UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE SPECIALIZAREA: DREPT FRECVENTA REDUSA

Protectia juridica a drepturilor omului

DREPTUL LA GREVA

REFERAT

10

Grigore Mihaela-Narcisa A !l IV" Gr!#a $

10

Cuprins Introducere.......................................................................................... 3 Consideratii generale privind greva si dreptul la greva ........................4 Notiunea si trasaturile grevei...4 Categorii de greve.. 5 Scurt istoric privind greva......6 Conditii de declarare a grevei..6 Medierea conflictelor. .7 Dreptul la greva..8 Conclu ii si propuneri................................................................................................... ..........................! "i#liografie $%

10

Introducere

Abilitatea de a comunica presupune i abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare. Conflictul nu presupune n mod obligatoriu aspecte negative( tensiune, ceart , deci comunicarea eficient nu nseamn camuflarea conflictului. Aceasta trebuie acceptat ca o parte fireasc a procesului de comunicare. !tudiile de evaluare a programelor de dezvoltare a abilit"iilor de comunicare i de management al conflictelor au identificat o serie de convingeri eronate despre conflicte n r#ndul participan"ilor care scad eficien"a seminariilor de comunicare dac nu sunt dezvoltate mesa$e alternative. Cele mai frecvente convingeri eronate sau mituri despre conflicte sunt % conflictul are numai efecte negative, conflictul se rezolv de la sine, a avea un conflict este un semn de vulnerabilitate. 1 &isul managerilor din ziua de azi este ca organizatiile pe care le conduc sa functioneze lin, intre anga$atii companiei sa domneasca o liniste permanenta, obictivele organiziatiei sa fie indeplinite cu ma'imum de eficienta si eficacitate iar toata lumea sa fie multumita. (in pacate acest lucru este imposibil, deoarece personalitatile uneori prea vulcanice sau prea calme ale anga$atilor starnesc conflicte zilnic in cadrul organizatiilor din toata lumea. )ie ca este vorba de o cearta banala pe un capsator in plus aflat la un coleg pe birou, fie ca este vorba de o prima promisa si neprimita conflictele duc intotdeauna la frustrari atat de partea salariatilor cat si a managerilor. *analele conflicte in interiorul organizatiei pot fi rezolvate prin metode simple, cum ar fi% discutii privind identificarea problemei si incercarea de a stabili o punte comuna de comunicare intre cele doua persoane implicate in conflict pentru a putea multumi ambele parti implicate, dar ce se intampla cand aceste conflicte de munca iau amploare+ In cazul in care salariatii devin nemultumiti de modul in care organizatia in care lucreaza ii trateaza sau nu le acorda anumite beneficii promise acestia de multe ori prin intermediul sindicatelor sau c,iar pe cont propriu a$ung sa isi ceara drepturile in instanta, aceste conflicte reprezinta litigii pe care organizatiile le considera e'traordinar de nefavorabile pentru dezvoltarea propice a organizatiei. Avand in vedere faptul ca un litigiu de munca reprezinta de multe ori un pas in spate pentru o companie ni s-a parut interesant sa abordam aceasta tema , pentru a putea studia mai bine atat punctele tari cat si punctele slabe pe care organizatiile le arata in timpul conflictelor de munca cat si determinarea cu care fiecare dintre parti isi apara opinia si se lupta pentru o reusita. .revele lasa deseori semne de nesters organizatiilor care nesocotesc faptul ca resursa umana este principul factor cu a$utorul caruia isi duc la bun sfarsit sarcinile, aplica cu succes strategii si isi indeplinesc cu rapiditate obiectivele.
1

,ttp%//facultate.regielive.ro/cursuri/psi,ologie/conflictul-si-negocierea-01123.,tml

10

In concluzie conflictele de munca reprezinta piesa esentiala pentru societatea in care traim, ele reprezentand o componenta a vietii noastre de zi cu zi.

1.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GREVA SI DREPTUL

LA GREVA
$%$%No&i! ea si &rasa&!rile gre'ei
Cuvantul greva isi are originea in cuvantul4 greva55din limba latina populara, insemnand un teren plat, format din nisipuri si pietris ,pe malul marii sau al unui curs de apa. In limba romana a fost preluat din limba franceza dupa numele pietei din 6aris 556lace de greve55situata pe malul !enei, pe amplasamentul actual al 6rimariei 6arisului, respectiv pe locul unde erau e'ecutati condamnatii la moarte prin spanzuratore sau tragere pe roata . !ensul actual al e'presiei este 7a face greva4 . 8otiunea de greva poate fi analizata in doua moduri -$uridic -sociologic In sens $uridic , notiunea de greva este folosita pentru incetarea,totala sau partiala a muncii de catre salariati, in scopul obtinerii unor revendicari economice si sociale legate de conditiile de munca si de plata a muncii, de securitate sociala. .reva este considerata un 7fenomen comple'4 deorece reprezinta un instrument de lupta esential pentru salariati ce antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand pre$udicii atat celui ce anga$aza, salariatilor grevisti, dar si al clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii. In sens sociologic, greva reprezinta orice miscare revendicativa prin care un grup professional determinat incearca, prin incetarea lucrului, sa impuna anumite solutii sau sa inceteze anumite decizii pe care grupul le contesta. 8otiunea sociologica de greva este mult mai larga decat cea $uridica, care se refera strict la persoanele aflate sub incidenta dreptului muncii. .reva nu fac decat acele personane, care in mod obisnuit sunt obligate, prin contract de munca inc,eiat sa presteze o anumita activitate. !tudentii,agricultorii ,comerciantii nu-si e'ercita decat dreptul de a manifesta si nu fac greva in sens $uridic, pentru ca nimeni nu-i constringe sa presteze o anumita munca. .reva nu trebuie confundata nici cu conflictul colectiv de munca, ea reprezinta doar o modalitate de lupta in cursul unui conflict, alaturi de negocierea colectiva si loc9-out (7a da afara4 . (reptul la greva intervine numai dupa ce a fost epuizata cel putin o procedura prealabila obligatorie ce isi are ratiunea atat in solutionarea pe cale pasnica a oricarui conflict colectiv de munca, cat si in necesitatea prote$arii patronului care nu trebuie luat prin surprindere, legiuitorul creandu-i posibilitatea de a lua masuri pentru diminuarea pierderilor de productie pe durata grevei.

10

6otrivit art.:0, alin.1 din legea nr.13/1;;1 greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului, determinate de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile $ustificate ale salariatilor, revendicari care constituie obiectul conflictului colectiv de munca. 6rincipalele caracteristici ale grevei sunt% -greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului, aceasta trebuie inteleasa prin faptul ca declararea ei trbuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv si terminarea grevei cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita< -greva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile $ustificate ale salariatilor,aceasta inseamna ca, greva poate fi declarata numai daca , in prealabil , au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca. -o ultima caracteristica este reprezentata de faptul ca suntem in prezenta unei greve numai atunci cand este vorba de revendicari ale salariatilor,care pot constitui obiect al unui conflict colectiv de munca

$%$%$% Ca&egorii (e gre'e

Clasi)icarea gre'elor se )ace i )! c&ie (e *ai *!l&e cri&erii% A. a. b. *. a. b. C. a. b. (. a. b. c. >. a. b. a. b. c. d. e. f. g.
:

(in punct de vedere al participarii, grevele sunt% totale, la care adera intregul personal al unitatii< partiale, fie pe anumite sectii, ateliere etc, fie pe anumite categorii de salariati. (in punct de vedere al duratei lor, grevele pot fi% nelimitate in timp (pana la solutionarea revendicarilor < limitate ( declarate pe o anumita perioada (upa modul de organizare, grevele se clasifica in% greve organizate- de regula de sindicate < greve spontane sau salbatice4-declansate fara interventia sindicatului (upa finalitatea lor, grevele se clasifica in% greve profesionale ce au ca scop imbunatatirea salarizarii si a conditiilor de munca< greve de solidaritate greve politice = urmaresc scopuri pur politice , sunt considerate ilegale, deoarece solutionarea revendicarilor sustinute nu sunt de competenta patronatului. (upa legalitatea lor, grevele sunt% licite- cu respectarea prevederilor legale< ilicite = cu incalcarea legii. Mai sunt cunoscute si alte tipuri de greve: greve prin surprindere = desfasurate fara preaviz< greva sughit = abtinere de la munca fractionate in timp si pe perioade scurte< greva in carouri = cand greva se desfasoara nu pentru toti salariatii deodata, ci pe categorii si succesiv< greve prelate- cand grevistii reduc eficienta muncii< greve de zel- cand sunt e'ecutate minutios toate formalitatile administrative cerute< greve tromboza- cand greva intervine intr-un loc strategic al unitatii< greva demisie = care presupune demisia in bloc a tuturor salariatilor.:

Constantin ?ufan si &iorel )lorescu- Conflictul colectiv de munca si geva.cit pag 33

10

In concluzie, conform legislatiei romane, grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise.

$%$%+

Sc!r& is&oric #ri'i ( gre'a

Analiza sumara a evolutiei grevelor pune in evidenta faptul miscarile revendicative se amplifica in perioadele de avans ale civilizatiei si se agraveaza in momentele de criza ale acesteia. In Anglia ,datorita nivelului scazut al salariilor, cresterii continue a costului vietii, discrepantelor dintre salariile diferitelor categorii de muncitori, grevele au luat amploare. @ai intai locul luptei greviste spontane este luat de lupta grevista organizata. 6e masura ce s-a inregistrat un progres prin industrializare, prin consolidarea miscarii sindicale, greva a castigat in eficacitate,pierzandu-si caracterul spontan si brutal. Conflictele de munca au fost ,putin cate putin, incluse intr-un cadru institutional , care sa le canalizeze spre solutii de conciliere, lasand insa desc,isa calea spre noi modalitati de actiune directa, adaptate conditiilor moderne ale muncii industrile. Aegitime sunt considerate numai grevele care au revendicari profesionale spre a nu duce intreprinderea la faliment. (aca la inceput greva avea drept scop cauze obiective conditiile precare de lucru, plata insuficienta, anumite discriminari si altele, la ora actuala se apreciaza ca sunt premise si acele greve ce vor sa promoveze o politica sociala noua , pentru realizarea democratiei sociale, fiind de principiu ca, la sfarsitul acestui secol greva nu poate fi doar un mod de aparare a intereselor salariatilor, ci si un mod de emancipare si promovare a clasei muncitoare. Cateodata grevele pot avea si cauze subiective atunci cand acestea promoveaza obiective politice. Acestea sunt considerate ilegale. Concluzionand , vom afirma ca grevele trebuie sa fie intotdeauna bine $ustificate, sa se declanseze si sa se desfasoare in limitele prevazute de lege. Reglementarea privind grevele a fost abrogata expres prin Codul Muncii din 1 !" . Actualmente dreptul la greva este stipulat foarte clar in Constitutie si arata ca 7 salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. #egea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate$

DECLAREA GREVEI
$%+ %Co (i&iile (e (eclarare a gre'ei
6entru ca declararea grevei sa se faca legal trebuie indeplinite urmatoarele conditii% a.efectuarea concilierii-in cele doua faze ale sale< b.luarea hotararii de declarare a grevei% c.incunostintarea conducerii unitatii- de catre organizatorii de greva, despre momentul declansarii acesteia cu &' de ore inainte de inceterea colectiva a lucrului. Aegea specifica faptul ca greva poate fi de avertisment sau propriu- zisa< greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore , daca se face cu incetarea lucrului si trebuie sa preceada cu cel putin 10 de ore greva propriu-zisa.

10

a.(fectuarea concilierii. Concilierea conflictelor de munca este reglementata in doua faze% concilierea directa si concilierea organizata de @inisterul @uncii si 6rotectiei !ociale, prin organele sale teritoriale, acestea fiind obligatorii. b.)otararea de declansare a grevei Botararea de declarare a grevei poate fi luata de catre sindicat, cu acordul a cel putin $umatate din numarul membrilor si de catre cel putin *umatate din numarul salariatilor neorganizati in sindicate,acordul acestora fiind e'primat prin vot secret. .reva nu poate fi declarata prin actul semnat de liderul sindical din unitate si liderii unor formatii de lucru, ci trbuie convocati toti membrii de sindicat, iar din totalitatea acestora trebuie sa-si dea acordul minim 30C din ei pentru a declansa greva. c.+ncunostintarea conducerii unitatii de catre organizatorii de greva despre momentul declansarii acesteia,cu &' de ore inainte de incetarea colectiva a lucrului. In notificarea prin care se aduce la cunostinta anga$atorului ca va fi declarata greva trebuie sa se precizeze durata acesteia care poate fi limitata in timp dar si raportata pana la data solutionarii revendicarilor. (e altfel organizatorii pot reveni la ,otararea initiala sis a precizeze ca% -o greva pe durata determinata ar urma sa se desfasoare pe o durata nedeterminata< -o greva pe durata nedeterminata va avea loc pe o durata determinata, stabilind si durata acesteia< -durata determinata a grevei, stabilita la declansarea ei, se modifica scurtand sau ma$orand durata initiala.

$%+%$

Me(ierea co )lic&elor

@edierea coflictelor de munca poate interveni atat in faza e'traprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de $udecata cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de c,emare in $udecata, apeluri sau recursuri . @edierea in etapa e'traprocesuala% D in situatia in care se finalizeaza prin a$ungerea la o intelegere comuna, aceasta este practic o conventie care are putere de lege intre parti. D intelegerea e'primata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar, iar in masura in care contine o creanta certa, lic,ida si e'igibila acest acord autentificat constituie titlu e'ecutoriu. D clauzele acordului de mediere se pot insera si intr-un act aditional la contractul inc,eiat intre parti si asupra caruia e'ista diferende. D in situatia in care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnarii acordului acesta nu a fost respectat de catre una dintre parti, iar cealalta parte intelege sa se foloseasca de acord in instanta, acordul recunoscut de catre cealalta parte, in fata instantei, are aceeasi forta probanta ca si acordul autentificat de catre notar, si prin incuviintarea pronuntata de catre instanta de $udecata, devine, de asemenea, titlu e'ecutoriu. In situatia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa faca si dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de catre instant de $udecata @edierea in etapa procesuala% D priveste acele situatii in care litigiul a fost de$a inaintat spre $udecata instantelor. D poate interveni oricand in cursul $udecatii, conform principiului disponibilitatii partilor cu privire la cererile lor in fata instantei de $udecata. D daca partile se infatiseaza la ziua fi'ata pentru $udecata, cererea pentru darea ,otararii va putea fi primita, c,iar de catre un singur $udecator, urmand ca ,otararea care consfinteste acordul/intelegera lor sa fie data in sedinta. D daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va putea da ,otararea in camera de consiliu.

10

D pentru incercarea de solutionare a litigiilor comerciale prin mediere, partile pot solicita instantelor de $udecata acordarea unui termen de suspendare a $udecatii pentru o perioada de trei luniE

$%, Dre#&!l la gre'a

Corolarul pe plan $uridic al grevei il reprezinta dreptul la greva, care, in unele state are o consacrare constitutionala. Fbservam faptul ca nici o conventie a Frganizatiei Internationale a @uncii, organizatie specializata in materie, nu recunoaste e'pres dreptul la greva. ?rebuie sa recunoastem insa, ca in 6actul International relative la drepturie economice, sociale si culturale este proclamat, in art. 0, dreptul sindical si dreptul la greva cu precizarea, care-l amendeaza substantial, ca aceste 7trebuie e'ercitat conform legilor din fiecare tara4. Gn alt document international Carta !ociala >uropeana afirma 7dreptul muncitorilor si al intreprinzatorilor la actiuni colective, in caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva, sub rezerva obligatiilor ce pot rezulta din conventiile colective in vigoare4. Ca si negocierea colectiva, institutie moderna a dreptului muncii, greva a intrat in randul institutiilor $uridice ca o actiune directa, un mi$loc de presiune intre cel ce anga$eaza si muncitor. 8egocierea colectiva si respectiv greva sunt tocmai 7contraponderea 7, 7compensatia necesara4. Astfel se e'plica necesitatea 7imputernicirii4 de catre legiuitor a 7grupului social al muncitorilor ca un instrument $uridic apt sa modifice, sa deplaseze sau sa contracareze singurul $oc al fortelor economice. .reva se considera o libertate fundamentala, insa anumite limite se impun cu puterea evidentei pentru ca nici o 7libertate nu este in sine suverana4, ea trebuind inteleasa totodata si ca o ultima solutie, fiind admis ca se inscrie intr-o 7 zona e'pansiva de dialog social.4 6rintr-un studiu comparativ se observa ca intr-un numar mare de tari greva este considerata un drept, evident, cu toate consecintele $uridice pe care le presupune. Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitra$ului. F discutie distincta trebuie facuta in legatura cu e'ercitare dreptului la greva in domeniul serviciilor publice. !pre deosebire de ceilalti salariati, regimul $uridic al acestora este si mai diferentiat de la un stat la altul.Aimitarea sau interzicerea dreptului la greva pentru aceste categorii este fundamental ape apro'imativ aceleasi motive legale de siguranta statului, de interesele cetatenilor sau natiunii.Gnele tari admit reptul la greva in altele dreptul la greva e riguros limitat, iar in Gngaria, pentru un anumit numar de servicii, cum ar fi magistratura, fortele armate si de politie, greva este interzisa. 6entru ca greva sa fie legala, ea trebuie sa se circumscrie urmatorilor parametri% - greva sa aiba un caracter profesional, fara a urmari scopuri pur politice< - greva sa fie declarata cu respectarea prevederilor legii referitoare la parcurgerea obligatorie a procedurii de conciliere, instituita cu scopul de a se incerca solutionarea pe aceasta cale a conflictului colectiv de munca ivit< - declararea grevei sa intruneasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a ,otari incetarea colectiva a lucrului si sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita, ca urmare a renuntarii la greva a unor salariati< - greva sa se desfasoare cu respectarea prevederilor legii privind prote$area bunurilor ce apartin anga$atorului, a instalatiilor si utila$elor, precum si prote$area intereselor salariatilor care, neparticipand la greva voiesc sa continue lucrul.<
E

,ttp%//HHH.mediere-negociere.ro/mediere/mediere-conflicte-de-munca/

10

greva sa inceteze, definitiv ori temporar, ori de cate ori sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru incetarea sau suspendarea acestora

Co cl!-ii si #ro#! eri

.reva reprezinta un instrument de lupta esential pentru salariati. >a antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand pre$udicii atat celui ce anga$aza, salariatilor grevisti, dar si clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii. .reva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului. (eclararea ei trebuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv. ?erminarea grevei are loc atunci cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita. .reva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile $ustificate ale salariatilor, aceasta inseamnand ca greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca. .reva reprezinta un drept, dar trebuie inteleasa ca ultima solutie, atragand dupa sine consecintele $uridice specifice. Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitra$ului. @edierea coflictelor de munca poate interveni atat inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de $udecata, cat si dupa ce s-au formulat cereri de c,emare in $udecata, apeluri sau recursuri. F metoda des intalnita de gestionare a conflictelor o constituie arbitrarea conflictelor. Aceasta metoda presupune o analiza atenta a comportamentului interlocutorului si stabilirea unei legaturi pozitive cu acesta, tratarea cu obiectivism a conflictului, gasirea unor puncte de interes comune ale partilor implicate si incercarea de a a$unge la un acord. Adesea se apeleaza la programarea neurolingvistica, ca strategie de solutionare a conflictelor. 6entru o comunicare eficienta in cadrul firmei si evitarea conflictelor, conducerea unei firme trebuie sa urmareasca indeplinirea promisiunilor facute anga$atilor cu privire la obiectul contractelor de munca. (e asemenea, in imposibilitatea evitarii unui conflict, este esential sa se apeleze la metode de reconciliere mai putin drastice, trecandu-se mai intai prin etapele medierii si arbitra$ului. >ste recomandat sa se evite actionarea in instanta a anga$atilor, astfel reducand pre$udiciul partilor implicate.

10

.i/liogra)ie:

(an 6opescu, @arie 6aul (olle, !tanislas d5>Irames, Iulia C,ivu- Comunicare si negociere in afaceri< Constantin ?ufan, &iorel )lorescu- Conflictul colectiv de munca si greva< Constantin Josca, @i,ai &arzaru,Ion .,. Josca- @anagement si gestiune< ,ttp%//HHH.tradeville.eu/actiuni/actiuni-!86/date-financiare< ,ttp%//facultate.regielive.ro/cursuri/psi,ologie/conflictul-si-negocierea-01123.,tml<

10