Universitatea Titu Maiorescu 
Relații Internaționale și Studii Europene 
 
 
 
 
 
Anul II/ Anul universitar 2021-2022 
Disciplina: Economie Europeana 

Politica UE in domeniul concurentei si convergenta globala

Politica in domeniul concurentei
 
Abordari conceptuale privind concurenta

• Concurenta poate fi definita si ca preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial atat din punctul de vedere al autoritatilor publice,
actorilor economici, cat si al indivizilor. Politicile in domeniul concurentei permit dezvoltarea unui cadru regulamentar in care guvernele pot mentine si stimula
concurenta. Astfel de politici se bazeaza pe ipoteza ca performantele economice sunt influentate de aceste reglementari.

•O politica articulata in domeniul concurentei devine absolut necesara pentru ca actorii economici privati si
autoritatile publice se comporta uneori intr-o maniera care poate imperfecta mediul concurential dintr-o
multitudine de motive si printr-o varietate de mecanisme si masuri:
 Companiile producatoare percep presiunile concurentiale drept mijloace de a le limita libertatea de miscare;
 Concurenta genereaza incertitudine si comportamentul anticoncurential este o cale de a face mai predictibil
mediul organizational al firmei;
 Prin pozitiile de carteluri pot fi obtinute avantaje competitive si preturi mai mari.
Principalele obiective vizate de politica in domeniul concurentei sunt:

 Cresterea bunastarii consumatorilor- imbunatatirea performantelor economice;

 Protectia consumatorilor;
 Redistribuirea veniturilor;
 Protejarea firmelor mici si mijlocii.
Scurt istoric al politicii comunitare in domeniul concurentei

 De la CECO la CEE
• Politica europeana in domeniul concurentei este bazata pe Articolul 3(f) al Tratatului de la Roma, in prezent Articolul 3(g) al Tratatului de la
Maastricht care stabileste ca trebuie luate masuri, astfel incat ,,concurenta la nivelul pietei comune sa nu fie distorsionata”
• Prevederile centrale ale acestei politici se refera la:
• -Politica cu privire la practicile restrictive care interzice arajamentele si practicile concertate intre firme care pot elimina,
restrange sau deforma fluxurile comerciale in interiorul gruparii. Acest articol rglementeaza un sistem bazat pe efecte care
presupune ca un aranjament va fi interzis daca exista prezumtia ca va afecta comertul intre statele participante la exercitiul
integrativ.
• -Politica cu privire la pozitia de monopol reglementeaza acele concentrari economice al caror comportament risca sa
afecteze comertul intre statele membre, interzicand abuzul de pozitie dominanta.
• -Sectorul de stat si firmele cu drepturi speciale reglementeaza activitatea firmelor al caror statut special poate afecta
concurenta in interiorul pietei comune.
• -Ajutoarele de stat sau subventiile acordate de autoritatile publice care ar putea distorsiona concurenta la nivelul pietei
interne.
Reglementarile comunitare privind concurenta

• Reglementari privind intelegerile intre firme

• Articolul 81 din Tratatul de la Amsterdam interzice activitatile care sunt incompatibile cu functionarea normala a pietei, afecteaza
comertul dintre statele membre si au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata comunitara. Fie ca vorbim despre
intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici, fie ca vorbim despre firme care nu provin din cadrul comunitatii, dar a caror anti-
concurentialitate afecteaza activitatea statelor membre, acestea fac obiectul politicii in domeniul concurentei. Aplicabilitatea regulii nu este
dependenta de producerea unor consecinte negative, ci este suficient ca acordurile, deciziile sau practicile in cauza sa poata efectua un efect
distorsionant asupra comertului intre state, aceasta reglementare producand efecte extrateritoriale. Exista patru mari categorii de intelegeri intre
firme care intra sub incidenta legislatiei:
1. intelegeri intre firme care conduc la fixarea pretului de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, adaosurilor, etc.
2. orice intelegere sau aranjament care poate avea ca scop limitarea sau controlul productiei, al pietei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor
3. aranjamente care conduc la impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare
4. aplicarea unor termeni si conditii inegale partenerilor comerciali, conditionarea unor clauze contractuale de acceptarea de catre parteneri a
unor obligatii complementare care nu au legatura cu obiectul acelor contracte.
Reglementari privind abuzul de pozitie dominanta

•Astfel, Articolul 82 se refera la activitatea firmelor care isi folosesc in mod abuziv pozitia dominanta pe o
piata. O companie care detine o pozitie dominanta pe o piata are conform CJE independenta comportamentala,
care poate presupune posibilitatea de a fixain mod liber pretul pe piata respectiva. Comisia are in vedere o serie
de criterii in determinarea unei pozitii dominante, cum ar fi: cota de piata, dimensiunea firmei, resursele,
avansul tehnologic, piata relevanta, etc.
•Un alt concept important al acestei sectiuni este notiunea de abuz, asadar nu pozitia dominanta este
inerzisa ci numai practicile abuzive care sunt susceptibile de a afecta structura pietei. De aceea este importanta
corelatia dintre pozitia dominanta si piata relevanta a produsului respectiv.
Reglementari privind ajutorul de stat

Ajutoarele publice sunt diverse tipuri de facilitati care sunt acordate de stat sau entitati publice, sub forma de subventii, imprumuturi, etc. Articolul prevede reglementari
cu privire la acele ajutoare de stat care acordate intr-o anume maniera pot impiedica sau distorsiona concurenta favorizand anumite intreprinderi. Astfel, daca Comisia
constata ca un asemenea ajutor a fost acordat de un guvern membru ea are dreptul sa ceara respectivului guvern sa modifice sau sa anuleze masura, iar in cazul in care
nu se conformeaza trimite cazul spre CJE. Pentru ca o masura sa fie considerata ajutor, intrand sub incidenta principiului de incompatibilitate cu piata comuna trebuie sa
indeplineasca cumulativ patru conditii:
 sa avantajeze intreprinderea;
 sa fie acordat de catre un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat;
 sa favorizeze anumite intreprinderi sau productia anumitor marfuri;
 sa distorsioneze concurenta si sa afecteze comertul dintre statele membre.
Pot fi distinse trei categorii de ajutoare publice:
1. ajutoare incompatibile cu tratatul care afecteaza schimburile intre statele membre;
2. ajutoare compatibile cu tratatul: ajutoare sociale sau necesare in urma unor catastrofe naturale;
3. ajutoare care pot fi declarate compatibile: ajutoare orizontale, regionale si sectoriale.
Mecanismul achizitiilor si fuziunilor

•Concentrarea apare atunci cand o firma obţine controlul exclusiv asupra altei firme sau asupra unei firme pe care o poate
controla alaturi de alte firme sau atunci cand mai multe firme preiau controlul unei intreprinderi sau creeaza alta noua.
•O operaţiune de concentrare este de dimensiune comunitara atunci cand:
 cifra de afaceri totala realizata pe plan mondial de toate intreprinderile vizate este superioara valorii de 5 miliarde euro;
 cifra de afaceri totala realizata in cadrul Comunitaţii de cel puţin doua din intreprinderile vizate, reprezinta o valoare mai
mare de 250 milioane euro, condiţia fiind ca fiecare din intreprinderile vizate sa nu realizeze mai mult de 2/3 din cifra lor
de afaceri, in interiorul unuia şi aceluiaşi stat membru.
EU si convergenta economica globala

• Companiile multinationale
• Desi politica europeana in domeniul concurentei are in vedere asigurarea unui cadru adecvat manifestarii libere a concurentei in cadrul UE, sfera de actiune a companiilor multinationale
transforma problema competitiei intr-una globala.
• Globalizarea
• Fenomenul de crestere al globalizarii face ca o serie de reglementari comunitare din domeniul concurentei sa nu fie in concordant cu nevoia asigurarii competitivitatii companiilor europene in
raport cu cele din alte zone ale lumii.
•Astfel, in decembrie 1996, in cadrul Consiliului Ministerial al OMC de la Doha, era creat un grup de lucru care isi propunea sa studieze interactiunile existente intre politicile comerciale si cele
din domeniul concurentei. In 20002, concluziile acestui grup de lucru, privind necesitatea unei politici internationale in domeniul concurentei, erau extrem de elocvente.
• Elementele potentiale pe care ar trebui sa le includa un Acord Multilateral in domeniul Concurentei erau:
•• Definirea clara a conceptului de concurenta;
•• Aplicarea unor principii de baza: transparenta, nediscriminare, corectitudine;
•• Problematica trans-frontaliera: export, import, carteluri, concentrari si achizitii;
•• Tratament special si diferentiat: necesitatea abordarii flexibile, exceptii si exceptari;
•Interesul public – ratiunea existentei exceptiilor si exceptarilor;
•• Asistenta tehnica, sprijin acordat tarilor in curs de dezvoltare pentru intarirea
•institutiilor din domeniul concurentei.
•Pozitia UE privind un posibil AMC este ca acesta „nu trebuie sa impuna armonizarea legislatiilor nationale privind concurenta si ca trebuie sa fie pe deplin compatibil cu diferitele regimurile
nationale existente si viitoare”.
Intelegeri si acorduri bilaterale cu tari din afara UE

 Acordurile de cooperare cu Statele Unite, Canada si Japonia dicteaza ca autoritatile competente in domeniul concurentei
ale ambelor parti vor face schimb de informatii si isi vor coordona activitatile de respectare a legislatiei aferente.
 Cu China, Comisia impartaseste opinii si experiente cu privire la aspecte legate de concurenta.
 Uniunea Europeana a fost de asemenea activa in eforturi de cooperare multilaterala, cum ar fi discutii comerciale sub
auspiciile Organizatiei Mondiale a Comertului, in Reteaua Internationala a Concurentei si in cadrul Comitetului de
Concurenta a Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare.
 Politica de concurenta a fost un element cheie al negocierilor in vederea aderarii noilor State Membre. Comisia Europeana
a incurajat politica concurentiala in aceste tari.
Recesiunea economica globala si concurenta

• Recesiunea reprezinta o amenintare la adresa politicii concurentei, la nivel european si national. Aceste politici trebuie adaptate, ceea ce le va slabi.
Intrebarea centrala se refera la faptul ca independenta agentiilor independente va fi renegociata si daca interventiile guvernului va depasi prerogativele
agentiilor. Daca independenta agentiilor va fi redusa, aceasta va aduce dupa simai mult nationalism si va periclita integritatea colaborarii intre agentii;
• Concurenta si recesiunea se ameninta reciproc. Politicile de concurenta inhiba desfasurarea inteligenta a politicii industriale, precum o
demonstreaza diferenta dintre raspunsurile UE si SUA la criza automobilelor.
• A treia intrebare este cat e de rezistent la schimbare regimul concurentei. Legitimitatea agentiilor independente si perceperea politicii concurentei
ca o constitutie economica face foarte grea schimbarea. Este foarte probabil ca entitatile legale, economice si administrative care se ocupa de politicile
de concurenta nu vor dori sa considere schimbari esentiale si reorganizare. Schimbarile majore vor trebui sa vina din exterior, la nivel de reorganizare
politica a politicilor.
• In al patrulea rand, care vor fi directia si actorii schimbarii? Exista un foarte mare risc ca discreditand capitalismul financiar sa discreditam
concurenta economica. Acest risc nu pare a fi luat in serios de UE.
• In ultimul rand, reforma poate fi o oportunitate pentru comunitatea care se ocupa de politicile de concurenta, dar va fi necesar pentru liderii
agentiilor sa foloseasca momentul.