CURS 3

I. PRACTICI ANTICONCURENȚIALE

- practicile anticoncurențiale desemnează două tipuri de comportamente ale

întreprinderilor care pot afecta concurența: înțelegerile anticoncurențiale și abuzul de
poziție dominantă;
- prin întreprindere se înțelege orice entitate:
- angajată într-o activitate economică constând în oferirea de bunuri sau de
servicii pe o piață dată
- indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanțare
- astfel cum este definită în jurisprudența Uniunii Europene
- sunt reglementate și interzise atât de dreptul național, cât și de dreptul UE; nu există însă o
delimitară clară a competențelor naționale și unionale în privința acestor practici; astfel,
aceeași practică poate fi examinată atât din punctul de vedere al dreptului național, cât și
din cel al dreptului UE (dacă este susceptibilă de a afecta comerțul dintre statele membre);
- din categoria practicilor anticoncurențiale fac parte înțelegerile anticoncurențiale și abuzul
de poziție dominantă;
A. Înțelegerile anticoncurențiale
1. Definiții
- art. 5 alin. 1 din Legea nr. 21/1996: înțelegeri anticoncurențiale sunt orice înţelegeri între
întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect
sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească
sau pe o parte a acesteia;
- art. 101 din TFUE: înțelegerile anticoncurențiale sunt orice acorduri între întreprinderi,
orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta
comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea
sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne;
- în ambele sisteme de drept, practicile anticoncurențiale sunt interzise;
- acord vertical înseamnă un acord sau practică concertată convenite între două sau mai
multe întreprinderi care acționează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la

1
niveluri diferite ale procesului de producție și de distribuție, și care se referă la condițiile în
care părțile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite bunuri sau servicii;
- un acord orizontal este un acord între companii concurente care îşi desfăşoară activitatea
la acelaşi nivel de producţie sau de distribuţie pe piaţă;
- cartelurile sunt acordurile prin care două sau mai multe societăți, producători sau
distribuitori ai aceluiași produs, își fixează prețurile și își împart piața;
2. Exemple de înțelegeri anticoncurențiale
a) cele care stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte
condiţii de tranzacţionare;
- preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin
concurenţă, pe baza cererii şi ofertei;
- preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al
unor activităţi economice, stabilite prin lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt
prevăzute alte competenţe;
- constituie monopol de stat:
a) fabricarea şi comercializarea armamentului, muniţiilor şi explozibililor;
b) producerea şi comercializarea stupefiantelor şi a medicamentelor care conţin
substanţe stupefiante;
c) extracţia, producerea şi prelucrarea în scopuri industriale a metalelor preţioase
şi a pietrelor preţioase;
d) producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale;
e) fabricarea şi importul, în vederea comercializării în condiţii de calitate, a
alcoolului şi a băuturilor spirtoase distilate;
f) fabricarea şi importul, în vederea comercializării în condiţii de calitate, a
produselor din tutun şi a hârtiei pentru ţigarete;
g) organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate;
h) organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive.
- nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale
pentru consum propriu;
- accesul operatorilor economici la activitățile economice sub monopol de stat nu este
interzis, ci condiționat de obținerea unei licențe;

2
- în sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial
restrânsă prin efectul unei legi (ex. Interzicerea concurenței în raporturile dintre societatea
cu raspundere limitată și administratori) sau datorită existenţei unei poziţii de monopol,
Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor
pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel
mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să
existe;
- fixarea prețurilor se poate realiza fie direct, fie indirect (prin fixarea altor elemente care
concură la formarea prețurilor sau prin impunerea unor constrângeri care conduc la același
rezultat);
- fixarea concertată a prețurilor se poate realiza atât în cadrul unor acorduri orizontale, cât și
în cadrul unor acorduri verticale;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
- aceste înțelegeri sunt frecvente în perioadele de criză și în special în acele sectoare de
activitate cu un număr de vânzători restrâns (ex. Industria materialelor de construcții);
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
- se poate analiza din punct de vedere:
a) geografic (ex. Practicarea unor clauze de neconcurență între operatorii
economici care maschează o repartizare teritorială a pieței respective);
b) al clientelei (înțelegeri prin care părțile se angajează ca fiecare să-și cultive
propria clientelă fără a căuta sa influențeze clientela celorlalți);
c) al producției (se stabilesc unele cote de producție sau de vânzare);
d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente,
provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;
- înseamnă practicarea unor tratamente diferențiate față de partenerii comercială care și-au
asumat obligații de aceeași natură;
- exemple: practicarea de prețuri discriminatorii de către fabricanții de tutun care s-au
înțeles să folosească marje de profit diferențiate pentru diferite categorii bine determinate
de angrosiști și de vânzători cu amănuntul, în funcție de volumul vânzărilor anuale și de
numărul mărcilor vândute;

3
e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au
legătură cu obiectul acestor contracte;
- este vorba de contractele cuplate, de înlănțuire sau legate, care presupun subordonarea
unui partener față de celălalt;
3. Excepții
- Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică înţelegerilor sau categoriilor de înţelegeri care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea
progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj
corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică
concertată;
b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;
c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială
a pieţei produselor în cauză;