Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concurena comercial
Concurenta comerciala
Definitie.
Acest decalaj s-a datorat fenomenului concentrarii intreprinderilor care a contribuit la regresul
treptat al atomicitatii pietei.
Ca efect al acestui decalaj, a devenit necesara interventia statului in econo mie. Se
inregistreaza mutatii care transforma concurenta perfecta in concurenta imperfecta.
1.Concurenta imperfecta desemneaza situatia de piata in care una, mai multe sau toate
conditiile concurentei perfecte sunt incalcate:
a) numarul de cumparatori si vanzatori variaza;
b) se accentueaza diferentierea intre produse;
c) un anume grad de control al preturilor;
d) dificultatea la intrarea noilor producatori intr-o ramura;
e) rivalitati in ceea ce priveste relatiile cu publicul in probleme de calitate.
2. Concurenta imperfecta apare datorita: a) existentei unor firme destul de mari si
puternice, capabile sa influenteze pretul de vanzare a produselor proprii; b) existenta de
restrictii la intrarea de noi firme in ramura.
3. Concurenta imperfecta este un model economic real care tine seama de factorii care
influenteaza existenta si intensitatea competitiei dintre agentii economici (restructurarea si
concentrarea agentilor economici, interventia statului).
Organizatoric, fuziunea unor societati reduce cheltuielile administrative. Pe plan
comercial, concentrarea permite strategii mai perfectionate si diversificate de aprovizionare si
desfacere, reclama, etc. Financiar, concentrarea permite accesul la finantarea din partea
agentilor economici mai puternici sau chiar la finantarea externa in proportii mai mari decat
daca ar actiona ca firme izolate.
4. Sub raport economic, fenomenul concentrarii se poate realiza pe trei cai diferite. O
prima cale o constituie concentrarea orizontala care intervine intre unitati concurente de profil
7
similar, ele coordonandu-si activitatile specifice. Este cazul cartelurilor, trusturilor. O a doua
cale este concentrarea verticala dintre societati aflate pe trepte diferite, pe filiera de productie
sau de distributie de rnarfuri, de servicii sau lucrari. Reunirea are loc intre fabricanti, grosisti,
intermediari si detailisti care se grupeaza intr-o singura intreprindere polifunctionala. Este
cazul sistemelor societate tip holding.
In fine, exista concentrare conglomerata, care pune laolalta activitati economice
diferite, fara conexiune intre ele, cu singurul scop de a spori rentabilitatea (turism, hoteluri,
audiovizual, unitate de alimentatie publica, farmacii etc. ). Este cazul grupurilor de societate
tip concern.
Concentrarea agentilor economici are loc adesea pe calea formarii (oculte) a sistemelor
societare fara personalitate juridica. Astfel de societati dobandesc pozitii importante pe piata
care le da posibilitatea sa aplice politica de preturi favorabile lor, dar in dezacord cu interesele
consumatorilor. Asemenea manifestari anticoncurentiale provoaca perturbari pe piata materiilor
prime si asupra nivelului de ocupare al fortei de munca.
5. Interventia statului in economie, in conditiile concentrarii intreprinderilor si a
practicilor anticoncurentiale nu poate fi exclusa fara riscul unor perturbari sociale.
Statul isi exercita influenta asupra pietei in trei moduri diferite, strans legate intre ele,
indeplinind:
a) functia de reglementare pentru mentinerea echilibrului dintre agentii economici, pe
de o parte, muncitorii si consumatorii, pe de alta parte. Reglementarile tind sa asigure protectia
sociala, in general si a consumatorilor, in special;
b) functia de asistenta. Statutul prin asistenta sociala si publica, prin asigurarea de
servicii gratuite populatiei, burse de studii, subventii pentru cercetarea stiintifica si alte
asemenea activitati, urmareste sa contracareze efectele nocive ale concurentei comerciale;
c) functia de gestiune consta in preluarea si exercitarea de catre colectivitate a unor
activitati care intereseaza bunul mers al intregii societati, cum su'it: justitia, apararea nationala,
8
11
12