolvenţă:

a) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii generale, în toate cazurile

21. Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna:

a) numai în perioada de observaţie

a) deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripţie

25. De regulă, creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii:

a) nu li se pot adăuga dobânzi, majorări sau penalizări de orice fel

27. În cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat:

a) sub sancţiunea nulităţii

a) cu începere de la data primirii comunicării de către Comisia Naţională a Valorilor

31. Ulterior deschiderii procedurii:

a) toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor sunt nule

32. Dreptul de administrare al debitorului poate consta:

a) exclusiv în dreptul de a-şi conduce activitatea

33. Deschiderea procedurii, de regulă, ridică debitorului dreptul de administrare:

a) numai asupra bunurilor dobândite anterior deschiderii procedurii insolvenţei

34. Dreptul de administrare al debitorului :

a) încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului

Răspuns corect: a) art. 47 alin (4)

35. Poate adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare:

36. De la data intrării în faliment, debitorul:

Răspuns corect: b) art. 47 alin (7)

a) prin sentinţa ce are ca efect ridicarea dreptului de administrare, va da dispoziţii tuturor

Răspuns corect: c) art. 48 alin (1)