Disciplina: Dreptul concurenţei

EXAMEN GRILĂ

1.Reglementările legale din domeniul concurenţei au drept scop:

a) numai pentru stimularea concurentei;
b) numai pentru menţinerea unui mediu concurential normal;
c) protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal.
R. c.

2. Dispoziţiile legale referitoare la concurenţă prevăd că acestea se aplică actelor şi

faptelor care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite
de:
a) agenti economici;
b) agenti economici sau asociatii de agenti economici, organele administratiei publice centrale
sau locale;
c) organele administratiei publice centrale sau locale;.
R.b.

3. Dispoziţiile legale referitoare la concurenţă prevăd că acestea se aplică actelor şi

faptelor care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite:
a) de agenti economici;
b) de agenti economici sau asociatii de agenti economici, organele administratiei publice centrale
sau locale;
c) pe pieţa muncii si a relaţiilor de muncă.
R. b.

4. Dispoziţiile legale referitoare la concurenţă nu se aplică:

a) pieţei monetare si pieţei titlurilor de valoare daca nu face obiectul unor reglementari speciale;
b) pieţei muncii si relaţiilor de muncă, pieţei monetare si pieţei titlurilor de valoare;
c) numai pietii muncii.
R.b.

5. Preţurile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina în mod liber:

a) prin legi speciale;
b) cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
c) prin concurenţă, pe baza cererii si ofertei.
R.c.
6. Preţurile si tarifele practicate în cadrul unor activitati cu caracter de monopol natural se
stabilesc:
a) prin concurenta, pe baza cererii si ofertei;
b) prin legi speciale;
c) cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
R.c.

7. Tarifele serviciilor si lucrarilor se determina:

a) în mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei;
b) prin legile speciale care reglementează domeniul serviciilor şi lucrărilor respective;
c) cu avizul Ministerului Finantelor Publice, atât pentru lucrări, cât şi pentru servicii.
R.a.

8. Preţurile si tarifele practicate în cadrul unor activitati economice, fixate prin lege, se
stabilesc si se ajusteaza:
a) cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
b) prin legile speciale;
c) în mod liber prin concurenta.
R.a.

9. În sectoarele economice unde concurenta este exclusa sau substantial restransă, preţurile
pot fi:
a) controlate de Guvern;
b) stabilite numai prin legi speciale;
c) stabilite în mod liber prin concurenta.
R.a.

10. Pe pietele unde concurenta este exclusa, preţurile pot fi:

a) controlate de Guvern;
b) stabilite numai prin legi speciale;
c) stabilite în mod liber prin concurenta.
R.a.

11. În sectoarele economice unde există pozitii de monopol, preţurile pot fi:
a) stabilite în mod liber prin concurenţă, fără controlul Guvernului.
b) stabilite numai prin legi speciale corespunzătoare domeniului economic;
c) controlate de Guvern.
R.c.

12. Guvernul poate sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o

perioada de:
a) până la 4 ani ;
b) cel mult 3 ani;
c) până la 5 ani.
R.b.

13. Guvernul poate prelungi controlul preţurilor ?

a) da, numai pe durata de un an;
b) da, succesiv pe durate de cate cel mult un an
c) da, succesiv pe durate de cate cel mult doi ani.
R.b.

14. Guvernul poate sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor:

a) fără avizul Consiliului Concurentei;
b) cu avizul concultativ al Consiliului Concurentei;
c) cu avizul Consiliului Concurentei.
R.c.

15. Întelegerile exprese sau tacite intre agentii economici, care au ca obiect sau au ca efect
restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei
a) sunt interzise;
b) sunt interzise, dacă legea specială a domeniului activităţii desfăşurate prevede interdicţia;
c) sunt interzise, dacă Hotărârea de Guvern prevede interdicţia.
R.a.

16. Întelegeri exprese sau tacite intre asociatiile de agenti economici, care au ca obiect sau
au ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei
a) sunt interzise;
b) sunt interzise, dacă legea specială a domeniului activităţii desfăşurate prevede interdicţia;
c) sunt interzise, dacă Hotărârea de Guvern care reglemenează activitatea, prevede interdicţia.
R.a.

17. Decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca
obiect sau au ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei
a) sunt interzise, dacă legea specială a domeniului activităţii desfăşurate prevede interdicţia;
b) sunt interzise;
c) sunt interzise, dacă Hotărârea de Guvern prevede interdicţia.
R.b.

18. Pot fi exceptate de la interdicţiile care au ca obiect impiedicarea ori denaturarea

concurentei:
 a) deciziile luate de asociatiile de agenti economici sau practicile concertate care îndeplinesc
condiţiile prevăzute în mod expres de lege;
b) deciziile luate la nivel de patronate, cu acordul sindicatelor;
c) nu există excepţii de la interdicţiile care au ca obiect impiedicarea ori denaturarea concurentei.
R.a.

19. Pot fi exceptate de la interdicţiile care au ca obiect impiedicarea ori denaturarea

concurentei:
a) deciziile a căror efecte pozitive prevaleaza sunt egale cu cele negative.;
b) nu pot fi admise excepţii;
c) deciziile care au ca urmare, printre altele pretinse de lege şi pe aceea a căror efecte pozitive
prevaleaza asupra celor negative.
R.c.

20. Pot fi exceptate de la interdicţiile care au ca obiect impiedicarea ori denaturarea

concurentei:
a) cănd decizia luata contribuie ori poate contribui la prevenirea falimentului;
b) când nu se elimină concurenţa de pe o parte substantială a pieţei produselor ori serviciilor la care se
refera;
c) cănd decizia luată contribuie la realizarea măsurilor de reorganizare a societăţii.
R.b.

21. Dispensele care afectează regimul concurenţei se stabilesc de catre/prin:

a) Hotărâre de Guvern cu avizul obligatoriu al Consiliului Concurentei;
b) Hotărâre de Guvern;
c) Consiliul Concurentei.
R.c.

22. Conditiile si criteriile de incadrare pe categorii de acordare si de retragere a

beneficiului exceptarii de la regimul concurenţei se stabilesc de:
a) Consiliul Concurentei, prin regulament;
b) Consiliul Concurentei, prin decizie în fiecare caz în parte, conform legii;
c) Hotărârea de Guvern cu avizul obligatoriu al Consiliului Concurentei.
R.a.

23. Dispensele care afectează regimul concurenţei pot fi:

a) revocate, dacă au trecut mai mult de 9 luni de la acordarea;
b) revocată, după 6 luni;
c) reinnoite.
R.c.
24. Folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante:
a) este interzisă în toate situaţiile;
b) este interzisă dacă afectează activităţi economice ori prejudiciază consumatorii;
c) dacă pozitia dominantă este detinută de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata
romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia.
R.b

25. Practici abuzive pot consta, în:

a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare,;
b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice în avantajul utilizatorilor ori
consumatorilor;
c) aplicarea, în privinta partenerilor comerciali, a unor conditii egale.
R.a.

26. Acordarea unor stimulente deosebite clientilor:

a) este o practica de concurenta loiala
b) este o practica de concurenta neloiala
c) este o practica uzuala care nu reprezinta nici un fel de concurenta
R.b

27. Printre cele mai importante functii ale concurentei se numara si:
a) contribuie la reducerea preturilor de vanzare
b) elimina participantii abili de pe piata
c) minimalizeaza profiturile
R.a

28. Un mediu concurential impartial:

a) infraneaza creativitatea agentilor economici competitori
b) duce la satisfacerea mai buna a nevoilor de consum
c) scade eficienta activitatii economice
R.b

29. Gradul de transparenta a pietii:

a) influenteaza in mod direct tipul si modul de manifestare a concurentei
b) influenteaza indirect doar modul de manifestare a concurentei
c) nu influenteaza tipul si modul de manifestare a concurentei
R.a

30. Conjunctura politica internationala:

a) influenteaza in mod direct tipul si modul de manifestare a concurentei
b) influenteaza direct doar modul de manifestare a concurentei
c) nu influenteaza tipul si modul de manifestare a concurentei
R.a

31. Dreptul concurentei prezinta urmatoarele caractere juridice:

a) caracter obiectiv, economic, evolutiv, unitar
b) caracter subiectiv, economic, evolutiv, compozit
c) caracter subiectiv, comercial, evolutiv, compozit
R.b

32. Deoarece contine norme de drept material si norme de drept procesual, specifice altor
ramuri de drept, dreptul concurentei are un caracter juridic:
a) subiectiv
b) evolutiv
c) compozit
R.c

33. Dreptul concurentei prezinta un caracter subiectiv deoarece:

a) contine norme de drept material si norme de drept procesual, specifice altor ramuri de drept
b) reprezinta un factor de dinamism economic
c) reglementeaza comportamentul profesionistilor
R.c

34. Pentru a fi considerate substituibile sau interschimbabile de catre consumator,

produsele si serviciile unui comerciant pe o piata relevanta:
a) nu trebuie sa fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice si functionale sau al
calitatii cu cele ale concurentilor
b) trebuie sa fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice si functionale sau al
calitatii cu cele ale concurentilor
c) trebuie sa fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice si functionale dar sa difere
din punct de vedere calitativ cu cele ale concurentilor
R.a

35. Discriminarea prin pret este o practica prin care:

a) acelasi produs, obtinut prin aceleasi costuri de productie, este vandut la preturi diferite
acelorasi consumatori
b) acelasi produs, obtinut prin aceleasi costuri de productie, este vandut la preturi diferite unor
consumatori diferiti
c) acelasi produs, obtinut prin costuri de productie diferite, este vandut la acelasi pret unor
consumatori diferiti
R.b
36. Piata geografica:
a) se suprapune in mod obligatoriu cu unitatile administrativ-teritoriale
b) nu se suprapune in mod obligatoriu cu unitatile administrativ-teritoriale
c) se suprapune in mod obligatoriu cu piata relevanta
R.b

37. Concurenta este directa:

a) atunci cand intervine intre comercianti care ofera aceleasi produse si se adreseaza aceleasi
clientele
b) atunci cand intervine intre comercianti care ofera produse diferite dar se adreseaza acelorasi
consumatori
c) atunci cand intervine intre comercianti care ofera aceleasi produse si se adreseaza unor
consumatori diferiti
R.a

38. Concurenta este indirecta:

a) atunci cand intervine intre comercianti care ofera aceleasi produse si se adreseaza aceleasi
clientele
b) atunci cand intervine intre comercianti care ofera produse diferite dar se adreseaza acelorasi
consumatori
c) atunci cand intervine intre comercianti care ofera aceleasi produse si se adreseaza unor
consumatori diferiti
R.b

39. In raport de mijloacele folosite, concurenta se clasifica in:

a) concurenta directa si concurenta indirecta
b) concurenta pura si perfecta si concurenta imperfecta
c) concurenta loiala si concurenta neloiala
R.c

40. Concurenta loiala poate fi:

a) pura si perfecta sau imperfecta
b) directa sau indirecta
c) ideala sau eficienta
R.a

41. Concurenta interzisa sau ilicita:

a) poate fi interzisa prin lege sau prin conventia partilor
b) poate fi interzisa doar prin lege
c) poate fi interzisa doar prin conventia partilor
R.a

42. Libertatea consumatorilor in alegerea furnizorului si a marfurilor dorite, este specifica:

a) concurentei ideale
b) concurentei directe
c) concurentei eficiente
R.c

43. Atomicitatea pietei este caracterizata prin:

a) existenta unui numar mai mare de vanzatori decat de cumparatori, care pot influenta pretul
produselor
b) existenta unui numar mai mare de cumparatori decat de vanzatori, care pot influenta pretul
produselor
c) existenta unui numar mare de vanzatori si cumparatori, care nu pot influenta pretul produselor
R.c

44. Existenta pe piata a unui singur producator al unui anumit produs, reprezinta:
a) monopson
b) oligopol
c) monopol
R.c

45. Situatia de pe piata generata de existenta unui cumparator unic si a unui numar mare
de producatori, se numeste:
a) monopson
b) oligopol
c) monopol
R.a

46. Monopolul cumparatorului pe o piata se numeste:

a) monopson
b) oligopol
c) concurenta monopolistica
R.a

47.Structura de piata intermediara, controlata de un numar mic de producatori si

cumparatori in care cantitatea de produse oferite si profitul unui producator depind de
reactiile celorlalti producatori, se numeste:
a) monopson
b) oligopol
c) monopol
R.b

48. Concurenta monopolistica se situeaza intre:

a) concurenta perfecta si monopol
b) monopol si monopson
c) oligopol si monopson
R.a

49. Incalcarea obligatiei de respectare a procedeelor oneste sau corecte in exercitarea unei
activitati comerciale sau industriale, se numeste:
a) concurenta eficienta
b) concurenta monopolistica
c) concurenta neloiala
R.c

50. Pozitia dominanta individuala este specifica situatiei de :

a) monopson
b) oligopol
c) monopol
R.c

51. Pozitia dominanta colectiva este specifica situatiei de:

a) monopson
b) oligopol
c) monopol
R.b

52. In lipsa unor elemente pe baza carora sa fie analizata situatia unui operator economic,
pozitia dominanta este prezumata automat, atat timp cat pe o perioada de timp
indelungata, cota de piata a acestuia este de:
a) 35-40%
b) 70-80%
c) 25-35%
R.b

53. Acele operatiuni care au ca rezultat modificari de durata ale controlului

intreprinderilor, si prin urmare, in structura pietei, definesc:
a) concentrarile economice
b) abuzul de pozitie dominanta
c) pozitia dominanta colectiva
R.a
54. In functie de natura activitatii intreprinderilor implicate, concentrarea economica
poate fi:
a) orizontala, verticala sau omogena
b) orizontala, verticala sau conglomerata
c) conglomerata, omogena sau unitara
R.b

55. Concentrarea economica realizata intre operatori economici care au un obiect de

activitate identic sau similar, reprezinta un tip de concentrare:
a) orizontala
b) verticala
c) conglomerata
R.a

56. Concentrarea economica realizata intre operatori economici din domenii de activitate
diferite, care actioneaza pe piete diferite, reprezinta un tip de concentrare:
a) orizontala
b) verticala
c) conglomerata
R.b

57. Concentrarea economica care presupune combinarea unor operatori economici cu

profile de activitate din cele mai diferite, actionand pe piete diferite, reprezinta un tip de
concentrare:
a) orizontala
b) verticala
c) conglomerata
R.c

58.Concentrarile economice se pot realiza prin:

a) fuziunea mai multor intreprinderi
b) dizolvarea unor intreprinderi
c) falimentarea unor intreprinderi
R.a

59. Societatea comuna concentrativa:

a) se realizeaza prin obtinerea de catre un operator economic a unei influente determinante
asupra mai multor operatori economici
b) presupune ca doi sau mai multi operatori economici se contopesc pentru a alcatui o persoana
juridica noua
c) are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurential al intreprinderilor ramase
independente
R.c

60. Atunci cand un operator economic isi sporeste activitatea ingloband un alt operator
economic care isi inceteaza astfel activitatea, ne aflam in situatia unei:
a) fuziuni prin contopire
b) fuziuni prin absorbtie
c) fuziuni prin preluarea controlului
R.b

61. Dobandirea controlului nu constituie concentrare economica:

a) in situatia controlului dobandit de o persoana mandata de autoritatile publice in conformitate
cu legislatia statului referitoare la lichidarea, falimentul, insolventa, incetarea platilor,
concordatul sau alte proceduri similare
b) crearea unei societati in comun pentru a elimina concurenta pentru o parte semnificativa a
produselor sau a serviciilor in cauza
c) combinarea unor operatori economici cu profile de activitate din cele mai diferite, actionand
pe piete diferite
R.a

62. Ajutorul de stat este ilicit:

a) daca se face prin reducerea TVA-ului
b) daca consta in subventii la export
c) in masura in care favorizeaza un operator economic in defavoarea concurentilor sai
R.c

63. Ajutoarele destinate repararii pagubelor produse de calamitatile naturale sau de alte
evenimente extraordinare:
a) sunt compatibile, de plin drept, cu piata comuna a U.E:
b) nu sunt compatibile, de plin drept, cu piata comuna a U.E:
c) sunt supuse notificarii si autorizarii prealabile din partea Comisiei pentru a putea fi
considerate compatibile cu piata comuna a U.E:
R.a

64. Afirmatiile false de natura a discredita intreprinderea, produsele sau activitatea

industriala sau comerciala a unui concurent, reprezinta acte de concurenta neloiala prin:
a) crearea de confuzie
b) denigrare
c) inducerea publicului in eroare
R. b

65. Actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a activitatii pe piata a
autorului sub aparenta semnelor distinctive ale intreprinderii, produselor sau serviciilor
unui comerciant, se numeste:
a) confuzie
b) denigrare
c) inducerea publicului in eroare
R. a

66. Exploatarea de catre autorul faptului de concurenta neloiala a popularitatii

competitorului lezat prin referire abuziva la activitatea, popularitatea sau produsele
acestuia, se numeste:
a) inducerea publicului in eroare
b) denigrare
c) retasare parazitara
R.c

67. Cand se face reclama recunoscand ca produsul concurentului este bun, dar aratand ca
produsul propriu este si mai bun sau mai ieftin, conform jurisprudentei, avem de a face cu:
a) publicitate parazitara
b) denigrare
c) inducerea publicului in eroare
R.b

68. Orice publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru a fi perceputi in mod
constient, dar care pot influenta comportamentul economic al unei persoane, se numeste:
a) publicitatea subliminala
b) publicitate inselatoare
c) publicitate comparativa
R.a

69. Publicitatea care identifica in mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau
servicii oferite de catre acesta, se numeste:
a) publicitatea subliminala
b) publicitate inselatoare
c) publicitate comparativa
R.c

70. Pentru retinerea denigrarii, ca act de concurenta neloiala, trebuie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
a) victima denigrarii sa fie identificata; sa existe o discreditare continuta intr-un mesaj; intre
mesaj si prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate
b) intre autorul si victima denigrarii sa existe un raport de concurenta; victima denigrarii sa fie
identificabila; sa existe o discreditare continuta intr-un mesaj; fapta sa fie prevazuta in mod
expres in Codul penal
c) intre autorul si victima denigrarii sa existe un raport de concurenta; victima denigrarii sa fie
identificata sau identificabila; sa existe o discreditare continuta intr-un mesaj
R.c

71. Spionajul economic, ca act de concurenta neloiala, se incadreaza in:

a) dezorganizarea intreprinderii concurentului
b) retasarea parazitara
c) denigrarea concurentului
R.a

72. Atingerea adusa ansamblului concurentilor care fabrica sau distribuie un produs se
numeste:
a) dezorganizarea intreprinderii concurentului
b) dezorganizarea pietei
c) denigrarea concurentului
R.b

73. Desconspirarea sau exploatarea de catre agentul economic agresiv a secretelor de

productie sau de gestiune ale concurentilor, se numeste:
a) dezorganizarea intreprinderii concurentului
b) acapararea agresiva a clientelei
c) spionaj economic
R.c

74. Incalcarea obligatiei contractuale cu privire la pastrarea si utilizarea unui secret

comercial afectandu-se pozitia comerciantului concurent pe piata, se poate face si prin:
a) denigrarea concurentului
b) abuz de incredere
c) retasarea parazitara
R.b

75. Divulgarea secretului de catre un fost co-contractant care a intrat in posesia acestuia cu
ocazia negocierilor nefinalizate prin incheierea unui contract cu detinatorul legitim al
secretului, este o practica neloiala care se numeste:
a) abuz de incredere
b) incitare la delict
c) spionaj economic
R.a

76. Fapta unei persoane de a-l determina pe cel care cunoaste un secret comercial si este
tinut de o clauza de confidentialitate, sa il divulge, se numeste:
a) spionaj economic
b) deturnarea clientelei
c) incitare la delict
R.c

77. Destabilizarea functionala a intreprinderii concurentului se poate face si prin:

a) publicitate inselatoare
b) boicot
c) retasare parazitara
R.b

78. Atragerea salariatilor unei firme concurente prin promisiunea de avantaje pecuniare:
a) nu constituie, in sine, neaparat, un act de concurenta neloiala
b) intotdeauna constituie un act de concurenta neloiala
c) constituie un act de concurenta neloiala
R.a

79. Incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau
executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor
cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare, reprezinta
metoda denumita de doctrina:
a) tavalug
b) bulgare de zapada
c) dumping
R.b

80. Metoda denumita de doctrina „vanzare piramidala” este specifica practicii neloiale de:
a) acaparare agresiva a clientelei
b) spionaj economic
c) denigrarea concurentului
R.a

81. Care din urmatoarele expresii vizand fapte de concurenta neloiala este corecta:
a) retardare parazitara
b) retasare parazitara
c) retusare parazitara
R. b

82. Dezorganizarea pietei se poate face si prin:

a) acapararea agresiva a clientelei intreprinderii concurente
b) coruperea personalului intreprinderii concurente
c) publicitatea subliminala
R.a

83. Acea forma a discriminarii prin pret, la scara internationala, intre tara exportatoare si
cea importatoare este o practica neloiala denumita si:
a) retasare
b) dumping
c) atomicitate
R.b

84. Dumpingul a fost definit prima oara in:

a) Acordul General pentru Tarife si Comert din 1947
b) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului UE
c) Tratatul privind functionarea Uniunii Europene
R.a

85. Orice produs care este exportat catre Comunitate la un pret mai mic decat valoarea sa
normala face obiectul:
a) retasarii
b) denigrarii
c) dumpingului
R.c

86. Marja de dumping reflecta:

a) decalajul dintre valoarea normala a marfii si pretul de export
b) decalajul dintre preturile practicate pe pietele interne ale tarilor din cadrul UE pentru aceleasi
marfuri
c) decalajul dintre pretul de productie si cel de comercializare pe o piata relevanta
R.a

87. Marja de dumping reprezinta:

a) suma cu care pretul de import al marfii depaseste pretul de export
b) suma cu care valoarea normala a marfii depaseste pretul de export
c) suma cu care pretul de comercializare a marfii depaseste pretul de productie
R.b
88. Din punct de vedere tehnic, dumpingul se identifica si se apreciaza prin:
a) doua componente de baza
b) trei componente de baza
c) patru componente de baza
R.b

89. Din punct de vedere tehnic, dumpingul se identifica si se apreciaza prin urmatoarele
componente de baza:
a) valoarea normala a marfii; pretul de export-care este inferior fata de valoarea normala; marja
de dumping
b) valoarea normala a marfii; pretul de export-care este inferior fata de valoarea normala; pretul
de import uzual; marja de dumping;
c) valoarea normala a marfii; pretul de export-care este inferior fata de valoarea normala; pretul
de import uzual;diferenta dintre pretul de import si cel de export; marja de dumping
R.a

90. Pentru a ne afla in prezenta unui pret de dumping trebuie ca:

a) pretul de export sa fie mai mic decat pretul de import
b) pretul de export sa fie inferior valorii normale a marfii
c) pretul de export sa fie superior valorii normale a marfii
R.b

91. Pentru determinarea situatiei de dumping este necesar sa fie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
a) importurile sa faca obiectului unui dumping; cauzarea unui prejudiciu material unei industrii
comunitare; ca intre importurile care fac obiectul dumpingului si prejudiciu sa existe o legatura
de cauzalitate
b) ) exporturile sa faca obiectului unui dumping; cauzarea unui prejudiciu material unei industrii
comunitare; ca intre exporturile si importurile care fac obiectul dumpingului si prejudiciu sa
existe o legatura de cauzalitate
c) ) importurile sa faca obiectului unui dumping; cauzarea unui prejudiciu material unei industrii
comunitare sau nationale; ca intre importurile si exporturile care fac obiectul dumpingului si
prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate
R.a

92. Procedura antidumping se desfasoara pe mai multe etape, printre care si:
a) plangere prealabila in termen de 2 luni de la descoperirea faptei
b) desfasurarea unei investigatii
c) audierea martorilor
R.b
93.Masurile antidumping se concretizeaza in instituirea de taxe antidumping definitive,
cunoscute si sub denumirea de:
a) suprataxe vamale
b) diferente pret antidumping
c) impozit pe marja de dumping
R.a

94. Care a fost prima lege din tara noastra, care a cuprins, chiar daca doar sumar,
reglementari antimonopoliste si de concurenta neloiala:
a) Legea 31/1990
b) Legea nr. 21/1996
c) Legea nr. 15/1990
R.c

95. Faptele de concurenta neloiala se intalnesc si in domeniul activitatilor liberale:

a) da
b) nu
c) doar in domeniul lichidatorilor judiciari
R.a

96. Doctrina considera ca principalele contracte in care se pot regasi clauze de

neconcurenta (chiar tacite) sunt:
a) contractul prin care se instraineaza un fond de comert
b) contractul de mandat
c) contractul de antrepriza
R.a

97. Clientii unui agent economic pot fi clasificati in:

a) clienti permanenti, atrasi, ocazionali, sezonieri
b) clienti atrasi, ocazionali, permanenti
c) clienti captivi, atrasi, ocazionali
R.c

98. Relatia de clientela presupune raporturi:

a) efective, constante, de durata
b) virtuale, potentiale, constante
c) ipotetice, virtuale, constante, de durata
R.a
99. In materializarea atributiilor cu care este investit, Consiliul Concurentei emite o serie
de acte cu caracter normativ, ca de exemplu:
a) regulamente
b) rapoarte
c) recomandari
R.a

100. Presedintele Consiliului Concurentei, in numele acestui organ emite:

a) recomandari
b) ordine
c) instructiuni
R.b