Capitolul 1

Politica în domeniul ajutoarelor de stat

1.1 CONSIDERAŢII GENERALE

Politica de concurenţă are un rol vital în a face ca pieţele să funcţioneze mai bine în
beneficiul agenţilor economici şi al consumatorilor.
Politica în domeniul ajutoarelor de stat este o parte integrantă a politicii de concurenţă,
ajutoarele de stat reprezentând măsuri selective de sprijin financiar public, acordate unor
întreprinderi din anumite zone geografice sau sectoare de activitate, în vederea atingerii unor
obiective de interes general, cum ar fi protecţia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici şi
mijlocii, dezvoltarea zonelor defavorizate sau salvarea/restructurarea unor agenţi economici
strategici.
Legislaţia primară a UE nu conţine o definiţie exactă a noţiunii de ajutor de stat. În
practică această noţiune juridică s-a conturat în timp, prin intermediul legislaţiei secundare
adoptate în aplicarea art. 87 TCE şi al deciziilor emise in acest domeniu de către Comisia
Europeană şi tribunalele CE.
Interpretat de Comisia Europeană şi de Curtea Europeană de Justiţie într-un sens lerg,
ajutorul de stat este orice ajutor public, acordat de către autorităşile centrale, precum şi ajutoarele
acordate de autorităţile locale sau regionale. Ajutorul poate proveni chiar de la organisme private
sau de la alte organisme (instituţii de credit, asociaţii profesionale, holdinguri sau chiar societăţi
comerciale obişnuite) asupa cărora statul, o insitutţie publică, o autoritate locală sau regională
exercită o influenţă puternică, direct sau indirect.
Ajutorul de stat poate avea raţiuni diferite, pornind de la preocuparea pentru a salva
sectoare industriale aflate în dificultate sau de a preîntâmpina şomajul sau alte erori economice,
până la dorinţa de a promova inovarea tehnologică. Dar există argumente pro şi contra utilizării
lor, atât în ţara care le utilizează, cât şi în ţările care le resimt efectele prin intermediul
importurilor de produse subvenţionate la origine. În plus, recurgerea la subvenţii publice creează
probleme de coordonare între guverne.
Existenţa ajutorului de stat pune probleme şi pieţei unice a Uniunii Europene. Acest
instrument interveţionist poate să producă efecte importante de distorsionare a concurenţei, a
comerţului şi, în consecinţă, să afecteze funcţionarea pieţei interne. Pentru că, ajutorul acordat de
către un stat membru pentru susţinerea unei firme ce operează într-un sector concurenţial, poate
să genreze un efect contrar într-un alt stat membru prin afectarea competitivităţii şi a locurilor de
muncă. Ca urmare a perturbării mediului concurenţial întreaga piaţă are de suferit.
Orice ajutor de stat trebuie autorizat de Consiliul Concurenţei avându-se in vedere
efectele asupra concurenţei. Notificări privind schemele de ajutor de stat şi ajutoarele de stat
indiviudale vor fi avizate în prealabil de către Oficiul Concurenţei.
Excepţie: ajutorul acordat unui agent economic, într-o perioadă de până la 3 ani, în
valoare de 100 000 lei, este considerat a fi autorizat şi nu cade sub incidenţa obligaţiei de
notificare.
În cadrul Uninunii Europene valoarea maximă totală a pragului de minimis este de 100
000 euro pe firmă pentru o perioadă de trei ani.
Scopul controlului ajutoarelor de stat acordate de autorităţile publice sau de organisme
care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este

3
compatibil cu un mediu concurenţial normal, într-o economie de piaţă în care preţul produselor şi
serviciilor se reglează în funcţie de cerere şi ofertă.1
Chiar dacă sprijinul acordat întreprinderilor de către autorităţi este motivat de un interes
public major, acesta poate denatura mediul concurenţial normal. De aceea, este necesară
elaborarea şi aplicarea cu stricteţe a regulilor cu privire la modalităţile în care autorităţile pot
interveni pe piaţă prin acordarea de ajutoare de stat. Ajutorul de stat poate fi compatibil cu piaţa
comună europeană dacă urmăreşte obiective de interes comun, clar definite, cu efecte benefice
generale asupra dezvoltării economice, şi fără a afecta comerţul cu statele membre ale Uniunii
Europene.
Comisia Europeană încurajează statele membre să acorde prioritate acţiunii de întărire a
competitivităţii economiei lor, precum şi de consolidare a coeziunii sociale şi regionale.
Reforma ajutoarelor de stat, iniţiată de Comisie în ultimii ani, vizează redirecţionarea
ajutoarelor către obiectivele stabilite în Strategia de la Lisabona, precum cercetarea, dezvoltarea
şi inovarea, măsuri de capital de risc, formarea profesională, energiile regenerabile şi alte măsuri
de protecţie a mediului. Reglementările comunitare impun părţilor interesate să verifice dacă
ajutorul de stat reprezintă un instrument politic adecvat pentru atingerea obiectivelor de interes
comun. Controlul ajutoarelor de stat contribuie astfel, la evitarea utilizării neraţionale a resurselor
publice, pentru care, în final, cetăţenii sunt cei care trebuie să plătească.
Până în anul 2007, Consiliul Concurenţei, ca singura autoritate administrativă autonomă
în domeniul concurenţei din România, a depus eforturi susţinute pentru abordarea pro-activă în
implementarea regulilor comunitare de concurenţă şi ajutor de stat. Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, republicată2, a stabilit rolul Consiliului Concurenţei şi a reglementat atribuţiile
privind autorizarea, monitorizarea, inventarierea şi elaborarea rapoartelor privind ajutoarele de
stat acordate în România.
Începând cu 1 ianuarie 2007, urmare a aderării României la Uniunea Europeană, piaţa
românească a devenit o parte componentă a pieţei unice europene, iar operatorii economici din
România au intrat în concurenţă directă cu operatorii economici din celelalte state membre.
Având în vedere că şi după data aderării României la Uniunea Europeană, exista interesul
public major de continuare a acordării de ajutoare de stat, conform politicilor economice ale
Guvernului, a fost abrogată Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi
completările ulterioare, intrând în vigoare O.U.G nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în
domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1042/28.12.20063.
În fapt, în materie de ajutor de stat, prin prevederile O.U.G. nr. 117/2006, au fost
reglementate procedurile naţionale, în vederea aplicării art. 87-89 din Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene4 şi a legislaţiei secundare adoptate în baza acestuia, direct şi imediat
aplicabile după 1 ianuarie 2007.
Pentru Consiliul Concurenţei, anul 2007 a marcat exercitarea unui nou rol, acela de
„autoritate naţională de contact” în problematica ajutorului de stat, asigurând interfaţa între
Comisia Europeană, pe de o parte, şi autorităţile naţionale iniţiatoare şi furnizoare de ajutor de
stat, pe de altă parte.
Astfel, aderarea României la Uniunea Europeană a condus la modificarea competenţei de
autorizare a ajutoarelor, atribuţie ce a fost transferată către Comisia Europeană. De la data
aderării, reglementările comunitare în materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile în
România, iar acordarea oricărui ajutor de stat trebuie să fie, ca regulă, precedată de obţinerea unei

1
Florentina Cristina Bâldan, Politica Europeană a Concurenţei, Ed Sitech, Craiova 2011 pag 113-116
2
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, în vigoare până la data de 1 ianuarie 2007
3
Aprobată prin Legea nr. 137/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 354/24.05.2007
4
În prezent art. 107-109 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)
4
decizii de autorizare din partea Comisiei Europene. Aceasta implică o responsabilitate sporită
pentru România, care va trebui să fundamenteze corespunzător, din punct de vedere juridic şi
economic, orice intenţie de acordare a unui ajutor de stat.
Ajutoarele de stat reprezintă o pârghie esenţială pentru guvernanţi. Astfel, măsurile de
sprijin luate de către guvernele statelor membre pot remedia eşecurile pieţei, promova investiţiile,
crea locuri noi de muncă şi proteja mediul sau, mai nou, pot preveni colapsul sistemului bancar.
Urmare a reformelor iniţiate în domeniul ajutorului de stat, mult mai puţine măsuri de
ajutor de stat au fost necesare a se notifica la Comisia Europeană, iar cele care nu distorsionează
concurenţa sau comerţul între statele membre UE beneficiază de exceptare conform
regulamentului Comisiei Europene5.
În România, în cursul anului 2007 au fost iniţiate de către furnizori şi avizate de către
Consiliul Concurenţei, în vederea transmiterii spre informare Comisiei Europene, un număr de 12
scheme exceptate de la notificare, din care 11 au ca obiectiv dezvoltarea regională, iar o schemă
vizează serviciile de interes economic general (SIEG). În acelaşi timp furnizorii au transmis
Consiliului Concurenţei pentru informare şi consultare un număr de 24 scheme de minimis.
În anul 2008 au fost iniţiate de către furnizori şi avizate de către Consiliul Concurenţei, în
vederea transmiterii spre informare Comisiei Europene, un număr de 12 scheme exceptate de la
notificare, din care 9 au ca obiectiv dezvoltarea regională, 2 au ca obiectiv stimularea IMM-urilor
şi una are ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea. În acelaşi timp, furnizorii au transmis Consiliului
Concurenţei pentru informare şi consultare un număr de 22 scheme de minimis.
În ceea ce priveşte măsurile de ajutor de stat notificate Comisiei Europene de către
România, în vederea autorizării, menţionăm că în perioada 2007-2008, Comisia a emis în total 7
decizii de autorizare.
Monitorizarea de către Comisia Europeană a ajutoarelor de stat acordate de către statele
membre ale Uniunii Europene reprezintă una din activităţile cheie ale politicii comunitare în
domeniul ajutorului de stat. Rezultatele acestei activităţi se concretizează într-un raport numit
Scoreboard6, care reflectă situaţia ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene.
În acest context, România are obligaţia de a monitoriza în plan intern acordarea
ajutoarelor de stat şi de a raporta Comisiei Europene toate datele şi informaţiile solicitate de către
aceasta.
Conform prevederilor O.U.G nr.117/2006, Consiliul Concurenţei elaborează, în
continuare, anual raportul privind ajutoarele de stat acordate în România, care cuprinde informaţii
despre ajutoarele de stat de care au beneficiat întreprinderile româneşti în ultimii 3 ani, inclusiv
anul pentru care se face raportarea, în special cu privire la valoarea, obiectivul, tipul şi
modalităţile de acordare a acestora.
Spre deosebire de Scoreboard-ul ajutoarelor de stat, publicat de către Comisia Europeană,
Raportul anual redactat de Consiliul Concurenţei tratează ajutoarele de stat acordate în toate
sectoarele economice, inclusiv sectorul Serviciilor de Interes Economic General, precum şi
ajutoarele de minimis acordate agenţilor economici fie sub formă de scheme de ajutor, fie
individual.
Măsurile de sprijin financiar iniţiate de autorităţi reprezintă, în condiţiile respectării
reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, instrumente eficiente pentru îndeplinirea
obiectivelor de interes naţional. Dacă sunt bine direcţionate, acestea pot să corecteze anumite
disfuncţionalităţi ale pieţei şi să contribuie la creşterea competitivităţii agenţilor economici,
precum şi la reducerea disparităţilor regionale.

5
Regulamentul nr. 800/2008 din 6.08.2008 publicat în JO L 214/09.08.2008
6
Instrument statistic al Comisiei Europene
5
Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci când reprezintă un instrument
adecvat pentru realizarea unor obiective precise, atunci când crează motivaţiile corespunzătoare,
când este proporţional cu scopul urmărit şi distorsionează concurenţa într-o mică măsură.
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus eforturi susţinute, orientate spre atingerea
obiectivelor stabilite de Comisia Europeană în „Planul de acţiune în domeniul ajutorului de
stat”7, al cărui deziderat, mereu actual, este acordarea de ajutoare de stat mai puţine, dar mai bine
orientate.
Consiliul European din martie 2005 a dat un nou impuls Strategiei de la Lisabona şi a
solicitat statelor membre să acţioneze, ca parte a unei politici active de concurenţă, pentru
reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat, astfel încât acesta să se situeze la mai puţin de
1% din PIB, fără a compromite scopul acestora, care constă în corectarea eşecurilor pieţei.

1.2 POLITICA UE PRIVIND AJUTOARELE DE STAT: Regulament general de exceptare pe

categorii de ajutoare
Aplicabil de la 29 august 2008 până la 31 decembrie 2013

Obiective
Simplificarea și mai buna direcționare a ajutoarelor de stat pentru creștere
economică și locuri de muncă. Aprobarea automată a 26 de tipuri de măsuri de ajutor,
astfel încât statele membre să accelereze acordarea ajutoarelor de stat.
 Acest nou regulament – Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare sau
RGECA - reduce demersurile administrative pe care le implică acordarea de ajutoare de
stat prin creșterea la 26 a numărului de categorii de ajutoare de stat a căror notificare
către Comisie nu este obligatorie, precum și prin consolidarea sub forma unui text unic și
armonizarea normelor prevăzute anterior de cinci regulamente diferite.
 Cele 26 de categorii de ajutoare de stat vor avantaja efectiv crearea de locuri de muncă și
competitivitatea Europei. Astfel, regulamentul nu numai că reduce povara administrativă
pentru autoritățile publice și Comisie, dar și încurajează statele membre să utilizeze
resurse limitate în cel mai eficient mod.
 RGECA este deosebit de important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri),
deoarece acestea pot beneficia de toate cele 26 de măsuri pe care le reglementează
regulamentul, iar unele măsuri chiar au fost concepute special pentru IMM-uri.

Principiile generale ale RGECA

 Pentru a se încadra în una din cele 26 de categorii reglementate de RGECA, ajutoarele
trebuie să îndeplinească anumite condiții, astfel încât să existe garanția că vor conduce la
activități noi care altfel nu s-ar fi realizat și vor promova, totodată, dezvoltarea
economică fără să denatureze în mod excesiv concurența.
 Când aceste condiții sunt îndeplinite, ajutoarele pot fi acordate imediat de statul membru,
fără notificarea prealabilă a Comisiei. Statele membre trebuie doar să informeze Comisia
– utilizând o simplă fișă informativă – și numai după acordarea ajutorului.
 Regulamentul se aplică formelor „transparente” de ajutor, și anume subvenții și subvenții
ale ratei dobânzii, împrumuturi în cazul cărora echivalentul-subvenție brut ia în
considerare rata de referință, scheme de garanții, măsuri fiscale (cu plafon) și anumite
tipuri de avansuri rambursabile.
 RGECA se aplică aproape tuturor sectoarelor economice, cu excepția pescuitului și
acvaculturii,agriculturii și a unor părți din sectorul cărbunelui. Ajutoarele regionale din
6
 sectorul oțelului, al construcțiilor de nave și al fibrelor sintetice și schemele de ajutoare
regionale direcționate către sectoare economice specifice sunt, de asemenea, excluse.
Regulamentul nu se aplică activităților legate de exporturi sau utilizării preferențiale a
produselor naționale în raport cu cele importate. RGECA nu se aplică ajutoarelor ad hoc
acordate întreprinderilor mari (această excludere nu se referă la ajutoarele regionale
pentru investiții și ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă).
 Cumularea diferitelor măsuri prevăzute de RGECA este posibilă, atât timp cât acestea se
referă la diferite costuri eligibile identificabile. Cumularea nu este permisă în cazul
costurilor care se suprapun parțial sau integral, dacă o astfel de cumulare ar duce la
depășirea intensității maxime admise aplicabile în temeiul RGECA.
 Măsurile de ajutor care nu au fost incluse în RGECA pot fi autorizate în continuare.
Acestea rămân însă, în continuare, sub incidența obligației tradiționale de notificare:
Comisia va analiza astfel de notificări pe baza orientărilor și cadrelor existente.

Categorii de ajutoare autorizate în temeiul RGECA

Următoarele categorii de ajutoare pot fi acordate prin RGECA, până la valorile maxime
ale ajutoarelor, astfel cum sunt definite în acest regulament.
1) Ajutoare limitate la IMM-uri
Ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii
În afara categoriilor de ajutoare care pot fi acordate tuturor întreprinderilor, diferite tipuri
de ajutoare sunt concepute special pentru a ajuta IMM-urile să depășească „eșecurile de piață”
specifice cu care se confruntă. IMM-urile ar putea fi subvenționate în diferitele etape ale
dezvoltării lor.
 Ajutoare acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă
 Consultanță în favoarea IMM-urilor
 Ajutoare pentru participarea IMM-urilor la târguri
Ajutoare sub formă de capital de risc
Capitalul de risc constituie un instrument important de finanțare a IMM-urilor. RGECA
exceptează de la obligația de notificare ajutoarele pentru capital de risc sub forma constituirii de
fonduri de investiții în societăți necotate în care statul este partener, investitor sau participant,
chiar dacă în termeni mai puțini avantajoși decât alți investitori. Fondul de investiții poate investi
până la 1,5 milioane de euro per întreprindere-țintă și pe parcursul oricărei perioade de
douăsprezece luni.
Ajutoare pentru promovarea activității antreprenoriale a femeilor
RGECA permite statelor membre să susțină întreprinderile mici nou-create de femeile
antreprenor, astfel încât acestea să poată depăși eșecurile de piață specifice cu care se confruntă,
în special accesul la finanțare. Regulamentul permite susținerea diferitelor tipuri de costuri de
exploatare, inclusive costurile îngrijirii copilului și îngrijirii părinților.

2) Ajutoare pentru toate întreprinderile

Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI):
În afara categoriilor mai tradiționale de ajutoare pentru cercetare și dezvoltare, RGECA
include, de asemenea, o serie de măsuri de inovare pentru a stimula competitivitatea industriei
europene prin furnizarea unui sprijin financiar mai mare în materie de CDI.
 Ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare
 Ajutoare pentru studii de fezabilitate tehnice

7
  Ajutoare pentru acoperirea costurilor aferente drepturilor de proprietate industrială ale
IMMurilor
 Ajutoare pentru întreprinderile nou-create inovatoare
 Ajutoare pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și serviciile de sprijinire a
inovării
 Ajutoare pentru închirierea de personal cu înaltă calificare
 Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în sectorul agricol și al pescuitului
Ajutoare de mediu
RGECA facilitează acordarea de către autoritățile naționale a unui număr important de
măsuri de ajutor care favorizează protecția mediului și abordarea problemei schimbărilor
climatice.
 Ajutoare pentru investiții în scopul aplicării de standarde de protecție a mediului mai
stricte decât cele comunitare.
 Ajutoare pentru achiziționarea de vehicule de transport care respectă standarde în materie
de mediu mai stricte decât cele comunitare.
 Ajutoare pentru IMM-uri în vederea adaptării din timp la viitoarele standarde comunitare
în materie de mediu.
 Ajutoare pentru investiții în măsuri de economisire a energiei.
 Ajutoare pentru investiții în cogenerare cu randament ridicat.
 Ajutoare pentru investiții în promovarea producției de energie din surse regenerabile de
 energie.
 Ajutoare pentru studii în domeniul mediului.
 Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu
Ajutoare regionale
Ajutoarele naționale regionale promovează coeziunea economică, socială și teritorială a
UE prin abordarea dificultăților cu care se confruntă regiunile defavorizate.
 Ajutoare regionale pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă.
 Ajutoare pentru întreprinderile mici nou-create în regiunile asistate
Ajutoare pentru formare
Regulamentul autorizează ajutoare pentru formare generală, precum și pentru formare
specifică.
Ajutoare pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap
RGECA reglementează ajutoarele care stimulează societățile să angajeze lucrători cu
handicap sau defavorizați în alt mod.
 Ajutoare pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați sub formă de subvenții salariale
 Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții
salariale
 Ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a
lucratorilor cu handicap.

8
 CAPITOLUL 2. EVOLUTIA AJUTOARELOR DE STAT ACORDATE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2006 - 2010

2.1 Analiza evoluţiei ajutoarelor de stat acordate în România

în perioada 2006-2008
Analiza evoluţiei ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2006-2008 este
realizată în primul rând pe volumul total anual şi apoi pe două paliere, respectiv pe obiectivele
care s-au avut în vedere la acordarea ajutoarelor şi pe instrumentele utilizate pentru acordarea
acestora.
A. Ajutorul de Stat Naţional total (mai puţin agricultura, pescuitul, transporturile,
SIEG-urile şi ajutoarele de minimis) exprimat în preţuri curente prezintă o tendinţă generală
de scădere, de la 1,749 mld. Lei în 2006 la 0,947 mld. Lei în 2008, cu o scădere mai
accentuată în 2007, respectiv 0,845 mld. RON.
Ca pondere în Produsul Intern Brut, Ajutorul de Stat Naţional a avut o tendinţă de
scădere continuă, de la 0,51% în 2006 la 0,20% în 2007 şi 0,19% în anul 2008 (Anexa 1).
Reducerea ajutorului de stat naţional din perioada 2006-2008 s-a datorat, în principal,
diminuării considerabile a ajutoarelor de stat acordate pentru salvarea şi restructurarea
agenţilor economici aflaţi în dificultate.
B. În ceea ce priveşte analiza pe obiective a ajutoarelor de stat acordate în România în
perioada 2006-2008 (Anexa 2), se constată că în anul 2008, ponderea cea mai mare în totalul
ajutorului de stat naţional (mai puţin agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele
de minimis) o deţin ajutoarele de stat cu obiective orizontale, respectiv 44,82%, nivel
aproximativ egal înregistrat şi în anul 2007.
Din categoria ajutoarelor cu obiective orizontale fac parte cele pentru cercetare-
dezvoltare, protecţia mediului, IMM-uri, salvare-restructurare, combaterea şomajului, pregărire
profesională, fiind considerate mai puţin dăunătoare din punct de vedere concurenţial (Anexa 3).
Tendinţa generală de scădere, înregistrată de ajutoarele cu obiective orizontale în perioada
2007-2008, este motivată de reducerea ajutoarelor pentru salvare-restructurare acordate firmelor
în dificultate la momentul privatizării, în special până la aderarea României la Uniunea
Europeană.
Ponderea cea mai mare o deţin ajutoarele acordate pentru cercetare-dezvoltare, inovare,
respectiv 56,13% în totalul ajutoarelor cu obiective orizontale, fiind astfel in linie cu
recomandările Comisiei Europene.
Dacă în anul 2007 aceste ajutoare reprezentau 17,61% din totalul ajutorului de stat
naţional (mai puţin agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele de minimis), în
anul 2008 au ajuns să reprezinte 25,15%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE-27)
cercetarea-dezvoltarea reprezenta în anul 2007 doar 15% din totalul ajutoarelor de stat (mai puţin
agricultura, pescuitul, transporturile SIEG-urile şi ajutoarele de minimis)7.
Comisia Europeană încurajează promovarea schemelor de ajutor de stat care conduc la
dezvoltarea cercetării, dezvoltării şi inovării, obiectiv preluat şi în noua strategie economică
europeană pentru următorii 10 ani, „Europa 2020”, adoptată de Consiliul European.

7
Date preluate din Scoreboard-ul Comisiei Europene – editia toamna 2008
9
 Ajutoarele sectoriale (Anexa 3) acordate în anul 2008 au înregistrat o uşoară scădere faţă
de anul 2007, înregistrând o pondere de 38,90% din totalul ajutorului de stat naţional (exceptând
agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele de minimis) faţă de 46,91% în 2007,
un nivel scăzut înregistrându-se şi în anul 2006, respectiv 22,45%, aliniindu-se astfel
recomandărilor prevăzute în Planul de acţiune în domeniul ajutorului de stat adoptat de Comisia
Europeană în anul 2005.
În componenţa ajutoarelor având obiective sectoriale, atât în anul 2008 cât şi în anul
2007, ponderea cea mai mare o au ajutoarele acordate sectorului cărbune, celorlalte sectoare
sensibile nemaifiindu-le acordate ajutoare de stat.
Valorile mai mari din anul 2007 se justifică prin ajutorul de stat acordat Companiei
Naţionale a Huilei Petroşani sub forma subvenţiilor directe destinate acoperirii costurilor legate
de producţia curentă şi sub formă de subvenţii destinate acoperirii cheltuielilor sociale, ajutor
autorizat de Comisia Europeană.
Având în vedere importanţa politicii regionale, faptul că la nivel european se urmăreşte
diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate,
revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea creării de noi dezechilibre, stimularea cooperării
interregionale şi crearea de noi locuri de muncă, ajutoarele regionale acordate în România au
fost tratate în mod distinct în capitolul 8 din raport.
Situaţia ajutoarelor regionale acordate în România în perioada 2006-2008 (Anexa 2) arată
tendinţa de scădere a ponderii acestora în totalul ajutorului de stat naţional (exceptând
agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele de minimis), de la 6,38% în anul
2005, la 5,77% în anul 2006, tendinţă datorată în mare parte reducerii facilităţilor fiscale, urmată
apoi de o creştere în perioada 2007-2008, de la 7,99% în 2007 ajungând la 16,28% în anul 2008.
Această creştere este determinată de noile scheme de ajutor de stat cu obiectiv dezvoltare
regională, iniţiate începând cu anul 2007 şi care vor schimba şi structura ajutoarelor regionale din
România în ceea ce priveşte natura acestora, forma de acordare a acestor ajutoare fiind granturile.
Astfel, în anul 2007 au fost instituite un număr de 11 scheme de ajutor de stat exceptate
de la notificare, având ca obiectiv dezvoltarea regională. Dintre acestea, un număr de 10 scheme
vizează realizarea investiţiilor în scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării, gestionării
deşeurilor, epurării apelor etc, iar o schemă vizează realizarea investiţiilor în parcuri industriale.
În anul 2008 au fost iniţiate un număr de 10 scheme de ajutor de stat având obiectiv
dezvoltarea regională, din care 9 au fost exceptate de la notificare către Comisia Europeană, fiind
iniţiate pentru a sprijini realizarea investiţiilor, crearea şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a
afacerilor, etc. Cea de a 10-a schemă a fost notificată Comisiei Europene, fiind autorizată 8 şi are
ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale în România, oferind posibilitatea realizării de
proiecte mari de investiţii în sensul prevederilor din Liniile directoare privind ajutoarele de stat
regionale9.
În perioada 2006-2008, volumului ajutoarelor de stat acordate în sectorul serviciilor de
interes economic general a scăzut în mod constant, deşi valoarea acestora a fost în ultimii 2 ani
chiar mai mare decât a ajutorului de stat naţional (exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile,
SIEG-urile şi ajutoarele de minimis), respectiv de 1,74 ori în 2007 şi de 1,38 ori în 2008 (Anexa
4).
Marea majoritate a acestor ajutoare a fost acordată sub forma subvenţiilor pentru
compensarea costurilor înregistrate cu prestarea serviciilor în domeniul producţiei şi furnizării
agentului termic şi a apei calde pentru populaţie. Ponderea medie a acestor ajutoare în perioada

8
Ajutor de stat N 103/2008 Dezvoltarea regionala prin investitii directe
9
Linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013, JO C 54/2006
10
2006-2008 a fost de cca. 96% în volumul total al ajutoarelor acordate serviciilor de interes
economic general.
De asemenea, Raportul ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2006-2008
tratează distinct, şi măsurile de sprijin ce au caracter de ajutoare de minimis (Anexa 4).
Începând cu 1 ianuarie 2007, în România, toate schemele de minimis şi ajutoarele
individuale de minimis se acordă în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei
Europene nr.1998/2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de
minimis, nefiind supuse obligaţiei de notificare către Comisia Europeană.
Ajutoarele de minimis acordate în perioada 2006-2008 au fost orientate în cea mai mare
parte pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, susţinerea întreprinderilor nou-înfiinţate
pentru a face faţă concurenţei pe piaţa comună, pentru ocuparea forţei de muncă din rândul
şomerilor, pentru protecţia mediului, promovarea comerţului, etc.
Ajutoarele de minimis pentru crearea de noi locuri de muncă, în baza prevederilor Legii
nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (cu
modificările şi completările ulterioare) au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2008,
ajungând la 13,59% în totalul ajutoarelor de minimis faţă de 0% în anul 2006.
Ajutoarele de minimis pentru promovarea comerţului au înregistrat o tendinţă de creştere
în anul 2008 (ajungând la 30,04%), după scăderea bruscă înregistrată în 2007, respectiv de la o
pondere de 75,9% în 2006 la 19,80% în 2007, în totalul ajutoarelor de minimis. În schimb,
ajutoarele pentru IMM-uri au scăzut semnificativ în anul 2008, ajungând la o pondere de 33,62%
în totalul ajutoarelor de minimis faţă de 61,33% în 2007.
C. În ceea ce priveşte repartiţia ajutorului de stat naţional pe instrumente financiare
utilizate (Anexa 5), structura acestuia este următoarea:
- 96,60% „Cheltuieli bugetare” în anul 2008, categorie în care intră subvenţiile,
alocaţiile, primele, dobânzile subvenţionate, alte sume nerambursabile, precum şi participarea cu
capital a statului şi conversia datoriilor; ponderea cheltuielilor bugetare în ajutorul naţional
(exceptând agricultura, piscicultura, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele de minimis) a crescut
în perioada analizată (de la 68,03% în anul 2006 şi 85,61% în 2007);
- 3,40% „Renunţări la venituri” în anul 2008, categorie în care intră scutirile şi
reducerile la plata obligaţiilor fiscale, scutirile şi reducerile la plata majorărilor de întârziere,
garanţiile de stat; ponderea renunţărilor la venituri în ajutorul naţional (exceptând agricultura,
piscicultura, transporturile, SIEG-urile şi ajutoarele de minimis) s-a redus în perioada 2006-2008
(de la 31,97% în anul 2006 şi 14,39% în 2007).
Această situaţie este în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene de reducere a
ajutoarelor de stat de natură fiscală, întrucât acestea pot afecta comerţul intracomunitar.
Tendinţa de scădere a ajutoarelor de natură fiscală reflectă totodată, aplicarea corectă a
acquis-ului comunitar, România aliniindu-se pe deplin politicii comunitare în domeniul ajutorului
de stat.
Interpretarea datelor conţinute de acest Raport dă o imagine de ansamblu a evoluţiei
diferitelor ajutoare de stat, a sectoarelor de activitate care au necesitat sprijin, semnalând în
acelaşi timp obiectivele de abordat pe viitor pentru ca România să se alinieze strategiei adoptate
de Uniunea Europeană prin Agenda Lisabona 2000 şi în continuare prin strategia „Europa 2020”.
Alinierea României la politicile şi practicile comunitare în domeniul ajutorului de stat a
fost posibilă prin elaborarea unor politici îndreptate spre acordarea de ajutoare mai puţin
distorsionante şi mai bine orientate, prin controlul efectiv şi eficient al ajutoarelor de stat şi prin
implementarea legislaţiei comunitare în materia ajutorului de stat încă din perioada de pre-
aderare.

11
 Aplicarea, anterior aderării, a acquis-ului comunitar în domeniile concurenţei şi ajutorului
de stat a fost necesară pentru adaptarea companiilor româneşti la noile reguli de joc şi pregătirea
acestora pentru a face faţă forţelor concurenţiale de pe Piaţa Unică Europeană.
Adaptarea la Piaţa Unică s-a intensificat începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea
României la Uniunea Europeană, dată de la care reglementările comunitare în domeniul
ajutorului de stat se aplică direct.
Rezultatele acestui proces intens de adaptare la Piaţa Unică nu au întârziat să apară. În
acest sens, anii 2006, 2007 şi 2008 se remarcă prin două trăsături:

1. diminuarea Ajutorului de Stat Naţional ca pondere în PIB;

2. reducerea ajutoarelor de stat acordate sub forma facilităţilor fiscale

susceptibile de a distorsiona concurenţa şi de a afecta comerţul dintre
România şi Statele Membre.

Progresele României în acest domeniu se datoreză, pe de o parte, faptului că s-a

conştientizat importanţa respectării regulilor de joc la nivel european şi, pe de altă parte, alinierii
politicii acordării ajutoarelor de stat la obiectivele Strategiei Lisabona, elaborată de Comisia
Europeană.

2.2 Ajutoare de stat acordate în România în 2009

Pe parcursul anului 2009, activitatea Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de

stat a fost subsumată respectării obligaţiilor ce revin în calitatea României de stat membru,
precum şi de îndeplinire a atribuţiilor specifice dobândite de autoritatea de concurenţă după
momentul 1 ianuarie 2007. În acest sens, Consiliul Concurenţei a încurajat colaborarea dintre
instituţii în vederea elaborării proiectelor de scheme de ajutor de stat. Ulterior, instituţiile
implicate au transmis Consiliului Concurenţei formele finale ale acestor proiecte pentru avizare,
certificându-se astfel conformitatea cu prevederile comunitare in domeniu.
În anul 2009, Consiliul Concurenţei a elaborat şi transmis executivului european, în
conformitate cu prevederile Tratatului sau la solicitarea Comisiei Europene, următoarele rapoarte:
 Situaţia privind ajutoarele de stat existente;
 Rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutoarelor de stat acordate beneficiarilor din
sectorul autovehicule şi care îşi desfăşoară activitatea în zonele defavorizate şi în zonele
libere;
 Raportul privind monitorizarea ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care îşi
desfăşoară activitatea în zonele libere;
 Raportul privind îndeplinirea condiţiilor de acordare a ajutoarelor de stat în zonele
defavorizate şi măsurile luate pentru cazurile de nerespectare a criteriilor de acordare;
 Situaţia ajutoarelor de stat pentru cercetare – dezvoltare - inovare.
La solicitarea Comisiei Europene, Consiliul Concurenţei a întocmit Situaţia ajutoarelor de
stat cu obiectiv cercetare - dezvoltare - inovare, conform prevederilor Cadrului comunitar pentru
ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. Această situaţie a fost întocmită pe
baza raportărilor transmise de furnizor (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) şi
12
cuprinde date şi informaţii detaliate aferente anului 2008, la nivelul fiecărui beneficiar şi a
fiecărui proiect finanţat, prezentând cuantumul ajutorului de stat, precum şi intensitatea acestuia.
Informaţiile se referă la schema de ajutor de stat nr. N 542/2007- Finanţarea proiectelor CD&I
conform Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, autorizată anterior de Comisia
Europeana.
Ajutoarele de stat constituie măsuri selective de sprijin acordate din fonduri publice
anumitor întreprinderi, zone sau activităţi în vederea atingerii unor obiective specifice, precum
serviciile de interes economic general ori reducerea disparităţilor sau dezechilibrelor socio-
economice.
Responsabilitatea implementării măsurilor de ajutor de stat autorizate de către Comisia
Europeană revine autorităţilor furnizoare de ajutor de stat. Conform uzantelor în domeniu,
notificarea unei măsuri de ajutor de stat presupune bugetarea prealabilă a acesteia.
Astfel, în cursul anului 2009, în România, au fost elaborate 33 măsuri de sprijin (din
fonduri naţionale şi comunitare) atât în cadrul reglementarilor temporare emise în contextul
crizei, cât şi în cadrul reglementărilor comunitare obişnuite:
 7 scheme şi o decizei individuală autorizate de Comisia Europeană: buget de 21.120,14
mil.lei, pentru un număr de 2360 agenţi economici
 4 scheme exceptate de la notificarea către Comisia Europeană: buget de 7016,9 mil.lei,
pentru un număr de 5.137 agenţi economici;
 19 scheme de minimis: buget de 928,55 mil.lei, pentru un număr de 54.089 agenţi
economici;
 2 scheme de servicii de interes economic general: buget 11.077,3 mil.lei, pentru un număr
de peste 100 agenţi economici .
În contextul crizei economico-financiare, în România s-au implementat:
 schemă de ajutor de stat, schema Eximbank prin care se acordă garanţii agenţilor
economici, având un buget de aproximativ 5 mil.euro
 o schemă prin care s-a creat cadrul naţional general pentru acordarea de ajutoare de stat
în suma de până la 500.000 euro pentru un agent economic (bugetul schemei este de
aproximativ 220 mil. euro).
 acordarea unei garanţii de 320 mil. euro societăţii Ford, pentru un credit contractat de
aceasta pe o perioadă de 5 ani.
În consecinţă, atingerea obiectivelor asumate prin Politica în domeniul ajutorului de stat
în noul context creat de statutul României ca membru al Uniunii Europene a presupus definirea
priorităţilor naţionale de dezvoltare, având în vedere şi priorităţile comunitare. Astfel, în cursul
anului 2009 obiectivele de interes major pentru România au fost: dezvoltarea regională,
sprijinirea IMM-urilor, protecţia mediului înconjurător, contracararea efectelor crizei
economice financiare, urmate fiind de celelalte obiective asumate la nivel comunitar.

Avizarea proiectelor de măsuri de ajutor de stat

Potrivit dispoziţiilor art.8 alin.1 din O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în
domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007,
Consiliul Concurenţei emite aviz privind conformitatea, corectitudinea şi îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute de legislaţia comunitară în domeniu pentru măsurile de ajutor de stat acordate în
România. Avizele privesc atât măsurile de ajutor de stat exceptate de la obligaţia notificării
(informări), cât şi ajutoarele de stat ce trebuie notificate la Comisia Europeană.
În cursul anului 2009, au fot emise 13 avize privind 2 informări şi 11 notificări de măsuri
de ajutor de stat.
a) Avize referitoare la informări privind ajutoare de stat

13
 • Informare privind schema de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă denumită
Bani pentru completarea echipei;
• Informare privind schema de ajutor de stat pentru formare profesională general şi
specifică denumită Bani pentru formare profesională.
b) Avize referitoare la notificări de ajutoare de stat
 Notificare privind schema de ajutor de stat pentru salvarea agenţilor economici din
portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi al Ministerului
Economiei, în vederea depăşirii efectelor crizei economico-financiare mondiale;
 Notificare privind schema de ajutor de stat destinată facilitării accesului la
finanţare în actuala perioadă de criză economică şi financiară, constând în garanţii
de stat acordate IMM-urilor şi întreprinderilor mari;
 Notificare privind schema de ajutor de stat pentru restructurarea agenţilor
economici din portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi al
Ministerului Economiei, în vederea depăşirii efectelor crizei economicofinanciare
mondiale;
 Notificare privind schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă
eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă;
 Notificare privind măsurile de sprijin ce se intenţionează a se acorda S.C. Oltchim
S.A. Râmnicu Vâlcea în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a societăţii pentru
perioada 2009-2012, în vederea pregătirii sale pentru privatizare;
 Notificare privind măsura de sprijin ce se intenţionează a se acorda S.C. Ford S.A.
Craiova;
 Notificare privind schema de ajutor de stat Sprijinirea investiţilor în extinderea şi
modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale;
 Notificare privind schema de ajutor de stat Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi
modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor naturale,
precum şi pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei
electrice şi gazelor naturale, cu reţelele europene;
 Notificare privind schema de ajutor de stat Stimularea dezvoltării regionale prin
realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în
vederea obţinerii de produse neagricole;
 Notificare privind schema cadru naţional temporară de acordare de ajutor de stat
pentru sprijinirea societăţilor afectate de actuala criză economică şi financiară;
 Notificare privind măsura de sprijin ce se intenţionează a se acorda FORD
România.
După avizare, Consiliul Concurenţei a transmis notificările de ajutoare stat la Comisia
Europeană prin Sistemul Interactiv de Notificare a Ajutoarelor de Stat (SANI).
Pentru a asigura respectarea strictă a regulilor în domeniu, proiectele de măsuri ce pot
intra sub incidenţa regulilor de ajutor de stat au făcut obiectul unor mecanisme de lucru, în cadrul
cărora Consiliul Concurenţei a jucat un rol central pe parcursul anului 2009, după cum urmează:
 acordarea de asistenţă de specialitate furnizorilor şi beneficiarilor de ajutor de stat (circa
150 reuniuni de lucru şi peste 300 scrisori de clarificarea diverselor aspecte în domeniu);
 participarea în cadrul comitetelor de monitorizare a programelor operaţionale (PO
Dezvoltare Regională, PO Competitivitate Economică, PO Dezvoltarea Resurselor
Umane, PO Mediu, PO Transport);
 mecanismul de pre-consultare cu experţii Comisiei Europene în domeniul privatizărilor;
 mecanismul de pre-notificare a ajutoarelor de stat la Comisia Europeană;
 mecanismul de notificare la Comisia Europeană (SANI).
14
 2.3 Principalele rezultate în domeniul ajutorului de stat în România
pana în 2010

Consiliul Concurenţei a acordat asistenţă de specialitate pentru furnizorii si beneficiarii de

ajutor de stat în cadrul a 432 de acțiuni, respectiv: în procesul legislativ, pentru alinierea a 53 de
propuneri cu reglementările în domeniul ajutorului de stat, în procesul de implementare a
măsurilor de sprijin (364 măsuri), inclusiv a celor finanţate din fonduri structurale (60) şi, de
asemenea, a colaborat cu ministerele şi autorităţile publice locale care administrează fondurile
naţionale, fapt ce a condus la elaborarea a 15 scheme de ajutor de minimis, pentru un număr de
16.000 de beneficiari, bugetul total fiind de 395.199.708 lei (din care 72.516.567 lei pentru anul
2010).
Au fost emise 10 avize cu privire la notificări şi informări privind ajutoare de stat.
Consiliul Concurenţei a asigurat secretariatul şi a participat în cadrul a 5 reuniuni ale Consiliului
interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat.
Consiliul Concurenţei a monitorizat şi raportat situaţia ajutoarelor de stat, conform
obligaţiilor asumate de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi a realizat 2 studii de
impact al ajutoarelor de stat pentru restructurare şi al celor acordate în zonele devaforizate.
Suma totală a ajutoarelor de stat ilegale recuperată de furnizorii de ajutor de stat în
perioada 2005 – 2010 s-a ridicat la 256.767.845,81 lei, ceea ce reprezintă 87,07% din valoarea
totală de recuperat.
A fost continuată implementarea proiectului referitor la Reţeaua Naţională de Ajutor
de Stat (ReNAS). ReNAS îşi propune să creeze un „colectiv de lucru” la nivel naţional, care să
grupeze experţii în ajutor de stat din cadrul Consiliului Concurenţei şi pe cei angajaţi în cadrul
instituţiilor furnizoare de ajutor de stat, în scopul întăririi colaborării dintre aceştia. În anul 2010,
principiile şi regulile de ajutor de stat au fost promovate prin 5 acţiuni organizate în cadrul
programului şi prin publicarea a 3 ghiduri de specialitate.
Dialogul dintre Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană a vizat 18 dosare aflate
în lucru, respectiv 6 scheme de ajutor de stat, 4 plângeri privind presupuse ajutoare de stat
acordate unor companii, 2 investigaţii şi 1 sesizare din oficiu a Comisiei Europene privind un
contract de furnizare a energiei electrice încheiat între S.C. HIDROELECTRICA S.A. şi Arcellor
Mittal Steel Galaţi S.A.
Dialogul dintre cele două instituţii pe marginea cazurilor menţionate a fost susţinut prin 6
reuniuni tehnice şi teleconferinţe (Oltchim, cinematografie, reţele de transport a energiei
electrice şi gazelor naturale, certificate verzi, etc.) precum şi prin transmiterea unor informaţii
suplimentare şi documente relevante în evaluarea acestora (51 de răspunsuri oficiale).
Din dosarele mentionate anterior, 9 au fost finalizate în cursul anului 2010 prin emiterea a
4 decizii favorabile (schema de garanţii Eximbank, schema de ajutor de stat pentru
cinematografie, reţele de transport energie, Arcellor Mittal Roman S.A.) şi prin primirea din
partea Comisiei Europene a 5 acorduri de principiu pentru fişele de privatizare. Prin obţinerea
acordurilor de principiu din partea Comisiei Europene în cadrul mecanismului de pre-consultare
tehnică încheiat între Consiliul Concurenţei şi forul comunitar, au fost evitate situaţiile în care
procedurile de privatizare ar fi contravenit regulilor de ajutor de stat.
15
 Cele 4 decizii de autorizare a unor ajutoare de stat în favoarea României emise de
Comisia Europeană se referă la:
 Schema de ajutor de stat constând în garanţii acordate de Eximbank, în baza Cadrului
temporar de sprijin emis în contextul crizei economice;
 Închiderea investigaţiei privind ajutorul de stat acordat Mittal Steel Roman S.A. în
contextul privatizării - lipsă de competenţă;
 Schema de ajutor de stat destinată cinematografiei;
 Schema de ajutor de stat pentru investiţiile în reţelele de transport al energiei electrice şi
gazelor naturale.
Consiliului Concurenţei a contribuit cu propuneri si observaţii concrete la modificarea
următoarelor proiecte de acte comunitare iniţiate de instituţiile europene, pe care le-a susţinut în
faţa forurilor comunitare:
 Decizia Consiliului Uniunii Europene privind închiderea minelor necompetitive;
 Cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat privind sprijinirea accesului
la finanţare în contextul crizei financiare şi economice actuale;
 Comunicarea privind creditele de export;
 Liniile directoare privind capitalul de risc;
 Liniile directoare privind ajutorul de stat regional.

Studii de impact.Un deceniu de dezvoltare regională

Studiul analizează impactul creat asupra nivelului de dezvoltare socio-economică a
zonelor defavorizate din România, ca urmare a acordării ajutoarelor de stat (sub forma
facilităţilor fiscale regionale) agenţilor economici care operează în aceste zone.
Întrucât s-a urmărit eficienţa şi eficacitatea intervenţiei statului prin intermediul schemei
de ajutor de stat ce a vizat zonele defavorizate, evaluarea poate constitui şi un element important
în elaborarea şi implementarea corespunzătoare a programelor naţionale viitoare din cadrul
politicii de dezvoltare regională.
Concret, studiul de faţă şi-a propus să determine dacă instrumentele folosite de autorităţile
române pentru acordarea ajutoarelor regionale în zonele defavorizate au atins obiectivele urmărite
şi, implicit, au condus la formularea unor recomandări generale privind modul în care trebuie
proiectate pe viitor schemele privind dezvoltarea regională, în concordanţă cu reglementările
Uniunii Europene privind ajutorul de stat.
Cercetarea întreprinsă s-a bazat pe rezultatele obţinute în urma acţiunilor de monitorizare
realizate de Consiliul Concurenţei, cât şi de furnizorul de ajutor de stat, Ministerul Finanţelor
Publice, pe rezultatele sondajelor întreprinse de inspectorii de concurenţă din cadrul
inspectoratelor teritoriale în rândul a 12% din beneficiarii de astfel de ajutoare regionale,
localizaţi in 13 judeţe, cât şi pe rezultatele sondajului întreprins de membrii echipei de proiect la
Agenţiile de Dezvoltare Regională din 7 regiuni de dezvoltare ale României.
Analiza rezultatelor acţiunilor de monitorizare şi a răspunsurilor la sondajele efectuate a
dus la conturarea a două categorii de efecte, pozitive şi negative, urmare a acordării ajutoarelor de
stat în zonele defavorizate.
Astfel, în categoria efectelor pozitive pot fi menţionate următoarele fenomene:
 Acordarea ajutorului de stat regional a dat un impuls liberei iniţiative în zonele
defavorizate (pentru că în lipsa ajutorului, 35% dintre cei intervievaţi ar fi desfăşurat
activitate în alte zone mai atractive, iar 29% nu ar fi desfăşurat nicio activitate);
 Acordarea ajutorului de stat regional a determinat realizarea de investiţii în zonă
(s-au creat investiţii chiar şi după data până la care cheltuielile cu investiţiile erau considerate
eligibile), precum şi crearea de noi locuri de muncă;
16
  Prin acordarea ajutorului de stat regional s-a diversificat activitatea economic în zonele
defavorizate;
 Ajutorul de stat regional acordat a contribuit indirect şi la pregătirea profesională a
personalului provenit din rândul persoanelor disponibilizate (spre exemplu, 59% dintre cei
intervievaţi au avut nevoie să pregătească profesional persoanele angajate).
Pe de altă parte, acordarea ajutorului de stat regional sub forma facilităţilor fiscale a avut
şi efecte negative, printre care menţionăm:
 Agenţii economici s-au sprijinit prea mult pe facilităţile fiscale în loc de a-şi găsi, prin
propriile forţe sau prin alte căi de sprijin, modalităţi de a începe/ continua/extinde
activitatea. Acest lucru este confirmat şi de neimplicarea celor mai mulţi dintre ei în
procedurile de accesare a fondurilor structurale. Dinamismul antreprenorial este scăzut.
 Dependenţa agenţilor economici de facilităţile fiscale este un efect negativ, care a rezultat
şi din regresul înregistrat in perioada 2004-2005, când s-a stopat acordarea ajutoarelor de
operare;
 Sondajul efectuat a evidenţiat că doar 8% dintre agenţii economici beneficiari de ajutor de
stat intervievaţi s-au arătat hotărâţi să nu renunţe la activitate după încetarea acordării
facilităţilor fiscale;
 Nu s-a înregistrat o dezvoltare a unor anumite sectoare de activitate sau
specializarea/reprofilarea zonelor pe anumite sectoare economice, activităţile fiind
desfăşurate în mod izolat.
Faptul că ajutoarele s-au acordat într-un timp limitat, precum şi volumul redus al acestora,
nu au putut contribui în mod semnificativ la ridicarea nivelului de dezvoltare socio-economică a
zonelor, fiind nevoie in continuare de sprijin pentru aceste zone.
Faţă de toate acesta, Consiliul Concurenţei a recomandat continuarea acordării
ajutoarelor, pentru a se putea înregistra o creştere a nivelului de dezvoltare socio-economică a
zonelor şi a susţinut necesitatea unei implicări mai puternice a autorităţilor locale.
Această analiză reprezintă, totodată, și ultima raportare către Comisia Europeană
referitoare la ajutorul de stat acordat în zonele defavorizate, pentru care forul comunitar a acordat
o perioadă de tranziţie, întrucât, prin caracterul său fiscal, acest tip de ajutor de stat este
incompatibil cu acquis-ul comunitar.

17
 2.4 Impactul economic şi social al ajutoarelor de stat pentru
restructurare, acordate întreprinderilor aflate în dificultate

Studiul a vizat măsuri de sprijin acordate înainte de aderarea României la Uniunea

Europeană, pentru restructurarea a 55 de întreprinderi care înregistrau probleme în desfăşurarea
activităţii şi care nu mai făceau faţă condiţiilor de pe piaţa pe care activau. Ca urmare, analiza a
avut în vedere acele ajutoarele de stat pentru restructurare ce au susţinut programe de
restructurare cu termen de finalizare în perioada 2008 – 2009 şi care au fost autorizate prin
decizie individuală de către Consiliul Concurenţei.
Urmare a faptului că unora dintre companii nu li s-a mai acordat ajutorul de stat pentru
restructurare notificat în prealabil de furnizori, li s-a prelungit programul de restructurare sau sunt
în insolvenţă, având activitatea suspendată sau în curs de lichidare, studiul de impact a analizat
datele ce descriu activitatea desfăşurată de către 42 de întreprinderi. Dintre acestea, 5
întreprinderi se află în prezent în procedură de insolvenţă.
Pe scurt, concluziile studiului sunt următoarele:
 Întreprinderile studiate au activat în 5 mari domenii de activitate ale economiei naţionale,
majoritatea (76%) făcând parte din industria prelucrătoare. Pe parcursul derulării
programelor de restructurare, o singură societate şi-a schimbat obiectul de activitate.
 Agenţii economici monitorizaţi au primit 88,97% din valoarea ajutorului de stat autorizat
de Consiliul Concurenţei, totalul plătit beneficiarilor fiind de 1.548.646.396 lei
(aproximativ 432 milioane euro). Mare parte din ajutorul de stat (57,86%) a fost acordat
prin scutirea de la obligaţia de plată a unor taxe şi impozite datorate bugetului de stat
consolidat sau bugetelor locale. Acestui tip de ajutor de stat i s-au mai adăugat şi
eşalonarea la plată (4,33%), conversia datoriilor în acţiuni (23,84%), grant-uri (10,44%),
amânarea la plată (2,60%) sau subvenţionarea dobânzii la creditele angajate (0,93%).
 Companiile au realizat investiţii (1.868.389.616 lei) pentru reorganizarea activităţii,
retehnologizare, protecţia mediului şi însănătoşirea financiară, ce au avut menirea de a
relansa activitatea şi de a crea locuri de muncă, cu repercursiuni asupra sumelor plătite la
bugetul de stat.
 Marea majoritate a beneficiarilor s-a achitat de obligaţia impusă la momentul acordării
ajutoarelor de stat şi anume plata fără întrerupere a obligaţiile curente, alimentând astfel
bugetul de stat cu sume importante (2.144.040.170 lei - aproximativ 578 milioane de euro
în perioada 2004 – 2010). La aceasta se adaugă plata eşalonată a datoriilor istorice
asumată la momentul acordării ajutoarelor de stat.
 Mare parte dintre beneficiarii ajutorului de stat şi-au îndeplinit măsurile de restructurare
asumate prin planurile de restructurare. Gradul general în care au fost îndeplinite
programele de restructurare, din perspectiva cheltuielilor făcute de companii pentru
realizarea măsurilor asumate la momentul autorizării ajutoarelor de stat, este de 91,89%.
Trebuie subliniat faptul că un grad mai mic de îndeplinire a măsurilor estimate nu
înseamnă neapărat că obiectivele de viabilizare nu puteau fi atinse. Cheltuielile mai mici
puteau rezulta din economii realizate în procesul de îndeplinire a măsurii, care a implicat
eforturi diminuate faţă de cele estimate iniţial sau din nerealizarea unor măsuri ce nu îşi
mai dovedeau utilitatea pentru companii.
 Condiţiile compensatorii prevăzute de deciziile de autorizare emise de Consiliul
Concurenţei au fost îndeplinite în cea mai mare măsură, societăţile reducându-şi

18
 capacităţile de producţie, vânzând unele active sau rambursând ajutoare de stat ilegale, de
care beneficiaseră în perioada anterioară.
 Datele analizate au relevat trendul crescător al valorii totale a producţiei realizate de
întreprinderile monitorizate, creşterea totală înregistrată în anul 2008 faţă de anul 2005
fiind de 48,48%. Două treimi dintre firme au înregistrat o creştere a producţiei la finalul
perioadei de restructurare faţă de cea de la debutul programului.
 Din punctul de vedere al evoluţiei cifrei de afaceri, s-a remarcat o creştere în perioada
2003 – 2007, urmată de o micşorare nesemnificativă (1,35%) în 2008 şi o scădere
extraordinară în 2009 (30,67%). Analizând individual companiile, s-a constatat că doar
pentru 40% dintre companii există o creştere a cifrei de afaceri din anul 2009 faţă de
valoarea din 2004. Realizând o comparaţie, s-a constatat că, în general, evoluţia cifrei de
afaceri a firmelor dintr-un anumit sector urmează trendul cifrei de afaceri totale a
respectivului sector.
 La începutul perioadei analizate (anul 2003) existau 31 de firme cu pierderi şi 11 pe
profit. La mijlocul perioadei (anul 2006) situaţia s-a inversat, 28 de companii având
rezultate pozitive. Spre finalul intervalului (anii 2008 şi 2009), se constată apariţia unui
echilibru fragil între numărul de firme cu profit şi cel al societăţilor cu pierderi, tendinţa
fiind însă de înrăutăţire a situaţie financiare.
 În perioada 2006 – 2008, 16 întreprinderi au un grad de îndatorare optim, cuprins între 0,3
şi 0,8, la care se adaugă alte 2 firme ce au un astfel de coeficient în anii 2007 şi 2008.
Douăsprezece societăţi înregistrează un nivel îngrijorător al gradului de îndatorare de
peste 0,8 pe întreaga perioadă 2006 – 2008, în timp ce 8 firme au considerat că se pot
baza pe resursele proprii sau nu au reuşit să contracteze credite, având sub 0,3 grad de
îndatorare în toţi aceşti ani.
 Productivitatea muncii a crescut pentru 90% dintre companii, însă valorile mici sau chiar
negative ale rentabilităţii economice înregistrată subliniază situaţia dificilă în care
continuă să se afle mare parte dintre firme.
 Analizând situaţia obligaţiilor de plată restante înregistrate de firmele monitorizate către
bugetul naţional consolidat, conform situaţiei prezentate de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, la data de 30 septembrie 2010, există 18 întreprinderi ce
înregistrează datorii restante la cel puţin unul din bugetele de stat (bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul asigurărilor sociale de
sănătate).
 La finele anului 2008 erau angajate în jur de 17.000 de persoane, reprezentând circa 56%
din numărul salariaţilor înregistraţi în 2005.
 Pentru unele dintre societăţi, realizarea măsurilor de restructurare a avut drept effect
îmbunătăţirea indicatorilor economico - financiari, fapt ce a contribuit în multe cazurila
restaurarea viabilităţii, creşterea credibilităţii faţă de furnizori, clienţi şi finanţatori.
 Continuarea activităţii firmelor a produs efecte în mai multe planuri: s-a menţinut
concurenţa pe unele pieţe, s-au păstrat locuri de muncă, s-au realizat venituri redistribuite
către investiţii, salarii, dividende, taxe şi impozite.
Plecând de la concluzia generată de analiza efectuată, aceea că multe companii au reuşit
să fructifice şansa acordată şi fac faţă presiunilor pieţei concurenţiale, se poate remarca efectul
pozitiv al măsurilor de sprijin implementate. De aceea, punând în balanţă efectele induse de
ajutoarele pentru restructurare cu opţiunea de a lichida companiile şi a vinde activele bucată cu
bucată, a rezultat că în multe din cazuri statul a câştigat mai mult prin soluţia aleasă.
Trebuie subliniat faptul că implementarea unei măsuri de sprijin pentru restructurarea unei
companii nu reprezintă o condiţie suficientă pentru a restaura viabilitatea. La aceasta trebuie să se
19
adauge efortul permanent al conducerii firmei de a se adapta în timp real la nevoile pieţei şi
implicarea financiară a acţionariatului în susţinerea schimbărilor.
În concluzie, experienţa restructurării realizate în România a demonstrat că ajutorul de
stat este uneori indispensabil pentru finalizarea proceselor de privatizare ale unor agenţi
economici, pentru diminuarea arieratelor bugetare, crearea de locuri de muncă, pentru
retehnologizarea, modernizarea întreprinderilor privatizate sau îndeplinirea măsurilor de protecţie
a mediului.

Cele mai importante scheme de ajutor de stat

Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor în reţelele de transport al

energiei electrice şi gazelor naturale
Această schemă, iniţiată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, a
fost notificată autorităţilor europene de către Consiliul Concurenţei.
Comisia Europeană a autorizat schema prin care se vor acorda ajutoare de stat sub formă
de alocări financiare nerambursabile, atât din fonduri comunitare, cât şi din fonduri naţionale.
Bugetul total al schemei este de 57,7 milioane EURO, din care 88% reprezintă alocări din Fondul
European de Dezvoltare Regională.
Potenţialii beneficiari sunt operatorii de transport şi de sistem al energiei electrice şi
gazelor naturale din România, respectiv Transelectrica si Transgaz. Pentru a accesa schema,
aceştia trebuie să se adreseze Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri -
Organismul Intermediar pentru energie, perioada de derulare a schemei fiind până la sfârşitul
anului 2013.

Schema de ajutor de stat pentru cinematografie

Experţii Consiliului Concurenţei au colaborat cu specialiştii Centrului Naţional al

Cinematografiei, atât pe parcursul elaborării notificării, cât şi după transmiterea oficială a
acesteia Comisiei Europeane, în vederea întocmirii răspunsurilor la informaţiile suplimentare
solicitate de forul comunitar.
Comisia Europeană a autorizat schema de ajutor de stat destinată promovării culturii
cinematografice şi conservării patrimoniului cultural cinematografic, precum şi susţinerii
producţiei de filme.
Ajutorul care se acordă în cadrul schemei îmbracă următoarele forme:
 credit financiar rambursabil, fără dobândă (credit direct) pentru producţia filmelor
româneşti sau realizate cu participare românească;
 sprijin indirect, constând în alocaţii financiare nerambursabile.
Beneficiarii ajutorului de stat sunt persoane juridice române, precum şi cele din statele
membre ale Uniunii Europene care sunt înscrise in Registrul Cinematografiei şi care deţin o
sucursală/filială în România.
În ceea ce priveşte creditul direct, bugetul schemei este de 330.000.000 lei şi numărul
estimat al beneficiarilor este de 250. În ceea ce priveşte sprijinul indirect, bugetul este de
17.000.000 lei, estimându-se un număr de 500 de beneficiari.
Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordat în baza schemei, sub forma de
credit direct şi/sau sprijin indirect, este de 16.000.000 lei/proiect cinematografic. Schema de
ajutor de stat va fi implementata până în data de 31.12.2014.

20
 2.5 Tendinţe în acordarea ajutoarelor de stat

În luna septembrie 2010, Consiliul Concurenţei a publicat Raportul anual al ajutoarelor

acordate în România. Documentul prezintă o situaţie a nivelului, structurii şi tendinţelor
înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în ţara noastră în perioada 2006-2008, fiind elaborat
pe baza datelor şi informaţiilor transmise de către toţi furnizorii de ajutor de stat din ţară,
autorităţi publice centrale şi locale, precum şi de organisme care administrează surse ale statului
sau ale colectivităţilor locale.
Ajutorul de stat total (mai puţin agricultura, pescuitul, transporturile, serviciile de interes
economic general şi ajutoarele de minimis) exprimat în preţuri curente prezintă o tendinţă
generală de scădere, de la 1,749 mld. lei în 2006 la 0,947 mld. lei în 2008, cu o diminuare mai
accentuată în 2007, respectiv 0,845 mld. lei.
Din punctul de vedere al ponderii în produsul intern brut, evoluţia sa este prezentată în
graficul următor.

Graficul nr. 15. Evoluţia ponderii ajutorului de stat în PIB în perioada 2005-2008

Se observă o tendinţă continuă de reducere a ajutorului de stat acordat la nivel naţional,

ponderea sa în PIB situându-se sub nivelul de sub 1%.
Din perspectiva obiectivelor, ca procent din PIB, raportul ajutoarelor de stat a pus în
evidenţă următoarea evoluţie:

Graficul nr. 16. Evoluţia structurii ajutorului de stat pe obiective în total ajutor de stat
acordat în perioada 2005-2008

21
 Se observă că, în perioada 2007-2008, ajutoarele cu obiective orizontale prezintă o
tendinţă generală de scădere, fiind motivată de reducerea ajutoarelor pentru salvare-
restructurare acordate firmelor în dificultate la momentul privatizării, process încetinit după
momentul aderării la Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte repartiţia ajutorului de stat în funcţie de instrumente financiare
utilizate, evoluţia sa este prezentată în graficul următor.

Graficul nr. 17. Evoluţia structurii ajutorul de stat în funcţie de instrumentul financiar
utilizat, în total ajutor de stat acordat în perioada 2005-2008

22
Anexa 1

23
Anexa 2

24
Anexa 3

25
Anexa 4

26
Anexa 5

27
28
 BIBLIOGRAFIE

1. Florentina Cristina Bâldan, Politica Europeană a Concurenţei, Ed. Sitech,

Craiova 2011

2. http://www.renascc.eu/

3. http://ec.europa.eu/

http://www.consiliulconcurentei.ro/

4. http://www.ajutordestat.ro

 Consiliul Concurenţei -Raporul Annual 2009, Bucureşti 2010

 Raport privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2006-

2008 - septembrie 2010

 Consiliul Concurenţei -Raporul Annual 2010, Bucureşti 2011

29