Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Astfel trebuie inteles faptul ca integrarea economica nu este un scop in sine, ci un mijloc,
o cale spre realizarea unor obiective. Unul dintre obiectivele spre care se tinde este
realizarea unei concurente perfecte, cazul ideal ,daca nu se atinge acest tel atunci se
incearca prin orice mijloace reducerea factorilor care duc la o concurenta neloiala.
Termenul de concurenta desemneaza “relatiile dintre toti cei care actioneaza pe aceeasi
piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica”.In acelasi
timp concurenta reflecta “rivalitatea , disputa, dintre entitatile economice respective care
urmaresc acelasi scop si de aceea interesele lor devin contradictorii”.
Intr-un sens destul de cuprinzator, concurenta este o rivalitate, o lupta dusa cu mijloace
economice ( reducerea costurilor, lansarea de produse noi, cumparari de actiuni) si
extraeconomice ( spionaj industrial, actiuni de sabotaj) intre producatori sau comercianti,
monopoluri, tari pentru producerea si desfacerea unor marfuri acapararea unor piete si
obtinerea de profituri mari.
Daca concurenta este neloiala (are loc cu mijloace si actiuni contrare uzantelor si
reglementarilor legale) atunci se ajunge la o distorsiune si o deturnare a concurentei de
la scopul sau prin favorizarea unuia sau mai multor agenti economici si prin defavorizarea
altora.
Una din cheile succesului integrarii economice europene a constituit-o existenta, inca de
la inceputul constructiei comunitare a unei politici comune in domeniul concurentei. Dupa
40 de ani de functionare, aceasta politica continua sa fie o conditie necesara pentru
existenta Pietei Interne Unice ce asigua libera circulatie a bunurilor, serviciilor,
capitalurilor si persoanelor.
Libera concurenta intre firme favorizeaza inovatia, reduce costurile de productie, creste
eficienta economica si in consecinta, ridica nivelul de competitivitate al economiei
europene.Stimulate de mediul concurential, firmele ofera, astfel produse si servicii
competitive din punct de vedere al calitatii si pretului.
Totusi multi economisti recunosc ca pot exista in anumite conditii asa numitele “esecuri
ale pietei” care sa justifice atunci nerespectarea regulilor liberei concurente intre
intreprinderi , sau interventia directa a statului pentru corectarea acestor efecte. Aceste
esecuri pot, de exemplu sa tina de existenta efectelor externe pietei considerate
( activitatea de cercetare dezvoltare realizata de o mare intreprindere poate crea un
mediu sau genera o serie de cunostinte ce sunt utile si altor intreprinderi fara ca acestea
din urma sa fi suportat costul lor) sau de randamentele de scara in crestere. In acest caz
eficienta intreprinderilor creste in functie de dimensiunea lor si poate fi de dorit, in
anumite conditii, pentru ansamblul societatii, ca pietele sa nu fie “atomistice”, adica
constituite dintr-un numar mare de mici intreprinderi, ca in modelul de referinta al
concurentei pure si perfecte.
<!--[if !supportLists]-->- crearea de carteluri care sa-si imparta piata, astfel incat sa nu
concureze intre ele<!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- marile principii ale politicii de concurenta sunt fixate prin
tratate<!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- in Tratatul de la Roma se arata ca in domeniul concurentei
( comunitatea trebuie sa stabileasca un regim care sa asigure ca in Piata comuna
concurenta nu este denaturata)<!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de cumparare sau
de vanzare sau a altor conditii de tranzactionare;<!--[endif]-->
Pentru a determina daca o intreprindere este sau nu intr-o pozitie dominanta, indiferent
daca ea apartine Comunitatii sau unei tari terte, se judeca in primul rand cota de piata
detinuta ( care trebuie sa fie mai mare de 50% , iar intreprinderea trebuie sa aiba
capacitatea de a o mentine). Cand intreprinderea ocupa 70-80% calificarea este automat
facuta, iar daca nu este cazul, atunci intervin alte elemente complementare cum ar fi:
reputatia, marca produsului,eficienta retelei comerciale, avansul tehnologic, puterea
economica a concurentilor, existenta unei concurente latente, accesul la resurse si
tehnologie. Etapa urmatoare consta in stabilirea abuzului, daca acesta exista, luandu-se
in considerare numai efectele comportamentului firmei si excluzandu-se orice acuzatie de
intentie de frauda.
<!--[if !supportLists]-->- impunerea in conditii neachitabile ( preturi prea mari sau prea
mici pentru eliminarea unor producatori concurenti) <!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- cifra de afaceri (CA) mondiala cumulata care trebuia la inceput
sa fie mai mare de 5 miliarde ecu a fost adusa la 2.5 miliarde <!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- Fiecare intreprindere nu trebuie sa realizeze mai mult de 2/3 din
Ca totala din Comunitate in interiorul unuia si aceluiasi stat membru.<!--[endif]-->
In acest caz, protocolul de acord trebuie ratificat in mod obligatoriu de Comisie, aceasta
avand insa si posibilitatea sa-l suspende. Practic Comisia apreciaza daca exista sau nu o
pozitie dominanta care sa constituie o piedica semnificativa pentru concurenta si
hotaraste aprobarea sau interzicerea acordului.
In Franta , TotalFina si Elf Aquitaine au propus o fuziune care ar fi permis noii societati
controlul unor piete ale produselor petroliere in Franta, ceea ce ar fi antrenat costuri mai
ridicate pentru distribuitori si pentru consumatori ( noul grup ar fi reprezentat 55% din
capacitatile de rafinare si ar fi controlat depozitele de import franceze). In februarie
2000, Comisia Europeana a autorizat fuziunea celor doi giganti ai petrolului in anumite
conditii.
<!--[if !supportLists]-->1. prin privilegiile de care s-ar putea bucura intreprinderile publice
producatoare de bunuri si servicii comerciale: acestea sunt supuse legilor comune si
nu trebuie sa beneficieze din partea statului de vreun tratament preferential in raport
cu alte intreprinderi similare din sectorul privat. <!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->2. prin ajutoarele de stat si subventiile publice care pot antrena o
distorsionare a concurentei. Ajutoarele guvernamentale pentru intreprinderi pot lua
forma subventilor, creditelor sau dobanzilor preferentiale, reducerilor de datorii,
reducerilor de impozite.<!--[endif]-->
In februarie 1998, Comisia a aprobat ajutoare in valoare totala de 1.89 milioane euro in
favoarea dezvoltarii IMM1 din turism in regiunea Dinana in sudul Spaniei, Aceste ajutoare
au fost acordate pentru a incuraja investitiile in noi initiative turistice si pentru crearea de
locuri de munca, contribuind astfel la dezvoltarea durabila a unei regiuni relativ sarace a
Europei, Andaluzia.
3. prin existenta unor monopoluri nationale cu caracter comercial care a coincis adesea
cu statutul public al unor prestatori sau furnizori principali de electricitate, apa
transporturi, telecomunicatii.
Serviciul public poate fi definit din punct de vedere economic ca fiind :”un serviciu a carui
productie se face conform randamentelor crescande ( adica situatiile in care costul unitar
de productie descreste o data cu cresterea cantitatilor produse) ceea ce ar justifica
organizarea sa in monopol, ca si punerea in practica a unor tarife administrate si a unor
mecanisme fiscale. Existenta unor puternice externalitati ( adica situatii in care deciziile
unui agent economic au consecinte in termeni de cost si de bunastare asupra celorlalti
agenti) ar conferi si un anumit caracter public serviciului deoarece corectarea acestor
externalitati poate cere o importanta interventie a statului”.
1.Nivelul global al ajutoarelor de stat a scazut in UE cu 28% intre anii 1997-2000 ( ceea
ce inseamna o scadere de 23 mld euro.)Ajutoarele de stat au reprezentat in 2000, 0.99%
din PIB al UE si putin peste 1% din PIB in 2001.
Interventia autoritatilor europene in serviciile publice de retele s-a accelerat in anii ’80,
’90.
In general dispozitivele puse in practica disting in mod clar ce tine de monopol si ce tine
de concurenta, dezvoltand modelul conform caruia se distinge:
si
Coexistenta sectorului public cu cel privat este organizata, fiind create autoritati
independente de reglementare.
La baza acestui model sta teroia pietelor contestabile. O piata este contestabila daca
intrarea pe piata este libera ( crearea de intreprinderi si daca iesirea de pe piata se
efectueaza la un cost scazut. O intrare libera presupune absenta barierelor in
patrunderea pe piata si accesul la un pret rezonabil la infrastructurile disponibile care
constituie “ facilitati esentiale” pentru a produce. Asfel, amenintarea din partea sosirii de
noi concurenti este credibila.
Exemplu:
<!--[if !supportLists]-->- un nou operator vrea sa utilizeze reteaua de fibra pentru a vinde
servicii de comunicatii, ceea ce implica a nu deschide accesul la aceasta retea
constituie o bariera in intrarea pe piata si deci un abuz de pozitie dominanta, o iesire
la un cost scazut, inseamna ca riscul pe care si-l asuma intreprinderea ce penetreaza
piata monopolului nu este insurmontabil, de aceea costurile fixe ireversibile
consimtite cu ocazia intrarii intr-un sector de activitate nu trebuie sa fie prea
importante deoarece ele nu sunt recuperabile la iesire daca intreprinderea decide sa-
si inceteze activitatea.<!--[endif]-->
<!--[if !supportLists]-->- Transportul aerian reprezinta prototipul pietei contestabile, cu
mult inainte de deschiderea sa catre concurenta in cadrul UE la 1 aprilie 1997
rezultand ca pe piata europeana intre ianuarie 1993 si august 1996 au existat 83 de
tentative de intrare, din care 35 s-au dovedit infructuase ( avioanele care sunt cea
mai mare parte a costului de intrare pe piata pot fi cumparate in leasing si sunt
vandabile in cazul incetarii activitatii, de aceea riscul asumat nu este considerabil
pentru companiile, ce incearca sa se stabileasca.)<!--[endif]-->
Pentru atingerea celor doua obiective ale politicii de concurenta, functionarea economiei
de piata si a Pietei Unice, trebuie indeplinite doua conditii:
Comisia are puteri largi de investigare, putand face vizite la firmele suspectate de
incalcarea liberei concurente si avand acces la toate documentele acestora.Intreprinderile
gasite vinovate de practici concurentiale ilegale ( practici concertate sau abuzul de pozitie
dominanta ) pot fi amendate cu pana la 10% din cifra de afceri din anul anterior.
CONCLUZII
In ceea ce priveste politica in domeniul concurentei aceasta a evoluat ca fiind una din
cele mai importante politici comunitare si de asemenea ca una din cele mai importante
politici comunitare.Cu toate acestea trebuie tinut seama de faptul ca tarile membre au
propriile lor reglementari in domeniul concurentei, limita de demarcatieintre
competentele nationale si comunitare fiind uneori fificil de trasat.
BIBLIOGRAFIE
BALASSA B.- The theory of economic integration, George Allen& Unwin , Homewood,
London 1961