POLITICA PRIVIND CONCURENŢA

Necesitatea reglementărilor din domeniul concurenţei decurge însăşi din

natura economiei de piaţă liberă, deschisă, care se bazează pe existenţa unei
concurenţe loiale între agenţii economici, competiţie ce trebuie respectată, păstrată
şi protejată prin lege.
Nu întotdeauna concurenţa a fost loială, bazată pe principiile fairplay-ului şi
având ca scop îmbunătăţirea activităţii competitorilor. În multe situaţii, agenţii
economici utilizează un întreg “arsenal” de acte şi fapte anticoncurenţiale cu scopul
de a-şi elimina concurenţii de pe piaţă şi de a obţine profituri cât mai mari. Acest
lucru afectează grav atât mediul concurenţial, cât şi economia în ansamblul său,
implicaţiile fiind deosebit de profunde şi asupra vieţii cetăţenilor.
Ca urmare, a fost şi este necesară o reglementare în acest domeniu, ceea ce a
condus la apariţia politicii în domeniul concurenţei sau politica concurenţială.
Termenul de politica concurentială este destul de general, referindu-se în linii
mari la anumite legi şi acţiuni întreprinse de guvern, destinate a elimina sau cel puţin
a descuraja practicile comerciale restrictive cum ar fi carteluri, monopoluri sau alte
bariere netarifare.
Politica concurenţială are ca obiectiv principal crearea unei concurenţe reale,
libere şi loiale în cadrul pieţei de referinţă prin măsuri ce au în vedere structurile
pieţei şi comportamentul agenţilor economici.
Politica concurenţială încearcă să reglementeze tot ceea ce poate „scăpa de
sub control” agenţilor economici, voit sau nevoit, conducând la un comportament
anticoncurenţial. Pentru a sprijini competiţia liberă dintre agenţii economici,
reglementările din acest domeniu trebuie să fie armonizate cu cele din Uniunea
Europeană, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Direcţiile în care se impun politicile în domeniul concurenţei. Uneori,
întreprinderile încearcă să denatureze concurenţa. Pentru a garanta buna funcţionare
a pieţelor, autorităţile competente, printre care Consiliul Concurenţei, trebuie să
prevină sau să corecteze comportamentele anticoncurenţiale. Aceste organe
supraveghează:
• acordurile dintre întreprinderi, care limitează concurenţa (cartelurile sau alte
tipuri de acorduri) şi prin care părţile îşi stabilesc propriile reguli şi evită
regulile unei pieţe liberalizate.
• cazurile de abuz de poziţie dominantă, în care întreprinderea dominantă
încearcă să-şi excludă concurenţii de pe piaţă.
1
• fuziunile şi alte acorduri formale între întreprinderi, care prevăd o asociere
permanentă sau temporară (fuziunile sunt autorizate în măsura în care acestea
permit o extindere a pieţelor, în beneficiul consumatorilor).
• sprijinul financiar (ajutor de stat) în beneficiul întreprinderilor din partea
guvernelor ţărilor UE – ajutoarele de stat sunt compatibile cu legislaţia
europeană cu condiţia ca acestea să nu denatureze concurenţa dintre
întreprinderile europene sau să nu aducă prejudicii economiei.
De la proclamarea independenţei sale în 1991 au fost adoptate următoarele acte:
- Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei
din 1992,
- Legea cu privire la protecţia concurenţei din 2000,
- Legea concurenţei nr. 183 din 2012,
- Legea nr. 231 cu privire la comerţul interior din 2010,
- Legea nr. 174 cu privire la energetică din 2018,
- Legea nr. 461 cu privire la piaţa produselor petroliere din 2001,
- Legea nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele
alimentare din 2017,
- Legea Nr. 131 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător din
2012,
- Legea nr. 306 privind siguranța alimentelor din 2018,
- Legea Nr. 105 privind protecția consumatorilor din 2003,
- Legea nr. 38 privind protecţia mărcilor din 29.02.2008,
- Regulamentul privind acceptarea angajamentelor propuse de către
întreprinderi, apobat prin Hotărîrea nr. 2 Consiliului Concurenţei la
22.01.2015,
- Regulamentul privin concentrările economice, apobat prin Hotărîrea nr. 17
Consiliului Concurenţei la 30.08.2013,
- Regulamentul privind stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea
abuzului de poziţie dominantă, apobat prin Hotărîrea nr. 16 Consiliului
Concurenţei la 30.08.2013,
- Regulamentul privind evaluarea acordurilor orizontale anticoncurenţiale,
apobat prin Hotărîrea nr. 14 Consiliului Concurenţei la 30.08.2013,
- Regulamentul privind evaluarea acordurilor verticale anticoncurenţiale,
apobat prin Hotărîrea nr. 13 Consiliului Concurenţei la 30.08.2013,
- Regulamentul privind ajutorul de stat acordat întreprinderilor mici şi mijlocii,
apobat prin Hotărîrea nr. 10 Consiliului Concurenţei la 30.08.2013,
- ***Programe naţionale în domeniul concurenţei.

2
Organele responsabile de implementarea politicii în domeniul concurenţei:
1. Statul şi organele executive ale Statului
2. Consiliul Concurenţei prin Direcţiile sale

3. Organele administraţiei publice centrale şi/sau locale,

4. Organele competente sectoriale (de ex. ANRE, Agenția Națională pentru
Siguranța Alimentelor, Agenţia pentru Protecţia Consumatorului şi
Suptavegherea Pieţei, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală),
5. Entităţile economice.

Regulile de concurenţă
Regulile de concurenţă vizează principiile şi modelele comportamentale pe
care trebuie să le respecte orice agent economic, pentru o bună funcţionare a pieţei.
Regulile generale naţionale sunt stabilite de Legea concurenţei. Astfel,
conform art. 3 din lege:

3
 - Este interzis întreprinderilor să-şi exercite drepturile în vederea restrîngerii
concurenţei şi lezării intereselor legitime ale consumatorului.
- Preţurile la produse se determină în procesul liberei concurenţe, pe baza
cererii şi ofertei, dacă legea specială nu prevede altfel.
- Pentru sectoarele economice în care concurenţa este restrînsă sau nu există,
precum şi în împrejurări excepţionale (cum ar fi: situaţiile de criză, dezechilibrul
major dintre cerere şi ofertă), Guvernul este în drept să dispună şi/sau să aplice
măsuri cu caracter temporar pentru a împiedica sau chiar pentru a bloca creşterea
excesivă a preţurilor.
Aceaşi lege interzice:
- Practicile anticoncurenţiale
- Practicile monopoliste
- Acordurile ilegale, etc.
Alte legi speciale, care are tangenţă cu mediul concurenţial, îşi impune reguli
specifice.
Regulile sunt necesare pentru:
- crearea şi dezvoltarea unui mediu concurenţial care să crească bunăstarea
consumatorilor;
- crearea şi dezvoltarea unui mediu concurenţial care și să stimuleze progresul
tehnico-științific, încât persoanele fizice și juridice să poată beneficia de avantajele
pe care le oferă o concurenţă corectă.
Respectarea regulilor unei concurenţe libere, deschise şi loiale, presupune
cunoaşterea reglementărilor din acest domeniu, şi mai mult decât atât existenţa unei
conştiinţe civice, a unui spirit al democraţiei şi al libertăţii economice.

Sarcinile politicilor de concurenţă:

 asigură cadrului legal necesar pentru favorizarea unei concurenţe loiale
(adică a unei concurenţe care are loc în condiţiile respectării de către
agenţii economici a normelor şi mijloacelor considerate corecte si
recunoscute ca atare prin reglementarile în vigoare).
 pune în practică şi în executare actele normative menţionate.
 supraveghează activitatea agenţilor economici.

4
  interzice, atenţionează comportamentele intreprinderilor care aduc
atingere concurentei perfecte.
 aplică amenzi/sancţiuni de ordin contravenţional sau penal pentru
înterprinderi, care încalcă regulile de concurență loială.
 tinde să realizeze pieţe cu o concurenţă perfectă şi să prevină formarea
monopolurilor si oligopolurilor care îşi impun preţurile lor în
detrimentul consumatorului.
 Promovează libera concurenta intre firme.

Situaţia actuală în RM, conform Rapoartelor Consiliului Concurenţei. În

acelaşi timp, performanţa implementării principiilor şi politicilor concurenţiale este
în prezent în Republica Moldova realizată de către autorităţile publice la un nivel
modest, din mai multe cauze, cum ar fi:
- mentalitate dominată de ideea că numai statul trebuie să controleze şi
gestioneze procesele/activităţile economice;
- abordări, politici şi instrumente de intervenţie publică neuniforme privind
aplicarea principiilor concurenţiale de către autorităţile publice centrale şi
autorităţile administraţiei publice locale, care în unele cazuri nu favorizează
liberalizarea pieţelor şi dezvoltarea concurenţei;
- existența unei reticențe din partea autorităților publice la aplicarea noilor
prevederi din domeniul concurenței;
- cultură concurenţială redusă în cadrul societăţii
Dezvoltarea lentă în acest domeniu de la proclamarea independenţei se explică
prin situaţia economică iniţial fragilă a ţării, precum şi evenimentele ulterioare care
au avut loc în economia ţării, în special, criza economică din 1998. Prin urmare,
stabilirea preţurilor de către stat şi menţinerea monopolurilor de stat a persistat în
perioada post sovietică în Moldova, iar procesul de elaborare a legislaţiei şi politicii
în domeniul concurenţei, în sensul modern, a început relativ recent.
După cum menţionam, în Republica Moldova, cultura concurenţială este la un
nivel redus. Iar pentru ca cultura concurențială să fie dezvoltată este necesar ca
politica concurenţei să fie cunoscută şi înţeleasă de toţi cei care sunt implicaţi în
viaţa social-economică.
Cultura concurenţială se dobândeşte în timp, printr-o serie de acţiuni şi măsuri
menite să conducă la îndeplinirea acestor cerinţe. Aici trebuie să intervină rolul
Consiliului de Concurenţă, care trebuie să dezvolte o activitate semnificativă în acest
5
sens. Din aceste considerente este necesar, ca publicul larg, mediul de afaceri, dar şi
toate autorităţile publice, să înţeleagă rolul Consiliului Concurenţei în menţinerea
funcţională a economiei de piaţă, să cunoască modalităţile prin care acţionează
acesta şi scopul aplicării cu consecvenţă a regulilor de concurenţă: crearea şi
dezvoltarea unui mediu concurenţial care să crească bunăstarea consumatorilor și să
stimuleze progresul tehnico-științific, încât persoanele fizice și juridice să poată
beneficia de avantajele pe care le oferă o concurenţă corectă.
Un mediu concurențial atractiv pentru agenţii economici are o influență directă
asupra creșterii competitivității Republicii Moldova. Concurenţa este un motor al
economiei, care asigură alocarea resurselor în cel mai eficient mod, având un impact
semnificativ asupra sporirii calității și diversității bunurilor, serviciilor oferite
consumatorilor, promovării inovației şi implementării de noi tehnologii. Mediul
concurențial sănătos contribuie semnificativ la depășirea crizelor economice prin
corectarea dezechilibrelor pieței. Astfel, politicile în domeniul concurenței,
armonizate la cele mai bune practici europene, contribuie la creșterea bunăstării
întregii societăți.

6
 ***Pentru cunoştinţe generale
Care este rolul Programului naţional în domeniul concurenţei şi al
ajutorului de stat pentru perioada 2015-2020
Concurenţa exercită o presiune constantă asupra întreprinderilor pentru a pune
la dispoziţia consumatorilor o ofertă cât mai variată, la cele mai bune preţuri.
Concurenţa face parte din regulile de joc ale unei pieţe libere şi este în interesul
consumatorilor, beneficiarii finali.
În acest context, scopul Programului îl reprezintă dezvoltarea unui mediu
concurențial loial în vederea creșterii competitivității Republicii Moldova, sporirea
calității și diversității bunurilor și serviciilor, promovării inovației şi implementării
de noi tehnologii, contribuind direct la creșterea bunăstării consumatorilor.
În Program sunt trasate obiectivele generale, obiectivele specifice şi acţiunile
ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestor obiective.
Obiectivele generale ale Programului reies din scop, provocările şi problemele
identificate, după cum urmează:
1) Asigurarea unui mediu de afaceri adecvat principiilor economiei de piaţă şi
concurenţei loiale pentru a oferi aplicarea eficientă a principiilor de
concurență;
2) Instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării ajutorului de
stat;
3) Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Consiliului Concurenţei.
Obiectivele specifice ale Programului se referă la:
1) Promovarea eliminării barierelor de reglementare anticoncurențiale și
deschiderea pieței către concurență;
2) Dezvoltarea diferitor instrumente de aplicare a politicilor concurenţiale;
3) Promovarea culturii concurenţiale în cadrul societăţii;
4) Alinierea ajutoarelor de stat existente cu prevederile acquis-ului comunitar
în materie de ajutor de stat;
5) Îmbunătățirea transparenţei mecanismului acordării ajutorului de stat;
6) Fundamentarea deciziei acordării sprijinului de stat pe o analiză economică
a impactului acestuia;
7) Dezvoltarea parteneriatelor şi cooperării la nivel internaţional.